Constructionism si Metodologii

Calitative in Sociologia Juridica

Masterand Elena UNGURU, Facultatea de
Filosofie si Stiinte Social Politice UAIC

Masterand Elena ALEXA Facultatea de

Filosofie si Stiinte Social Politice UAIC

Coordonator Lect. Univ. Dr. Antonio

SANDU Facultatea de Drept UMK

www.edituralumen.ro
Abstract

 Analiza semiologică a fenomenelor Socio-

Juridice permite cercetătorului accesul la un
univers multidimensional de semnificaţii care
este reprezentat de sistemul juridic, nu atât
privit ca instituţie, ci ca vector al acţiunii
sociale prin strategii reglementate legal.
1. Epistemologii construcţioniste în
analiza fenomenelor socio-juridice

 Considerăm sistemul juridic ca un

fenomen multidimensional întrucât
analiza acesteia permite cercetătorului
explorarea unei multitudini de ipoteze de
cercetare din perspective paradigmatice
diferite care converg într-o finalitate de
protecţie a drepturilor indivizilor.
 Epistemologia construcţionistă are în
vedere apariţia paradigmelor ştiinţifice,
sociale şi culturale ca pe o ”negociere”
a interpretărilor oferite datelor provenite
dinspre realitatea empirică sau din alte
spaţii ale cunoaşterii cum ar fi
teoretizări, modele etc.
1.1. Construcţionism şi
postmodernism

Epistemologia construcţionistă este prin structura

sa apropiată de postmodernism, de viziunea
lyotardiană conform căreia imaginea noastră
despre realitate este o naraţiune, un consens al
discursului – consideră Hacking (1999:196).
Discursul juridic este o formă particulară de
discurs şi poate fi analizat în manieră
construcţionistă ca analiză textuală.
www.edituralumen.ro
1.2 Modelul construcţionist în
sociologia Juridică

Modelul construcţionist în general, şi cel al

sistemului juridic în cazul studiului nostru,
este văzut în maniera propusă de Jean
Francois Lyotard ca fiind o deconstrucţie a
conceptului de realitate până la nivelul de
construcţie socială, de „naraţiune”, de
practică discursivă generatoare de consens.

www.edituralumen.ro
2. Metodologii calitative – clarificări
conceptuale

Orice demers ştiinţific conţine o serie de etape

metodologice pornind de la construirea
ipotezelor şi întrebărilor cercetării, explicarea
şi operaţionalizarea cadrelor teoretice şi
coordonate cu acestea a ipotezelor
cercetării, stabilirea metodelor, tehnicilor şi
instrumentele utilizate.

www.edituralumen.ro
2.2. Mixarea metodologică şi metisarea
teoretică

Mixarea metodelor este văzută de Ştefan

Cojocaru ca o utilizare a unor metode
combinate în cercetarea socială ce vizează
descrierea cât mai exactă şi fidelă a
complexităţii realităţii sociale. Mixarea
metodologică are avantajul diminuării erorilor
inerente aplicării oricăror metodologii, pe de
o parte, şi de a genera înţelesuri mai
profunde şi mai largi, pe de cealaltă parte
(2010a:144).
www.edituralumen.ro
2.3 Validarea datelor

În scopul asigurării validităţii datelor se

utilizează triangularea metodelor, a spaţiului
cât şi a surselor de date. Ştefan Cojocaru,
pornind de la Caracelli şi Greene consideră
triangularea ca o strategie de evaluare a
aceluiaşi fenomen prin diverse metode,
asigurându-se astfel convergenţa şi
validitatea cercetării, creind premisele mixării
metodologice.
www.edituralumen.ro
3. Grounded Thoery

Literatura de secialitate defineşte grounded

theory ca fiind o abordare inductivă, ce
porneşte de la observaţii generale şi care pe
parcursul procesului analitic creează
categorii conceptuale care explică tema
cercetată. Cercetarea insistă asupra rolului
teoriei sociologice de a manageria datele în
cadrul cercetării şi pentru a furniza moduri de
conceptualizare a descrierilor şi explicaţiilor
(Goulding, 1999; Branc, 2008). www.edituralumen.ro
3.1 Constructive Grounded Theory

Simona Adam consideră pornind de la lucrările

lui Charmaz (2006), Constructive Grounded
Theory o abordare metodologică care pune
accentul pe modul în care datele şi analiza lor
sunt produse ale interacţionismului simbolic.
Într-o abordare constructivistă se porneşte de la
interacţiunea socială şi modul în care aceasta
creează sens.
www.edituralumen.ro
 3.2 Construcţia categoriilor în
Grounded Theory

