P. 1
Ioan Pădeanu

Ioan Pădeanu

|Views: 496|Likes:
Published by Florin Dragan

More info:

Published by: Florin Dragan on Jan 26, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

12/20/2012

pdf

text

original

Ioan Pădeanu

Ioan Pădeanu,. 0040256277148, 0040256277110, ioan_padeanu@ yahoo.com

Oportunităţi în creşterea rumegătoarelor de carne Creşterea rumegătoarelor specializate în producţia de carne poate deveni unul din sectoarele importante ale agriculturii din România mai ales dacă ne raportăm la necesarul de carne de calitate la nivel European sau la nivel mondial. Oricum, creşterea animalelor de carne este unul din sectoarele foarte importante ale agriculturii din ţările dezvoltate, o industrie cu un potenţial uriaş şi care la ora actuală, după perioadele de criză care au slăbit încrederea consumatorilor în carnea de bovină, a reuşit să se redreseze şi chiar să-şi refacă imaginea. Dacă luam în considerare, pe plan mondial, doar creşterea economică din China unde estimările prevăd o creştere a consumului de carne de la 50 kg pe cap de locuitor la ora actuală la 70 kg până în anul 2030 necesarul de carne este enorm. Chiar dacă România nu este una din ţările mari consumatoare de carne, putem deveni producători şi exportatori pentru ţările din Europa dar şi de pe alte continente. Această activitate, ca de altfel toate ramurile zootehniei, se confruntă cu una din cele mai mari provocări ale realităţii lumii actuale: criza de carburanţi şi în acelaşi rând trecerea la producţia de ethanol în sistem industrial. Acest fapt a determinat o creştere a preţurilor la cereale pe piaţa mondială cu influenţe şi asupra pieţelor locale. În acest context fermierii trebuie să se reorienteze spre utilizarea păşunilor naturale existente şi a altor resurse furajere care nu intră în această “febră” a etanolului. Un exemplu elocvent este societatea ABERDEEN ANGUS din localitatea Dostat, judeţul ALBA, care a importat pentru prima data în România în anul 2006 un nucleu de vaci, din rasa Aberdeen Angus, vaci înscrise în registrul genealogic al SOCIETĂŢII ABERDEEN ANGUS din Anglia. De ce s-a optat pentru această rasă şi care sunt avantajele ei în comparaţie cu alte rase de vaci de carne din Europa? Rasa Aberdeen Angus este răspândită în întreaga lume, putând să o întâlnim din Canada până în Australia. Am amintit aceste două extreme pentru a scoate în evidenţă capacitatea acestor animale de a se adapta unor condiţii extreme de altitudine, topografie, climat şi resurse furajere. Animalele au capacitatea de a-şi reface rezervele corporale după perioada de iarnă, doar din iarbă. Este denumită şi maşina de făcut siloz, în sensul că este capabila să valorifice toate resursele vegetale de pe păşune în funcţie de stadiul de vegetaţie a acesteia.

Vacile au abilitatea de a făta uşor şi rapid – fără asistenţă. de unde şi un spor mare de creştere la viţei în primele luni de viaţă. Motivul este foarte simplu – rusticitate. În general fermele de Angus sunt bazate pe familii. sunt animale care nu au nevoie deosebită de adăpost. adaptabilitate.Este o rasă care are fătări uşoare. viţeii rezultaţi sunt rezistenţi la condiţiile de întreţinere şi capacitate mare de conversie a furajelor. costuri scăzute de întreţinere şi nu în ultimul rând carne de calitate premium. fără coarne (genetic selectată) bune mame cu o capacitate de alăptare foarte bună. utilizând un panou din lemn împotriva curenţilor de aer. Asia.800 kg. sunt mari. Este o ocupaţie străveche din care de-a lungul timpului crescătorii au obţinut câştiguri bune. În general. . primele importuri fiind realizate în anul 1873. Pot fi spuse foarte multe despre această rasă. marea majoritate a crescătorilor au rămas fideli acestei ocupaţii scăzând sau crescând numărul acestora în funcţie de an. Sunt animale longevive. Alături de bovine ţara noastră are o mare tradiţie în creşterea oilor. viţeii fiind relativ mici la fătare. după care pot rămane gestante la aproximativ două luni de la fătare. în SUA Aberdeen Angus reprezintă aproximativ 55% din numărul vacilor de carne. Întreţinerea vacilor Angus este foarte uşoară. Ţările Arabe şi Europa. În rest vacile sunt ţinute afară în tot timpul anului. Vacile ajung la greutăţi de până la 700 . În ceea ce priveşte carnea aici lucrurile sunt fără nici un dubiu: ABERDEEN ANGUS = CARNE DE CALITATE PREMIUM. Taurii pot ajunge până la 1200 kg iar viţeii până la 6 luni pot atinge greutăţi de până la 300 – 350 kg. Noua Zeelandă. O vacă poate trăi pănă la 18 – 19 ani. reţeua de fast-food Burger King în Marea Britanie şi în viitor în Europa dar şi Mc Donald’s în SUA au decis să utilizeze doar această carne. Din Statele Unite până în Autralia. după o selecţie îndelungată. Sunt animale care îşi studiază şi utilizează în avantajul lor terenul pe care păşunează. unde singurele clădiri sunt pentru păstrarea furajelor. tocmai pe baza acestei ca-lităţi. inclusiv pentru juninci. Putem întâlni ferme. mai ales că ea are o istorie foarte veche – spre exemplu primele animale importate în Noua Zeelandă au fost în anul 1863 – iar de atunci a devenit cea mai populară rasă din această ţară. Dacă în Europa era mai putin răspândită în ultimii ani o găsim în marea majoritate a ţărilor Europene. Dacă efectivele au scăzut sau crescut în ultimi ani după cum a existat cerere (pentru laptele. Este ideal să-i folosim la încrucişări cu rase de lapte. La 18 luni în funcţie de modul de creştere viţeii pot atinge greutatea de 700 – 750 kg. Taurii de Angus la ora actuală. aceasta înseamnă că putem obţine 16 – 17 viţei de la ea. Oferă câteva avantaje şi anume – fătări uşoare. în lume. virili şi rezistenţi. Mai nou tocmai pentru a putea valorifica acest brand. brânza şi carnea de la această specie) sau ajutoare venite din partea statului.

