Sunteți pe pagina 1din 55
INSTITUTUL CENTRAL DE CERCETARE, PROIECTARE $I DIRECTIVARE IN CONSTRUCTIL INSTITUTUL DE PROIECTARE PENTRU CONSTRUCTII TIPIZATE IPCT INSTRUCTIUNI TEHNICE PENTRU PROIECTAREA CONSTRUCTIULOR CU STRUCTURA DIN DIAFRAGME DE BETON P 85—82 Elaborate de: INSTITUTUL DE PROIECTARE PENTRU CONSTRUCTIL ‘TIPIZATE — IPCT Director : ing. Petru Vernescu Sef sectie HI: ing. Marin Lazar CTE: ing. Calin Ionescu Sef colectiv rezist. ing. Mihai Barbaiani Autor: ing. Mihai Barbaiani Colaborator : INSTITUTUL DE. CONSTRUCTIL BUCURESTI — CATEDRA DE BETO! ARMAT Sef catedra Prof. dr. ing. Dan Dumitrescu Elaboratori Prof. dr. ing. Radu Agent 5 Dr. ing. Tudor Postelnieu » Dr. ing. Dan Constantinescu Indrumator de specialitate ICCPDC : ing. Paul Popescu 80 —————— INSTRUCTIUNI TEHNICE PENTRU PROJECTAREA | Indicativ 85-82 CONSTRUCTILOR CU STRUCTURA DIN DIAFRAGME | | DE BETON Inlocuiese P85-78 ee GENERALITATI 1.1, Prezentele instructiuni tehnice cuprind prevederi refe- ritoare Ja proiectarea si calculul de rezistenti al structurilor cu diafragme de beton armat monolit ale clidirilor etajate. Prevederile referitoare la alcituirea de ansamblu si calculul structurilor cu diafragme, cit sila detaliile de alcituire cons- tructiva side armare a diafragmelor, sint axate pe tipurile w ale de structuri care intervin in mod curent la cladirile civile tajate. Aceste prevederi se aplic& si la cldirile etajate industri- ale, in masura in care sistemul lor constructiv este similar celor, utilizate la constructiile civile. Pentru alte constructii, cu forme, alettuiri sau solicit&ri spe- ciale, prevederile prezentelor instructiuni vor fi luate in conside- rare cu caracter orientativ 1.2. Prevederile prezentelor instractiuni sint date pentra ldirile cu diafragme realizate din beton obignuit cu agregate rele 5i pot fi utilizate gi pentru cele din beton de granulit, cu ’daptirile necesare tinind seama de caracteristicile de rezistenti, clasticitate si ductilitate ale acestor betoane, precum si de ca- racteristicile lor termotehnice, in conformitate cu prescriptiile fin vigoare. 1.3. in cazul constructiilor situate pe terenuri sensibile la umezire §: in general pe terenuri Ja care pot apare tasari diferen- fiale importante, este necesar ca pe ling’ respectarea prevederilor prezentelor instrucjiuni s& se prevadd si misurille suplimentare ee rn) ‘Aprobate de Elaborate de: INSTITUTUL CENTRAL DE INSTITUTUL DE PROIECTARE CERCETARE, PROIECTARE PENTRU CONSTRUCTIL py DIRECTIVARE TIPIZATE (PCT) DUCURESTE INSTITUTUL DE CONSTRUCTHL cu decizia nr. 7 din 19 januarie 1982 a1 de alc&tuire, dimensionare si armare corespunz&toare condifiilor de fundare respective. Aceste misuri nu fac obiectul prezentelor instructiuni. 14, Alcituirea constructivi gi calculul structurilor cu dia- fragme, corespunde procedeului de executie folosit in mod curent, fn care diafragmele sint dispuse pe dowd directii si se toarn’ in cofraje intr-o singurd etap%, astfel cX, in intersectii nu rezulti rosturi verticale de turnate. In cazul folosirii unor procedee de executie speciale, se vor da instructiuni separate specifice acestor procedee privind modificirile care intervin in calculul gi in alei- tuirea constructiva 1.5. Proiectele structurilor cu diafragme vor fi corelate cu proiectele instalafiilor aferente clidirilor respective (electrice, ter- mice, sanitare), previzindu-se golurile de trecere necesare insta- lafiilor, in vederea evitirii spargerilor ulterioare in diafragme. Se admite inglobarea in diafragme a tuburilor pentru instalatiile clectrice urmind a se respecta condifiile de la paragraful 5.2.7. 1.6. Sub aspectul misurilor de protectie antiseismici, pre- zentele instructiuni sint bazate pe normativul P 100—81 fata de care cuprind detalieri si preciziri suplimentare. 