Ioan Pădeanu

Ioan Pădeanu,. 0040256277148, 0040256277110, ioan_padeanu@ yahoo.com

Oportunităţi în creşterea rumegătoarelor de carne Creşterea rumegătoarelor specializate în producţia de carne poate deveni unul din sectoarele importante ale agriculturii din România mai ales dacă ne raportăm la necesarul de carne de calitate la nivel European sau la nivel mondial. Oricum, creşterea animalelor de carne este unul din sectoarele foarte importante ale agriculturii din ţările dezvoltate, o industrie cu un potenţial uriaş şi care la ora actuală, după perioadele de criză care au slăbit încrederea consumatorilor în carnea de bovină, a reuşit să se redreseze şi chiar să-şi refacă imaginea. Dacă luam în considerare, pe plan mondial, doar creşterea economică din China unde estimările prevăd o creştere a consumului de carne de la 50 kg pe cap de locuitor la ora actuală la 70 kg până în anul 2030 necesarul de carne este enorm. Chiar dacă România nu este una din ţările mari consumatoare de carne, putem deveni producători şi exportatori pentru ţările din Europa dar şi de pe alte continente. Această activitate, ca de altfel toate ramurile zootehniei, se confruntă cu una din cele mai mari provocări ale realităţii lumii actuale: criza de carburanţi şi în acelaşi rând trecerea la producţia de ethanol în sistem industrial. Acest fapt a determinat o creştere a preţurilor la cereale pe piaţa mondială cu influenţe şi asupra pieţelor locale. În acest context fermierii trebuie să se reorienteze spre utilizarea păşunilor naturale existente şi a altor resurse furajere care nu intră în această “febră” a etanolului. Un exemplu elocvent este societatea ABERDEEN ANGUS din localitatea Dostat, judeţul ALBA, care a importat pentru prima data în România în anul 2006 un nucleu de vaci, din rasa Aberdeen Angus, vaci înscrise în registrul genealogic al SOCIETĂŢII ABERDEEN ANGUS din Anglia. De ce s-a optat pentru această rasă şi care sunt avantajele ei în comparaţie cu alte rase de vaci de carne din Europa? Rasa Aberdeen Angus este răspândită în întreaga lume, putând să o întâlnim din Canada până în Australia. Am amintit aceste două extreme pentru a scoate în evidenţă capacitatea acestor animale de a se adapta unor condiţii extreme de altitudine, topografie, climat şi resurse furajere. Animalele au capacitatea de a-şi reface rezervele corporale după perioada de iarnă, doar din iarbă. Este denumită şi maşina de făcut siloz, în sensul că este capabila să valorifice toate resursele vegetale de pe păşune în funcţie de stadiul de vegetaţie a acesteia.

Vacile ajung la greutăţi de până la 700 . în SUA Aberdeen Angus reprezintă aproximativ 55% din numărul vacilor de carne. marea majoritate a crescătorilor au rămas fideli acestei ocupaţii scăzând sau crescând numărul acestora în funcţie de an. sunt animale care nu au nevoie deosebită de adăpost. Mai nou tocmai pentru a putea valorifica acest brand. În ceea ce priveşte carnea aici lucrurile sunt fără nici un dubiu: ABERDEEN ANGUS = CARNE DE CALITATE PREMIUM. Sunt animale care îşi studiază şi utilizează în avantajul lor terenul pe care păşunează. viţeii fiind relativ mici la fătare. sunt mari. brânza şi carnea de la această specie) sau ajutoare venite din partea statului. Asia. utilizând un panou din lemn împotriva curenţilor de aer. după care pot rămane gestante la aproximativ două luni de la fătare. reţeua de fast-food Burger King în Marea Britanie şi în viitor în Europa dar şi Mc Donald’s în SUA au decis să utilizeze doar această carne. fără coarne (genetic selectată) bune mame cu o capacitate de alăptare foarte bună. Întreţinerea vacilor Angus este foarte uşoară. virili şi rezistenţi. după o selecţie îndelungată. Vacile au abilitatea de a făta uşor şi rapid – fără asistenţă. mai ales că ea are o istorie foarte veche – spre exemplu primele animale importate în Noua Zeelandă au fost în anul 1863 – iar de atunci a devenit cea mai populară rasă din această ţară. de unde şi un spor mare de creştere la viţei în primele luni de viaţă. Sunt animale longevive. Oferă câteva avantaje şi anume – fătări uşoare. viţeii rezultaţi sunt rezistenţi la condiţiile de întreţinere şi capacitate mare de conversie a furajelor. în lume. Este o ocupaţie străveche din care de-a lungul timpului crescătorii au obţinut câştiguri bune. unde singurele clădiri sunt pentru păstrarea furajelor. În general. Taurii pot ajunge până la 1200 kg iar viţeii până la 6 luni pot atinge greutăţi de până la 300 – 350 kg. Pot fi spuse foarte multe despre această rasă. adaptabilitate. Alături de bovine ţara noastră are o mare tradiţie în creşterea oilor. În rest vacile sunt ţinute afară în tot timpul anului. Putem întâlni ferme. aceasta înseamnă că putem obţine 16 – 17 viţei de la ea. Este ideal să-i folosim la încrucişări cu rase de lapte. O vacă poate trăi pănă la 18 – 19 ani. Ţările Arabe şi Europa. În general fermele de Angus sunt bazate pe familii. . La 18 luni în funcţie de modul de creştere viţeii pot atinge greutatea de 700 – 750 kg. Noua Zeelandă. Motivul este foarte simplu – rusticitate.800 kg. costuri scăzute de întreţinere şi nu în ultimul rând carne de calitate premium. Taurii de Angus la ora actuală. primele importuri fiind realizate în anul 1873. tocmai pe baza acestei ca-lităţi. Din Statele Unite până în Autralia. inclusiv pentru juninci.Este o rasă care are fătări uşoare. Dacă efectivele au scăzut sau crescut în ultimi ani după cum a existat cerere (pentru laptele. Dacă în Europa era mai putin răspândită în ultimii ani o găsim în marea majoritate a ţărilor Europene.