Texel. Rasa de ovine cu mare răspândire în Anglia şi multe alte ţări din lume. fără voie doar de nevoie “ciobanii”. înscrise în registrul genealogic al crescătorilor de Suffolk şi Texel din Anglia cu sco-pul de a crea un hibrid local pentru producţia de carne. fină. în top fiind rasele de carne englezeşti. astăzi mai exportăm. carnea de calitate excepţională. Ce anume trebuie să producem pentru a putea vinde. lâna deja este o povară datorită mai multor factori : piaţa foarte slabă pentru Europa sau ţările care utilizau acest produs. etc. Performanţele rasei Suffolk sunt impresionante: oi cu greutatea de până la 80 kg. Charolaise. Performanţe : Greutatea la fătare a mieilor: . o carne suculentă. atât la noi dar mai ales pentru pieţele Europene? Lapte. folosită pentru producţia de carne. În acest sens societatea BIOTERRA a importat în anul 2006 un prim nucleu de oi şi berbeci din rasa Suffolk şi Texel. nu sortăm lâna.fără gust predominant de oaie. în funcţie de anumite perioade ale anului un miel mai uşor sau mai greu dar cu un procent scăzut de oase (maxim 16%). carne. Anglia fiind şi ţara cu cel mai mare număr de ovine din Europa. le găsim în toate schemele de ameliorare a producţiei de carne de ovină. Cine determină această cerere: CONSUMATORUL. în special pentru viteza mare de creştere. Pentru ameliorarea rasei se foloseşte o schemă aparte de selecţie (spre exemplu se utilizează frecvent scanarea cu ultrasunete pentru ameliorarea ochiului de muşchi) pentru determinarea EBV – ESTIMATING BREEDING VALUE.Toate aceste realităţi ar trebui să-i determine pe crescătorii de ovine să regândeasca modul de producţie. Pe plan mondial. să scădem procentul de oase şi să avem mai puţină grăsime. iar berbecii pot ajunge până la 120 kg. Prima expoziţie de ovine din rasa Suffolk a fost organizată în anul 1859 iar primul Registru Gene-alogic a fost publicat în anul 1887. El vrea. nu o împachetăm. De unde vine această “declasificare” a mieilor noştri? Pentru a “urca” în această grilă trebuie să creştem procentul de carne în carcasă. de-a lungul timpului s-au format foarte multe rase de ovine de carne. Rase precum Suffolk. Italia. Rasa Suffolk a fost descrisă pentru prima dată în anul 1797.Dacă până mai ieri exportam marea majoritate a mieilor obţinuţi în Europa sau Ţările Arabe şi destul de rar brânzeturile obţinute. Carnea poate reprezenta pentru crescătorii de ovine un viitor. lână? Laptele îl vom analiza într-un alt articol. cu musculatura bine dezvoltată. Spania. Dar dacă am compara mieii obţinuţi în România şi i-am încadra în sistemul de clasificare al carcaselor SEUROP vom vedea că abia reuşim să ne încadrăm în clasa O şi cel mai adesea în clasa P. nu avem spălătorii pentru lână. Franţa până mai aproape în Cehia. aşa că oferim doar lână vrac. Îi gasim din Portugalia.