Constructivist Grounded Theory porneşte în

opinia Simonei Adam de la o codificare a
datelor folosind concepte senzitive –
instrumente de analiză care pot fi revizuite
pentru a fi concordante cu nuanţele
subiectului cercetat. Codarea datelor
urmează două faze: codarea iniţială şi
codarea selectivă/focalizată (Lincoln, Denzin,
2000).
www.edituralumen.ro
Codarea iniţială are ca scop cercetarea
datelor în scopul descoperirii temelor sau
categoriilor semnificative. Aceasta este
urmată de o codare focalizată, ce presupune
o categorizare a datelor mai apropiată de
teorie.

www.edituralumen.ro
3.3 Analiza de conţinut

Analiza de conţinut calitativă se întemeiază pe

paradigma constructivistă (construcţionistă în
accepţiunea restrânsă utilizată de noi anterior).
Analiza de conţinut calitativă presupune un
proces de codare şi analiză statistică a datelor
extrase din conţinutul lucrării sub forma extragerii
frecvenţelor, analiza contingenţei etc (Adam,
2009).
www.edituralumen.ro
Activitatea inductivă se realizează prin trei
paşi succesivi primul selecţia structurilor in
vivo, asupra cărora cercetătorii au căzut de
acord ca fiind semnificative, extragerea
cuvintelor cheie din spusele participanţilor la
focus-grup, şi cea de-a doua inducţie
succesivă, extragerea unor categorii
globalizante.
www.edituralumen.ro
Interpretarea este urmată de o analiză a
semnificaţiilor categoriilor, şi a sensurilor
decriptate în răspunsurile subiecţilor. În cazul
de faţă interpretarea este realizată printr-o
“grilă axială” reprezentată de categoriile
identificate.

www.edituralumen.ro
4. Tehnici de culegere a datelor
utilizate frecvent în Grounded Theory

4.1 Focus grupul

Interviul de tip focus grup este un interviu de
grup, focalizat pe o anumită temă, strict
delimitată, care este condus de un moderator
şi face parte din categoria tehnicilor calitative
de culegere a datelor pentru analiza
percepţiilor, motivaţiilor, sentimentelor,
nevoilor şi opiniilor oamenilor.
www.edituralumen.ro
Interviul

“Jucând un rol secundar într-o investigaţie

sociologică, tehnica interviului are menirea
de a ne furniza date suplimentare şi
complementare cu privire la tema studiată,
date care sprijină sau care repun în discuţie
concluziile formulate pe baza datelor
observaţiei directe sau ale
documentării”(Miftode, 2003, p:244).
www.edituralumen.ro
Metodologia construcţionistă generează în
planul juridic o viziune conform căreia
cercetarea juridică este un proces de creare
constructivă şi colaborativă a realităţii în
procesul de comunicare şi cu instrumentele
limbajului fiecare individ influenţând şi
modelând răspunsurile celorlalţi (Sandu,
Cojocaru, Ponea, 2010).
www.edituralumen.ro
Ancheta apreciativă (investigaţia
apreciativă)

 Presupune investigarea a ceea ce este ce

mai bun, cel mai de valoare într-o organizaţie
la indivizi şi în mediul social.
 Cercetătorul îţi propune să descopere ceea
ce dă viaţă sistemului.
 Cercetarea se focusează pe imaginaţie şi
inovativitate socială.

www.edituralumen.ro
Principalul instrument utilizat

 Interviul apreciativ care presupune

identificarea puntelor pozitive, momentelor şi
strategiilor de succes, transformarea unor
situaţii de eşec în situaţii de succes.
 Interviul apreciativ urmăreşte proiecţia
imaginilor pozitive existente la nivelul
sistemului asupra dezvoltării acelui sistem.

www.edituralumen.ro
Grupul de investigaţii apreciative

 Pornind de la Metodologia anchetei

apreciative, s-a constituit grupul de
investigaţii apreciative alcătuit din 19
magistraţi din cadrul Consiliul Superior al
Magistraturii. Grupul îşi propune realizarea
unui profil al magistratului şi strategii de
formare profesională.

www.edituralumen.ro
Aspectele cele mai importante
conturate

 necesitatea unui profil al magistratului care să

pornească de la principalele probleme cu care se
confruntă, în prezent, sistemul juridic românesc;
concentrarea evaluării şi educaţiei profesionale pe
competenţele care duc la rezolvarea acestor
probleme; înţelegerea profilului magistratului ca un
mijloc de cunoaştere sistematică a competenţelor
care pot îmbunătăţi performanţa magistratului,
ajutându-l în autoevaluare şi învăţare profesională
continuă, un mijloc transparent, aflat în întregime în
controlul magistraţilor. (csm1909.ro)
www.edituralumen.ro
Cerinţe faţă de profilul magistratului