în top fiind rasele de carne englezeşti. În acest sens societatea BIOTERRA a importat în anul 2006 un prim nucleu de oi şi berbeci din rasa Suffolk şi Texel. Prima expoziţie de ovine din rasa Suffolk a fost organizată în anul 1859 iar primul Registru Gene-alogic a fost publicat în anul 1887. înscrise în registrul genealogic al crescătorilor de Suffolk şi Texel din Anglia cu sco-pul de a crea un hibrid local pentru producţia de carne. Spania.Toate aceste realităţi ar trebui să-i determine pe crescătorii de ovine să regândeasca modul de producţie. etc. Franţa până mai aproape în Cehia. atât la noi dar mai ales pentru pieţele Europene? Lapte. Texel. astăzi mai exportăm. carne. Pentru ameliorarea rasei se foloseşte o schemă aparte de selecţie (spre exemplu se utilizează frecvent scanarea cu ultrasunete pentru ameliorarea ochiului de muşchi) pentru determinarea EBV – ESTIMATING BREEDING VALUE. Dar dacă am compara mieii obţinuţi în România şi i-am încadra în sistemul de clasificare al carcaselor SEUROP vom vedea că abia reuşim să ne încadrăm în clasa O şi cel mai adesea în clasa P. lână? Laptele îl vom analiza într-un alt articol. Charolaise. cu musculatura bine dezvoltată. Rasa Suffolk a fost descrisă pentru prima dată în anul 1797. El vrea. aşa că oferim doar lână vrac. Anglia fiind şi ţara cu cel mai mare număr de ovine din Europa. Ce anume trebuie să producem pentru a putea vinde. de-a lungul timpului s-au format foarte multe rase de ovine de carne. lâna deja este o povară datorită mai multor factori : piaţa foarte slabă pentru Europa sau ţările care utilizau acest produs. Cine determină această cerere: CONSUMATORUL. nu o împachetăm. iar berbecii pot ajunge până la 120 kg. folosită pentru producţia de carne. Carnea poate reprezenta pentru crescătorii de ovine un viitor. De unde vine această “declasificare” a mieilor noştri? Pentru a “urca” în această grilă trebuie să creştem procentul de carne în carcasă. o carne suculentă. Performanţe : Greutatea la fătare a mieilor: . Îi gasim din Portugalia. le găsim în toate schemele de ameliorare a producţiei de carne de ovină. Pe plan mondial. nu avem spălătorii pentru lână. Rasa de ovine cu mare răspândire în Anglia şi multe alte ţări din lume. fină.Dacă până mai ieri exportam marea majoritate a mieilor obţinuţi în Europa sau Ţările Arabe şi destul de rar brânzeturile obţinute. carnea de calitate excepţională. să scădem procentul de oase şi să avem mai puţină grăsime. Italia. Performanţele rasei Suffolk sunt impresionante: oi cu greutatea de până la 80 kg. nu sortăm lâna.fără gust predominant de oaie. în special pentru viteza mare de creştere. în funcţie de anumite perioade ale anului un miel mai uşor sau mai greu dar cu un procent scăzut de oase (maxim 16%). fără voie doar de nevoie “ciobanii”. Rase precum Suffolk.

