CAP 1.

Consideratii generale privind autoritatea judecatoreasca in statul de

drept

Consideratii generale privind justitia

Statul este principala institutie politica a societatii.
In ceea ce priveste notiunea statului de drept, nu exista o opinie unitara:
- Statul care actioneaza prin intermediul dreptului;
- Statul care este supus dreptului;
- Statul al carui drept prezinta anumite caracteristici intriseci.

Conditii pentru autoritatea judecatoreasca:

- Organele care judeca sa fie adecvate functiei respective;
- Desemnarea judecatorilor sa se faca astfel incat sa se evite politizarea;
- Sa se asigure independenta judecatorilor fata de celelalte puteri;
- Actul este emis in cadrul unei proceduri specifice, iar succesiunea de acte si de fapte pe
care aceasta procedura le implica si le articuleaza semnifica declansarea, intretinerea si
finalizarea unui proces;
- In conditiile stabilite de lege, actul dobandeste o proprietate prin care ele se
singularizeaza, puterea lucrului judecat.

Conceptul de jurisdictie are mai multe acceptiuni:

- Desemneaza puterea de a decide asupra conflictelor aparute intre diferitele subiecte de
drept, prin aplicarea legii;
- Intr-o alta acceptiune, totalitatea organelor prin care statul distribuie justitia.

Trasaturi definitorii ale statului de drept

a) Subordonarea puterii fata de drept;
b) Structurarea piramidala a puterii si difuzarea ei unui numar mare de organisme;
c) Garantarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor;
d) Participarea cetatenilor la exercitarea puterii prin controlul jurisdictional si controlul de
natura politica;
e) Limitarea fiecareia dintre cele trei puteri – legislative, executive si judecatoreasca- de
catre celelalte doua;
f) O ierarhizare a puterii executive si a puterii judecatoresti care sa permita controlul intre
autoritatile existente in sistemul aceleasi puteri.

1
Notiunea de justitie – intelesuri
- Intr-un sens larg, justitia reprezinta un sentiment de echitate – dreptate sociala.
Exemplu: actiunea este dreapta sau nedreapta.
- In sens juridic, notiunea de justitie desemneaza:
 Activitatea instantelor judecatoresti dintr-un stat (exemplu: “justitia s-a pronuntat”);
 Organele care infaptuiesc justitia in statul respectiv (exemplu: “ma voi adresa justitiei”).

Statul de drept – 3 categorii principale de organe

- Parlamentul;
- Organele executive;
- Organele judecatoresti;
- Desfasurarea…….

Justitia ca serviciu public

Exercitarea acestei functii implica organizarea si functionarea pe baza unor principii
proprii si autonome a unor servicii publice care sa poata realiza si activitatea jurisdictionala.

Principiile de organizare a justitiei ca serviciu public

Organizarea judiciara are ca finalitate asigurarea respectarii drepturilor si libertatilor

cetatenesti precum si garantarea respectarii Constitutiei si a legilor tarii.

Principiul legalitatii instantei

Constitutia prevede in art.124 ca justitia se infatuieste in numele legii. Un rol important in
asigurarea legalitatii revine instantelor judecatoresti superioare, care verifica legalitatea si
temeinicia hotararilor pronuntate de instantele inferioare.
Legalitatea instantei se realizeaza prin indeplinirea urmatoarelor 4 cerinte:
- Instanta sa fie creata prin lege si in conformitate cu dispozitiile ei;
- Instanta sa fie organizata ca o institutie cu sediu permanent, stabil si cunoscut;
- Instanta sa aiba competenta sa judece pricina ce i-a fost incredintata;
- Instanta sa judece in compunerea prevazuta de lege.

Principiul egalitatii in fata justitiei

In proclamatia drepturilor omului s-a inscris principiul potrivit caruia legea trebuie sa fie
egala pentru toti fie ca pedepseste fie ca ocroteste.
Art.16 din Constitutie prevede ca cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice
potrivit legii si fara discriminari. Nimeni nu este mai presus de lege.
Legea 304/2004 privind organizarea judecatoreasca prevede ca justitia se realizeaza in
mod egal pentru toti fara discriminare de rasa, naturalitate, origine etnica, limba, religie, opinie,
apartenenta politica, averi etc.

2
 Anumite considerente de ordin economic si social pot influenta accesul la justitie, dar
acest lucru nu afecteza egalitatea in fata acesteia.

Principiul dreptului la aparare

Potrivit art.24 din Constitutie dreptul la aparare este garantat in tot cursul procesului,
partile avand dreptul la un avocat ales sau numit din oficiu. Dreptul la aparare are in vedere
dreptul de a face cereri, de a lua la cunostinta de actele de la dosar, de a propune probe, dreptul
de a refuza pe judecator sau procuror.
Potrivit art.6 din Conventia Europeana a drepturilor omului persoana careia i se imputa
savarsirea unei infractiuni trebuie sa dispuna de timpul si de mijloacele necesare pregatirii
apararii sale si numai astfel i se garanteaza dreptul la aparare.
In materie penala pentru realizarea acestui drept trebuie respectate anumite obligatii:
- Obligatia programului judiciar de a incunostiinta pe invinuit sau inculpat, inainte de a i se
lua prima declaratie, despre dreptul sau de a fi asistat de un aparator, urmand a se
consemna acest lucru in procesul verbal de ascultare.
- Obligatia organelor judiciare de a lua masuri pentru asigurarea unui avocat din oficiu,
cand invinuitul sau inculpatul nu are avocat ales.
- Obligatia organelor judiciare de a administra probe, atat in acuzare, cat si in aparare.

Gratuitatea justitiei
Semnificatia acestui principiu este ca partile nu trebuie sa plateasca judecatorii care le
solutioneaza cauza si nici pe procurori, grefieri sau magistratii asistenti.

Principiul dublului grad de jurisdictie

Din cele mai vechi timpuri a fost necesar ca o hotarare pronuntata in urma unei judecati
sa fie controlata de instanta superioara pentru a se permite indreptarea erorilor savarsite de
judecatori in instanta. Acest principiu presupune ca instantele judecatoresti nu trebuie sa se afle
pe acelasi grad de jurisdictie si pe nivele ierarhice diferite.

(subiect de examen) Corelatia dintre prevederile Conventiei Europene a drepturilor omului

si legislatia romana privind activitatea de judecata

Prin legea 30/1994 Romania a ratificat Conventia Europeana a drepturilor omului

(CEDO).
Potrivit art.6 din CEDO orice persoana are dreptul ca pricina sa fie examinata in mod
echitabil, in mod public, intr-un timp rezonabil de catre un Tribunal independent si impartial
stabilit prin lege, care v-a rezolva fie contestatiile asupra drepturilor si obligatiilor si au un
caracter civil, fie temeinicia oricaror acuzatii in materie penala.

Orice persoana acuzata de o infractiune este prezumata a fi inocenta pana cand vinovatia
sa va fi stabilita.
3
 Art.6 din CEDO consacra o serie de caracteristici destinate a asigura desfasurarea unui
proces echitabil in materie civila si penala.

Garantiile (pentru examen)

1. Accesul liber la justitie. Potrivit art.21 din Constitutia Romaniei, orice persoana se poate
adresa justitiei pentru apararea drepturilor, libertatilor si a intereselor sale legitime. Nicio
lege nu poate ingradi acest drept. Dreptul dedus judecatii trebuie sa fie concret si efectiv,
sa existe o cale judiciara, iar accesul la serviciile justitiei sa fie asigurat gratuit sau prin
taxe care sa permita tuturor accesul la organele judiciare. Accesul liber la justitie se poate
realiza in mod efectiv prin:
- Scutirea platii taxelor de timbre;
- Asistenta juridica gratuita;
- Prin realizarea unor formulare tipizate pentru a fi puse la dispozitia celor interesati.

2. Cauza sa fie examinata in mod echitabil, public si intr-un timp rezonabil.

- Examinarea in mod echitabil presupune solutionarea procesului cu respectarea tuturor
principiilor procesuale, cum ar fi: contradictorialitatea, dreptul la aparare, egalitatea
partilor, principiul disponibilitatii.
- Examinarea in mod public este o garantie a administrarii justitiei impotriva abuzurilor ce
s-ar putea savarsii daca judecata ar fi secreta. Potrovit art.127 din Constitutie sedintele de
judecata sunt publice, afara de cazurile prevazute de lege. Importanta acestui principiu
rezulta din accea ca numai astfel se realizeaza principiul legalitatii si aflarii adevarului.
Judecata in instanta publica ii mobilizeaza pe judecatori in a acorda o atentie sporita
modului in care judeca hotararile.
- Examinarea intr-un timp rezonabil. Regulile noastre de procedura nu constata principiul
operativitatii dezbaterilor, cu toate acestea judecatorul in virtutea rolului sau activ, poate
sa limiteze in timp procesul prin aplicarea unor prevederi care sa conduca la solutionarea
rapida a cauzei. Nici in CEDO nu se defineste aceasta cerinta, ea trebuie analizata concret
in fiecare caz in parte, tinandu-se cont de complexitatea cauzei, natura acesteia,
dificultatea dezbaterilor, exercitarea cailor de atac etc. Numai intarzierea cauzata
organelor judiciare sau diferitelor organe ale statului, poate fi cauza de nerespectare a
acestei cerinte.

3. Examinarea cauzei sa se faca de un Tribunal independent, impartial, stabilit prin lege.

In ce priveste cerinta unui proces echitabil desfasurat in fata unui Tribunal independent si
impartial, trebuie avut in vedere faptul ca judecatorii sunt independenti si ca se supuna legii,
iar sedintele de judecata sunt publice afara de cazurile prevazute de lege.
Independenta judecatorului se apreciaza in raport cu celelalte puteri in stat, in raport cu
durata mandatului sau fata de modul in care sunt desemnati si fata de inamovibilitatea lor.
Instanta trebuie sa fie impartiala prin lipsa prejudecatilor, a unor idei preconcepute si prin
4
nefavorizarea uneia dintre parti. Judecatorul trebuie sa manifeste obiectivitate si sa nu dea
dovada de rea credinta.

4. Hotararea sa fie pronuntata potrivit legislatiei romane, hotararea se comunica in sedinta

publica, chiar si atunci cand judecata s-a desfasurat in secret si chiar in lipsa partilor.

CAP 3 Sistemul organelor judecatoresti

Compunerea si conducerea instantelor judecatoresti

A. Curtile de apel sunt instante cu personalitate juridica, in circumscriptia carora

functioneaza mai multe tribunale si tribunale specializate.
B. Tribunalele sunt instante cu personalitate juridica, organizate la nivelul fiecarui judet si al
municipiului Bucuresti si au, de regula, sediul in municipiul resedinta de judet. In
circumscriptia fiecarui tribunal sunt cuprinse toate judecatoriile din judet sau, dupa caz,
din municipiul Bucuresti.
Fiecare judecatorie, tribunal si curte de apel se incadreaza cu un numar de judecatori si
personal administrativ sau de serviciu, aprobat prin HG, la propunerea ministrului justitiei.
In cadrul curtilor de apel si tribunalelor, functioneaza sectii sau, dupa caz, complete
specializate pentru cauze civile, cauze penale, cauze comerciale, cauze cu minori si de familie,
cauze de contencios administrativ si fiscal, cauze privind conflicte de munca si asigurari sociale,
precum si in raport cu natura si numarul cauzelor, sectiilor maritime si fluviale sau pentru alte
materii.
Judecatoriile sunt instante fara personalitate juridica, organizate in judete si in municipiul
Bucuresti unde functioneaza cate una in fiecare sector.
In cadrul judecatoriile se organizeaza sectii sau complete specializate pentru minori si
familie.
Fiecare instanta judecatoreasca este condusa de un presedinte, ajutat de un vicepresedinte la
Judecatorii si 1-2 vicepresedinti la Tribunal si Curti de apel.

