Internetul şi aplicaţiile sale

Obiective: în această lucrare practică se introduc principalele noţiuni despre Internet şi avantajele
pe care acest nou mediu de comunicare al informaţiei le oferă. La sfâşitul acestei lucrări veţi fi
capabili să:
9 definiţi noţiunile: Internet, WWW, motor de căutare, poştă electronică,
9 identificaţi principalele servicii pe care le oferă Internetul,
9 creaţi o căsuţă de poştă electronică,
9 trimiteţi un e-mail,
9 căutaţi informaţii farmaceutice pe Internet folosind un motor de căutare,
9 salvaţi local informaţia pe care o găsiţi pe Internet.

Cuvinte cheie: internet, e-mail, HTML, pagină web, web-site, motor de căutare, instant
messaging, browser.

§ 2.1. Definiţie

Internetul este un mediu virtual în care se găseşte informaţie, mai organizată sau mai
dezorganizată, în funcţie de cât de pregătiţi au fost cei care au publicat acea informaţie. Ca şi
structură, Internetul este format din mii de reţele mai mici ce pot fi de mai multe tipuri:
comerciale, academice, personale sau guvernamentale. Aceste reţele comunică între ele folosind
anumite protocoale de comunicaţie. Internetul oferă informaţii şi servicii variate, cum ar fi: poşta
electronică (e-mail), chat şi paginile web interconectate sau alte documente WWW (World Wide
Web).

§ 2.2. Istoria Internetului pe scurt

Precursoarele reţelei mondiale cunoscute astăzi sub numele de Internet sunt două reţele
apărute în Statele Unite: ARPANET a Departamentului Apărării şi NSFNET a Fundaţiei
Nationale de Ştiinţă.
Protocolul adoptat ca standard în Internet în 1983 se numeşte TCP/IP (Transmission
Control Protocol / Internet Protocol); flexibilitatea şi includerea sa în sistemul de operare Unix, în
mare parte distribuit gratuit, au avut un rol important în extinderea masivă a Internet-ului. TCP/IP
apare ca un ansamblu de programe care specifică detaliile comunicării dintre calculatoare, cu
convenţii de interconectare a reţelelor şi dirijare a traficului.
 World Wide Web-ul - WWW - sau, pe scurt, Web-ul, este un context hard şi soft care
permite accesarea facilă a informaţiilor răspândite pe mii de calculatoare interconectate ("servere
web") ce fac parte din Internet. Azi, WWW este cea mai populară aplicaţie soft de informare din
Internet datorită modului simplu de utilizare şi a interfeţei grafice extrem de prietenoase, prin care
se poate obţine o cantitate mare de informaţie într-o formă accesibilă şi expresivă şi într-un timp
foarte convenabil.
În forma sa actuală, foarte performantă şi atât de larg răspândită încât mulţi oameni o
confundă chiar cu Internet-ul, Web-ul a evoluat dintr-o aplicaţie folosită pentru transmiterea
datelor rezultate din experimente de fizica particulelor. Aceasta a apărut în 1989 la CERN
(Centrul European de Cercetări Nucleare, Geneva) cu scopul de a asigura o modalitate
convenabilă de acces rapid şi partajare la distanţă a informaţiilor pentru cercetătorii din domeniul
fizicii particulelor.
Un browser web (navigator) este o aplicaţie care permite utilizatorului să vizualizeze şi
interacţiuneze cu documente HTML care sunt stocate pe un server web. Cele mai populare
browsere web sunt: Internet Explorer (Microsoft), Mozilla Firefox, Opera şi Netscape.
Browserele web comunică cu serverele web pentru a regăsi paginile web folosind
protocolul HTTP (hyper-text transfer protocol). Acest protocol permite browserelor atât regăsirea
informaţiilor stocate pe server cât şi trimiterea de informaţii către servere. Paginile sunt localizate
folosind un URL (uniform resource locator), care este tratat ca o adresă ce începe cu “http://”.
Formatul principal al fişierelor pe care un browser îl recunoaşte este HTML.