Prolificitatea este cuprinsă între 200 şi 300 %. în schemele de ameliorare. Performanţe : Greutatea la fătare a mieilor De ce trebuie să folosim această rasă în România? Vă rog să vă imaginaţi o masă la care stau fermieri din Anglia.8 %. Această metodă de încrucişare industrială oferă o soluţie pentru ameliorarea conformaţiei carcasei. mai mult de 40% din efectivele de femele sunt “mule”. Acum vă rog să completaţi ce scrie pe cărţile dumneavoastră! . Rasa Blue Face Leicester. Rasa este crescută în special pentru prolificitatea ridicată.Randament în carcasă 55-60%. 2. RASA TEXEL Asociaţia British Texel Sheep Society este una dintre cele mai mari asociaţii de crescători de ovine din Anglia. Pentru marea majoritate crescătorilor de ovine soluţia ideeală este folosirea berbecilor din rase de carne pentru încrucişarea oilor din rasele locale (Ţurcană sau Ţigaie). oile din fermele de testare fiind indemne la această boală (testarea se face de 15 ani). ochiul de muşchi bine dezvoltat). creşte prolificitatea iar rezultatele vor fi vizibile prin sporul de carne în carcasă faţă de rasa locală. este o rasă formată în Anglia în regiunea Hexham. la începutul anilor 1900. 3.4/oaie.400 kg/zi. Italia. Mule este rezultatul încrucişării dintre rasele native şi rasa Blueface Leicester. Grecia şi România (enumerarea ţine cont de clasamentul ţărilor cu cele mai mari efective din Europa) şi toţi au în mână patru cărţi de joc pe care scrie: 1.Miei înţărcaţi minim 1.Viteza de creştere: Dimensiunea ochiului de muşchi şi a stratului de grăsime: Rasa Suffolk este supusă unui program de testare pentru scrapie. rasa Blue Face Leicester. pentru ameliorarea prolificităţii şi în hibridarea de tip industrial pentru producerea aşa numitului “mule”. Nici nu trebuie să ne schimbăm rasele de ovine în tota-litate.Spor mediu zilnic minim 0. Desigur că foarte mulţi crescători de ovine vor spune : eu nu vreau să-mi schimb rasa! Sunt perfect de acord cu acestă afirmaţie.Prolificitate 1. La ora actuală. maedi visna. 1. Tot pentru ameliorarea raselor locale de ovine s-a importat de către SC BIOTERRA SRL. Franţa. Rasa Texel englezesc are aptitudini foarte bune în producţia de carne (spor mare de creştere. Se foloseşte în lume. în Anglia. 4. strat mic de grăsime. Spania.

În ţările cu agricultură modernă prolificitatea la oi se situează între 150% la rasele rustice şi 200-225% la rasele perfecţionate. trebuie să îmbunătăţim calitatea păşunilor. dintre toţi parametrii productivi.Desigur că nu avem performanţe asemănătoare. Odată cu speranţele integrării au apărut tot mai des întrebări de felul „Vom fi oare competitivi pe piaţa Uniunii?” Din punct de vedere numeric. Obtinerea fatarilor geminale Posibilitatea aderării României la Uniunea Europeană a fost confirmată de oficialii Uniunii de mai multe ori în acest an. cu o compoziţie floristică valoroasă. trebuie să creăm un hibrid mai prolific. trebuie să aplicăm un program de sănătate adaptat condiţiilor locale. efectivele de ovine al României (circa 8-9 milioane) se situează alături de cele din o serie de ţări europene (Franţa. Probleme prolificităţii a mai fost dezbătută în rândurile acestei reviste (nr. suntem la mare distanţă în urmă. Portugalia). 14) cu doi ani în urmă. pentru numărul de oi cu fătări gemelare la 100 oi fătate (prolificitate). productivităţii şi valorificării producţiei. Pentru a ajunge la performanţe comparabile trebuie să încrucişăm oile noastre cu berbeci de carne. dar sub aspectul managementului. Cu regret vă informez că în acest interval nu am văzut nici un fel de progres la majoritatea crescătorilor de oi pe care i-am vizitat. trebuie să “învăţăm” cum să ajungem la aceste perfomanţe. Crescătorii de ovine români înregistrează cel mai mare decalaj faţă de cei din Uniunea Europeană. Italia. şi să ne ghidăm atunci când vrem să producem animale de carne (bovine sau ovine) după următoarea deviză : viaţă scurtă dar foarte bună. . trebuie să cultivăm noi păşuni.

să-i vândă. sezonul de montă). Unul din mieii gemeni. să crească şi acum aveau 20-22 kg. Cu siguranţă că îi treceau prin cap sudălmi grele. după câteva săptămâni am ajuns la crescătorul la care am efectuat experimentul şi nici o oaie nu mai era cu doi miei. Întâmplarea a făcut ca tot atunci să se întâlnească aici cu un consătean de-al lui. în cadrul unui experiment în care am utilizat implante cu melatonină. Practic au primit amândoi aceiaşi bani (1-1. Acum însă Badea Ion. la câteva zile după fătare. iar pricăjitul ăsta de vecin.. tratamente hormonale. a încercat să-şi motiveze gestul spunând „oile noastre nu duc doi miei şi mai bine un miel bun la oaie decât doi care să moară”. vârsta oilor. l-au tăiat şi l-au dat la câini. văzând dezamăgirea şi dezaprobarea mea. Pentru a avea succes trebuie să respecţi următoarele: . dar spusă mai răspicat am auzit-o şi de la prietenul meu Badea Ion. La sfârşitul discuţiei. de la fiecare oaie. iar pentru cei de 20-22 kg 50. individ) şi de mediu (hrană. am obţinut după fătarea oilor 70% oi cu miei gemeni. să ţinem trei sute de oi bune. De curând foarte încrezător şi mândru s-a prezentat cu miei frumoşi şi grei (între 25-30 kg) din aceia câte unul la oaie. După câteva zile m-a vizitat şi cu calm s-a destăinuit. M-am gândit bine câteva zile şi cred că tot mai bine îi. ca să ajung la cinci sute. Bade Ioane.000 lei/kg. două milioane pe oaie?” No asta nu-i bine. Am trei sute de oi şi aveam de gând să mai cumpăr în toamnă..Ba mai mult. Repetă într-una cu ciudă „no asta nu se poate. genetici (rasă. printre foarte puţini crescători care în ultimii ani au avut grijă de oile cu miei gemeni. Acesta vându-se mieii din fătări simple înainte de Paşti tot pentru îngrăşat. are altă părere. Creşterea spectaculoasă a prolificităţii nu se poate realiza dintr-o dată de la un an la altul. Nu mică mi-a fost surpriza când.2 milioane/miel). Această întâmplare m-a marcat profund. Preţul oferit pentru miei îngrăşaţi cu o greutate de peste 25 kg era de numai 40. Badea Ion s-a încruntat lăsând fulgere din priviri. A plecat spre casă negru de ciudă şi bombănind în barbă. ecotip. Aceeaşi expresie. chiar dacă au vândut miei cu greutăţi diferite. No cum să fac? Ai gândit bine şi de data aceasta. Prolificitatea este dependentă de mai mulţi factori. care să fete cât mai mulţi miei gemeni.000 lei/kg. greutatea oilor. La recepţia mieilor surpriză mare. Cum io iau numai un milion pe un miel şi oaie. dintre care doar unii pot fi controlaţi de crescătorii de oi. iar pe cei din fătările duble care erau mai mici atunci. la un complex de îngrăşare a mieilor. La întrebarea mea unde este al doilea miel răspunsul a venit prompt din partea proprietarului cât şi a ciobanului. acum câţiva ani. ia mai îngrijit. efectuat pe oi de rasă Ţigaie.