2, ALCATUIREA CONSTRUCTIVA DE ANSAMBLU A STRUCTURILOR CU DIAFRAGME 2.1. Definitii. Clasificare. 2.1.1. Prin structuri cu diafragme se infeleg structurile la care elementele portante verticale sint in totalitate sau partial ealizate sub form de pereti din beton armat (diafragme verti ale). Prevederea de diafragme verticale necesiti in acelasi timp tealizarea planseelor sub formi de diafragme (saibe) orizontale, care indeplinesc rolul de transmitere a forfelor orizontale (din ac- tinnea vintului san a entremurului) la diafragmele verticale Pentru prescurtare, in prezentele instructiuni diafragmele verticale vor fi denumite, diafragme, iar cele orizontale saibe. 82 2.1.2. Dupi modul de participare a diafragmelor Ja prelua- rea incircirilor verticale si orizontale, structurile se clasific& in urmitoarele categorii: a. Structuri cu diafragme dese, la care toate clementele portante verticale sint diafragme, preluind in intregime incarcirile gravi- tationale si cele orizontale. Astfel de structuri sint utilizate la cldirile de locuit, cimine etc. si in general la cl&dirile care per- mit ccmpartiment&ri fixe dese b. Stoucturi cu diafragme rare, Ja. care diafragmele sint dis- puse la distante mai mari (6 ... 12 m); de exemplu, la cladirile de locuit, se utilizeaz’ cu precdidere ca diafragme, numai peretii de delimitare a apartamentelor, iar intermediar se prevad stilpi. In general se considera ca f%icind parte din aceast categorie struc- turile la care diafragmele sint suficient de rigide in raport cu stil- Bil pent a pretua practic in Sniregime incircirile orizontale. in consecinf&, la acest tip de structuri, incircirile gravitationale se preiau prin diafragme si stilpi, iar cele orizontale se preiau numai prin diafragme. c. Structuri cu diafragme flexibile conlucrind cu cadre, din care fac parte de exemplu cele cu nucleu central de diafragme si cu cadre pe contur utilizate la cladiri administrative si in general structurile la care, datorit& raportului dintre indlfimea clidirii si dimensiunile reduse ale sectiunii diafragmelor (H/h> 4... 5), diafragmele sint flexibile, astiel incit partea din incircarile ori- zontale care revine cadrelor nu mai poate fi neglijata im calcul. In consecint&, inc&rcarile orizontale se distribuie in acest caz intre diafragme si cadre, proporfional cu rigiditat-~ lor. 2.2, Aledtuirea general a cladirilor si dispozitia elementelor portante verticale, 2.2.1, La stabilirea formei si alcituirii de ansamblu a cons- tructiilor, se vor alege de preferin{i forme in plan regulate, com- pacte 5i simetrice, evitindu-se disimetrii pronunfate in distributia Yolumelor, maselor gi rigidit&tilor in cadrul aceluiasi tronson de dldire, in vederca limitirii efectelor defavorabile de torsiune ge- neral& sub actiunea seismic&. Tn acest seop: a. Sevor evita d&dirile cu fcrme in plan neregulate sau com- plicate, cum sint construcfiile in forma de L, T, U, I avind aripi 83 Jungi, care pot duce la importante solicitéri suplimentare in zonele de discontinuitate. In situatiile cind respectarea acestor prevederi pentru intreaga construcfie nu este posibili, se reco- ganda tronsonarea ei prin rosturi antiseismice, astfel ca pentru fiecare tronson s& se ajungi la o form convenabil& conform celor aritate mai inainte. p. In cadrul aceluiasi tronson, numarul de niveluri va fi pe cit posibil acelasi. Se admit retrageri la ultimile niveluri, in care caz se va tine seama in calcul de efectul disimetriilor de mase $i de rigiditafi care rezult&, c. Prin distributia diafragmelor, se va urmiri si se elimine sau si se reduct la minimum excentricitatea centrului maselor fafdde centrul de rigidate al ansamblului. Se vor respecta preve- derile din normativul P. 100 — 81 paragraful 4.2.4, 4. Diafragmele se vor dispune