Completele de judecata

La inceputul fiecarui an, Colegiile de conducere al instantei stabileste compunerea

completelor de judecata, urmarind asigurarea continuitatii completului. Eventual schimbarea
membrilor completului facandu-se numai pentru motive temeinice.
Completul de judecata este prezidat, prin rotatie, de unul dintre membrii acestuia.
Pentru a asigura judecata obiectiva a cauzelor si pentru a inlatura orice suspiciune cu
privire la obiectivitatea judecatorilor, repartizarea cauzelor pe complete de judecata se face in
mod aleatoriu, in sistem informatizat.

5
Inalta Curte de Casatie si Justitie

ICCJ asigura asa cum am mai aratat, interpretarea si aplicarea unitara a legii de catre
celelalte instante judecatoresti, potrivit competentelor sale, avand si atributii de judecata in prima
instanta si de recurs in cauzele date de lege in competent sa.
ICCJ se compune din: presedinte, un vicepresedinte, 4 presedinti de sectii si judecatori.
Este organizata in 4 sectii - Sectia civila de propriatate intelectuala, Sectia penala, Sectia
comerciala, Sectia de contencios administraiv si fiscal -, Completul de 9 judecatori si Sectiile
Unite, fiecare avand competenta proprie.
Conducerea ICCJ se exercita de presedinte, vicepresedinte si colegiul de conducere.

Compartimentele auxiliare si de specialitate in cadrul instantelor si parchetelor

Compartimentele auxiliare de specialitate:

a) Registratura;
b) Grefa;
c) Arhiva;
d) Biroul de informare si relatii publice;
e) Biblioteca.
Corpul grefierilor este alcatuit din grefieri cu studii superioare si grefieri cu studii medii.
Personalul de specialitate auxiliar este subordonat ierarhic conducerii instantelor sau
parchetelor unde functioneaza.
Concursul de admitere in Scoala Nationala de Grefieri se organizeaza anual, la nivel national,
de catre Scoala Nationala de Grefieri, sub coordonarea Consiliului Superior al Magistraturii.

CAP 4 Ministerul public

In activitatea judiciara, ministerul Public reprezinta interesele generale ale societatii si

apara ordinea de drept, precum si drepturile si libertatile cetatenilor.

Principiile potrivit carora isi desfasoara activitatea Ministerul Public:

a. Principiul legalitatii;
b. Principiul impartialitatii procurorilor;
c. Principiul subordonarii si controlului ierarhic.

a. Principiul legalitatii.
Activitatea ministerului public se realizeaza avand la baza principiul legalitatii, cu atat mai
mult cu cat procurorul este obligat sa vegheze, sa urmareasca aplicarea corecta a legii si de catre
celelalte structuri din sistemul judiciar, cum ar fi: instantele judecatoresti, avocatii, consilierii.

6
 b. Principiul impartialitatii.
Presupune ca procurorii sa aplice aceleasi mijloace procesuale, fie ca este vorba de acuzare,
fie ca este vorba de aparare. Procurorul nu are voie sa considere ca sunt adevarate si sa inlature
nefondat mijloacele de aparare invocate de partea din proces.

c. Principiul subordonarii si controlului ierarhic

Actele de procedura realizate de procuror sunt supuse controlului procurorului ierarhic
superior, acesta avand posibilitatea sa verifice legalitatea, temeinicia actelor procurorului din
subordine si in cazul bine justificat sa inlocuiasca un procuror cu un alt procuror.

Reluam putin principiile.

a. Principiul legalitatii. Are in vedere activitatea judiciara in general a Ministerului Public,

in procesul penal sau civil si deasemenea, obligatia procurorului de a exercita actiunea
civila sau penala in cazurile si conditiile prevazute de lege, in vederea protejarii
interesului public sau privat, cand acestea au fost incalcate prin fapte de natura penala sau
in cazurile in care este necesar pentru apararea drepturilor si intereselor legitime ale
minorilor, ale persoanelor puse sub interdictie si ale disparutilor, precum si in alte cazuri
prevazute de lege in actiunile cu caracter civil.

b. Principiul impartialitatii procurorilor. Potrivit cu care procurorii in instanta sunt liberi sa

prezinte acele concluzii pe care le considera intemeiate, coroborate cu probatoriul
administrat in cauzele respective.
Principiul obliga pe procuror sa se manifeste in acelasi mod, fata de cei care au intrat in
conflict cu legea, manifestand obiectivitate, nepartinire, echidistanta fata de toti cei care sunt
cercetati penal, pornind de la prezumtia de nevinovatie.

c. Principiul independentei Ministerului Public. Se manifesta atat in raport cu instanta cat si

fata de justitiabili.
Solutiile adoptate de procuror pot fi insa infirmate motivat de catre procurorul ierarhic
superior, cand sunt apreciate ca fiind nelegale. Masura infirmarii este supusa controlului instantei
competente sa judece cauza in fond, la cererea procurorului care a adoptat solutia.
In instanta, procurorul este liber sa prezinte concluziile pe care le considera intemeiate
potrivit legii, tinand seama de probele administrate in cauza.
Procurorul poate contesta Consiliului Superior al Magistraturii interventia procurorului
ierarhic superior, pentru influentarea in orice forma a concluziilor.

d. Principiul subordonarii si controlului ierarhic. Presupune o subordonare in trepte,

organele inferioare se subordoneaza organelor superioare. Consecinta subordonarii este
accea ca dispozitiile procurorului ierarhic superior sunt obligatorii pentru procurorii aflati
7
 in subordine, asupra actelor de dispozitie ale procurorilor din subordine, putand sa le
suspende, anuleze sau inlocuiasca cu actele sale, daca actele primilor sunt contrare legii.
Dispozitiile procurorului ierarhic superior, date in scris si in conformitate cu legea, sunt
obligatorii pentru procurorii din subordine.

Procurorii din fiecare parchet sunt subordonati conducatorului parchetului respectiv, iar
conducatorul unui parchet este subordonat conducatorului parchetului ierarhic superior de
aceeasi circumscriptie.
Controlul exercitat de procurorul general al Parchetului de pe langa ICCJ, de procurorul
general al Parchetului National Anticoruptie sau de procurorul general al parchetului de pe langa
Curtea de Apel asupra procurorilor din subordine se poate realiza direct sau prin procurori anume
desemnati.

Ministrul justitiei, cand considera necesar, din proprie initiativa sau la cererea Consiliului
Superior al Magistraturii, exercita controlul asupra procurorilor, prin procurori anume desemnati
de procurorul general al parchetului de pe langa ICCJ sau, dupa caz, de procurorul general al
Parchetului National Antocoruptie, ori de Ministrul Justitiei.
Controlul consta in verificarea eficientei manageriale, a modului in care procurorii isi
indeplinesc atributiile de serviciu si in care se desfasoara raporturile de serviciu cu justitiabilii si
cu celelalte persoane implicate in lucrarile de competenta parchetelor.
Controlul nu poate viza masurile dispuse de procuror in cursul urmaririi penale si
solutiile adoptate.
Strans legat de principiul mentionat este si cel al indivizibilitatii, prin care se intelege
faptul ca fiecare membru al Ministerului Public reprezinta ministerul in intregul sau. Actul
indeplinit de catre unul dintre procurori, este actul parchetului in intregime.
Membrii Ministerului Public, se pot inlocui unul pe altul in cursul aceleiasi pricini,
diferitele acte de procedura pe parcursul aceluiasi proces pot fi efectuate de mai multi procurori
impreuna.

Organizarea Ministerului Public

Parchetul de pe langa ICCJ, coordoneaza activitatea tuturor parchetelor din subordine.

Este condus de procurorul general al parchetului de pe langa ICCJ, ajutat de un prim
adjunct, de un adjunct si de 3 consilieri.
In relatiile cu celelalte autoritati publice si cu orice persoane juridice sau fizice, din tara
sau din strainatate, Procurorul general al Parchetului de pe langa ICCJ reprezinta Ministerul
Public.
Exercita, direct sau prin procurori anume desemnati, controlul asupra tuturor parchetelor.
Participa la sedintele ICCJ in Sectii Unite, precum si la orice complet al acesteia, cand
considera necesar.

8
 Parchetul de pe langa ICCJ are in structura sectii conduse de procurorii sefi, care pot fi
ajutati de adjuncti. In cadrul sectiilor pot functiona servicii si biroruri conduse de procurorii sefi.
In cadrul aceluiasi parchet, functioneaza Directia de Investigare a Infractiunilor de
Criminalitate Organizata si Terorism, ca structura specializata in combaterea criminalitatii
organizate si terorismului.
In cadrul Parchetului de pe langa ICCJ functioneaza colegiul de conducere, care hotareste
asupra problemelor generale de conducere ale Ministerului Public.
Colegiul este constituit din procurorul general al parchetului de pe langa ICCJ, prim-
adjunctul, si 5 procurori alesi in adunarea generala a procurorilor.

Parchetele de pe langa Curtile de Apel, tribunal, tribunalele pentru minori si familie si

judecatorie (specializate)

Pe langa fiecare curte de apel, tribunal, tribunal pentru minori si familie si judecatorie,
functioneaza un parchet, cu sediul in localitatile in care isi au sediul instantele pe langa care
functioneaza si aceeasi circumscriptie cu acestea.
Parchetele de pe langa curtile de apel si tribunal au in structura sectii, in cadrul carora pot
functiona servicii si birouri. Cele de pe langa curtea de apel au in structura si cate o sectie pentru
minori si familie.
Birorurile, serviciile ori alte compartimente de specialitate din cadrul parchetelor se
stabilesc de catre procurorul general al Parchetului de pe langa ICCJ, cu avizul ministrului
justitiei.
In localitatile unde functioneaza sediile secundare ale tribunalelor si judecatoriilor se
infiinteaza sedii secundare ale parchetelor, cu activitate permanenta, avand aceeasi
circumscriptie cu sediile secundare ale instantelor pe langa care functioneaza.
Parchetele de pe langa curtile de apel sunt conduse de procurori generali, iar cele de pe
langa tribunal, tribunalele specializate sunt conduse de prim-procurori si au atributii de
coordonare si control al administrarii parchetului unde functioneaza, precum si al parchetelor din
circumscriptie.
In functie de volumul de activitate, la parchetele de pe langa curtile de apel si tribunal,
procurorul general sau, dupa caz, prim- procurorul poate fi ajutat de 1-2 adjuncti, cu exceptia
parchetului de pe langa Curtea de Apel Bucuresti si al Parchetelor de pe langa Tribunalul
Bucuresti, unde procurorul general, sau dupa caz, prim-procurorul poate fi ajutat de 1-3 adjuncti.
Conducatorul fiecarui parchet repartizeaza procurorii pe sectii, servicii si birouri, in
functie de pregatire, specializare si aptitudinile acestora.
Dosarele sunt repartizate procurorilor de catre conducatorul fiecarui parchet, tinand cont
de specializarea acestora.
In cadrul parchetelor functioneaza colegii de conducere, care avizeaza problemele
generale de conducere ale parchetelor.
Adunarile generale ale procurorilor.