hrănirea stimulativă (flushing – a se citi flashing). trebuie neapărat din timp să păstrezi o fâneaţă otăvită (cu înălţimea ierbii de 8-10 cm) sau o mirişte de păioase. va trebui ca pe lângă masa verde. pe o mirişte înverzită (de grâu. nărăvaşe etc) şi le vei înlocui cu mioare bine dezvoltate (40-50 kg). toamna. Păşunile cu vegetaţie verde asigură proteina. Pentru a satisface cerinţele atât de proteină cât şi de energie se recomandă păşunatul alternativ pe păşune cu vegetaţie verde (mirişti. un grup în refacere ţinuţi în boxe şi hrăniţi stimulativ cu masă verde. • Apoi. o zi şi pe mirişti de porumb (asigură energia). • De acum urmează o parte foarte importantă. trifoliere). fâneţe otăvite. ovăz) sau fâneaţă otăvită (iarbă de 8-10 cm). slab productive. vitaminele şi sărurile minerale necesare dar sunt deficitare în energie.• Mai întâi cu o lună înainte (1-10 august) de data planificată pentru începerea montelor (1-10 septembrie) vei începe treptat printr-o perioadă de două săptămâni să înţarci oile şi nu cum făceai până acum când le mulgeai şi în timpul montei. fie datorită lenei crescătorului. • Monta se va face fie în sistemul de montă cu grupe de rotaţie (berbecii se împart în două grupuri. în altă zi. Foarte bune sunt şi culturile otăvite de lucernă sau trifoi. fân şi concentrate la discreţie) sau cel mai bine monta naturală dirijată în harem (fiecare berbec stă într-o boxă mare de 3 x 3 m unde se introduc zilnic 1-4 oi care se lasă în turmă în dimineaţa următoare). Ca să ai rezultate. până în octombrie. să asiguri la oi un supliment de 400-500 orz până revine timpul bun. orz. Dacă plouă mai mult de 2-3 zile pentru a evita pierderile embrionare. După implantare embrionul devine treptat fetus iar pierderile datorate unor perioade scurte de înfometare sunt mult mai reduse. când începe implantarea în mucoasa uterină. Rezultate foarte bune se obţin atunci când oile păşunează cu două săptămâni înainte de montă (perioada de pregătire) şi pe toată perioada montei. în vârstă de peste 7-8 ani. un grup activează în turmă 1/40-50 oi 3-7 zile. cu două săptămâni înainte de începerea campaniei de montă vei scoate toate oile reformă (bolnave cronic. va antrena mortalitatea embrionilor (20-40%) mai cu seamă la oile cu gestaţie dublă. Rezultate bune se obţin şi prin aplicarea sistemului de montă dirijată de două ori pe zi (dimineaţa şi seara). înverzită. La începutul gestaţiei embrionul/embrionii se dezvoltă liber în uter până în jurul zilei 16 de la montă. Înfometarea oilor pe o perioadă de câteva zile fie datorită unei perioade ploioase prelungite. nu sunt probleme cu furajarea oilor. . De regulă. mai cu seamă cele care sunt în ultimul an de exploatare şi urmează să fie arate.

de la instalarea gestaţiei până la fătare mai este cale lungă. chiar şi la rasa Ţurcană..Dacă ai făcut toate acestea bade Ioane.. Dar. ai şanse mari ca cel puţin 40-50% din oi să fie cu gestaţie dublă. .