 Profilul magistratului trebuie să rezulte

din identificarea principalelor probleme cu
care se confruntă sistemul juridic din ţara
noastră;
 Profilul magistratului trebuie alcătuit în
spiritul unui echilibru (mereu analizat şi
perfecţionat) între independenţa şi
răspunderea judecătorului şi a justiţiei;
www.edituralumen.ro
 Profilul magistratului trebuie să cuprindă
toate competenţele absolut necesare şi
suficiente satisfacerii cerinţelor de bază
ale profesiunii de magistrat, cerinţe
derivate, la rândul lor, din cele mai
importante probleme cu care se confruntă
în prezent sistemul juridic romanesc.

www.edituralumen.ro
 Profilul trebuie înţeles ca un mijloc de sprijire
a magistratului individual şi a sistemului
juridic în ansamblu, în direcţia dezvoltării
competenţelor care permit acţiunea
independentă şi imparţială. Competenţele
incluse în profil trebuie, aşadar, înţelese
drept conditii interne, intrapersonale ale
acţiunii corecte, independente şi imparţiale a
magistratului.
www.edituralumen.ro
Profilul funcţiei de magistrat: cerinţele de bază ale
exercitării profesiunii de magistrat în sistemul
juridic românesc

 1. Să fie în stare să gândescă independent în

chestiuni juridice.
 2. Să recunoască factorii intrapersonali care îi
pot împiedica judecata corectă.
 3. Să înţeleagă societatea românească.
 4. Să manifeste integritate morală; să aibă
capacitatea şi curajul înbunătăţirii mediului
social intraorganizaţional în care îşi desfăşoară
activitatea profesională. www.edituralumen.ro
 5. Să comunice clar şi logic şi să fie receptiv la
informaţia care îi poate îmbunătăţi mesajul.
 6. Să fie credibil, demn de încredere.
Judecătorii şi procurorii trebuie să acţioneze, şi
să fie percepuţi ca acţionând, cu
profesionalism şi corectitudine.
 7. Să fie eficient în managementul propriilor
îndatoriri şi să contribuie la îmbunătăţirea
administrarii instanţei.
www.edituralumen.ro
Profil de personalitate

 Satisfacerea cerinţelor exercitării profesiunii de

magistrat este posibilă prin acţiunea actorilor cu un
anumit profil personal. Profilul cuprinde calităţi
mentale care permit persoanei să îşi dezvolte,
conştient şi intenţionat competenţele care
condiţionează (intrapersonal, mai direct sau mai
strâns decât factorii extrinseci, de ex. salariul decent)
rezolvarea corectă şi imparţială a fiecărui caz
particular.

www.edituralumen.ro
Calităţille mentale care satisfac
cerinţele profesiunii de magistrat:

 1. Gândire independentă/critică
 2. Integritate/cosistenţă cognitiv-morală
 3. Conştientizare socială şi angajament
 4. Predispoziţie pentru muncă intensă şi invăţare
profesională continuă; autenticitate (identificare
cu valorile profesiunii de magistrat) şi motivare
intrinsecă a activităţilor profesionale
 5. Comunicare clară şi logică, receptivitate faţă
de orice informaţie care ar putea îmbunătăţi
mesajul; autocontol
 6. Conştiinciozitate, diligenţă, respect colegial.

www.edituralumen.ro
1. Gândire independentă/ critică

 Gândirea critică se manifestă în capacitatea de a

identifica concluzii inadecvate,
necorespunzătoare; de a identifica date care pot
susţine o ipoteză; de a identifica informaţia nouă
necesară pentru a trage o concluzie; capacitatea
de a învăţa şi a înţelege informaţia într-un
domeniu nefamiliar; capacitatea de a face
inferenţe pe informaţii separate şi a formula
concluzii; capacitatea de a comunica eficient.
www.edituralumen.ro
2. Integritate/cosistenţă cognitiv-
morală.

 Este calitatea personală care îi permite

magistratului să se sustragă oricărui fel de
influenţă asupra procesului prin care el
caută/admite probe şi deliberează. A avea
integritate înseamnă a avea anumite principii
morale şi a acţiona consecvent în acord cu ele.
Comportamentul verbal trebuie să exprime
aceste valori, iar conduita în orice situaţie
trebuie să fie consistentă cu valorile declarate.
www.edituralumen.ro
3. Conştientizare socială şi angajament

 Este competenţa care-i permite magistratului să

analizeze, să evalueze şi să se angajeze
creativ în reconstruirea modelelor (schemelor)
după care se desfăşoară practicile sociale
curente legate de exerciţiul profesiunii de
magistrat în sistemul juridic românesc.

www.edituralumen.ro
4. Predispoziţie pentru muncă intensă şi invăţare profesională
continuă; autenticitate (identificare cu valorile profesiunii de
magistrat) şi motivare intrinsecă a activităţilor profesionale.

 Fiecare din competentele incluse în profil

este înţeleasă ca rezultat al învăţării, pe
fondul unor calităţi personale. Niciuna din
competenţe nu se dezvoltă în afara unei
atitudini mentale de deschidere faţă de
învăţarea noului, nefamiliarului, şi a
disponibilităţii faţă de efort intelectual
susţinut. www.edituralumen.ro
5. Comunicare clară şi logică, receptivitate faţă de
orice informaţie care ar putea îmbunătăţi mesajul;
autocontol.

 Magistratul cu bună capacitate de

comunicare se exprimă în mod
precis, clar şi inteligibil şi nu ignoră
indicatorii nonverbali prin care îşi
comunică mesajul.

www.edituralumen.ro
6. Conştiinciozitate, diligenţă, respect
colegial

 Aceste calităţi presupun constanţă,

perseverenţă şi concentrare. Alături de
ele atenţia şi respectul arătat colegilor,
încrederea în capacitatea lor de a
contribui valoros la realizarea sarcinii
comune sunt baze ale dezvotării
priceperilor de administrare a actului de
justiţie şi de muncă în echipă.
www.edituralumen.ro
 11. Refrences

 Adam, S., (2009), Profesia de cadru didactic între reprezentare socială şi vocaţie
individuală, in Revista de Cercetare în Ştiinţele Educaţiei , noiembrei 2009 disponibila la
http://rcsedu.info
 Agrabian, M. (2004), Cercetarea calitativă a socialului, Editura Institutlui European, Iaşi
 Bandura, A, Ross, D., Ross, S. (1961). Transmission of aggression though imitation of
aggressive models in Journal of abnormal and social pshylogy, Vol. 63, pp.575-582
 Branc, S. (2008). Generaţii în schimbare. Modele de educaţie familială în Banatul
secolului XX, Editura Lumen, Iaşi
 Charmaz, K. (2006), Constructing Grounded Theory: A Practical Guide Through
Qualitative Analyses, Sage Publications, London, UK.
 Chelcea, S., (2007). Metodologia cercetării sociologice, Editura Economică, Bucureşti
 Cojocaru, D. (2003). Focus grupul-tehnica de cercetare a socialului, în Revista de
Cercetare şi Intervenţie Socială, Vol. 1/aprilie, Editura Lumen, Iaşi
 Cojocaru, D., Cojocaru, Şt, Bunea, O. (2009). Evaluarea serviciilor din perspectiva
managementului de caz. Centrul de servicii de tip familial, DGASPC Bacău, în Revista
Social Research Reports, Vol. 1/ Iulie, Editura Expert Projects, Iaşi
 Cojocaru, Şt, (2010a). Evaluarea programelor de asistenţă socială, Polirom, Iaşi.
 Cojocaru, Şt. (2005b). Focus grupul - tehnica utilizata pentru evaluarea nevoilor din
comunitate, în Revista de Cercetare şi Intervenţie Socială, Vol. 8/martie, Editura Lumen,
Iaşi
www.edituralumen.ro
 Cooperrider, D.L., Sorensen, P.F., Whitney, D., Yaeger, T. F. (Eds.) (2005).
Appreciative inquiry : Rethinking human organization toward a positive theory of
change (pp. 99-109). Champaign, Illinois: Stripes.
 Fernando, M.S.C. (2010). Appreciative inquiry: a positive approach to organizational
 planning and learning. Social Research Reports, 10, 3-105.
 Gergen, K. (2005). Social construction in context, Sage Publications, UK
 Glasser, B., Strauss, A (1967), Discovery of Grounded Theory: The Strategies for
Qualitative Research, New Jersey, Aldine Transaction.
 Goulding, C. (1999). Grounded Theory: some reflections on paradigm, procedures
and misconceptions, Working Paper Series June
 Gross, P., Levitt, N., , (1988) Higher Supertition: The Academic Left and its Quarrels
With Science, the Johns Hopkins University Press
 Haar, Van Der, D., (2002). A Positive Change. A Social Constructionist Inquiry into
the Possibilities to Evaluate appreciative Inquiry, Master Thesis, Tilburg University
 Hacking, Ian (1999) The Social Construction of What? . Harvard University Press,
USA.
 Hatos, A. (2009). Focus grup. Tehnica utilizată pentru evaluarea nevoilor din
comunitate http://ahatos.rdspr.ro/cursuri/focus_grup_cojocaru.doc
 Iluţ, P. (1997). Abordarea calitativă a socio-umanului. Iaşi: Polirom
 Krueger R., Casey M. (2005). Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată,
Collegium, Polirom, Iaşi,
 Liotard, J.,F., (1984). The postmodern condition: a report on knowledge, University of
Minnesota Press
 Lincoln, Y., Denzin, N., (2000). Handbook of Qualitative Research. Londra: SAGE.
 Madrid, F.V., (2008). La intervention apreciativa: una nueva manera de descrrubir, crear,
compartir, e implementer conociemiento para el cambio en institutions gubernamentales o
privadas, in Revista de Cercetare si Interventie Sociala, Vol 20, 2008, Editura Lumen, Iasi.
 Marvasti, A (2003), Qualitative Research in Sociology. Sage Publication, London, UK.
 Miftode, V. (2003). Tratat de metodologie sociologică, Editura Lumen, Iaşi
 Plugaru, A., Ponea, S., (2010). Evaluation of Supervision Practice of the Social Services
provided to Elderly in Home Care Centre, in Postmodern Openings, Vol 3, 2010, Editura
Lumen, Iasi
 Ponea, S., Chicos, C., Romii intre pozitiv si negativ, lucrarea prezentata in cadrul seminarului
de prezentată în cadrul seminarului Sandu, A. (coord., 2010), Supervizare de caz în asistenţa
socială, în cadrul Programului Masteral Supervizare şi Planificare Socială, Universitatea “ Al.
I. Cuza” Iaşi.
 Preskill, Castambas (2006). Reframing Evaluation Through Appreciatuve Inquiry, Sage
Publications UK
 Sandu A. (2002). Asistenţă şi intervenţie socială, Ed. Lumen, Iaşi.
 Sandu, A. (2009b). Tehnici afirmativ-apreciative. O sociopedagogie a succesului, Editura
Lumen, Iaşi
www.edituralumen.ro
 Sandu, A., Cojocaru, S., Ponea S., Unguru, E., (2010), An analysis of the competencies
in supervision of social services, Social Research Report, December 2010 (Accepted
Paper Series)
 Sandu, A., Cojocaru, Şt., Ponea, S. (2010). Appreciative evaluation training. Case Study:
Lumen Consulting and Training Center / Evaluarea apreciativă a programelor de training.
Studiu de caz: Centrul de Consultanţă şi Training Lumen, în Social Research Reports,
Vol 8. / Febrauary, Editura Expert Projects, Iaşi,
 Sandu, A., Ponea, S. (2010). Appreciative counselling. Methodological framework/
Consilierea apreciativă. Cadre metodologice, în Revista Postmodern Openings, Vol. 2 /
iunie, Editura Lumen, Iaşi
 Sandu, A., Ponea, S. (2010a). Applied protocol for appreciative group socialization /
Protocol de aplicare a grupului de socializare apreciativ, în Revista Postmodern
Openings, Număr Special mai, Editura Lumen, Iaşi
 Sandu, A., Ponea, S. (2010b). Appreciative counselling. Methodological framework/
Consilierea apreciativă. Cadre metodologice, în Revista Postmodern Openings, Vol. 2/
iunie, Editura Lumen, Iaşi
 Sandu, A., Ponea, S. (2010c). Social constructionism as a semiotical paradigm. An
analytical aproach of social creativity, în volumul Conferinţei Internaţionale Inventica,
Iaşi, 2010
 Sandu, A., Ponea, S., Vlasă, B., (2010), Grilă de analiză calitativă a datelor cercetării
„Analiza oportunităţii introducerii ocupaţiei de „Supervizor în serviciile sociale” în COR
şi elemente de analiză ocupaţională” Master Supervizare şi Planificare socială
Universitatea „Al. I. Cuza”, Iaşi www.edituralumen.ro
 Socorro, M., Fernando C. (2010). Appreciative inquiry: a
positive approach to organizational planning and learning, în
Revista Social Research reports, Vol. 10/Aprilie
 Strauss, A., Corbin, J. (1998). Basics of qualitative research:
Teachniques and procedures of Developing Grounded Theory,
Sage Publications, UK
 Yballe, L., O’Connor, D. (2004). Toward a pedagogy of
appreciation, in Cooperrider, D., Avital, M. (editors) (2004).
Constructive discourse and human organization, Elsevier,

www.edituralumen.ro