§ 2.3. E-mail

Poşta electronică, cunoscută sub numele de e-mail sau email, este o metodă de compunere,
trimitere şi primire de mesaje prin intermediul sistemului de comunicare electronic. Orice sistem
de email utilizează un protocol de comunicaţie, majoritatea folosind protocolul SMTP (Simple
Mail Transfer Protocol).
Poşta electronică sau e-mail-ul face parte din aplicaţiile consacrate ale reţelelor de
calculatoare, fiind utilizată de un număr din ce în ce mai mare de persoane de aproape trei
decenii. Poşta electronică s-a dovedit curând mult mai eficientă decât cea clasică: mesajele
electronice ajung foarte repede la destinaţie şi, în plus, permit transmiterea unor informaţii de
tipuri diverse.
Azi, numărul mesajelor de poştă electronică îl depăşeşte cu mult pe cel al scrisorilor clasice
şi asigură o comunicare eficientă între persoane, indiferent de localizarea lor geografică. Acest
schimb rapid de idei constituie o premisă importantă pentru colaborarea între persoane aflate la
distanţă şi s-a dovedit extrem de util atât în cercetare şi educaţie, cât şi în industrie sau comerţ. În
acest sens, s-a estimat chiar că utilizarea postei electronice ca modalitate de comunicare a crescut
productivitatea unor companii cu până la 30% prin faptul că permite răspândirea ideilor
valoroase.
Sistemele actuale de mail permit compunerea şi trimiterea de mesaje, reţinerea mesajelor
primite în cutii poştale şi afişarea lor, informarea asupra stării mesajelor (pentru a şti dacă acestea
au ajuns sau nu la destinaţie), realizarea unor operaţii specifice asupra mesajelor ajunse la
destinaţie (filtrare), precum şi alte facilităţi.

§ 2.4. Dialog on-line

Facilităţile de comunicare oferite de e-mail au fost apoi extinse cu mecanisme de dialog on-
line, prin două tipuri de aplicaţii: chat şi “instant messaging”. În principiu acestea sunt foarte
asemănătoare, diferenţa apare la numărul de persoane cu care are loc discuţia on-line:
ƒ la aplicaţiile chat se discută într-un grup relativ extins de utilizatori, existând totuşi
posibilitatea de a discuta şi separat cu o anumită persoană într-o “cameră privată”,
ƒ “instant messaging” are ca scop primar discuţia între două persoane, existând
posibilitatea de a invita într-o discuţie şi alţi utilizatori.
Comunicarea textuală (scrisă) în Internet a dus la apariţia unor simboluri speciale pentru
exprimarea stărilor sufleteşti, numite “smileys” sau “emoticons”. Ulterior, odată cu creşterea
performanţelor de interconectare, comunicărilor on-line li se vor adăuga sunete şi imagini care să
îmbogăţească comunicarea cu elemente non-verbale, de intonaţie, mimică, gestică, întărind
senzaţia de “apropiere” între interlocutori.
Există mai multe aplicaţii concepute pentru a facilita dialogul on-line. Unele dintre ele
funcţionează în cadrul unui browser, altele sunt aplicaţii de sine stătătoare. Cele mai des utilizate
aplicaţii pentru dialog on-line sunt:
ƒ Yahoo messenger
ƒ MSN messenger
ƒ mIRC

§ 2.5. Căutare pe Internet

Un motor de căutare este un program conceput pentru a vă ajuta să găsiţi informaţii stocate
într-un sistem cum ar fi Internetul sau calculatorul personal. Totuşi, termenul de motor de căutare
se referă în general la motoarele de căutare concepute special pentru căutare de informaţii pe
Internet. Acestea vă permit să căutaţi documente pe Internet folosind anumite cuvinte cheie.
 Printre cele mai cunoscute şi mai puternice motoare de căutare se numără:
ƒwww.google.com – cu versiuni în diferite limbi:
www.google.ro ....................limba română,
www.google.hu....................limba maghiară.
ƒ www.excite.com,
ƒ www.lycos.com,
ƒ www.altavista.com,
ƒ www.webcrawler.com,
ƒ www.infoseek.com,
ƒ www.yahoo.com.
Numeroase site-uri web oferă facilităţi de căutare, fie doar în interiorul site-ului respectiv,
fie în întregul Web. La baza funcţionalităţii acestor site-uri stau programe speciale – roboţi sau
motoare de căutare – ce navighează pe Internet, introducând în baze de date dedicate informaţii
despre site-urile indexate. Acestă „luare în evidenţă” simplifică operaţiile ulterioare de căutare a
unor informaţii specifice.
Fiecare dintre site-urile de căutare permite căutarea pe baza unor cuvinte cheie, cuvinte care
descriu site-ul căutat , iar rezultatul căutării va fi o listă cu site-urile ce conţin acele cuvinte.
Adeseori, lista site-urilor prezentate este ordonată în funcţie de relevanţa site-ului respectiv. În
acest sens, se utilizează diverşi indicatori: numărul de apariţii a cuvintelor căutate în site sau
pagina web respectivă, numărul de link-uri ale altor site-uri către acel site, numărul de persoane
care (în urma efectuării unei căutări similare) au vizitat site-ul respectiv etc.
În numeroase cazuri lista site-urilor rezultate dintr-o căutare este foarte mare, fiind dificilă
identificarea celor care conţin informaţiile dorite. Pentru evitarea acestui neajuns se utilizează în
general cuvinte cheie potrivite şi facilităţi avansate de căutare.
De exemplu o căutare a Universităţii “Iuliu Haţieganu” efectuată pe site-ul www.google.ro,
cu cuvântul cheie universitate a dus la găsirea a circa 271.000 de pagini ce conţin cuvântul
respectiv, identificarea paginii dorite fiind dificilă. Prin adăugarea unui alt cuvânt cheie, cluj,
numărul acestora s-a redus la 47.900. După adăugarea prescurtării UMF s-a obţinut o listă cu doar
200 de rezultate. Precum se poate observa, de la cele câteva mii de pagini s-a reuşit restrângerea
la circa 200 de rezultate, iar site-ul cautat – www.umfcluj.ro se va afla pe prima pagină.
În cazul în care nu se caută informaţii specifice, se poate apela la navigarea într-o
structură organizată pe subiecte cu site-uri (cum este cazul Yahoo).

§ 2.6. Salvarea informaţiilor de pe Internet

Pentru a putea păstra informaţiile găsite, trebuie să identificaţi un mod de a le salva pe disc
(local). În funcţie de tipul de informaţie, aveţi la dispoziţie următoarele metode:
 ƒ Text: se foloseşte metoda “copy-paste” pentru a transfera textul într-un document
Word.
ƒ Imagine: click dreapta pe imagine şi se alege comanda Save as... apoi se alege locaţia
de pe disc unde se doreşte salvarea imaginii.
ƒ Document PDF: documentele Adobe Acrobat se salvează folosind butonul de Save de
pe bara de instrumente auxiliară ce se deschide odată cu documentul în interiorul
browserului, apoi se alege locaţia de pe disc unde se doreşte salvarea documentului.
ƒ HTML: dacă se doreşte salvarea întreg fişierului HTML, se foloseşte comanda
File→Save as..., apoi se alege locaţia de pe disc unde se doreşte salvarea documentului.

§ 2.7. Site-uri utile

În continuare oferim o listă de site-uri cu informaţii utile pentru studenţii Facultăţii de

Farmacie:
• www.drugs.com
• www.rxlist.com
• www.healthtouch.com
• www.dirc-canada.org - Drug Information and Research Centre, Canada
• www.pharmafocus.com
• www.european-pharmacy.com – Farmacie on-line

§ 2.8. Exerciţii

Exerciţiul 2.1.
Dacă nu aveţi o căsuţă activă de poştă electronică, este momentul să vă creaţi una acum.
ƒ Puteţi alege unul din serverele de mail internaţionale (yahoo.com, hotmail.com,
gmail.com etc.) sau unul din cele locale (personal.ro, email.ro, k.ro etc.).
ƒ Opţiunea pentru crearea unei căsuţe de mail pe serverele internaţionale este “Sign up”,
“Sign in” însemnând intrarea într-o căsuţă de mail existentă.
ƒ Apoi trebuie să completaţi datele de identificare şi să acceptaţi condiţiile de utilizare.
Exerciţiul 2.2.
Trimiteţi un e-mail care să conţină următoarele date pe adresa mrusu@umfcluj.ro. Mailul va
conţine:
• numele complet, grupa
• oraşul din care veniţi
• liceul absolvit şi anul absolvirii
 • o autoevaluare a nivelului de cunoştinţe de informatică pe care le deţineţi (foarte slab,
slab, mediu, bun, foarte bun). Dacă doriţi puteţi detalia acest răspuns.
Exerciţiul 2.3.
Căutaţi informaţii despre un medicament la alegere pe două site-uri diferite din lista oferită mai
sus. Comparaţi rezultatele obţinute în funcţie de:
• cât de bine organizată este informaţia,
• cât de utilă este informaţia pentru un pacient,
• cât de utilă este informaţia pentru o persoană de specialitate.
Exerciţiul 2.4.
Căutaţi informaţii despre o persoană publică pe care o admiraţi folosind un motor de căutare.
Salvaţi informaţia găsită pe disc.