în functie de sezon. Pentru o oaie de 50 kg greutate corporala. Pentru monta naturala se repartizeaza 20-30 oi pentru un berbec tînar si 30-40 oi penjtru un berbec adult. 1. 2. .1. Gestatia la ovine Gestatia la oaie dureaza 150 de zile. foarte frecvente în aceasta perioada.5 kg grosiere. avînd o traditie atît de veche. nivelul de furajare poate fi mai mic cu cca. În luna a 2-a si a 3-a de gestatie. * Iarna . Berbecii de reproductie se vor folosi prin rotatie asigurîndu-se dupa 4 zile de activitate.5 kg concentrate. masa verde. În prima luna de gestatie se va pastra acelasi regim de îngrijire si hranire din perioada de monta. grosiere. Pregatirea oilor si berbecilor pentru monta La oi pregatirea pentru monta are în vedere aducerea oilor într-o satre buna de întretinere. suculente. în cazul unor pasuni mai slabe se administreaza un supliment de 0 .Cresterea ovinelor vezi alte articole din domeniul Animale Adauga articol Autor: Anton Cresterea ovinelor Cresterea oilor în tara noastra are traditie de secole. cu o productie de 4 kg lîna : * Vara . din care o buna parte se afla în zona de munte. Oile depistate pentru monta (sau însamîntate artificial) se pasuneaza separat în ziua montei pe parcele în apropierea stînei. În furajarea oilor se folosesc fînuri. Aceasta specie valorifica cel mai bine pasunile si fînetele. care face din cresterea ovinelor o ramura foarte importanta a zootehniei. În perioada montei pasunatul se face numai pe racoare. gospodariei sau fermei. La oi se recomanda întarcarea cu minimum 3-4 saptamîni înainte de monta pentru a se putea reface si a fi aduse în conditii optime de reproductie.5 kg suculente cu adaos de concentrate în perioada de pregatire pentru monta si gestatie (300-500 g/cap/zi). pentru prevenirea avorturilor.4 kg fîn.10 kg masa verde. Acesta este motivul alaturi de productia diversificata. Pentru o furajare adecvata se asigura starea de întretinere corespunzatoare executarii montei si pastrarii gestatiei viitoare. Se asigura sare bulgari pentru lins si apa la discretie. 30% fata de cel aplicat în perioada de pregatire pentru monta si de monta. cu variatii de la 140-160 de zile. 4 zile de repaus. dimineata cît mai devreme si seara tîrziu.

prevazîndu-se a înregistra un spor de 170 g/zi. Compartimentul de întretinere a oilor fatate cu miei \"zburati\" se amenajeaza în boxe comune. fatate aproximativ în acelasi timp sau la date cît mai apropiate ori vor recurge la alaptartea artificiala cu lapte de vaca.6 mp. este interzisa înghesuirea lor la intrarea si iesirea din adaposturi sau padocuri. Se pregatesc adaposturile pentru fatare realizînd un compartiment pentru oi gestante. pentru asigurarea igienei suptului si mulsului. În zilele urmatoare mieii se lasa cu mamele cîteva ore în timpul zilei. * Iarna . Perioada de miel crud dureaza de la 0-7 zile.5 l (apa e bine sa fie la discretie). Fatarea la ovine Cu 2-3 saptamîni înainte de fatare oile se \"codinesc\" prin tunderea lînii din jurul ugerului. Cu doua saptamîni înainte de fatare se scot din furajare furajele însilozate (murate).0. 80 g nutret combinat. cea de miel mijlociu de la 7-30 zile. crescatorii vor apleca mieii la doici. în felul acesta se diminueaza stresul de întarcare. În cazul mieilor orfani sau gemeni în cazul în care oaia a murit sau nu are lapte. Dupa vîrsta de 8-10 zile mieilor li se administreaza în locuri special amenajate furaje concentrate (combinate) si fîn de lucerna de cea mai buna calitate. Mielul se lasa sa fie lins de mama timp de o jumatate de ora. Norme de crestere a tineretului ovin În ce priveste furajarea pentru un miel de 65 de zile. Pentru tineretul de reproductie (3-18 luni) la grupa de greutate 20-45 kg este necesara .8 m. o suprafata de 1. Se ajuta apoi mieii sa suga obligatoriu în primele 3-4 ore de la fatare.În perioada a 2-a de gestatie (lunile 4-5) se vor asigura conditii deosebite de îngrijire si furajare. Oile vor fi supravegheate permanent în perioada de gestatie. la întarcare avînd o greutate medie de 15-17 kg. o maternitate si un compartiment pentru mieii \"zburati\" (de la 0 .30 zile). se taie ombilicul la 4-5 cm de abdomen si se tamponeaza cu tinctura de iod. furajele vor fi de cea mai buna calitate. În maternitate se vor amenaja boxe individuale de fatare. 80 g nutret combinat si 2 g sare. cu dimensiunile de 1. Întarcarea mieilor Se face în functie de rasa.2 kg masa verde. urmatoarele cantitati de furaje zilnice : * Vara .6-0. iar dimineata oile se mulg.5 kg fîn.dar oile se mulg seara.20 m/0. Se recomanda ca întarcarea mieilor sa se faca treptat timp de 4-5 zile. de pe coada si din jurul cozii. data fiind cresterea si dezvoltarea fatului. apa nu va fi rece pentru a se evita avorturile. mieii prezinta o stare de indispozitie. Îngrijirea mieilor sugari În momentul fatarii se intervine pentru curatirea mucozitatilor de pe nari si bot. vîrsta si greutate corporala si destinatia pe care o primesc mieii (pentru prasila sau îngrasare). Cînd întarcarea mieilor se face brusc. 2 g sare si apa 0. se recomanda tinînd seama de sezon. slabesc si uneori se pot îmbolnavi. mieii se vor tine izolati de mame peste noapte. iar cea de miel zburat de la 30-65 zile. nemucegaite. asigurînd pentru fiecare oaie cu mielul respectiv.