9
Parchetul general anticoruptie

Este specializat in combaterea infractiunilor de coruptie, potrivit legii, isi exercita

atributiile pe intreg teritoriul tarii si functioneaza pe langa ICCJ.
Parchetul national anticoruptie se organizeaza ca structura autonoma in cadrul
Ministerului public si este coordonat de procurorul general al parchetului de pe langa ICCJ.
Isi desfasoara activitatea potrivit principiilor de organizare si functionare a parchetelor.

CAP 5 Consiliul Superior al Magistraturii

Organizarea si functionarea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM)

Consiliul Superior al Magistraturii este alcatuit din 19 membri, din care:

a) 9 judecatori si 5 procurori, alesi in adunarile generale ale judecatorilor si procurorilor,
care compun cele doua sectii ale Consiliului, una pentru judecatori si una pentru
procurori;
b) 2 reprezentanti ai societatii civile, specialist in domeniul dreptului, care se bucura de
inalta reputatie profesionala si morala, alesi de Senat;
c) Presedintele ICCJ, reprezentant al puterii judecatoresti, ministrul justitiei si procurorul
general al parchetului de pe langa ICCJ, care sunt membrii de drept ai Consiliului.
Sectia pentru judecatori a CSM este alcatuita din:
a) 2 judecatori de la ICCJ;
b) 3 judecatori de la curtile de apel;
c) 2 judecatori de la tribunal;
d) 2 judecatori de la judecatorii.
Sectia pentru procurori a CSM:
a) 1 procuror de la parchetul de pe langa ICCJ sau de la parchetul national anticoruptie;
b) 1 procuror de la parchetele de pe langa curtile de apel;
c) 2 procurori de la parchetele de pe langa tribunal;
d) 1 procuror de la parchetele de pe langa judecatorii.

Judecatorii si procurorii, membri ai CSM, sunt alesi in adunarile generale ale

judecatorilor sau, dupa caz, ale procurorilor, cu majoritate de voturi.
Durata mandatului membrilor alesi ai CSM este de 6 ani, fara posibilitatea reinvestirii.
Pot fi alesi ca membri ai CSM reprezentanti ai societatii civile care indeplinesc
urmatoarele conditii:
a) Sunt specialisti in domeniul dreptului, cu o vechime de cel putin 7 ani in activitatea
juridica;
b) Se bucura de inalta reputatie profesionala si morala;

10
 c) Nu au facut parte din serviciile de informatii inainte de 1990, nu au colaborat cu acestea
si nu au un interes personal care influenteaza activitatea ca membru al Consiliului;
d) Nu au calitatea de membru al unui partid politic si nu au indeplinit in ultimii 5 ani functii
de demnitate publica.

Calitatea de membru al CSM inceteaza:

- La expirarea mandatului;
- Prin demisie;
- Prin revocare din functie;
- Prin nerezolvarea starii de incompatibilitate in termen de 15 zile de la data alegerii ca
membru al CSM;
- Ca urmare a nerespectarii dispozitiilor art.7 din legea nr.303/2004 (structurile securitatii).

Calitatea de membru al CSM se suspenda din drept:

a) Cand a fost pusa in miscare actiunea penala impotriva sa prin ordonanta sau rechizitoriu;
b) Cand sufera de o boala psihica, care il impiedica sa-si exercite functia in mod
corespunzator.

Atributiile Plenului CSM

A. Referitor la cariera judecatorilor si procurorilor

a) Propune Presedintelui Romaniei numirea in functie si eliberarea din functie a
judecatorilor si procurorilor, cu exceptia celor stagiari;
b) Numeste judecatorii si procurorii stagiari, pe baza rezultatelor obtinute la examenul de
absolvire a Institutului National al Magistraturii;
c) Dispune promovarea judecatorilor si a procurorilor;
d) Elibereaza din functie judecatorii si procurorii stagiari;
e) Propune Presedintelui Romaniei conferirea de distinctii pentru judecatorii si procurorii, in
conditiile legii;
f) Indeplineste orice alte atributii stabilite prin lege sau regulament.

B. Referitor la admiterea in magistratura, evaluarea, formarea judecatorilor si

procurorilor:
a) La propunerea Consiliului stiintific al INM, stabileste numarul anual de cursanti ai INM,
aproba anual data si locul pentru organizarea concursului de admitere la INM, stabileste
tematica ;
b) Numeste comisia de admitere si de elaborare a subiectelor pentru admiterea la INM;
c) Organizeaza si valideaza examenul de capacitate al magistratilor si aproba programul de
formare profesionala;
d) Organizeaza si valideaza concursurile pentru numirea in functii de conducere a
magistratilor;
11
 e) Dispune organizarea concursurilor de promovare a judecatorilor si procurorilor;
f) Numeste comisiile pentru evaluarea activitatii profesionale a magistratilor;
g) Numeste si revoca directorul si directorii adjunctii ai INM;
h) La propunerea Consiliului stiintific al INM, aproba structura organizatorica, statele de
functii si statele de personal ale Institutului;

C. Referitor la organizarea si functionarea instantelor si a parchetelor

a) Convoaca adunarile generarele ale magistratilor;
b) Aproba masurile pentru suplimentarea sau reducerea numarului de posturi pentru instante
si parchete;
c) Elaboreaza propiul proiect de buget ale instantelor sau parchetelor.

D. Alte atributii ale Plenului CSM:

a) Adopta Codul deontologic al magistratilor;
b) Adopta regulamentul de organizare si functionare a CSM;
c) Adopta regulamentul privind procedura alegerii membrilor CSM;
d) Adopta regulamentul de ordine interioara a instantelor si parchetelor si al statutului
magistratilor;
e) Avizeaza proiectele de lege ce priveste activitatea autoritatilor judecatoresti.

Statutul judecatorilor si procurorilor

- Judecatorii numiti de presedintele Romaniei sunt inamovibili, in conditiile legii.
- Procurorii numiti de Presedintele Romaniei se bucura de stabilitate si sunt independent,
in conditiile legii.

Incompatibilitati si interdictii
- Functiile de judecator, procuror, magistrat-asistent si asistent judiciar, sunt incompatibile
cu orice alte functii publice sau private, cu exceptia functiilor didactice din invatamantul
superior, precum si a celor de instruire din cadrul INM al scolii nationale de grefieri;
- Judecatorii si procurorii sunt obligati sa se abtina de la orice activitate legata de actul de
justitie daca exista un conflict de interese;
- Sunt obligati sa dea anual o declaratie pe proprie raspundere din care sa rezulte ca rudele
si afinii pana la gradul al IV-lea incusiv, exercita o functie sau desfasoara o activitate
juridica ori activitati de investigare sau cercetare penala;
- Persoanele mentionate, sunt obligate sa faca o declaratie autentica, pe propria raspundere
potrivit legii penale, privind apartenenta sau neapartenenta ca agent sau collaborator al
organelor de securitate, ca politie politica;
- Nu pot fi lucratori operativi, inclusiv acoperiti, informatori sau colaboratori ai servciilor
de informatii;
- Judecatorii si procurorii nu pot sa faca parte din partide sau formatiuni politice si nici sa
desfasoare sau sa participe la activitati cu caracter politic;
12
 - Nu isi pot exprima public opinia cu privire la procese aflate in curs de desfasurare sau
asupra unor cauze cu care a fost sesizat parchetul;
- Pot participa la elaborarea de publicatii, pot elabora articole, studii de specialitate, cu
exceptia celor cu caracter politic;
- Pot fi membri ai unor comisii de examinare sau de intocmire a proiectelor de acte
normative;
- Pot fi membri ai societatilor stiintifice sau academice, precum si ai oricaror persoane
juridice de drept privat.

Judecatorilor si procurorilor le este interzis:

a) Sa desfasoare activitati comerciale, direct sau prin persoane interpuse;
b) Sa desfasoare activitati de arbitraj in litigii civile comerciale sau de alta natura;
c) Sa aiba calitatea de asociat sau de membru in organele de conducere, administrare la
societati civile, societati comerciale, inclusiv banci sau alte institutii de credit, societati de
asigurare ori financiare, companii nationale, societati nationale sau regii autonome;
d) Sa aiba calitatea de membru al unui grup de interes economic.

Judecatorii si procurorii stagiari

Magistratii stagiari sunt numiti in functie de CSM, pe baza mediei obtinute la sfarsitul
fiecarui an de stagiu si la examenul de absolvire.
Pot fi numiti in functie numai la judecatorii sau, dupa caz, la judecatorii si la parchetele
de pe langa acestea.

Judecatorii stagiari judeca:

a) Cererile privind pensile de intretinere, cererile privind inregistrarile si rectificarile in

registrele de stare civila, cererile privind popririle, incuviintarea executarii silite,
investirea cu formula executorie si luarea unor masuri asiguratorii;
b) Litigiile patrimoniale avand ca obiect plata unei sume de bani sau predarea unui bun, in
cazurile care valoarea obiectului litigiului nu depaseste 10.000 RON;
c) Plangerile impotriva proceselor verbale de constatare a contraventiilor si de aplicare a
sanctiunilor contraventionale;
d) Somatia de plata;
e) Reabilitarea;
f) Constatarea interventiei amnistiei ori gratierii;
g) Infractiunile cu pericol social redus.
13
 Procurorii stagiari au dreptul sa puna conculzii in instanta, sa efectueze si sa semneze acte de
procedura, sub coordonarea unui procuror care se bucura de stabilitate.
Solutiile procurorilor stagiari sunt contrasemnate de procurorii care ii coordoneaza.
Dupa incheierea perioadei de stagiu, judecatorii si procurorii stagiari sunt obligati sa se
prezinte la examenul de capacitate.
In cazul in care judecatorul sau procurorul stagier este respins la examenul de capacitate este
obligat sa se prezinte la sesiunea urmatoare.
Lipsa nejustificata de la examenul de capacitate sau respingerea candidatului la doua sesiuni
atrage piederea calitatii de judecator stagiar si procuror stagiar si au obligatia sa restituie bursa de
auditor de justitie si cheltuielile de scolarizare efactuate pentru formarea sa profesionala.
Examenul de capacitate al magistratilor stagiari se organizeaza anual de CSM, prin
intermediul INM.
Examenul de capacitate consta in verificarea cunostintelor teoretice si practice prin probe
scrise si orale.
Probele cu caracter practic constau in solutionarea de spete si intocmire de acte judiciare.
Candidatii declarati admisi la examenul de capacitate au dreptul in ordinea mediilor sa-si
aleaga posturile.
Pot fi numiti in magistratura, pa baza de concurs, daca indeplinesc conditiile mentionate,
fostii judecatori si procurori care si-au incetat activitatea din motive neimputabile, personalul de
specialitate juridica ex: avovatii, notarii, asistentii judiciari, consilierii juridici etc.
Inainte de a incepe sa-si exercite functia, judecatorii si procurorii depun urmatorul juramant.
Refuzul depunerii juramantului atrage, de drept, nulitatea numirii in functie.

Judecatorii si procurorii sunt eliberati din functie, in urmatoarele cazuri:

a) Demisie;
b) Pensionare;
c) Transfer intr-o alta functie;
d) Incapacitate profesionala;
e) Ca sanctiune disciplinara;
f) Condamnarea definitiva a judecatorului sau procurorului pentru o infractiune;
g) Daca au devenit lucratori operativi, inclusiv acoperiti, informatori sau colaboratori ai
serviciilor de informatii;
h) Nepromovarea examenului;
i) Neindeplinirea conditiilor referitoare la cetateniea romana si la starea de sanatate.