1. Acum vă rog să completaţi ce scrie pe cărţile dumneavoastră! . Prolificitatea este cuprinsă între 200 şi 300 %. rasa Blue Face Leicester. Rasa Blue Face Leicester. 4. pentru ameliorarea prolificităţii şi în hibridarea de tip industrial pentru producerea aşa numitului “mule”. RASA TEXEL Asociaţia British Texel Sheep Society este una dintre cele mai mari asociaţii de crescători de ovine din Anglia.Viteza de creştere: Dimensiunea ochiului de muşchi şi a stratului de grăsime: Rasa Suffolk este supusă unui program de testare pentru scrapie.8 %. Tot pentru ameliorarea raselor locale de ovine s-a importat de către SC BIOTERRA SRL. oile din fermele de testare fiind indemne la această boală (testarea se face de 15 ani). este o rasă formată în Anglia în regiunea Hexham. Franţa. 2. Această metodă de încrucişare industrială oferă o soluţie pentru ameliorarea conformaţiei carcasei.Randament în carcasă 55-60%. în schemele de ameliorare. Rasa Texel englezesc are aptitudini foarte bune în producţia de carne (spor mare de creştere. 3. Grecia şi România (enumerarea ţine cont de clasamentul ţărilor cu cele mai mari efective din Europa) şi toţi au în mână patru cărţi de joc pe care scrie: 1.Prolificitate 1. Desigur că foarte mulţi crescători de ovine vor spune : eu nu vreau să-mi schimb rasa! Sunt perfect de acord cu acestă afirmaţie. Se foloseşte în lume. strat mic de grăsime. Mule este rezultatul încrucişării dintre rasele native şi rasa Blueface Leicester. Spania.4/oaie. mai mult de 40% din efectivele de femele sunt “mule”. Pentru marea majoritate crescătorilor de ovine soluţia ideeală este folosirea berbecilor din rase de carne pentru încrucişarea oilor din rasele locale (Ţurcană sau Ţigaie). Rasa este crescută în special pentru prolificitatea ridicată. creşte prolificitatea iar rezultatele vor fi vizibile prin sporul de carne în carcasă faţă de rasa locală. Italia. maedi visna. Nici nu trebuie să ne schimbăm rasele de ovine în tota-litate. La ora actuală.400 kg/zi. ochiul de muşchi bine dezvoltat).Miei înţărcaţi minim 1. la începutul anilor 1900. Performanţe : Greutatea la fătare a mieilor De ce trebuie să folosim această rasă în România? Vă rog să vă imaginaţi o masă la care stau fermieri din Anglia. în Anglia.Spor mediu zilnic minim 0.

Italia. trebuie să creăm un hibrid mai prolific. trebuie să cultivăm noi păşuni. trebuie să “învăţăm” cum să ajungem la aceste perfomanţe. Odată cu speranţele integrării au apărut tot mai des întrebări de felul „Vom fi oare competitivi pe piaţa Uniunii?” Din punct de vedere numeric. Obtinerea fatarilor geminale Posibilitatea aderării României la Uniunea Europeană a fost confirmată de oficialii Uniunii de mai multe ori în acest an. trebuie să îmbunătăţim calitatea păşunilor. dar sub aspectul managementului. efectivele de ovine al României (circa 8-9 milioane) se situează alături de cele din o serie de ţări europene (Franţa. Portugalia). Pentru a ajunge la performanţe comparabile trebuie să încrucişăm oile noastre cu berbeci de carne. cu o compoziţie floristică valoroasă. În ţările cu agricultură modernă prolificitatea la oi se situează între 150% la rasele rustice şi 200-225% la rasele perfecţionate. productivităţii şi valorificării producţiei. şi să ne ghidăm atunci când vrem să producem animale de carne (bovine sau ovine) după următoarea deviză : viaţă scurtă dar foarte bună. Cu regret vă informez că în acest interval nu am văzut nici un fel de progres la majoritatea crescătorilor de oi pe care i-am vizitat. Probleme prolificităţii a mai fost dezbătută în rândurile acestei reviste (nr. pentru numărul de oi cu fătări gemelare la 100 oi fătate (prolificitate). 14) cu doi ani în urmă.Desigur că nu avem performanţe asemănătoare. suntem la mare distanţă în urmă. Crescătorii de ovine români înregistrează cel mai mare decalaj faţă de cei din Uniunea Europeană. dintre toţi parametrii productivi. . trebuie să aplicăm un program de sănătate adaptat condiţiilor locale.

No cum să fac? Ai gândit bine şi de data aceasta. individ) şi de mediu (hrană.. A plecat spre casă negru de ciudă şi bombănind în barbă.. a încercat să-şi motiveze gestul spunând „oile noastre nu duc doi miei şi mai bine un miel bun la oaie decât doi care să moară”. are altă părere. Cu siguranţă că îi treceau prin cap sudălmi grele. efectuat pe oi de rasă Ţigaie. Această întâmplare m-a marcat profund. dar spusă mai răspicat am auzit-o şi de la prietenul meu Badea Ion. La recepţia mieilor surpriză mare. ca să ajung la cinci sute. Practic au primit amândoi aceiaşi bani (1-1. să crească şi acum aveau 20-22 kg. la câteva zile după fătare. Prolificitatea este dependentă de mai mulţi factori. Unul din mieii gemeni. care să fete cât mai mulţi miei gemeni. M-am gândit bine câteva zile şi cred că tot mai bine îi. ia mai îngrijit. Repetă într-una cu ciudă „no asta nu se poate. iar pe cei din fătările duble care erau mai mici atunci. Bade Ioane. Pentru a avea succes trebuie să respecţi următoarele: . în cadrul unui experiment în care am utilizat implante cu melatonină. ecotip. Cum io iau numai un milion pe un miel şi oaie. Badea Ion s-a încruntat lăsând fulgere din priviri. printre foarte puţini crescători care în ultimii ani au avut grijă de oile cu miei gemeni. Nu mică mi-a fost surpriza când. Acum însă Badea Ion.000 lei/kg. La sfârşitul discuţiei.000 lei/kg. să ţinem trei sute de oi bune. genetici (rasă. chiar dacă au vândut miei cu greutăţi diferite. de la fiecare oaie. am obţinut după fătarea oilor 70% oi cu miei gemeni. Preţul oferit pentru miei îngrăşaţi cu o greutate de peste 25 kg era de numai 40. De curând foarte încrezător şi mândru s-a prezentat cu miei frumoşi şi grei (între 25-30 kg) din aceia câte unul la oaie. dintre care doar unii pot fi controlaţi de crescătorii de oi.2 milioane/miel). l-au tăiat şi l-au dat la câini. iar pentru cei de 20-22 kg 50.Ba mai mult. Creşterea spectaculoasă a prolificităţii nu se poate realiza dintr-o dată de la un an la altul. vârsta oilor. acum câţiva ani. iar pricăjitul ăsta de vecin. la un complex de îngrăşare a mieilor. După câteva zile m-a vizitat şi cu calm s-a destăinuit. tratamente hormonale. Am trei sute de oi şi aveam de gând să mai cumpăr în toamnă. Aceeaşi expresie. sezonul de montă). două milioane pe oaie?” No asta nu-i bine. să-i vândă. după câteva săptămâni am ajuns la crescătorul la care am efectuat experimentul şi nici o oaie nu mai era cu doi miei. greutatea oilor. văzând dezamăgirea şi dezaprobarea mea. Acesta vându-se mieii din fătări simple înainte de Paşti tot pentru îngrăşat. Întâmplarea a făcut ca tot atunci să se întâlnească aici cu un consătean de-al lui. La întrebarea mea unde este al doilea miel răspunsul a venit prompt din partea proprietarului cât şi a ciobanului.

Ca să ai rezultate. • De acum urmează o parte foarte importantă. vitaminele şi sărurile minerale necesare dar sunt deficitare în energie. trifoliere). în vârstă de peste 7-8 ani. • Monta se va face fie în sistemul de montă cu grupe de rotaţie (berbecii se împart în două grupuri. nu sunt probleme cu furajarea oilor. mai cu seamă cele care sunt în ultimul an de exploatare şi urmează să fie arate. o zi şi pe mirişti de porumb (asigură energia).• Mai întâi cu o lună înainte (1-10 august) de data planificată pentru începerea montelor (1-10 septembrie) vei începe treptat printr-o perioadă de două săptămâni să înţarci oile şi nu cum făceai până acum când le mulgeai şi în timpul montei. Pentru a satisface cerinţele atât de proteină cât şi de energie se recomandă păşunatul alternativ pe păşune cu vegetaţie verde (mirişti. va trebui ca pe lângă masa verde. toamna. nărăvaşe etc) şi le vei înlocui cu mioare bine dezvoltate (40-50 kg). fân şi concentrate la discreţie) sau cel mai bine monta naturală dirijată în harem (fiecare berbec stă într-o boxă mare de 3 x 3 m unde se introduc zilnic 1-4 oi care se lasă în turmă în dimineaţa următoare). La începutul gestaţiei embrionul/embrionii se dezvoltă liber în uter până în jurul zilei 16 de la montă. Dacă plouă mai mult de 2-3 zile pentru a evita pierderile embrionare. înverzită. fie datorită lenei crescătorului. Foarte bune sunt şi culturile otăvite de lucernă sau trifoi. orz. Înfometarea oilor pe o perioadă de câteva zile fie datorită unei perioade ploioase prelungite. în altă zi. • Apoi. va antrena mortalitatea embrionilor (20-40%) mai cu seamă la oile cu gestaţie dublă. un grup în refacere ţinuţi în boxe şi hrăniţi stimulativ cu masă verde. să asiguri la oi un supliment de 400-500 orz până revine timpul bun. Rezultate foarte bune se obţin atunci când oile păşunează cu două săptămâni înainte de montă (perioada de pregătire) şi pe toată perioada montei. După implantare embrionul devine treptat fetus iar pierderile datorate unor perioade scurte de înfometare sunt mult mai reduse. Rezultate bune se obţin şi prin aplicarea sistemului de montă dirijată de două ori pe zi (dimineaţa şi seara). până în octombrie. hrănirea stimulativă (flushing – a se citi flashing). când începe implantarea în mucoasa uterină. ovăz) sau fâneaţă otăvită (iarbă de 8-10 cm). pe o mirişte înverzită (de grâu. slab productive. un grup activează în turmă 1/40-50 oi 3-7 zile. trebuie neapărat din timp să păstrezi o fâneaţă otăvită (cu înălţimea ierbii de 8-10 cm) sau o mirişte de păioase. De regulă. fâneţe otăvite. cu două săptămâni înainte de începerea campaniei de montă vei scoate toate oile reformă (bolnave cronic. . Păşunile cu vegetaţie verde asigură proteina.

. . chiar şi la rasa Ţurcană.Dacă ai făcut toate acestea bade Ioane. de la instalarea gestaţiei până la fătare mai este cale lungă.. Dar. ai şanse mari ca cel puţin 40-50% din oi să fie cu gestaţie dublă.

în functie de sezon. cu variatii de la 140-160 de zile. suculente. grosiere. În luna a 2-a si a 3-a de gestatie. La oi se recomanda întarcarea cu minimum 3-4 saptamîni înainte de monta pentru a se putea reface si a fi aduse în conditii optime de reproductie. 30% fata de cel aplicat în perioada de pregatire pentru monta si de monta. * Iarna .5 kg grosiere. 1.10 kg masa verde.4 kg fîn.Cresterea ovinelor vezi alte articole din domeniul Animale Adauga articol Autor: Anton Cresterea ovinelor Cresterea oilor în tara noastra are traditie de secole. foarte frecvente în aceasta perioada. 2. Se asigura sare bulgari pentru lins si apa la discretie.5 kg suculente cu adaos de concentrate în perioada de pregatire pentru monta si gestatie (300-500 g/cap/zi). În perioada montei pasunatul se face numai pe racoare. Pentru monta naturala se repartizeaza 20-30 oi pentru un berbec tînar si 30-40 oi penjtru un berbec adult. Pentru o oaie de 50 kg greutate corporala. Berbecii de reproductie se vor folosi prin rotatie asigurîndu-se dupa 4 zile de activitate. Aceasta specie valorifica cel mai bine pasunile si fînetele.5 kg concentrate. Gestatia la ovine Gestatia la oaie dureaza 150 de zile. în cazul unor pasuni mai slabe se administreaza un supliment de 0 . gospodariei sau fermei. Oile depistate pentru monta (sau însamîntate artificial) se pasuneaza separat în ziua montei pe parcele în apropierea stînei. dimineata cît mai devreme si seara tîrziu. care face din cresterea ovinelor o ramura foarte importanta a zootehniei. 4 zile de repaus.1. Acesta este motivul alaturi de productia diversificata. masa verde. În furajarea oilor se folosesc fînuri. nivelul de furajare poate fi mai mic cu cca. . avînd o traditie atît de veche. cu o productie de 4 kg lîna : * Vara . Pregatirea oilor si berbecilor pentru monta La oi pregatirea pentru monta are în vedere aducerea oilor într-o satre buna de întretinere. din care o buna parte se afla în zona de munte. pentru prevenirea avorturilor. Pentru o furajare adecvata se asigura starea de întretinere corespunzatoare executarii montei si pastrarii gestatiei viitoare. În prima luna de gestatie se va pastra acelasi regim de îngrijire si hranire din perioada de monta.

nemucegaite. Mielul se lasa sa fie lins de mama timp de o jumatate de ora.6-0. 80 g nutret combinat si 2 g sare. 80 g nutret combinat.2 kg masa verde. Dupa vîrsta de 8-10 zile mieilor li se administreaza în locuri special amenajate furaje concentrate (combinate) si fîn de lucerna de cea mai buna calitate. mieii prezinta o stare de indispozitie. * Iarna . Norme de crestere a tineretului ovin În ce priveste furajarea pentru un miel de 65 de zile. Pentru tineretul de reproductie (3-18 luni) la grupa de greutate 20-45 kg este necesara .6 mp. asigurînd pentru fiecare oaie cu mielul respectiv. pentru asigurarea igienei suptului si mulsului. Cu doua saptamîni înainte de fatare se scot din furajare furajele însilozate (murate). apa nu va fi rece pentru a se evita avorturile.În perioada a 2-a de gestatie (lunile 4-5) se vor asigura conditii deosebite de îngrijire si furajare. cea de miel mijlociu de la 7-30 zile.0. se recomanda tinînd seama de sezon. data fiind cresterea si dezvoltarea fatului. În zilele urmatoare mieii se lasa cu mamele cîteva ore în timpul zilei. Fatarea la ovine Cu 2-3 saptamîni înainte de fatare oile se \"codinesc\" prin tunderea lînii din jurul ugerului. Perioada de miel crud dureaza de la 0-7 zile. iar cea de miel zburat de la 30-65 zile.20 m/0. fatate aproximativ în acelasi timp sau la date cît mai apropiate ori vor recurge la alaptartea artificiala cu lapte de vaca. se taie ombilicul la 4-5 cm de abdomen si se tamponeaza cu tinctura de iod. cu dimensiunile de 1. furajele vor fi de cea mai buna calitate. În cazul mieilor orfani sau gemeni în cazul în care oaia a murit sau nu are lapte. o suprafata de 1.5 kg fîn. 2 g sare si apa 0. Se ajuta apoi mieii sa suga obligatoriu în primele 3-4 ore de la fatare. Se recomanda ca întarcarea mieilor sa se faca treptat timp de 4-5 zile. slabesc si uneori se pot îmbolnavi. mieii se vor tine izolati de mame peste noapte. o maternitate si un compartiment pentru mieii \"zburati\" (de la 0 . urmatoarele cantitati de furaje zilnice : * Vara . de pe coada si din jurul cozii.30 zile). la întarcare avînd o greutate medie de 15-17 kg. Cînd întarcarea mieilor se face brusc.8 m.dar oile se mulg seara. crescatorii vor apleca mieii la doici. Se pregatesc adaposturile pentru fatare realizînd un compartiment pentru oi gestante. vîrsta si greutate corporala si destinatia pe care o primesc mieii (pentru prasila sau îngrasare). este interzisa înghesuirea lor la intrarea si iesirea din adaposturi sau padocuri. iar dimineata oile se mulg. prevazîndu-se a înregistra un spor de 170 g/zi.5 l (apa e bine sa fie la discretie). Compartimentul de întretinere a oilor fatate cu miei \"zburati\" se amenajeaza în boxe comune. în felul acesta se diminueaza stresul de întarcare. În maternitate se vor amenaja boxe individuale de fatare. Oile vor fi supravegheate permanent în perioada de gestatie. Întarcarea mieilor Se face în functie de rasa. Îngrijirea mieilor sugari În momentul fatarii se intervine pentru curatirea mucozitatilor de pe nari si bot.

asigurînd 7-8 kg/zi masa verde de cea mai buna calitate.3 kg nutret concentrat/cap/zi. În cazul îngrasarii pe pasune. folosind furaje fibroase. cu masa verde. Înainte de livrare pentru carne tineretul îngrasat se tunde. specializate pentru îngrasare se practica îngrasarea intensiva pe gratar fara scoatere la pasunat. dupa circa 12 zile de la iesirea din stabulatie. Îngrasarea ovinelor În fermele mari. într-o prima etapa berbecutii supusi îngrasarii se mentin pe pasune circa 90 zile. grosiere si concentrate.5 kg masa verde vara sau 1 kg fîn 0. Hranirea si îngrijirea ovinelor adulte În gospodariile crescatorilor oile în timpul iernii se cresc în ngeneral în adaposturi speciale. În cazul în care îngrasarea se face în mod traditional .2-0. cu o traditie foarte veche pierduta în negura vremii.cantitatea de 6.3.3 UN/kg spor. perioada în care se exclude pasunatul. prevazîndu-se un spor de 250 g/zi. Pasunatul este bine sa se faca dupa ce se usuca roua. 2 kg suculente si 80 g furaj concentrat pe timp de iarna.5 kg grosiere. iar într-o a doua etapa se face finisarea. Pentru îngrasarea oilor se foloseste acelasi sistem industrial asigurînd necesarul de furaj în functie de greutatea animalelor. Trecerea de la perioada de stabulatie la consumul de furaje verzi prin pasunat se face treptat. în timp de 50 de zile. iar în sistemul traditional. numarul de oi pe o parcela se stabileste în functie de suprafata si productia de masa verde asigurata. pe parcele. . În conditiile tarii noastre oile se pot pasuna 6-7 luni/an. cu exceptia unei parti de crescatori în anumite zone ale tarii care practica transhumanta. Marimea turmelor se stabileste în functie de suprafata pasunilor si de cantitatea de masa verde ce se obtine pe aceste pasuni. dupa o perioada de 100110 zile. Oile care se urca pe pasunile alpine pot pasuna circa 2-3 luni. cu un consum de furaje de 4. asigurîndu-se în final greutatea de 45 kg. obtinîndu-se în medie 1-1. în gospodaria familiala se asigura zilnic 3 .M. asigurînd pe întrega perioada de 50 zile 4-5 kg concentrat P. Sarea si apa se asigura la discretie prin bulgari de sare pentru lins si apa curata la jgheaburi.V. adica se vor asigura bulgari de sare pentru lins. 1 kg grosiere. de la 1-2 ore în prima zi. este bine sa fie asigurata la discretie. care se lasa apoi libera circa 20 zile pentru regenerare si se poate refolosi cînd iarba ajunge la minimum 8-10 cm. aceasta trebuie sa asigure minimum 810 kg masa verde/cap/zi. care ca si apa. Mieii (în general masculii) se introduc la îngrasare la greutatea de 12-14 kg/cap. La aceasta se adauga 5 g sare/zi.5 kg lîna/cap. pîna la pasunarea si furajarea exclusiva pe pasune. animalele se mentin la grajd si se furajeaza cu : 1 kg fîn.5 kg fîn si 0. indiferent de sezon . sa fie facut rational. 2-4 kg suculente si siloz/zi. Oile nu se tin mai mult de 5-6 zile pe o parcela.

vreji. 24 kg la 6 luni. gulere. repartizarea timpurie la montă a tineretului femel. Tehnologia de sporire a producţiei de carne Principalele metode pe care trebuie utilizate în direcţia sporirii producţiei de carne sunt aplicarea diferitelor tipuri de încrucişare industrială. masă verde de pe păşuni). 35-55 la oi. carne şi lapte.Efectivele de oi au scăzut în ţara noastră în 16 ani de la 18 milioane capete la 7. Însuşirile morfo-productive ale rasei Turcana sunt: conformaţia corporală alungită . sacrificaţi la una trei zile de la naştere. Indicii de reproducţie sunt: 95% fecunditatea şi 105% prolificitatea Greutatea corporala exprimate kg la următoarele categorii de vârstă sunt: 14 kg la 2 luni. îngrijire şi întreţinere corespunzătoare a ovinelor. . Alte argumente pentru dezvoltarea capacităţilor şi efectivelor de ovine în fermă de catre producatorii romani sunt: • • • • valorifica toate categoriilor predominant celulozice (fânuri. organizarea a trei fătări în doi ani. viteza mare de creştere a greutăţii în faza de miel care permite valorificarea acestuia după câteva luni. cât şi datorită valoroaselor aptitudini productive rasa Ţurcană este crescută de foarte multi producatori romani. mantouri. din care 55 l reprezintă laptele marfă cu 7. Tehnologia de sporire a producţiei de lână Singura cale de sporire a producţiei şi de îmbunătăţire a calităţii lânii o constituie îmbinarea metodelor de încrucişare şi selecţie cu cele de hrănire.8 kg pe turmă. Mieii din varietăţile brumărie şi neagră. rezista la condiţiile mai aspre in conditiile actuale de modificare a climei. În prezent specia ovină este în revenire comercială pe plan internaţional. 48-80 kg la berbeci.tipică ovinelor cu producţie mixtă – pentru lână.6 milioane capete. Producţia de lână la ovinele selecţionate şi bine hrănite ajunge la 3. Datorită insuşirilor ei de rusticitate. constituţie robustă şi o pronunţată mobilitate. dau pielicele apreciate în confecţionarea de căciuli. prolificitatea de peste 105%.8% grăsime şi 6.5% proteină într-o perioadă de 150-200 de zile de lactaţie. Rasa Ţurcană. rezistenţă şi adaptabilitate sporită. paie. creşterea prolificităţii. în special cu aplicarea unui nivel proteic superior încă din prima fază de gestaţie. Producţia de lapte este de 140-160 litri la Ţurcană. Calitativ lâna se caracterizează prin fineţe 35 microni. coceni de porumb.

Berbeci de reproducţie vor fi 24 berbeci. de regulă. sezonul de fătare. Mielutele din anul curent 20% . 60-70% din cantitatea maximă de lapte.144 mieluţe.Tehnologia îngrăşării constă în lotizara mieilor la cca 2 luni (12-14kg) în grupe de 70-80 de capete unde rămân 4 luni până ajung la 40 de kg trecând prin trei faze (acomodare. individualitatea.5 % din total efectiv. nivelul de alimentaţie. durata lactaţie. Parametrii tehnologici ai rasei Turcana sunt: • • • • • prolificitate 105% producţia medie de lână – 3. Tehnologia de sporire a producţiei de lapte Factorii de care depinde sporirea producţiei de lapte sunt vârsta. La prima lactaţie se obţine. greutatea corporală. după care urmează 4 zile de repaus. Nivelul de alimentaţie sporeşte Reproducţia ovinelor Timp de 30 de zile are loc pregătirea (august-septembrie) pentru montă. In total 960 capete. vor constitui nucleul principal de selecţie. Indivizii care realizează o cantitate de lapte de 23 ori mai mare decât media pe turmă. Timp de 35 de zile (septembrie-octombrie) dureaza perioada de montă. Tehnologia îngrăşării ovinelor adulte constă în intreţinerea lor 3 luni pe păşune. Iar pentru monta1 berbec la 30 de oi şi mioare. Apoi se formarea turmele de oi de 200 capete. În ultima lună oile consumă 40-50 kg nutreţuri concentrate şi cca 20 kg de fân de bună caliate iar greutatea lor corporală creşte cu 20%. Se recomanda 1 berbec încercător la 60 de oi pentru depistarea oilor şi mioarelor în călduri.8 kg/cap producţia medie de lapte –55 litri/cap greutate medie de livrare –40 kg reforma anuală 25% Fluxul tehnologic la ovine este urmator: . Ele reprezinta 62. îngrăşarea şi finisarea. insămânţarea se desfăşoară pe durata a două cicluri de călduri. Fătarea de primăvară timpurie sporeşte cu 30% producţia de lapte prin prelungirea duratei de lactaţie şi valorificarea de către oi a vegetaţiei în plină dezvoltare. Mieluţe din anul precedent reprezinta 15% respectiv 192 mieluţe. Fiecare berbec încercător sau de reproducţie se va folosi 4 zile. condiţiile climatice. Insămânţarea se desfăşoară pe păşune Structura optimă de oi in ferma Sa luam ca exemplu o ferma cu 600 oi şi mioare. numărul şi intervalul dintre mulsori.

5 kg. hranirea stimulativa . anume 3. de sub 2 kg. cat si viabilitatea.• • • • • • • • 155 zile oile stau in stabulaţie (15 noiembrie – 15 aprilie) 210 zile oile stau pe păşune (15 aprilie – 15 noiembrie) 20 zile dureaza pregătire pentru montă (august) 55 zile dureaza montă (septembrie-octombrie) 150 de zile perioada de gestaţie (septembrie) 50 de zile perioada de fătare (ianuarie-martie) 100 de zile durata mulsului (aprilie-iunie) 30 de zile perioada tunsul (aprilie-mai) Pregatirea oilor gestante in vederea fatarii Data: Tuesday. ceea ce va contribui la stimularea cresterii in greutate si la indesirea fibrelor de lana (prin dezvoltarea foliculilor secundari). In ceea ce privete greutatea mieilor la nastere aceasta trebuie sa fie cat mai mare. In situatia in care. deci. . mieii cu o asemenea greutate inregistreaza sporuri zilnice mai ridicate in timpul cresterii intrucat au o capacitate de consum cu/de 3-5 ori mai mare decat cei slab dezvoltati. productivitatea lor ulterioara. coceni etc.trebuie sa se aplice inca de la sfarsitul celei de-a doua luni de viata a fatului cand incepe sa se puna bazele desimii firelor de lana si. 1. starea de sanatate si de intretinere a mamei. a cantitatii acesteia de la varsta de adult. in functie de sexul mielului.5-2 kg nutret insilozat sau radacinoase . Gestatia la oaie dureaza 150 zile.) 1. tipul de fatare (simpla sau gemelara). pleava.5-5. De aceea.5 kg grosiere (paie. cand laptele constituie hrana de baza a mielului. in final.neintelegandu-se prin aceasta risipa de furaje . hranirea corespunzatoare din perioada de gestatie cu cca un kg de fan de calitate. vigurozitatea si. starea de sanatate a oilor mame si greutatea mieilor la nastere depind in cea mai mare masura de aplicarea corespunzatoare a lucrarilor de ingrijire si hranire din perioada de gestatiei. vrej de mazare sau de fasole. cu o abatere in plus sau in minus de cca 2-4 zile. January 13 @ 12:16:52 EET Topic: Agricultura Decurgerea normala a gestatiei oilor conditioneaza atat numarul de miei la nastere. insa. Totodata. nivelul de hranire din perioada de gestatie a oilor are un rol hotarator mai ales in ultimele 2 luni cand fatul inregistreaza cca 80% din greutatea lui la nastere. care pier in proportie de cca 65%.va conditiona si o productie de lapte mai mare cu cca 10 kg in prima luna de lactatie. De regula. se urmiareste in afara sporirii productiei de carne si a celei de lana.

cu gratare pentru furaje. inainte de fatare cu 4-5 saptamani se tunde lana din jurul ugerului si de pe coada si se pregateste inventarul necesar fatarilor. oile trebuie sa ramana in adapost deoarece frigul. ceea ce poate sa conduca la infectia organismului. jgheaburi pentru adapare. Adapostul.. se impune evitarea deplasarilor mai lungi. in acelasi timp. in special al oilor in faza avansata de gestatie. nedorita de industria textila deoarece se rupe cu usurinta in timpul prelucrarii. la cel putin 14-15°C. Spatiul in care au loc fatarile trebuie sa fie prevazut. bulgari de sare. evitandu-se consumul apei in pragul inghetarii. In ceea ce priveste fatarea propriu-zisa. Mai sunt necesare cca 8-10 "boxe de fatare" (0. De asemenea. Adaparea trebuie sa se faca numai cu apa la temperatura fantanii sau a camerei. dar cu atat mai mult daca acesta are loc n timpul iernii. precum si un comportament mai atent al ingrijitorului.0 m) fixate de-a lungul unui perete. poate determina reducerea fluxului sanguin (a cantitatii de sange) de la nivelul pielii (vazoconstrictie) si prin aceasta diminuarea ritmului de crestere in lungime si mai ales in grosime a fibrelor. alterate sau provenite din livezi de pomi tratate cu pesticide (substante toxice) etc. se impune evitarea administrarii furajelor mucegaite. adapostul fiind cu usile deschise pentru ca oile sa intre sau sa iasa dupa vrere. vor provoca avorturi imediate. se impune insa. eventual. imbulzeaz. rezultate de obicei din descompunerea urinei si a asternutului neschimbat la timp. ceea ce poate favoriza degradarea lanii si. trebuie sa gaseasca la discretie furaje si apa. sau din ate acumulari pentru a se preveni eventualele boli parazitare. reducerea treptata si apoi scoaterea din ratie a furajelor insilozate. pentru obisnuirea reciproca si preintampinarea strivirii mieilor de catre alte oi. in locul lor adaugandu-se fanuri si. deoarece acestea. in functie de starea vremii. inghetate. indiferent de sezonul de fatare. trebuie sa fie fara curenti. este recomandabil ca oile sa ramana in timpul zile in padocuri sub cerul liber. reducerea . printre altele. eventual. In acelasi timp. Astfel de diminuari determina obtinerea asa-numitei lani "gatuite" sau "infometate".80/1. fiind prevazut cu un spatiu (compartiment) de fatare care sa asigure o temperatura de 14-15°C. precum si retinerea invelitorilor fetale (placentei).Cu cca 20 de zile inainte de fatare. aparitia scabei (raie). Intretinerea oilor in perioada de gestatie numai in adapost poate sa conduca la instalarea unei atmosfere viciate. De asemenea. pentru a face mai multa miscare. se anunta prin lasarea flancurilor. de asemenea. in care oaia-mama va ramane cu propriul miel 1-2 zile dupa fatare. in mod sigur. insa. Pe timp geros. Pentru prevenirea unor infectii ale tubului digestiv. oaia fiind foarte sensibila in aceasta faza fiziologica fata de astfel de furaje. calduros si luminos. la care se mai asociaza si cu subnutritia. cca 150-200 g nutreturi concentrate. asternut uscat de paie. Deprecierea lanii este si mai intensa in cazul intretinerii oilor in conditii de ger. provenita direct de la surse verificate si nu din balti etc. Apa trebuie sa fie curata.

dezvoltarea si inrosirea usoara a ugerului. N. cat si pentru mieii rezultati. practic rentabilitatea muncii crescatorului. o deosebita necesitate. totusi ele conditioneaza decisiv rezultatele scontate inca din perioada de pregatire si de monta. Prof. Tafta . astfel ca fatarea sa decurga in bune conditii. de ele depinzand bunul mers al gestatiei si lactatiei. agitatiei. situatie care obliga la separarea oilor in spatiul special amenajat in acest scop. simple. prezinta de asemenea. univ. respectiv sub supraveghere.poftei de mancare. Controlul sanitar veterinar al starii de sanatate a fiecarei oi gestante. Desi aceste masuri par a fi. aparent. atat pentru mama. V.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->