asigurînd 7-8 kg/zi masa verde de cea mai buna calitate. Înainte de livrare pentru carne tineretul îngrasat se tunde. adica se vor asigura bulgari de sare pentru lins. este bine sa fie asigurata la discretie.2-0. de la 1-2 ore în prima zi.M. În cazul în care îngrasarea se face în mod traditional . dupa o perioada de 100110 zile. cu exceptia unei parti de crescatori în anumite zone ale tarii care practica transhumanta.3 UN/kg spor. În cazul îngrasarii pe pasune. sa fie facut rational. specializate pentru îngrasare se practica îngrasarea intensiva pe gratar fara scoatere la pasunat. dupa circa 12 zile de la iesirea din stabulatie. perioada în care se exclude pasunatul. cu un consum de furaje de 4. numarul de oi pe o parcela se stabileste în functie de suprafata si productia de masa verde asigurata. 2-4 kg suculente si siloz/zi. care ca si apa. pe parcele. Pentru îngrasarea oilor se foloseste acelasi sistem industrial asigurînd necesarul de furaj în functie de greutatea animalelor. Sarea si apa se asigura la discretie prin bulgari de sare pentru lins si apa curata la jgheaburi. 2 kg suculente si 80 g furaj concentrat pe timp de iarna. cu masa verde. Oile care se urca pe pasunile alpine pot pasuna circa 2-3 luni. în timp de 50 de zile.cantitatea de 6. cu o traditie foarte veche pierduta în negura vremii. Oile nu se tin mai mult de 5-6 zile pe o parcela. Mieii (în general masculii) se introduc la îngrasare la greutatea de 12-14 kg/cap. în gospodaria familiala se asigura zilnic 3 . asigurîndu-se în final greutatea de 45 kg. La aceasta se adauga 5 g sare/zi. asigurînd pe întrega perioada de 50 zile 4-5 kg concentrat P.3 kg nutret concentrat/cap/zi. În conditiile tarii noastre oile se pot pasuna 6-7 luni/an.5 kg fîn si 0. aceasta trebuie sa asigure minimum 810 kg masa verde/cap/zi. pîna la pasunarea si furajarea exclusiva pe pasune. 1 kg grosiere. grosiere si concentrate.3. Trecerea de la perioada de stabulatie la consumul de furaje verzi prin pasunat se face treptat. într-o prima etapa berbecutii supusi îngrasarii se mentin pe pasune circa 90 zile. iar în sistemul traditional. Marimea turmelor se stabileste în functie de suprafata pasunilor si de cantitatea de masa verde ce se obtine pe aceste pasuni. folosind furaje fibroase.5 kg masa verde vara sau 1 kg fîn 0. Hranirea si îngrijirea ovinelor adulte În gospodariile crescatorilor oile în timpul iernii se cresc în ngeneral în adaposturi speciale. prevazîndu-se un spor de 250 g/zi. obtinîndu-se în medie 1-1. care se lasa apoi libera circa 20 zile pentru regenerare si se poate refolosi cînd iarba ajunge la minimum 8-10 cm. Pasunatul este bine sa se faca dupa ce se usuca roua. iar într-o a doua etapa se face finisarea.V. indiferent de sezon .5 kg grosiere. animalele se mentin la grajd si se furajeaza cu : 1 kg fîn.5 kg lîna/cap. . Îngrasarea ovinelor În fermele mari.

gulere. repartizarea timpurie la montă a tineretului femel. 24 kg la 6 luni.8 kg pe turmă. În prezent specia ovină este în revenire comercială pe plan internaţional. 48-80 kg la berbeci. vreji. mantouri. Alte argumente pentru dezvoltarea capacităţilor şi efectivelor de ovine în fermă de catre producatorii romani sunt: • • • • valorifica toate categoriilor predominant celulozice (fânuri. paie. în special cu aplicarea unui nivel proteic superior încă din prima fază de gestaţie. coceni de porumb. dau pielicele apreciate în confecţionarea de căciuli. Rasa Ţurcană. Însuşirile morfo-productive ale rasei Turcana sunt: conformaţia corporală alungită . organizarea a trei fătări în doi ani. Producţia de lapte este de 140-160 litri la Ţurcană. masă verde de pe păşuni). rezistenţă şi adaptabilitate sporită. Mieii din varietăţile brumărie şi neagră.tipică ovinelor cu producţie mixtă – pentru lână. din care 55 l reprezintă laptele marfă cu 7. viteza mare de creştere a greutăţii în faza de miel care permite valorificarea acestuia după câteva luni. Calitativ lâna se caracterizează prin fineţe 35 microni.8% grăsime şi 6. Datorită insuşirilor ei de rusticitate. . constituţie robustă şi o pronunţată mobilitate. Tehnologia de sporire a producţiei de carne Principalele metode pe care trebuie utilizate în direcţia sporirii producţiei de carne sunt aplicarea diferitelor tipuri de încrucişare industrială. 35-55 la oi. Producţia de lână la ovinele selecţionate şi bine hrănite ajunge la 3. carne şi lapte. sacrificaţi la una trei zile de la naştere.Efectivele de oi au scăzut în ţara noastră în 16 ani de la 18 milioane capete la 7. Indicii de reproducţie sunt: 95% fecunditatea şi 105% prolificitatea Greutatea corporala exprimate kg la următoarele categorii de vârstă sunt: 14 kg la 2 luni. Tehnologia de sporire a producţiei de lână Singura cale de sporire a producţiei şi de îmbunătăţire a calităţii lânii o constituie îmbinarea metodelor de încrucişare şi selecţie cu cele de hrănire. creşterea prolificităţii. prolificitatea de peste 105%. cât şi datorită valoroaselor aptitudini productive rasa Ţurcană este crescută de foarte multi producatori romani.6 milioane capete. rezista la condiţiile mai aspre in conditiile actuale de modificare a climei. îngrijire şi întreţinere corespunzătoare a ovinelor.5% proteină într-o perioadă de 150-200 de zile de lactaţie.