Raspunderea judecatorilor si procurorilor

Constituie abateri disciplinare:
14
 a) Incalcarea prevederilor legale referitoare la declaratiile de avere, declaratiile de interese,
incompatibilitatile si interdictii privind judecatorii si procurorii;
b) Interventiile pentru solutionarea unor cereri, pretinderea sau acceptarea rezolvarii
intereselor persoanele sau ale membrilor familiei;
c) Desfasurarea de activitati publice cu caracter politic;
d) Nerespectarea secretului deliberarii ori al confidentialitatii lucrarilor specifice
domeniului;
e) Refuzul nejustificat de a primi in dosare cereri, de a lua in consideratie solicitarile partilor
ori refuzul nejustificat de a indeplini indatoririle de serviciu;
f) Efectuarea cu intarziere a lucrarilor.

Sanctiunile disciplinare:
a) Avertismentul;
b) Diminuarea indemnizatiei de incadrare lunare brute pana la 15% pe o perioada de la o
luna la 3 luni;
c) Mutarea disciplinara pentru o perioada de la o luna la 3 luni;
d) Excluderea din magristratura.

Reguli deontologice privind magistratii:

a) Magistratii trebuie sa promoveze suprematia legii, statul de drept si sa apere drepturile si
libertatile fundamentale ale cetatenilor;
b) Sa apere independenta justitiei;
c) Sa-si exercite functia cu obiectivitate si impartialitate;
d) Nu pot sa acorde nici un fel de sprijin unui candidat la o functie publica cu caracter
politic;
e) Magistratiilor le este permis sa acorde asistenta juridica, numai in cauzele persoanele, ale
ascendentilor, descendentilor sau sotilor;
f) Sunt obligati sa indeplineasca cu competenta si corectitudine indatoririle profesionale;
g) Sa impuna ordine si solemnitate in timpul solutionarii cauzelor si sa adopte o atitudine
demna si civilizata fata de parti, avocat, martori, experti, interpreti etc.
h) Sa se abtina de la orice acte sau fapte de natura sa compromita demnitatea functiei;
i) Sa apere egalitatea cetatenilor in fata legii;
j) Sa promoveze proportionalitatea masurilor coercitive;
k) Sa promoveze celeritatea.

Institutul national al magistraturii

Structura organizatorica a INM:

a) Organele de conducere;
b) Departamentul de formare profesionala initiala;
c) Departamentul de formare profesionale continua;
15
 d) Departamentul de formare a formatorilor;
e) Departamentul de concursuri, examene si politici publice;
f) Departamentul economic-financiar si administrativ.

A. Organele de conducere ale INM sunt: consiliul stiintific, directorul, 2 directori

adjuncti, director executiv.

B. Departamentul de formare initiala.

Durata formarii profesionale a auditorilor de justitie este de 2 ani. Dupa primul an, in ordinea
mediilor si nu in functie de numarul locurilor, auditorii vor opta pentru functia de judecator sau
procuror. Programul de pregatire este elaborat de personalul specializat al INM, se avizeaza de
consiliul stiintific si se aproba de CSM. In primul an auditorii de justitie vor aprofunda
cunostintele teoretice, iar in al doilea an activitatea va fi in principal practica in cadrul instantelor
sau parchetelor sub indrumarea tutorilor de practica.

In cadrul INM isi desfasoara activitatea urmatoarele categorii de personal:

a) Judecatori si procurori;
b) Personal de specialitate juridica asimilat magistratilor;
c) Functionari publici;
d) Personal contractual;
e) Cadre didactice din invatamantul superior.

Personalul de instruire este asigurat de regula de judecatorii si procurorii detasati, de la

unitatile lor de instante, parchete, cu acordul lor si cu avizul consiliului stiintific.

C. Departamantul de formare continua.

INM organizeaza si desfasoara anual formarea continua a judecatorilor si procurorilor, pe
care ii supune aprobarii CSM.

Admiterea in cadrul INM

Admiterea se face exclusiv pe baza de concurs prin asigurarea transparentei necesare.

In functie de numarul posturilor vacante, CSM, stabileste anual numarul de locuri pentru
judecatori si procurori.
Conditii pentru inscrierea la INM:
- Are cetatenie romana, domiciliul in Romania, capacitate deplina de exercitiu;
- Este licentiat in drept;
- Nu are antecedente penale sau cazier fiscal;
- Cunoaste limba romana;
- Este apta, din punct de vedere medical si psihologic, pentru exercitarea functiei.

16
 Data, locul, modul de desfasurare a concursului la admitere si numarul de locuri scoase la
concurs, se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a III-a, pe pagina de Internet a
CSM, cea a INM si in 3 cotidiene central, cu cel putin 60 de zile inainte de data stabilita pentru
concurs.
Pentru inscrierea la concurs, candidatii vor prezenta urmatoarele acte:
a) Certificatul de nastere, in copie certificata pentru conformitate de candidat;
b) Actul de identitate, in copie certificata pentru conformitate de candidat;
c) Diploma de licenta, in copie legalizata sau adeverinta provizorie;
d) Chitanta de plata a taxei de inscriere;
e) Certificatul de cazier fiscal.

Cererile pentru inscriere la concurs se depun in termen de 20 de zile de la data publicarii

anuntului privind organizarea concursului, la INM, la tribunal sau dupa caz la parchetele de pe
langa acestea, in ale caror circumscriptii domiciliaza candidatii.

Examinarea candidatilor se face in doua etape:

A. Prima etapa consta in verificarea cunostintelor juridice prin sustinerea unei probe
eliminatorii tip grila, care cuprinde 100 de intrebari, cate 25 pentru fiecare dintre
disciplinele de concurs la urmatoarele discipline:
a) Drept civil;
b) Drept procesual civil;
c) Drept penal;
d) Drept ptocesual penal.

B. A doaua etapa consta intr-un test grila de verificare a rationamentului logic.

C. Urmatoarea proba consta intr-un interviu in fata comisiei de examinare din care fac
parte un psiholog, un judecator, un procuror, un professor universitar si un pedagog,
desemnati de CSM.
Nota obtinuta la concurs este formata din media celor 3 probe.
Pentru admiterea la INM, candidatul trebuie sa obtina cel putin media 7 si sa indeplineasca
numarul de puncte minime la fiecare proba.
Candidatii admisi vor fi verificati sub aspectul indeplinirii conditiei bunei reputatii, de catre
inspectorii din cadrul CSM.
Durata formarii profesionale a auditorilor de justitie este de 2 ani.
Auditorii de justitie beneficiaza de o bursa avand caracterul unei indemnizatii lunare de
magistrat stagiar.
Daca auditorul de justitie nu promoveaza examenul de absolvire in prima sesiune, acesta are
dreptul dar si obligatia, sa participe la urmatoarea sesiune, absenta nemotivata sau nepromovarea
examenului si la aceasta sesiune atrage pierderea dreptului de a fi numit magistrat, fiind obligat
sa restituie bursa si celelalte cheltuieli.

17
 Organizarea si functiile avocaturii

Asistenta juridica si dreptul la aparare.

Asistenta judiciara este asigurata prin intermediul baroului in toate cazurile in care
apararea este obligatorie potrivit legii, precum si la cererea instantelor de judecata, a organelor de
urmarire penala sau a organelor administratiei…..(n-am scris tot).

Formele sub care se poate acorda ajutorul public judiciar:

a) Plata onorariului, in cazul avocatului ales sau numit;
b) Plata expertului, traducatorului sau interpretului;
c) Plata onorariului executorului judecatoresc;
d) Scutiri, reduceri, esalonari, amanari de plata a taxelor judiciare.

Profesia de avocat

Activitatea avocatului se realizeaza prin:

a) Consultatii si cereri cu caracter juridic;
b) Asistenta si reprezentare juridica in fata instantelor judecatoresti, a organelor de urmarire
penala, a autoritatilor cu atributii jurisdictionale a notarilor, executorilor judecatoresti,
administratiei publice si a altor persoane juridice;
c) Redactarea de acte juridice, atestarea identitatii partilor, a continutului si a datei actelor
prezentate spre autentificare;
d) Asistarea si reprezentarea persoanelor fizice sau juridice interesate in fata altor autoritati
publice cu posibilitatea atestarii identitatii partilor a continutului si a datei actelor
incheiate;
e) Apararea si reprezentarea cu mijloace juridice specifice a drepturilor si intereselor
legitime a persoanelor fizice si juridice in raporturile acestora cu autoritatile publice, cu
institutiile cu orice persoana romana sau straina;
f) Activitati de mediere;
g) Activitati fiduciare constand in primirea in depozit, in numele si pe seama clientului, de
fonduri financiare si de bunuri, rezultate din valorificarea sau executarea de titluri
executorii dupa incheierea procedurii succesorale sau lichidarii;
h) Stabilirea temporara a sediului pentru societatile comerciale la sediul prefesional al
avocatului si inregistrarea acestora, in numele si pe seama clientului;
i) Orice mijloace si cai proprii exercitarii dreptului de aparare.

Avocatura are 2 functii:

- De asistenta;
- De reprezentare.

18
Principii si reguli fundamentale ale exercitarii avocaturii

a. Profesia de avocat este libera si independenta.

- Independenta profesiei fata de stat si fata de organele proprii.
- Organizarea interna a profesiei pe principiul autonomiei, organizarea si functionarea
autonoma a barorurilor in raport cu Uniunea Nationala a Barourilor din Romania.

b. Profesia de avocat se exercita numai de avocatii inscrisi in tabloul baroului din care fac
parte, barou competent al Uniunii nationale a Barourilor din Romania.
Constituirea si functionarea de baroruri in afara UNBR sunt interzise. Actele de constituire,
de inregistrare ale acestora sunt nule de drept.
Este interzisa, sub actiunile prevazute de lege exercitarea oricarei activitati specifice profesiei
de avocat de catre o persoana fizica ce nu are calitatea de avocat inscris intr-un barou si in
tabloul avocatilor.

c. In exercitarea profesiei, avocatul este independent si se supune numai legii, statului si

codului deontologic.
Prin libertatea si independenta profesiei de avocat se intelege ca profesia de avocat se
exercita numai in temeiul legii si al statutului profesiei. Relatiile dintre avocat si clienti sai se
bazeaza pe onestitate, probitate, corectitudine, sinceritate si confidentialitate.
Exercitarea profesiei de avocat este incompatibila cu activitatea salarizata in cadrul altor
profesii decat cea de avocat; ocupatiile care lezeaza demnitatea si independenta profesiei de
avocat.

d. Avocatul promoveaza si apara drepturile, libertatile si interesele legitime ale omului

In exercitarea profesiei, avocatul este dator sa actioneze penstru asigurarea liberului acces la
justitie si a dreptului la un process echitabil, pentru promovarea si apararea drepturilor,
libertatilor si intereselor legitime ale persoanelor fizice si juridice, de drept public si privat.
Avocatul trebuie sa depuna toata diligenta pentru realizarea activitatii sale.
Nici o presiune a unei autoritati publice nu-l poate obliga pe avocat sa divulge secretul
profesional cu exceptia cazurilor prevazute expres de lege.

e. Avocatul indeplineste atat o functie de interes privat, cat si una de interes public.
In exercitarea profesiei, avocatul nu poate fi supus nici unei restrictii, presiuni, constrangeri
sau intimidari din partea autoritatilor sau institutiilor publice ori a altor persoane fizice sau
juridice. Libertatea si independenta avocatului sunt garantate de lege.