astfel ca eforturile din torsiu- nea generali s& fie preluate fr suprasolicitari importante. In acest sens, se recomanda ca cel putin pe una din cele doua directii diafragmele extreme s& fie suficient de depirtate intre ele, incit si se pun torsiunii generale. O atentie deosebitd se va da prelutrii eforturilor de torsiune general la constructiile avind fafade libere, fra elemente de ri- Eidizare (diafragme sau cadre). In aceste situafii este indicati prevederea de diafragme transversale dispuse in zonele de capt ale tronsoanelor astfel incit torsiunea generala s& fie preluat& cu un brat de pirghie cit mai mare. La construcfiile cu nucleu central de diafragme si cu cadre petimetrale, se recomanda ca aceste cadre sh fie alcdtuite si di- monsionate, avind in vedere faptul c& torsiunea general este pre~ luatii in principal de aceste elemente. 2.2.2. La constructiile cu form’ in plan dreptunghiulars, dia fragmele se vor dispune de regul dupa dowd directii perpendicu- late fntre ele. Se recomanda ca rigiditatile de ansamblu ale struc- turii dup’ cele doud directii s fie de valori apropiate intre ele. La clidirile de alte forme, aceleagi cerinte se realizeaza, prin dispunerea diafragmelor dup® directiile principale determinate de forma cladirii (de exemplu, Ja clidirile de forma circular: ra~ dial si inelar). 2.2.3. Se va urmiri ca rezultantele eforturilor axiale gravit: fionale care actioneazii diafragmele unei structuri, sé nu conduc& at Ja excentricit’fi mari si dirijate in acelagi sens faf’i de centrele de greutate ale diafragmelor respective. In cazul in care aceste excen- fricitafi actioncaza in acelasi sens ansamblul constructiei, se pro- duce 0 incovoiere general, care este necesar si se considere in calculul intregii structuri (vezi pet. 3.1.1. h). 2.2.4. Distributia in plan a diafragmelor va fi de regula ace casi la toate nivelurile, astfel ca ele <& se suprapuna pe vertical’. Se admit suprimari parfiale sau totale ale unor diafragme la ulti- mile niveluri {In cazurile cind Ja parter intervine necesitatea de a se creia compartimentari pe celule mai mari decit la etaje, prin suprimarea tnor diafragme, mentinindu-se ins& gi la acest nivel caracterul rigid al structurii pe ambele directit prin continuarea restului diafragmelor pind la fundatii, se va da o atenfie deosebiti alci- tuirii $1 dimensionarii elementelor parterului (diafragme, plangeul peste parter lucrind ca saiba), la solicitarile mai puternice care le tevin. Diafragmele care se suprima Ja parter se aledituiesc gi se ar- meazi la nivelurile imediat superioare ca grinzi—pereti. 2.2.5, Structurile cu diafragme avind primele niveluri fle- xibile, nu sint recomandate in zonele cu gradul de protectie anti- Seiemici > 7, deoarece conduc la dificult&fi in preluarea solici- tirilor puternice care intervin in zona de schimbare brusci a rigiditafii stracturii. De asemenea este necesar si se acorde 0 aten~ fie deosebitt asiguririi ductilitafii corespunzitoare elementelor nivelurilor flexibile. Din ansamblul de m&suri necesare realiztrii acestui tip de structuri se mentioneaz’ in special urmitoarele: — Ja nivelurile superioare rigide s& se adopte structuri cu diafragme pline (fara goluri de usi) deoarece realizarea grinzilor perefi se rezolvi in mai bune condifii in diafragmele pline; _. stilpii de la nivelurile flexibile s& se continue sub forma de ingrosare la primul nivel situat deasupra nivelurilor flexibile. 2.2.6. Dintre perefii interiori, se recomand& s& fie folosifi ca diafragme cu precidere aceia care separa functiuni diferite saw ‘care trebuie si asigure o izolare fonica sporit’, necesitind ca atare grosimi mai mari si care in acelagi timp nu prezint& goluri de ugi sau la care acestea sint in numir Tedus. Din aceast categorie fac parte: 85