Tehnologia de sporire a producţiei de lapte Factorii de care depinde sporirea producţiei de lapte sunt vârsta. Timp de 35 de zile (septembrie-octombrie) dureaza perioada de montă. Se recomanda 1 berbec încercător la 60 de oi pentru depistarea oilor şi mioarelor în călduri. sezonul de fătare. individualitatea. Parametrii tehnologici ai rasei Turcana sunt: • • • • • prolificitate 105% producţia medie de lână – 3. 60-70% din cantitatea maximă de lapte. vor constitui nucleul principal de selecţie. condiţiile climatice.8 kg/cap producţia medie de lapte –55 litri/cap greutate medie de livrare –40 kg reforma anuală 25% Fluxul tehnologic la ovine este urmator: . Mieluţe din anul precedent reprezinta 15% respectiv 192 mieluţe. Iar pentru monta1 berbec la 30 de oi şi mioare. numărul şi intervalul dintre mulsori.Tehnologia îngrăşării constă în lotizara mieilor la cca 2 luni (12-14kg) în grupe de 70-80 de capete unde rămân 4 luni până ajung la 40 de kg trecând prin trei faze (acomodare. Tehnologia îngrăşării ovinelor adulte constă în intreţinerea lor 3 luni pe păşune. La prima lactaţie se obţine. îngrăşarea şi finisarea. Nivelul de alimentaţie sporeşte Reproducţia ovinelor Timp de 30 de zile are loc pregătirea (august-septembrie) pentru montă. Insămânţarea se desfăşoară pe păşune Structura optimă de oi in ferma Sa luam ca exemplu o ferma cu 600 oi şi mioare. de regulă. Fiecare berbec încercător sau de reproducţie se va folosi 4 zile. Apoi se formarea turmele de oi de 200 capete. Fătarea de primăvară timpurie sporeşte cu 30% producţia de lapte prin prelungirea duratei de lactaţie şi valorificarea de către oi a vegetaţiei în plină dezvoltare.5 % din total efectiv. Berbeci de reproducţie vor fi 24 berbeci. Mielutele din anul curent 20% . insămânţarea se desfăşoară pe durata a două cicluri de călduri. În ultima lună oile consumă 40-50 kg nutreţuri concentrate şi cca 20 kg de fân de bună caliate iar greutatea lor corporală creşte cu 20%.144 mieluţe. In total 960 capete. Indivizii care realizează o cantitate de lapte de 23 ori mai mare decât media pe turmă. nivelul de alimentaţie. durata lactaţie. Ele reprezinta 62. greutatea corporală. după care urmează 4 zile de repaus.

• • • • • • • • 155 zile oile stau in stabulaţie (15 noiembrie – 15 aprilie) 210 zile oile stau pe păşune (15 aprilie – 15 noiembrie) 20 zile dureaza pregătire pentru montă (august) 55 zile dureaza montă (septembrie-octombrie) 150 de zile perioada de gestaţie (septembrie) 50 de zile perioada de fătare (ianuarie-martie) 100 de zile durata mulsului (aprilie-iunie) 30 de zile perioada tunsul (aprilie-mai) Pregatirea oilor gestante in vederea fatarii Data: Tuesday.va conditiona si o productie de lapte mai mare cu cca 10 kg in prima luna de lactatie. In ceea ce privete greutatea mieilor la nastere aceasta trebuie sa fie cat mai mare. de sub 2 kg.5 kg grosiere (paie.) 1. De regula. Totodata. 1. in functie de sexul mielului. a cantitatii acesteia de la varsta de adult. Gestatia la oaie dureaza 150 zile. January 13 @ 12:16:52 EET Topic: Agricultura Decurgerea normala a gestatiei oilor conditioneaza atat numarul de miei la nastere. ceea ce va contribui la stimularea cresterii in greutate si la indesirea fibrelor de lana (prin dezvoltarea foliculilor secundari). De aceea. pleava. vrej de mazare sau de fasole.5 kg.5-5. productivitatea lor ulterioara. care pier in proportie de cca 65%.neintelegandu-se prin aceasta risipa de furaje . hranirea corespunzatoare din perioada de gestatie cu cca un kg de fan de calitate. nivelul de hranire din perioada de gestatie a oilor are un rol hotarator mai ales in ultimele 2 luni cand fatul inregistreaza cca 80% din greutatea lui la nastere. vigurozitatea si.5-2 kg nutret insilozat sau radacinoase . cu o abatere in plus sau in minus de cca 2-4 zile. se urmiareste in afara sporirii productiei de carne si a celei de lana.trebuie sa se aplice inca de la sfarsitul celei de-a doua luni de viata a fatului cand incepe sa se puna bazele desimii firelor de lana si. . insa. tipul de fatare (simpla sau gemelara). starea de sanatate si de intretinere a mamei. coceni etc. mieii cu o asemenea greutate inregistreaza sporuri zilnice mai ridicate in timpul cresterii intrucat au o capacitate de consum cu/de 3-5 ori mai mare decat cei slab dezvoltati. hranirea stimulativa . anume 3. deci. In situatia in care. cat si viabilitatea. in final. starea de sanatate a oilor mame si greutatea mieilor la nastere depind in cea mai mare masura de aplicarea corespunzatoare a lucrarilor de ingrijire si hranire din perioada de gestatiei. cand laptele constituie hrana de baza a mielului.