Formele de organizare a profesiei de avocat

a. Baroul;
b. Uniunea nationala a barourilor din Romania (UNBR).
19
 a. Baroul- in componenta baroului intra toti avocatii dintr-un judet sau din municipiul
Bucuresti.
Sediul baroului este in orasul de resedinta al judetului, respectiv in municipiul Bucuresti.
Baroul are personalitate juridica, patrimoniu si buget propriu.
Organele de conducere ale baroului sunt:
- Adunarea generala;
- Consiliul;
- Decanul baroului.

b. Uniunea nationala a Barourilor din Romania

Toti membrii baroului cu drept de exercitare a profesiei fac parte din UNBR, care are sediul
in municipiul Bucuresti.
Nici un barou nu poate functiona in afara acesteia.
Uniunea are personalitate juridica, patrimoniu si buget propriu, iar organele sale de
conducere sunt:
- Congresul avocatilor;
- Consiliul;
- Comisia permanenta;
- Presedintele Uniunii.

In cadrul UNBR se constituie si functioneaza:

- Comisia centrala de cenzori;
- Comisia centrala de disciplina;
- Aparatul tehnic-administrativ.

Formele de exercitare a profesiei de avocat

a) Cabinet individual;
b) Cabinetul asociat;
c) Societatea civila profesionala;
d) Societatea civila profesionala cu raspundere limitata.
Avocatul este liber sa opteze si sa-si scimbe optiunea pentru una din formele de exercitare a
profesiei prevazuta de lege.

a) Cabinetul individual.
In cadrul cabinetului individual isi exercita profesia un avocat definitiv titular, singur sau
impreuna cu avocati colaboratori.
Cabinetele individuale se pot asocia in scopul exercitarii in comun a profesiei.
Cabinetele individuale se pot asocia si cu societati civile profesionale.

20
 Cabinetele individuale se pot grupa pentru a-si crea facilitati tehnico-economice in vederea
exercitarii profesiei si isi pastreaza individualitatea in relatiile cu clientii.
Cabinetul individual se infiinteaza pe baza actului de infiintare, inregistrat la barou.
Relatiile dintre avocatul titular si avocatii colaboratori se stabilesc cu contracte in forma
scrisa.

b) Cabinetul asociat.
Cabinetele individuale se pot asocia in scopul exercitarii in comun a profesiei.
Asocierea nu poate restrage drepturile avocatilor asociati si nici nu poate aduce atingere
drepturilor si obligatiilor aferente patrimoniului, afectatiune profesionala a fiecarui cabinet intrat
in asociere.
Avocatii din cabinetele asociate intra in relatii cu clientii in numele asocierii din care fac parte.
Cabinetele asociate nu pot angaja clienti cu interese contrare.

c) Societatea civila profesionala.

Este constituita din doi sau mai multi avocati definitivi care contribuie in natura si/sau in
numerar la constituirea unui patrimoniu de afectatiune.
Ceilalti avocati din cadrul societatii, activeaza in cadrul acesteia fie in calitate de avocati
colaboratori, fie in calitate de avocati salarizati in cadrul profesiei.
Raportul civil se naste intre client si societatea civila profesionala, serviciile profesionale
urmand sa fie indeplinite de oricare dintre avocatii desemnati de avocatul coordinator.
Societatea civila profesionala si avocatii care profeseaza in cadrul ei nu pot acorda
asistenta juridica persoanelor cu interese contrare.
Contractual de societate civila profesionala si statutul acesteia sunt incheiate in forma
scrisa.
Societatea se poate reorganiza prin absorbtie, fuziune, divizare totala sau partiala.
Avocatul poate schimba oricand forma de exercitare a profesiei, cu instiintarea baroului
din care face parte.
Avocatul nu isi poate exercita profesia, in acelasi timp, in mai multe forme de exercitare
a acesteia.

d) Societatea civila profesionala cu raspundere limitata.

Se constituie prin asocierea a cel putin 2 avocati definitivi si aflati in exercitarea profesiei.
Are personalitate juridica si patrimoniu propriu, avand ca obiect unic de activitate exercitarea
profesiei de avocat.
Aporturile asociatilor la capitalul social pot fi in industrie, in bani sau in natura, reprezentat
de activitatea profesionala, inclusiv aportul de clientela.
Capitalul social al societatii este reprezentat de parti sociale transmisibile si negociabile si
este de cel putin ecivalentul in lei a 10.000 euro.
Activitatea profesionala se realizeaza de catre avocatii asociati, avocatii colaboratori si
avocatii salarizati.
21
 Societatile civile profesionale cu raspundere limitata sunt supuse regimului impozitarii pe
profit.
Actul constitutiv si statutul societatii sunt incheiate in forma scrisa, cu respectarea conditiilor
cerute de lege si statut.

Conditii pentru a dobandii calitatea de avocat

a) Are exercitiul drepturilor civile si politice;

b) Este licentiat al unei facultati de drept cu durata stabilita de lege;
c) Nu se gaseste in vreunul dintre cazurile de nedemnitate prevazute de legea nr.51/1995;
d) Este apt, din punct de vedere medical, pentru exercitarea profesiei.
Primirea in profesie se obtine pe baza uneui examen organizat la nivel national, conform
prevederilor legi si ale statutului profesiei.
Examenul de primire in profesie se organizeaza in mod obligatoriu in fiecare an, in ultimul
semestru al anului, la o data unica pentru toate barourile.
Data examenului va fi anuntata cu cel putin 60 de zile inainte.

Nedemnitatea, incompatibilitatea si compatibilitatea cu profesia de avocat.

Cazurile de nedemnitate privind profesia de avocat:
a) Cel condamnat definitiv prin hotarare judecatoreasca la pedeapsa cu inchisoarea pentru
savarsirea unei infractiuni intentionate, de natura sa aduca atingere prestigiului profesiei;
b) Cel cara a savarsit abuzuri prin care au fost inculcate drepturi si libertati
fundamantale…..
c) Cel caruia i s-a aplicat pedeapsa interdictiei de a exercita profesia, pe durata stabilita prin
hotarare judecatoreasca sau disciplinara;
d) Falitul fraudulos, chiar reabilitat.

Exercitarea profesiei de avocat este incompatibila:

a) Activitatea salarizata in cadrul altor profesii decat cea de avocat;
b) Ocupatiile care lezeaza demnitatea si independenta profesiei;
c) Exercitarea nemijlocita de fapte materiale de comert, cu sau fara autorizatie;
d) Calitatea de asociat intr-o societate comerciala;
e) Calitatea de administrator intr-o societate comerciala;
f) Calitatea de presedinte al consiliului de administratie unic sau membru in comitetul de
directie al unei societati comerciale.
Incompatibilitatile se constata de catre consiliul baroului.

Exercitarea profesiei de avocat este compatibila:

a) Calitatea de deputat sau senator, consilier in consiliile locale sau judetene;
b) Activitati si functii didactice in invatamantul juridic superior;
22
 c) Activitatea literara si publicista;
d) Calitatea de arbitru, mediator, conciliator sau negociator, consilier fiscal, consilier in
proprietate intelectuala, consilier in proprietate industriala, traducator autorizat,
administrator sau lichidator in cadrul procedurilor de reorganizare si lichidare judiciara,
in conditiile legii.

Avocatii stagiari:
Durata stagiului este de 2 ani.
Avocatul este obligat sa aprofundeze pregatirea prin:
a) Indrumarea si formarea profesionala in cadrul formei de exercitare a profesiei in care este
cuprins ca avocat stagiar;
b) Prin conferinte de stagiu de pregatire organizate de consiliul baroului;
c) Formele de invatamant organizate de Institutul National pentru pregatirea si
Perfectionarea Avocatilor (INPPA).
Solicitantul care a promovat examenul de primire in profesie obtine dreptul de a fi inscris in
Tabloul Avocatilor stagiari.
In perioada de stagiu, avocatul stagiar poate urma cursuri de masterat care sunt luate in
considerare la aprecierea formarii initiale.
Conferinta de stagiu cuprinde: expuneri asupra problemelor juridice, stadiul doctrinei juridice
si al practicii judiciare, lucrari avocationale scrise, dezbateri de spete.
Avocatul stagiar are dreptul de a pune concluzii numai la judecatorii.
Avocatul stagiar poate efectua urmatoarele activitati:
a) Consultatii si cereri cu caracter juridic;
b) Asistenta si reprezentare juridica in fata judecatorilor, a organelor de urmarire penala, a
autoritatilor cu atributii jurisdictionale, a notarilor publici si a executorilor judecatoresti
etc.

Pentru a devenii avocat definitiv, avocatul stagiar trebuie sa sustina examenul de definitivare
in profesie.
Avocatul stagiar respins de trei ori la examenul de definitivare va fi exclus din profesie.

Suspendarea, transferul si incetarea calitatii de avocat

Exercitarea profesiei de avocat se suspenda:
a) Pe toata durata existentei starii de incompatibilitate;
b) In temeiul unei hotarari judecatoresti sau disciplinare de interdictie temporara de a
profesa;
c) In caz de neplata totala sau partiala a taxelor si a contributiilor profesionale catre barou,
catre UNBR si catre sistemul propriu de asigurari sociale;
d) In cazul in care avocatul nu face dovada ca a urmat formele de pregatire profesionala
continua – timp de 3 ani;

23
Transferul solicitat de avocat la un alt barou
Se va adresa inscris decanului baroului de la care doreste sa se transfere.
Cererea de transfer va fi insotita de actele pe care se intemeiaza se de un certificat eliberat
de baroul de la care se solicita tranferul.
Consiliile barourilor vor face mentiunile corespunzatoare in Tabloul avocatilor.
Decizia prin care s-a repins cererea de transfer va fi motivata si poate fi contestata, in
termen de 15 zile de la comunicare, la Consiliul UNBR.

Calitatea de avocat inceteaza

a) Prin renuntarea scrisa la exercitiul profesiei, formulata cu cel putin 60 de zile inainte de
data prevazuta pentru incetarea activitatii.
Avocatul este obligat sa finalizeze toate cauzele angajate sau sa asigure substituirea.
b) Prin deces;
c) Prin excluderea din profesie, ca sanctiune disciplinara;
d) In cazul in care avocatul a fost condamnat definitiv pentru o fapta prevazuta de legea
penala si care il face nedemn de a fi avocat, potrivit legii.

Incetarea calitatii se constata prin decize a consiliului baroului si are drept consecinta
radierea celui in cauza din Tabloul avocatilor.

Raspunderea disciplinara a avocatiilor

Instantele de disciplina sunt:
a) Comisia de disciplina a baroului;
b) Comisia centrala de disciplina;
c) Comisia UNBR.

Constituie abateri disciplinare grave

- Fapta savarsita de avocat, prin care se incalca dispozitiile legii, ale statutului profesiei;
- Nerespectarea secretului profesional referitor la orice aspect al cauzei;
- Exercitarea profesiei de catre avocatul suspendat;
- Neasigurarea secretului profesional;
- Folosirea de catre avocat de procedee incompatibile cu demnitatea profesiei in scopul
dobandirii clientelei;
- Folosirea mijloacelor de publicitate cu scopul dobandirii clientelei, in alte conditii
permise de lege;
- Neplata contributiilor lunare in cuantumul si la termenele stabilite;
- Nerespectarea, de catre avocat, a obligatiei privind tinerea la zi a evidentelor stabilite de
lege si statut.

Sanctiunile disciplinare
24
 - Mustrarea;
- Avertismentul;
- Amenda de la 50 lei la 500 lei, care se face venit la bugetul baroului;
- Interdictia de a exercita profesia pe o perioada de la o luna la un an;
- Excluderea din profesie.

Relatiile dintre avocat si client (reguli deontologice).

A. Fata de clienti:
- Avocatului i se cere sa depuna toate diligentele pentru apararea intereselor acestora,
informandu-i exact si corect asupra situatiei lor;
- Sa actioneze cu promptitudine in reprezentarea clientului;
- Sa trateze adecvat fiecare cauza, potrivit cu natura imprejurarilor si specificul cauzei;
- Sa se consulte permanent cu clientul in legatura cu strategia;
- Sa atentioneze clientul cu privire la consecinte sau, dupa caz, va putea denunta contractul
de asistenta juridica;
- Sa ofere clientului o opinie legala, onesta cu privire la consecintele de fapt si juridice ale
cazului investigat;
- Sa refuze un client, ori de cate ori este constient ca nu poate oferi clientului cu
promptitudine serviciul profesional solicitat;
- Sa nu neglijeze cauzele clientului;
- Sa foloseasca cel mai potrivit limbaj in raport de starea si experienta clientului;
- Sa se consulte cu clientul pentru a stabili scopul, modalitatile si finalitatea consilierii,
precum si solutiile tehnice;
- Sa informeze rezonabil clientul in legatura cu situatia curenta a asistentei si reprezentarii
si sa raspunda cu promptitudine oricaror solicitari de informare din partea clientului.

B. Fata de magistrat
Avocatul are datoria sa aiba o atitudine de consideratie. Conduita sa trebuie sa evite
servismul, dar si familiarismul, sa asigure respectarea persoanei sale, si a interesului clientului
sau.
O comportare corecta fata de magistrat nu exclude pararea proprie in cazul unor atitudini
contrare;

C. Fata de partea adversa

Avocatul este tinut sa fie moderat, cuviincios in pledoariile sau concluziilor scrise, sa se
abtina de la calificari ofensatoare, calomnioase.

D. Fata de avocatii adversarului

Avocatul trebuie sa manifeste cofraternitate, corectitudine, loialitate si diligenta.

25
 E. Fata de baroul din care face parte
Avocatul este obligat sa se supuna regulilor stabilite. Sa manifeste sentimente de
cofraternitate.

F. Fata de societate
Avocatului i se cere inalta moralitate, sa se supuna legilor, o comportare din care sa reiasa ca
este un factor de ordine fata de regulile democratice, stabilite in societate, avand o contributie la
mentinerea valorilor demnitatii umane.

Organizarea si exercitarea profesiei de consilier juridic

Legea nr.514/2003 privind organizarea si exercitarea profesiei de consilier juridic.

In exercitarea profesiei, consilierul juridic se supune numai Constitutiei, legii pentru
exercitarea profesiei de consilier juridic, codului de deontologie profesionala si statutului
profesiei.
La nivelul judetean, consilierii juridici sunt organizati in Colegiul Consilierilor Juridici
iar la nivel national in Uniunea Colegiilor Consilierilor Juridici din Romania (UCCJR).
Colegiul Consiliilor Juridici – este format din toti consilierii juridici asociati in aceasta
forma de organizare dintr-un judet sau din municipiul bucuresti.
In cadrul fiecarui colegiu functioneaza un secretar general si un trezorier, o comisie de
cenzori compusa din 3-5 membrii si o comisie de disciplina formata din 3-5 membrii, a caror
atributii sunt stabilite prin regulamentele proprii.

Uniunea colegiile Consilierilor Juridici din Romania (UCCJR)

Este formata din Colegiile Consilierilor juridici din Romania si cuprinde toti consilierii
juridici…….
Are drept scop organizarea unitara a exercitarii profesiei de consilier juridic din Romania.

Organele de conducere ale UCCJR sunt:

a) Congresul colegiilor consilierilor juridici din Romania;
b) Consiliul UCCJR;
c) Biroul executiv;
d) Presedintele;
e) Prim-vicepresedintele;
f) Vicepresedintii.

26
 In structura centrala a UCCJR functioneaza:
a) Secretarul general;
b) Comisia centrala de cenzori;
c) Comisia centrala de disciplina;
d) Comisia metodologica de organizare si exercitare a profesiei de consilier juridic;
e) Aparatul tehnic administrativ.

Dobandirea si incetarea calitatii de consilier

Conditii pentru admiterea in profesie:
a) Este cetatean roman si are domiciliul in Romania;
b) Are exercitiul drepturilor civile si politice;
c) Este licentiat al unei facultati de drept;
d) Este apt din punct de vedere medical pentru exercitarea profesiei;
e) Nu se afla in vreunul dintre cazurile de nedemnitate prevazute de lege.

Cazuri de nedemnitate:
a) Cel care a fost condamnat definitiv pentru savarsirea unei infractiuni de natura a aduce
atingere profesiei de consilier juridic;
b) Cel care, in exercitarea profesiei de consilier juridic, a savarsit abuzuri prin care au fost
incalcate drepturi si libertati fundamentale ale omului, stabilite prin hotarare
judecatoreasca irevocabila; (sa le scriu pe restul de la avocati)

Cazuri de incompatibilitate:
a) Calitatea de avocat;
b) Activitatile care lezeaza demnitatea si independenta profesiei de consilier juridic sau
bunele moravuri;
c) Orice alta profesie autorizata sau salarizata in tara sau strainatate;
d) Functia si activitatea de administrator sau lichidator in cadrul procedurilor de
reorganizare si lichidare judiciara;
e) Activitatea publicista salarizata;
f) Alte incompatibilitati prevazute de lege sau rezultate din interes.

Profesia de consilier juridic este compatibila cu urmatoarele activitati:

a) Activitatea didactica universitara si de cercetare juridica, activitatea literara, culturala si
publicista nesalarizata;
b) Functia de arbitraj, mediator sau expert;
c) Participarea la comisii de studii, de intocmire a proiectelor de reglementari juridice.

Atributiile consilierilor juridici:

- Consultatii si cereri cu caracter juridic in toate domeniile dreptului;
- Redactarea de opinii juridice cu privire la aspecte legale ce privesc activitatea acesteia;
27
 - Redactarea proiectelor de contracte, precum si negocierea clauzelor legale contractuale;
- Asistenta, consultanta si reprezentarea juridica a persoanelor juridice si a altor entitati
interesate;
- Redactarea de acte juridice, atestarea identitatii partilor, a consimtamantului, a
continutului si datei actelor inchieate, care privesc persoana juridica in favoarea careia
consilierul juridic exercita profesia;
- Avizarea si contrasemnarea actelor cu caracter juridic;
- Verificarea legalitatii actelor cu caracter juridic administrativ primite spre avizare;
- Semnarea la solicitarea conducerii, in cadrul reprezentarii, a documentelor cu caracter
juridic emanate de la persoana juridica sau de la insititutia publica reprezentata;
- Asigura consultanta sau reprezentarea autoritatii sau institutiei publice in serviciul careia
se afla;
- Apara drepturile si interesele legitime ale acestora.

CONSILIERII STAGIARI
CONSILIERII DEFINITIVI
DREPTURILE SI INDATORIRILE
ABATERI DISCIPLINARE
SANCTIUNILE DISCIPLINARE
REGULI DEONTOLOGICE – asemanator avocatilor

Organizarea si functionarea notariatului

Formele de organizare a profesiei

a. Birourile de notari publici.

Activitatea notarilor publici se desfasoara in cadrul unui birou, in care pot functiona unul sau
mai multi notari publici asociati, cu personalul auxiliar corespunzator.
Prin asociere, notarul public nu isi pierde dreptul in biroul notarial individual.
In circumscriptia unei judecatorii pot functiona unul sau mai multe birouri de notari publici.
Numarul notarilor publici si al birourilor in care acestia isi desfasoara activitatea se stabileste
de ministrul justitiei, la propunerea Consiliului Uniunii Nationale a Notarilor Publici, in functie
de cerintele locale rezultate din intinderea teritoriului numarul locuitorilor, volumul solicitarilor
publicului.
Daca in circumscriptia unei judecatorii functioneaza mai multe birouri de notari publici,
competenta teritoriala a fiecaruia se intinde pe tot cuprinsul acelei circumscriptii.
Biroul de notar public va avea arhiva si registratura proprie, iar notarul public este obligat sa
tina o evidenta financiar-contabila.
Arhiva activitatii notariale este proprietatea statului, se pastreaza, se conserva si se preda in
conditiile legii, deci acest aspect prezinta importanta deosebita.

28
 Arhiva notariatelor de stat care isi inceteaza activitatea se va preda judecatoriilor in a caror
circumscriptie teritoriala se afla.
La biroul notarului public se tin urmatoarele registre:
a) Registrul general;
b) Opisul registrului general;
c) Registrul de succesiuni;
d) Opisul succesiunilor;
e) Registrul special de renuntari la succesiune;
f) Opisul renuntarilor la succesiune;
g) Registrul de temere succesorale.
h) Registrul de depozite;
i) Registrul de proteste;
j) Registrul de consultatii juridice notariale;
k) Registrul de traduceri;
l) Registrul de corespondenta.
Evidentele se tin separat in cazul organizarii unui sediu secundar al biroului notarial.

Camera Notarilor Publici

In circumscriptia fiecarei Curti de Apel functioneaza cate o camera a Notarilor Publici cu

personalitate juridica.
Din camera fac parte toti notarii publici care functioneaza in circumscriptia Curtii de
Apel.
Camera Notarilor Publcii este condusa de un colegiu director format dintr-un presedinte,
un vicepresedinte si 3-5 membri.
Colegiul director este ales de adunarea generala a membrilor Camerei, pentru o perioada
de 3 ani dintre notarii publici.
Legea 36/1995 – legea notariilor publici.

Uniunea Nationala a Notarilor Publici

Notarii publici din Romania se constituie in Uniunea Nationala a Notarilor Publici,

organizatie profesionala cu personalitate juridica, care isi alege un consiliu de conducere si alte
organe stabilite prin statutul propriu.
Consiliul UNNP este constituit din cate un reprezentant al fiecarei camera a notarilor
publici, din care se aleg presedintele si doi vicepresedinti, in conditiile stabilite prin statutul
uniunii.

Primirea in profesie. Incompatibilitati – conditii:

29
 a) Are numai cetatenia romana si domiciliul in Romania si are capacitatea de exercitiu al
drepturilor civile;
b) Este licentiat in drept, stiinte juridice sau doctor in drept;
c) Nu are antecedente penale;
d) Se bucura de buna reputatie;
e) Cunoaste limba romana;
f) Este apt din punct de vedere medical pentru exercitarea functiei;
g) A indeplinit timp de 2 ani functia de notar stagiar sau a promovat examenul de notar
public ori a mai exercitat timp de 5 ani functia de notar, judecator, procuror, avocat sau
alta functie de specialitate juridica si dovedeste cunostintele necesare functiei de notar
public, prin promovarea unui concurs organizat de UNNP.

Incompatibilitati:

a) Desfasurarea unei activitati salarizate, cu exceptia activitatii didactice universitare,

activitati literare si publicist, calitatii de deputat sau senator, ori a celei de consilier in
consiliile judetene sau locale, durata mandatului;
b) Desfasurarea unor activitati comerciale, direct sau prin persoane interpuse;
c) Calitatea de asociat intr-o societate in nume colectiv, asociat comanditat in societatile in
comandita simpla sau pe actiuni, administrator al unei societati cu raspundere limitata,
presedinte al unui consiliu de administratie, membru al consiliului de conducere director
general sau director al unei societati pe actiuni, administrator al unei societati civile.

Poate fi notar stagiar:

a) Indeplineste conditiile la art.16 lit.a;
b) Este angajat intr-un birou de notar public;
c) Se afla in perioada de stagiu, pana la promovarea examenului de notar public.

Pot angaja notari stagiari numai notarii publici cu o vechime de 5 ani in profesia de notar, in
aceeasi perioada notarul public neputand sa angajeze mai mult de un notar stagiar.

Notarul stagiar poate realiza:

a) Lucrari de secretariat;
b) Legalizarea copiilor de pe inscrisuri;
c) Legalizarea semnaturii traducatorului;
d) Darea de data certa a inscrisurilor prezentate parti;
e) Redactarea unor proiecte de inscrisuri cu continut juridic.

UNNP organizeaza anual, examenul de notar public pentru notarii stagiari, care sunt obligati
sa se prezinte la examenul de notar public.

30
 Respingerea sau, dupa caz, lipsa nejustificata a notarului stagiar la doua examene de notar
public consecutive, dupa efectuarea stagiului, atrage incetarea contractului individual de munca
si pierderea calitatii de notar stagiar.
Comisia de examinare va fi formata din: un membru al Consiliului UNNP, desemnat de
presedintele acestuia,; un inspector general notarial desemnat de ministrul jusititiei; un cadru
didactic universitar; doi notari publici desemnati de consiliul UNNP va fi prezidata de
reprezentatntul consiliului UNNP. Ea va stabili subiectul si conditiile de examinare.
Examenul va consta din probe scrise cu caracter teoretic si practic din domeniile
dreptului civil, dreptului familiei, deptului comercial, dreptului international privat, procedurii
notariale, dreptului constitutional, precum si legislatiei notariale. Media minima de promovare a
examenului de notar public este de 7, fara a putea fi mai mica de 5 la oricare dintre probele de
examen.

Incetarea si suspendarea calitatii de notar

Cazuri de incetare:

La cerere:
-Prin pensionare sau in cazul constatarii incapacitatii de munca;
-Prin desfiintarea biroului notarului public urmat de neexercitarea profesiei timp de 6 luni intr-un
alt birou de notar public din vina notarului respectiv;
-Prin excluderea din profesie ca sanctiune disciplinara;
-Prin vadita incapacitate profesionala-aceasta se constata prin inspectii, petitii, contestari ale
actelor notariale;
-In cazul condamnariii definitive pt savarsirea cu intentie a unor infractiuni grave care aduc
atingere prestigiului profesiei;
-In cazul in care notarul nu mai indeplineste conditiile cerute de lege pt exercitarea aceste
profesii.

Cazurui de suspendare:
-In caz de incompatibilitate;
-Ca masura disciplinara/ daca impotriva notarului s-a luat masura arestarii preventive;
-Ca urmare a neachitarii timp de 6 luni a obligatiilor banesti profesionale;
-In caz de incapacitate de munca temporara.

Suspendare
-La solicitarea Consiliului Uniunii notarilor.

Competenta notarilor

Daca in circumscriptia unui judecator functioneaza mai multe birouri de notari publici:
Competenta teritoriala:
-notarul este competent pe intreaga raza de competenta a judecatoriei;
-In municipiul Bucuresti-competenta oricarui notar se intinde in circumscriptia Tribunalului
Municipiului Bucuresti.

31
Competenta materiala:
-Redactarea inscrisurilor cu continut juridic la solicitarea celor interesati;
-autentificarea inscrisurilor redactatate de notari departe de cel care solicita autentificarea sau de
catre avocat;
-procedura succesorala notariala;
-certificarea unor fapte in cazurile prevazute de lege;
-legalizarea semnaturilor de pe inscrisuri, a specimenelor de semnatura si a sigiliilor;
-procedura judiciara notariala –cand partile nu se inteleg;
-darea de data certa inscrisurilor prezentate de parti;
-primirea in depozit de inscrisuri sau documente prezentate de parti – un act de propriet asupra
locuintei;
-actele de protest ale cambiilor biletlor la ordin si cecurilor;
-legalizarea copiilor de pe inscrisuri;
-efectuarea legaliz si traducerilor;
-eliberarea de duplicate de pe actele notariale pe care le-a intocmit;
-orice alte operatiuni prevazute de lege.

Competenta exclusiva:
-procedura succesorala notariala este de competenta biroului de notari publici din circumscriptia
teritoriala a judecatoriei in care defunctul si-a avut ultimul domiciliu;
-in cazul mostenirilor succesive-pot alege compet oricaruia dintre birourile notariale din
circumscriptia teritoriului;
-actele de protest ale cambiilor-de catre notari din circumscr judecatoriei unde urmeaza sa se faca
plata;
-eliberarea de duplicatelor sau reconstituirea actelor notariale-la biroul de notari unde se afla
originalul actului;
**Conflicte de competenta dintre birourile de notari aflate in raza de competenta a unui
judecatorii – sunt solutionate de judecatoria respectiva.
Daca conflictul apare intre birouri de notari publici aflate in circumscriptia unor
judecatorii diferite (ex: a sect 2 si de la Calarasi) - competenta este instanta in raza careia se afla
biroul de notar cel din urma sesizat  care stabileste ca este competent primul birou sesizat.

Legea 36/1995
-Alte organe/persoane competente;
-Acte notariale ce pot fi realiz de secretarii consiliilor locale;
-legalizarea semnaturilor de pe inscrisurilor prezentate;
-legalizarea copiilor de pe inscris (exceptie-inscrisurile sub semnatura privata).

De institutiile sau agentii economici:

-semnaturile de pe inscrisurile prezentate de parti;
-pot realiza copii de pe inscrisuri-daca inscrisurile sunt necear a fi depuse la institutia respectiva
(exceptia-cele sub semnatura privata);
-Misiunile diplomatice si oficiile consulare ale Romaniei din alte state pot realiza: redactarea de
inscrisuri in vederea autentificarii sau legalizarii semnaturii;
-autentificarea inscrisurilor cu exceptia celor care transmit proprietatea imobiliara incheiate prin
acte juridice intre vii (persoane aflate in viata);

32
-legalizarea sigiliilor si semnaturilor;
-darea de data certa inscrisurilor prezentate de parti;
-certificarea unor fapte;
-legalizarea de copii de pe inscrisuri;
-efectuarea si legalizarea traducerilor;
-primirea in depozit a inscrisurilor si a altor documente prezentate de parti;
-eliberarea de duplicate de pe actele notariale intocmite de misiunea diplomatica sau oficiul
consular respectiv.
Actele notariale se indeplinesc la sediile misiunii diplomatice sau oficiilor consulare.
Raspunderea notarilor publici
Abateri disciplinare:
1)INTARZIEREA SAU NEGLIJENTA IN EFECTUAREA LUCRARILOR;
2)LIPSA NEJUSTIFICATA DE LA BIROU;
3)NERESPECTAREA SECRETULUI PROFESIONAL;
4)COMPORTAMENT CARE ADUCE ATINGERE ONOAREI SAU PROBITATII
PROFESIONALE A NOTARULUI RESPECTIV;

FARA ACTIUNEA disciplinara!!!

Sanctiuni aplicabile pentru abatere:

-observatia scrisa;
-amenda;
-suspendarea din functie pentru cel mult 6 luni de zile;
-excluderea din profesie;

Controlul actelor notariale:

-control judecatoresc-
a)Prin actiunea in anulare a actului notarial respectiv - se exercita de partea interesata;
b)Prin plangere impotriva incheierii prin care notarul refuza indeplinirea actului considerat a fi
nelegal- se inregistreaza la biroul de notari respectiv, care este obligat sa inainteze instantei
impreuna cu intreg dosarul si incheierea;

-controlul profesional-administrativ-
La niv ministerului justitiei se gaseste o institutie care realizeaza controlul din aceasta ramura -
pentru notari si executori judecatoresti;
-se refera la respectarea legii de notar
-corectitudinea inregistrarilor pentru a nu aparea evaziunea fiscala;
-conduita notarului fata de persoanele care apeleaza la serviciile lui.

Perioada cand se exercita:

-Anual pentru Camere;
-Cand sunt plangeri pentru restul.

Organizarea profesiei de executor judecătoresc

33
 Executorul judecătoresc este învestit, potrivit prevederilor art.2 alin.1 din legea
nr.188/2000 menţionată, să îndeplinească un serviciu de interes public, să realizeze procedura
prin intermediul căreia, creditorul, titular al dreptului recunoscut printr-o hotărîre judecătorească
sau print-un alt executoriu, reuşeşte să constrîngă pe debitorul său să realizeze prestaţia înscrisă
în titlul pus în executare, dacă acesta nu înţelege să-şi execute obligaţia de bună voie.
Activitatea executorilor judecătoreşti se exercită în cadrul unui birou, în care pot
funcţiona unul sau mai mulţi executori judecătoreşti asociaţi, cu personal corespunzător şi art.12
alin.1 din lege.
Biroul executorului judecătoresc trebuie să fie înregistrat în termen de 90 de zile de la
emiterea ordinului de numire al ministrului justiţiei.
Pentru înregistrarea şi ţinerea evidenţelor activităţii biroului de executor judecătoresc, în
cadrul biroului se ţin următoarele documente:
- registrul general;
- opisul registrului general;
- registrul de valori;
- registrul de înregistrare a notificărilor;
- registrul de corespondenţă;
- evidenţa fiscală.

Pentru efectuarea lucrărilor, executorul judecătoresc poate încheia contracte de muncă cu

unul sau mai mulţi secretari şi, după caz, cu alt personal auxiliar şi dacă este cazul poate încheia
contracte civile cu colaboratori externi.

Camera executorilor judecătoreşti

Camera executorilor judecătoreşti este condusă de un colegiu director format dintr-un
preşedinte, un vicepreşedinte şi 3-7 membrii, aleşi dintre membrii camerei respective, de
adunarea generală a executorilor judecătoreşti, pentru o perioadă de 3 ani.
Pentru activităţile curente, colegiul director are un secretar salrizat şi personal auxiliar
stabilit de adunarea generală.

Atribuţiile Colegiului director sunt:

a. rezolvă plîngerile părţilor executtorilor judecătoreşti şi executorilor judecătoreşti stagiari,

luînd măsurile corespunzătoare, pe care le aduce la cunoştinţă Uniunii Naţionale a
Executorilor Judecătoreşti;
b. deleagă, în cazuri execepţionale, pentru o perioadă determinată de cel mult 6 luni, un
executor judecătoresc, pentru a asigura funcţionarea unui alt birou de executor
judecătoresc, cu încunoştinţarea preşedintelui Uniunii Naţionale a Executorilor
Judecătoreşti şi a preşedintelui judecătoriei în a cărei circumscripţiei urmează să îşi

34
 exercite atribuţiile; delegarea nu poate fi repetată decît după un an, în afara cazului în
care executorul judecătoresc delegat îşi dă acordul;
c. informează Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti în legătură cu activitatea
birourilor executorilor judecătoreşti, asupra necesarului de executori judecătoreşti şi
executori judecătoreşti stagiari şi face recomandări cu privire la persoanele care urmează
să fie propuse de Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti pentru numirea lor în
funcţia de executor judecătoresc de către ministrul justiţiei;
d. întocmeşte documentarea juridică şi asigură consultarea şi informarea curecntă a
executorilor judecătoreşti;
e. ţine evidenţa veniturilor şi cheltuielilor Camerei executorilor judecătoreşti şi a
contribuţiei membrilor săi;
f. procură datele şi lucrările necesare pentru Buletinul executorilor judecătoreşti şi asigură
difuzarea acestuia;
g. îndeplineşte alte atribuţii prevăzute de prezenta lege, de regulamentul de aplicare a
acestuia şi de Statutul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti.

Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti

Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti din Romania este organizaţie

profesională cu personalitate juridică, formată din toţi executorii judecătoreşti cu dreptul de a
profesa în acest domeniu de activitate, numiţi potrivit prevederilor art.16 din lege.
Organele de conducere ale Uniunii sunt: congresul(1), consiliul(2) şi preşedintele(3).
(1)Congresul Uniunii – se întruneşte anual la convocarea consiliului şi este constituit din
delegaţi ai fiecărei Camere a executorilor judecătoreşti, aleşi de adunarea generală potrivit
normei de reprezentare stabiliote prin statut, din preşedinţii camerelor şi ceilalţi membrii ai
Consiliului Uniunii.

Congresul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti are următoarele atribuţii:

a. adoptă Statutul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti şi pe cel al Casei de

asigurări;
b. alege preşedintele şi vicepreşedinţii Consiliului Uniunii Naţionale a Executorilor
Judecătoreşti, precum şi alte organe stabilite prin statut;
c. alege Comisia de cenzori şi Consiliul de conducere ale Casei de asigurări;
d. alege şi revocă membrii Comisie superioare de disciplină, fiecare Cameră a executorilor
judecătoreşti avînd dreptul la cîte un reprezentatnt;
e. analizează şi aprobă raportul anual al Consiliului Uniunii Naţionale a Executorilor
Judecătoreşti;
f. aprobă bugetul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti şi al Casei de asigurări;
g. îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de prezenta lege de regulamentul de aplicare a
acesteia sau de statut.

35
 (2)Consiliul Uniunii – este constituit din reprezentanţi ai fiecărei Camere a executorilor
judecătoreşti, aleşi de adunarea generală a Camerei respective, pentru o perioadă de 3 ani,
potrivit normei de reprezentare stabilite de statut.
Consiliul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti îndeplineşte următoarele atribuţii:

a. solicită ministrului justiţiei numirea, suspendarea, revocarea ori încetarea funcţiei de

executor judecătoresc;
b. propune ministrului justiţiei, în vederea aprobării, numărul necesar de birouri de
executori judecătoreşti;
c. aprobă cotele de contribuţie ale birourilor executorilor judecătoreşti la Camera
executorilor judecătoreşti, precum şi cele ale Camerelor executorilor judecătoreşti la
Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti, potrivit statutului acesteia;
d. propune ministrului justiţiei condiţiile de desfăşurare a concursului sau examenului de
admitere în profesia de executor judecătoresc şi a examenului de capacitate;
e. îndeplineşte alte atribuţii prevăzute de prezenta lege, de regulamentul de aplicare a
aceteia sau de statut.
(3)Preşedintele şi 2 vicepreşedinţi ai Uniuniisunt aleşi de Congres dintre membrii
Consiliului Uniunii. Durata mandatului acestora este de 3 ani cu posibilitatea de a fi realeşi o
singură dată.
Atribuţiile preşedintelui şi vicepreşedinţilor sunt stabilite prin statutul Uniunii.
În cadrul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti funcţionează o casă de asigurări
pentru asigurarea de răpundere civilă a executorilor judecătoreşti, cu personalitate juridică, în
condiţiile stabilite prin statutul propriu aprobat de Congresul Uniunii Naţionale a Executorilor
Judecătoreşti.

Incompatibilităţi

Potrivit prevederilor art.40 din lege, exercitarea funcţiei de executor judecătoresc este
incompatibilă cu:

a. activitatea salarizată în cadrul altor profesii, exceptînd activitatea didactică universitară,

activitatea artistică, literară şi publicistică;
b. calitatea de deputat sau se senator ori de consilier în consiliile judeţene sau locale, pe
durata mandatului;
c. desfăşurarea unor activităţi comerciale, direct sau prin persoane interpuse;
d. calitatea de asociat într-o sociatate în nume colectiv, asociat comanditat în societăţile în
comandită simplă sau pe acţiuni, administrator al unei societăţi cu răspundere limitată,
preşedinte al unui consiliu de administraţie, membru al consiliului de conducere, direcotr
general sau director al unei societăţi pe acţiuni, administrator al unei societăţi civile.

Suspendarea şi încetarea calităţii de executor judecătoresc.

36
 Potrivit art.23 din legea nr.188/2000, exerciţiul funcţiei de executor judecătoresc se suspendă
îăn următoarele cazuri:

a. în cazul în care împotriva executorului judecătoresc s-a luat măsura reţinerii, arestării
preventive sau trimiterii în judecată penală;
b. în cazurile de incompatibilitate prevăzute la art.40, precum şi în cazul interdicţiilor
prevăzute de lege;
c. în caz de neplată a contribuţiilor băneşti profesionale, timp de 3 luni de la scadenţa
acestora, pînă la achitarea lor integrală;
d. în caz de incapacitate temporară de muncă;
e. la cererea executorului judecătoresc, pentru motive întemeiate.

Calitatea de executor judecătoresc încetează în următoarele cazuri:

a. la cerere;
b. prin pensionare sau în cazul constatării incapacităţii de muncă, în condiţiile legii;
c. prin desfiinţarea biroului executorului judecătoresc, urmată de neexercitarea fără
justificare de către titularul acestuia a profesiei, în condiţiile legii, într-un alt birou, în
termen de 6 luni;
d. prin excluderea din profesie, dispusă ca sancţiune disciplinară, în condiţiile prezentei
legi;
e. în cazul condamnării definitive la o pedeapsă privativă de libertate pentru săvîrşirea unei
infracţiuni;
f. în cazul constatării vădite sale incapacităţi profesionale;
g. în cazul în care executorul judecătoresc nu mai îndeplineşte condiţiile prevăzute la art.15
din lege.

Drepturile executorilor judecătoreşti

- executorii judecătoreşti îşi exercită personal atribuţiile şi se bucură de stabilitate

în funcţie, neputînd fi transferaţi în altă localitate, fără acordul lor, cu excepţia
cazurilor prevăzute de lege;
- pentru serviciul prestat, executorii judecătoreşti au dreptul, la onorarii minimale şi
maximale stabilite d ministrul justiţiei, cu consultarea Consiliului Uniunii
Naţionale a Executorilor Judecătoreşti.

Îndatoririle executorilor judecătoreşti

- de a-şi exercita profesia cu respectarea dispoziţiilor legii executorilor

judecătoreşti, a statutului profesiei şi a regulamentului de aplicare a legii, ale
Codului de procedură civilă şi ale altor legi aplicabile în materie;

37
 - de a nu refuza în mod nejustificat întocmirea actelor de executare ori bunelor
moravuri;
- interdicţia de a-şi face reclamă prin orice mijloace, cu excepţia celor permise de
lege.

Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti este îndreptată să facă publicitate prin

mass-media asupra întregii activităţi a executorilor judecătoreşti:
-executorii judecătoreşti au obligaţia să păstreze secretul profesional cu privire la actele şi faptele
despre care au luat cunoştinţă în cadrul activităţii lor, chiar şi după încetarea funcţiei, cu excepţia
cazurilor în care legea sau părţile interesate îi eliberează de această obligaţie;
-să participe, cel puţin o dată la 3 ani, la programe de formare profesională continuă organizate
de Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti, de camerele executorilor judecătoreşti de pe
lîngă curţile de apel, de instituţii de învăţămînt superior din ţară sau din străinătate ori la alte
forme de perfecţionare profesională;
-este interzis executorilor judecătoreşti să dobîndească direct sau prin persoane interpuse, pentru
ei sau pentru alţii, bunurile ce au făcut obiectul activităţii de executare silită;
-să se asigure de răspundere profesională prin Casa de asigurări constituită în acest scop, potrivit
art.34 din lege.

Răspunderea executorilor judecătoreşti

Răspunderea civilă a executorului judecătoresc poate fi angajată pentru prejudiciile

cauzate prin modul în care îşi exercită obligaţiile profesionale ce îi revin şi este garantată prin
casa de asigurări constituită în condiţiile art.34 din lege.

Răspunderea disciplinară a executorului judecătoresc intervine pentru următoarele

abateri:

a. nerspectarea secretului profesional;

b. încălcarea incompatibilităţilor şi interdicţiilor prevăzute de lege;
c. săvărşirea unor fapte care aduc atingere onoarei, probităţii profesionale ori bunelor
moravuri;
d. neîndeplinirea obligaţiilor privind formarea profesională a executorilor judecătoreşti
stagiari, angajaţi pe bază de contract;
e. întîrzierea sistematică şi neglijenţa în efectuarea lucrărilor;
f. absenţa nejustificată de la birou.

Sancţiunile disciplinare se aplică în raport cu gravitatea faptelor şi constau în:

a. mustrare;
b. avertisment;
c. amenda de la 50 lei RON la 500 lei RON care se face venit la bugetul Camerei
executorilor judecătoreşti în a cărei rază teritorială este situat biroul executorului
judecătoresc respectiv.;
d. suspendarea din funcţie pe o durată de la o lună la 6 luni.

38
 Ministrul justiţiei dispune excluderea din profesie a executorului judecătoresc condamnat în
condiţiile prevăzute la art.22 din lege, începînd cu data rămînerii definitive a hotărîrii
judecătoreşti de condamnare.

Competenţa executorilor judecătoreşti

Pentru exercitarea atribuţiilor executorilor judecătoreşti, legea a prevăzut o delimitare

clară a competenţei acestora faţă de atribuţiile instanţelor judecătoreşti sau a altor organe cărora
legea le conferă atribuţii jurisdicţionale, de justa rezolvare a acestei probleme depinzînd nu
numai realizarea sarcinilor ce revin unei structuri a statului de drept, dar şi respectarea cu
sfinţenie a drepturilor şi intereselor părţilor din proces şi a altor persoane interessate în
înfăptuirea şi finalizarea actului de justiţie.

Potrivit prevederilor art.7 din legea nr.188/2000, executorii judecătoreşti au următoarele

atribuţii:

a. punerea în executarea a dispoziţilor cu caracter civil din titlurile executorii;

b. notificarea actelor judiciare şi extrajudiciare;
c. comunicarea actelor de procedură;
d. recuperarea pe cale amiabilă a oricărei creanţe:
e. aplicarea măsuriolor asiguratorii despuse de instanţa judecătorească;
f. constatarea unor stări de fapt în condiţiile prevăzute de Codul de procedură civiă;
g. întocmirea proceselor-constatarea unot stări de fapt în condiţiile prevăzute de Codul de
procedură civilă verbale de constatare, în cazul ofertei reale urmate de consemnarea
sumei de către debitor, potrivit dispoziţiilor Codului de procedură civilă;
h. întocmirea, potrivit legii, a protestului de neplată a cambiilor, biletelor la ordin şi a
cecurilor, după caz;
i. orice alte acte sau operaţiuni date de lege în competenţa lui.

39