asternut uscat de paie. in special al oilor in faza avansata de gestatie. adapostul fiind cu usile deschise pentru ca oile sa intre sau sa iasa dupa vrere. Deprecierea lanii este si mai intensa in cazul intretinerii oilor in conditii de ger. in care oaia-mama va ramane cu propriul miel 1-2 zile dupa fatare. In ceea ce priveste fatarea propriu-zisa.. calduros si luminos. printre altele. Adapostul. ceea ce poate sa conduca la infectia organismului. bulgari de sare. in acelasi timp. se impune evitarea administrarii furajelor mucegaite. indiferent de sezonul de fatare.0 m) fixate de-a lungul unui perete. evitandu-se consumul apei in pragul inghetarii. Spatiul in care au loc fatarile trebuie sa fie prevazut. fiind prevazut cu un spatiu (compartiment) de fatare care sa asigure o temperatura de 14-15°C. la care se mai asociaza si cu subnutritia. reducerea treptata si apoi scoaterea din ratie a furajelor insilozate. jgheaburi pentru adapare. Apa trebuie sa fie curata. Intretinerea oilor in perioada de gestatie numai in adapost poate sa conduca la instalarea unei atmosfere viciate. se anunta prin lasarea flancurilor. pentru obisnuirea reciproca si preintampinarea strivirii mieilor de catre alte oi. vor provoca avorturi imediate. ceea ce poate favoriza degradarea lanii si. deoarece acestea. inainte de fatare cu 4-5 saptamani se tunde lana din jurul ugerului si de pe coada si se pregateste inventarul necesar fatarilor. precum si un comportament mai atent al ingrijitorului. precum si retinerea invelitorilor fetale (placentei). oaia fiind foarte sensibila in aceasta faza fiziologica fata de astfel de furaje. nedorita de industria textila deoarece se rupe cu usurinta in timpul prelucrarii. cu gratare pentru furaje. pentru a face mai multa miscare. oile trebuie sa ramana in adapost deoarece frigul. In acelasi timp. Pentru prevenirea unor infectii ale tubului digestiv.80/1. Mai sunt necesare cca 8-10 "boxe de fatare" (0. De asemenea. trebuie sa gaseasca la discretie furaje si apa. aparitia scabei (raie). sau din ate acumulari pentru a se preveni eventualele boli parazitare. in functie de starea vremii. Adaparea trebuie sa se faca numai cu apa la temperatura fantanii sau a camerei. rezultate de obicei din descompunerea urinei si a asternutului neschimbat la timp. insa. de asemenea. imbulzeaz. se impune insa. alterate sau provenite din livezi de pomi tratate cu pesticide (substante toxice) etc. dar cu atat mai mult daca acesta are loc n timpul iernii. eventual. poate determina reducerea fluxului sanguin (a cantitatii de sange) de la nivelul pielii (vazoconstrictie) si prin aceasta diminuarea ritmului de crestere in lungime si mai ales in grosime a fibrelor. in locul lor adaugandu-se fanuri si. este recomandabil ca oile sa ramana in timpul zile in padocuri sub cerul liber. se impune evitarea deplasarilor mai lungi. provenita direct de la surse verificate si nu din balti etc. De asemenea. inghetate. reducerea . trebuie sa fie fara curenti. Pe timp geros. eventual. cca 150-200 g nutreturi concentrate. Astfel de diminuari determina obtinerea asa-numitei lani "gatuite" sau "infometate". in mod sigur.Cu cca 20 de zile inainte de fatare. la cel putin 14-15°C.

situatie care obliga la separarea oilor in spatiul special amenajat in acest scop. de ele depinzand bunul mers al gestatiei si lactatiei. V. practic rentabilitatea muncii crescatorului. astfel ca fatarea sa decurga in bune conditii.poftei de mancare. Prof. N. Controlul sanitar veterinar al starii de sanatate a fiecarei oi gestante. Tafta . dezvoltarea si inrosirea usoara a ugerului. cat si pentru mieii rezultati. atat pentru mama. Desi aceste masuri par a fi. prezinta de asemenea. univ. agitatiei. o deosebita necesitate. simple. respectiv sub supraveghere. totusi ele conditioneaza decisiv rezultatele scontate inca din perioada de pregatire si de monta. aparent.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful