Ioan Pădeanu

Ioan Pădeanu,. 0040256277148, 0040256277110, ioan_padeanu@ yahoo.com

Oportunităţi în creşterea rumegătoarelor de carne Creşterea rumegătoarelor specializate în producţia de carne poate deveni unul din sectoarele importante ale agriculturii din România mai ales dacă ne raportăm la necesarul de carne de calitate la nivel European sau la nivel mondial. Oricum, creşterea animalelor de carne este unul din sectoarele foarte importante ale agriculturii din ţările dezvoltate, o industrie cu un potenţial uriaş şi care la ora actuală, după perioadele de criză care au slăbit încrederea consumatorilor în carnea de bovină, a reuşit să se redreseze şi chiar să-şi refacă imaginea. Dacă luam în considerare, pe plan mondial, doar creşterea economică din China unde estimările prevăd o creştere a consumului de carne de la 50 kg pe cap de locuitor la ora actuală la 70 kg până în anul 2030 necesarul de carne este enorm. Chiar dacă România nu este una din ţările mari consumatoare de carne, putem deveni producători şi exportatori pentru ţările din Europa dar şi de pe alte continente. Această activitate, ca de altfel toate ramurile zootehniei, se confruntă cu una din cele mai mari provocări ale realităţii lumii actuale: criza de carburanţi şi în acelaşi rând trecerea la producţia de ethanol în sistem industrial. Acest fapt a determinat o creştere a preţurilor la cereale pe piaţa mondială cu influenţe şi asupra pieţelor locale. În acest context fermierii trebuie să se reorienteze spre utilizarea păşunilor naturale existente şi a altor resurse furajere care nu intră în această “febră” a etanolului. Un exemplu elocvent este societatea ABERDEEN ANGUS din localitatea Dostat, judeţul ALBA, care a importat pentru prima data în România în anul 2006 un nucleu de vaci, din rasa Aberdeen Angus, vaci înscrise în registrul genealogic al SOCIETĂŢII ABERDEEN ANGUS din Anglia. De ce s-a optat pentru această rasă şi care sunt avantajele ei în comparaţie cu alte rase de vaci de carne din Europa? Rasa Aberdeen Angus este răspândită în întreaga lume, putând să o întâlnim din Canada până în Australia. Am amintit aceste două extreme pentru a scoate în evidenţă capacitatea acestor animale de a se adapta unor condiţii extreme de altitudine, topografie, climat şi resurse furajere. Animalele au capacitatea de a-şi reface rezervele corporale după perioada de iarnă, doar din iarbă. Este denumită şi maşina de făcut siloz, în sensul că este capabila să valorifice toate resursele vegetale de pe păşune în funcţie de stadiul de vegetaţie a acesteia.

În general. Dacă în Europa era mai putin răspândită în ultimii ani o găsim în marea majoritate a ţărilor Europene. utilizând un panou din lemn împotriva curenţilor de aer. Asia. virili şi rezistenţi. adaptabilitate. în lume. Sunt animale longevive. Din Statele Unite până în Autralia. marea majoritate a crescătorilor au rămas fideli acestei ocupaţii scăzând sau crescând numărul acestora în funcţie de an. tocmai pe baza acestei ca-lităţi. primele importuri fiind realizate în anul 1873. Vacile ajung la greutăţi de până la 700 . Putem întâlni ferme. Motivul este foarte simplu – rusticitate. sunt animale care nu au nevoie deosebită de adăpost.800 kg. în SUA Aberdeen Angus reprezintă aproximativ 55% din numărul vacilor de carne. În rest vacile sunt ţinute afară în tot timpul anului. Alături de bovine ţara noastră are o mare tradiţie în creşterea oilor. Dacă efectivele au scăzut sau crescut în ultimi ani după cum a existat cerere (pentru laptele. aceasta înseamnă că putem obţine 16 – 17 viţei de la ea. Ţările Arabe şi Europa. fără coarne (genetic selectată) bune mame cu o capacitate de alăptare foarte bună.Este o rasă care are fătări uşoare. . unde singurele clădiri sunt pentru păstrarea furajelor. costuri scăzute de întreţinere şi nu în ultimul rând carne de calitate premium. Noua Zeelandă. brânza şi carnea de la această specie) sau ajutoare venite din partea statului. viţeii fiind relativ mici la fătare. Mai nou tocmai pentru a putea valorifica acest brand. Sunt animale care îşi studiază şi utilizează în avantajul lor terenul pe care păşunează. În ceea ce priveşte carnea aici lucrurile sunt fără nici un dubiu: ABERDEEN ANGUS = CARNE DE CALITATE PREMIUM. Este ideal să-i folosim la încrucişări cu rase de lapte. Taurii de Angus la ora actuală. În general fermele de Angus sunt bazate pe familii. reţeua de fast-food Burger King în Marea Britanie şi în viitor în Europa dar şi Mc Donald’s în SUA au decis să utilizeze doar această carne. după o selecţie îndelungată. Întreţinerea vacilor Angus este foarte uşoară. O vacă poate trăi pănă la 18 – 19 ani. Taurii pot ajunge până la 1200 kg iar viţeii până la 6 luni pot atinge greutăţi de până la 300 – 350 kg. Este o ocupaţie străveche din care de-a lungul timpului crescătorii au obţinut câştiguri bune. viţeii rezultaţi sunt rezistenţi la condiţiile de întreţinere şi capacitate mare de conversie a furajelor. Vacile au abilitatea de a făta uşor şi rapid – fără asistenţă. inclusiv pentru juninci. La 18 luni în funcţie de modul de creştere viţeii pot atinge greutatea de 700 – 750 kg. sunt mari. Pot fi spuse foarte multe despre această rasă. după care pot rămane gestante la aproximativ două luni de la fătare. Oferă câteva avantaje şi anume – fătări uşoare. de unde şi un spor mare de creştere la viţei în primele luni de viaţă. mai ales că ea are o istorie foarte veche – spre exemplu primele animale importate în Noua Zeelandă au fost în anul 1863 – iar de atunci a devenit cea mai populară rasă din această ţară.

Pe plan mondial. Dar dacă am compara mieii obţinuţi în România şi i-am încadra în sistemul de clasificare al carcaselor SEUROP vom vedea că abia reuşim să ne încadrăm în clasa O şi cel mai adesea în clasa P. Italia. Performanţele rasei Suffolk sunt impresionante: oi cu greutatea de până la 80 kg. înscrise în registrul genealogic al crescătorilor de Suffolk şi Texel din Anglia cu sco-pul de a crea un hibrid local pentru producţia de carne.fără gust predominant de oaie. nu avem spălătorii pentru lână. astăzi mai exportăm.Dacă până mai ieri exportam marea majoritate a mieilor obţinuţi în Europa sau Ţările Arabe şi destul de rar brânzeturile obţinute. în top fiind rasele de carne englezeşti. El vrea. carne. Rasa Suffolk a fost descrisă pentru prima dată în anul 1797. în special pentru viteza mare de creştere. În acest sens societatea BIOTERRA a importat în anul 2006 un prim nucleu de oi şi berbeci din rasa Suffolk şi Texel. De unde vine această “declasificare” a mieilor noştri? Pentru a “urca” în această grilă trebuie să creştem procentul de carne în carcasă. Rasa de ovine cu mare răspândire în Anglia şi multe alte ţări din lume. Carnea poate reprezenta pentru crescătorii de ovine un viitor. iar berbecii pot ajunge până la 120 kg. Charolaise. Anglia fiind şi ţara cu cel mai mare număr de ovine din Europa. nu sortăm lâna. lână? Laptele îl vom analiza într-un alt articol. aşa că oferim doar lână vrac. cu musculatura bine dezvoltată. Prima expoziţie de ovine din rasa Suffolk a fost organizată în anul 1859 iar primul Registru Gene-alogic a fost publicat în anul 1887. Cine determină această cerere: CONSUMATORUL. să scădem procentul de oase şi să avem mai puţină grăsime. Pentru ameliorarea rasei se foloseşte o schemă aparte de selecţie (spre exemplu se utilizează frecvent scanarea cu ultrasunete pentru ameliorarea ochiului de muşchi) pentru determinarea EBV – ESTIMATING BREEDING VALUE. carnea de calitate excepţională. atât la noi dar mai ales pentru pieţele Europene? Lapte. Performanţe : Greutatea la fătare a mieilor: . o carne suculentă. fină. etc. Îi gasim din Portugalia. Franţa până mai aproape în Cehia.Toate aceste realităţi ar trebui să-i determine pe crescătorii de ovine să regândeasca modul de producţie. Ce anume trebuie să producem pentru a putea vinde. fără voie doar de nevoie “ciobanii”. lâna deja este o povară datorită mai multor factori : piaţa foarte slabă pentru Europa sau ţările care utilizau acest produs. Texel. nu o împachetăm. Rase precum Suffolk. folosită pentru producţia de carne. le găsim în toate schemele de ameliorare a producţiei de carne de ovină. de-a lungul timpului s-au format foarte multe rase de ovine de carne. Spania. în funcţie de anumite perioade ale anului un miel mai uşor sau mai greu dar cu un procent scăzut de oase (maxim 16%).

pentru ameliorarea prolificităţii şi în hibridarea de tip industrial pentru producerea aşa numitului “mule”.4/oaie. maedi visna. Pentru marea majoritate crescătorilor de ovine soluţia ideeală este folosirea berbecilor din rase de carne pentru încrucişarea oilor din rasele locale (Ţurcană sau Ţigaie).400 kg/zi. Performanţe : Greutatea la fătare a mieilor De ce trebuie să folosim această rasă în România? Vă rog să vă imaginaţi o masă la care stau fermieri din Anglia. ochiul de muşchi bine dezvoltat). în schemele de ameliorare. 4. Italia. Nici nu trebuie să ne schimbăm rasele de ovine în tota-litate. Rasa Texel englezesc are aptitudini foarte bune în producţia de carne (spor mare de creştere. în Anglia.Randament în carcasă 55-60%. Se foloseşte în lume.Prolificitate 1. RASA TEXEL Asociaţia British Texel Sheep Society este una dintre cele mai mari asociaţii de crescători de ovine din Anglia. 3. oile din fermele de testare fiind indemne la această boală (testarea se face de 15 ani). Mule este rezultatul încrucişării dintre rasele native şi rasa Blueface Leicester. Grecia şi România (enumerarea ţine cont de clasamentul ţărilor cu cele mai mari efective din Europa) şi toţi au în mână patru cărţi de joc pe care scrie: 1. strat mic de grăsime. Tot pentru ameliorarea raselor locale de ovine s-a importat de către SC BIOTERRA SRL. rasa Blue Face Leicester. Această metodă de încrucişare industrială oferă o soluţie pentru ameliorarea conformaţiei carcasei.Viteza de creştere: Dimensiunea ochiului de muşchi şi a stratului de grăsime: Rasa Suffolk este supusă unui program de testare pentru scrapie. Acum vă rog să completaţi ce scrie pe cărţile dumneavoastră! . la începutul anilor 1900. Franţa. 2. Rasa este crescută în special pentru prolificitatea ridicată.Miei înţărcaţi minim 1. Rasa Blue Face Leicester. creşte prolificitatea iar rezultatele vor fi vizibile prin sporul de carne în carcasă faţă de rasa locală. Prolificitatea este cuprinsă între 200 şi 300 %. Spania. mai mult de 40% din efectivele de femele sunt “mule”. Desigur că foarte mulţi crescători de ovine vor spune : eu nu vreau să-mi schimb rasa! Sunt perfect de acord cu acestă afirmaţie. La ora actuală.8 %. este o rasă formată în Anglia în regiunea Hexham. 1.Spor mediu zilnic minim 0.

Probleme prolificităţii a mai fost dezbătută în rândurile acestei reviste (nr. 14) cu doi ani în urmă. suntem la mare distanţă în urmă. În ţările cu agricultură modernă prolificitatea la oi se situează între 150% la rasele rustice şi 200-225% la rasele perfecţionate. Portugalia). trebuie să creăm un hibrid mai prolific.Desigur că nu avem performanţe asemănătoare. Italia. şi să ne ghidăm atunci când vrem să producem animale de carne (bovine sau ovine) după următoarea deviză : viaţă scurtă dar foarte bună. efectivele de ovine al României (circa 8-9 milioane) se situează alături de cele din o serie de ţări europene (Franţa. Crescătorii de ovine români înregistrează cel mai mare decalaj faţă de cei din Uniunea Europeană. trebuie să aplicăm un program de sănătate adaptat condiţiilor locale. trebuie să “învăţăm” cum să ajungem la aceste perfomanţe. productivităţii şi valorificării producţiei. Cu regret vă informez că în acest interval nu am văzut nici un fel de progres la majoritatea crescătorilor de oi pe care i-am vizitat. Odată cu speranţele integrării au apărut tot mai des întrebări de felul „Vom fi oare competitivi pe piaţa Uniunii?” Din punct de vedere numeric. trebuie să îmbunătăţim calitatea păşunilor. Pentru a ajunge la performanţe comparabile trebuie să încrucişăm oile noastre cu berbeci de carne. dar sub aspectul managementului. cu o compoziţie floristică valoroasă. Obtinerea fatarilor geminale Posibilitatea aderării României la Uniunea Europeană a fost confirmată de oficialii Uniunii de mai multe ori în acest an. dintre toţi parametrii productivi. . trebuie să cultivăm noi păşuni. pentru numărul de oi cu fătări gemelare la 100 oi fătate (prolificitate).

Am trei sute de oi şi aveam de gând să mai cumpăr în toamnă. A plecat spre casă negru de ciudă şi bombănind în barbă. Unul din mieii gemeni. de la fiecare oaie. Pentru a avea succes trebuie să respecţi următoarele: . Acesta vându-se mieii din fătări simple înainte de Paşti tot pentru îngrăşat. vârsta oilor. Nu mică mi-a fost surpriza când. Întâmplarea a făcut ca tot atunci să se întâlnească aici cu un consătean de-al lui. iar pricăjitul ăsta de vecin. două milioane pe oaie?” No asta nu-i bine. M-am gândit bine câteva zile şi cred că tot mai bine îi. Cum io iau numai un milion pe un miel şi oaie. printre foarte puţini crescători care în ultimii ani au avut grijă de oile cu miei gemeni. Prolificitatea este dependentă de mai mulţi factori.2 milioane/miel). Această întâmplare m-a marcat profund. care să fete cât mai mulţi miei gemeni. Repetă într-una cu ciudă „no asta nu se poate. efectuat pe oi de rasă Ţigaie. iar pe cei din fătările duble care erau mai mici atunci. Aceeaşi expresie. genetici (rasă. Bade Ioane. După câteva zile m-a vizitat şi cu calm s-a destăinuit.000 lei/kg. chiar dacă au vândut miei cu greutăţi diferite. să crească şi acum aveau 20-22 kg. No cum să fac? Ai gândit bine şi de data aceasta.000 lei/kg. Preţul oferit pentru miei îngrăşaţi cu o greutate de peste 25 kg era de numai 40. în cadrul unui experiment în care am utilizat implante cu melatonină.Ba mai mult. ecotip. dintre care doar unii pot fi controlaţi de crescătorii de oi. l-au tăiat şi l-au dat la câini. sezonul de montă). acum câţiva ani. Cu siguranţă că îi treceau prin cap sudălmi grele. La sfârşitul discuţiei. dar spusă mai răspicat am auzit-o şi de la prietenul meu Badea Ion. iar pentru cei de 20-22 kg 50. Practic au primit amândoi aceiaşi bani (1-1. Acum însă Badea Ion. ia mai îngrijit. la câteva zile după fătare. a încercat să-şi motiveze gestul spunând „oile noastre nu duc doi miei şi mai bine un miel bun la oaie decât doi care să moară”. De curând foarte încrezător şi mândru s-a prezentat cu miei frumoşi şi grei (între 25-30 kg) din aceia câte unul la oaie. La întrebarea mea unde este al doilea miel răspunsul a venit prompt din partea proprietarului cât şi a ciobanului. greutatea oilor. să-i vândă. am obţinut după fătarea oilor 70% oi cu miei gemeni. individ) şi de mediu (hrană. tratamente hormonale. după câteva săptămâni am ajuns la crescătorul la care am efectuat experimentul şi nici o oaie nu mai era cu doi miei. să ţinem trei sute de oi bune. la un complex de îngrăşare a mieilor. Badea Ion s-a încruntat lăsând fulgere din priviri. văzând dezamăgirea şi dezaprobarea mea. La recepţia mieilor surpriză mare. Creşterea spectaculoasă a prolificităţii nu se poate realiza dintr-o dată de la un an la altul. are altă părere... ca să ajung la cinci sute.

trebuie neapărat din timp să păstrezi o fâneaţă otăvită (cu înălţimea ierbii de 8-10 cm) sau o mirişte de păioase. fâneţe otăvite. cu două săptămâni înainte de începerea campaniei de montă vei scoate toate oile reformă (bolnave cronic. • De acum urmează o parte foarte importantă. un grup activează în turmă 1/40-50 oi 3-7 zile. trifoliere). ovăz) sau fâneaţă otăvită (iarbă de 8-10 cm). hrănirea stimulativă (flushing – a se citi flashing). Rezultate bune se obţin şi prin aplicarea sistemului de montă dirijată de două ori pe zi (dimineaţa şi seara).• Mai întâi cu o lună înainte (1-10 august) de data planificată pentru începerea montelor (1-10 septembrie) vei începe treptat printr-o perioadă de două săptămâni să înţarci oile şi nu cum făceai până acum când le mulgeai şi în timpul montei. înverzită. La începutul gestaţiei embrionul/embrionii se dezvoltă liber în uter până în jurul zilei 16 de la montă. nu sunt probleme cu furajarea oilor. va trebui ca pe lângă masa verde. Ca să ai rezultate. mai cu seamă cele care sunt în ultimul an de exploatare şi urmează să fie arate. Rezultate foarte bune se obţin atunci când oile păşunează cu două săptămâni înainte de montă (perioada de pregătire) şi pe toată perioada montei. până în octombrie. De regulă. fie datorită lenei crescătorului. slab productive. nărăvaşe etc) şi le vei înlocui cu mioare bine dezvoltate (40-50 kg). în altă zi. Dacă plouă mai mult de 2-3 zile pentru a evita pierderile embrionare. vitaminele şi sărurile minerale necesare dar sunt deficitare în energie. să asiguri la oi un supliment de 400-500 orz până revine timpul bun. Păşunile cu vegetaţie verde asigură proteina. când începe implantarea în mucoasa uterină. în vârstă de peste 7-8 ani. va antrena mortalitatea embrionilor (20-40%) mai cu seamă la oile cu gestaţie dublă. . • Apoi. Foarte bune sunt şi culturile otăvite de lucernă sau trifoi. • Monta se va face fie în sistemul de montă cu grupe de rotaţie (berbecii se împart în două grupuri. Înfometarea oilor pe o perioadă de câteva zile fie datorită unei perioade ploioase prelungite. Pentru a satisface cerinţele atât de proteină cât şi de energie se recomandă păşunatul alternativ pe păşune cu vegetaţie verde (mirişti. După implantare embrionul devine treptat fetus iar pierderile datorate unor perioade scurte de înfometare sunt mult mai reduse. un grup în refacere ţinuţi în boxe şi hrăniţi stimulativ cu masă verde. o zi şi pe mirişti de porumb (asigură energia). fân şi concentrate la discreţie) sau cel mai bine monta naturală dirijată în harem (fiecare berbec stă într-o boxă mare de 3 x 3 m unde se introduc zilnic 1-4 oi care se lasă în turmă în dimineaţa următoare). toamna. orz. pe o mirişte înverzită (de grâu.

.. Dar. . chiar şi la rasa Ţurcană. ai şanse mari ca cel puţin 40-50% din oi să fie cu gestaţie dublă. de la instalarea gestaţiei până la fătare mai este cale lungă.Dacă ai făcut toate acestea bade Ioane.

cu variatii de la 140-160 de zile. nivelul de furajare poate fi mai mic cu cca. care face din cresterea ovinelor o ramura foarte importanta a zootehniei. avînd o traditie atît de veche. grosiere.4 kg fîn. În furajarea oilor se folosesc fînuri. . În perioada montei pasunatul se face numai pe racoare. Pentru o oaie de 50 kg greutate corporala. La oi se recomanda întarcarea cu minimum 3-4 saptamîni înainte de monta pentru a se putea reface si a fi aduse în conditii optime de reproductie. cu o productie de 4 kg lîna : * Vara . 4 zile de repaus. dimineata cît mai devreme si seara tîrziu. Berbecii de reproductie se vor folosi prin rotatie asigurîndu-se dupa 4 zile de activitate. în functie de sezon.Cresterea ovinelor vezi alte articole din domeniul Animale Adauga articol Autor: Anton Cresterea ovinelor Cresterea oilor în tara noastra are traditie de secole.1. * Iarna .5 kg concentrate.5 kg suculente cu adaos de concentrate în perioada de pregatire pentru monta si gestatie (300-500 g/cap/zi). Acesta este motivul alaturi de productia diversificata.5 kg grosiere. Pregatirea oilor si berbecilor pentru monta La oi pregatirea pentru monta are în vedere aducerea oilor într-o satre buna de întretinere. În luna a 2-a si a 3-a de gestatie. Pentru monta naturala se repartizeaza 20-30 oi pentru un berbec tînar si 30-40 oi penjtru un berbec adult. gospodariei sau fermei. 1. Oile depistate pentru monta (sau însamîntate artificial) se pasuneaza separat în ziua montei pe parcele în apropierea stînei. foarte frecvente în aceasta perioada. Se asigura sare bulgari pentru lins si apa la discretie. masa verde.10 kg masa verde. din care o buna parte se afla în zona de munte. pentru prevenirea avorturilor. suculente. Gestatia la ovine Gestatia la oaie dureaza 150 de zile. 2. 30% fata de cel aplicat în perioada de pregatire pentru monta si de monta. Aceasta specie valorifica cel mai bine pasunile si fînetele. În prima luna de gestatie se va pastra acelasi regim de îngrijire si hranire din perioada de monta. Pentru o furajare adecvata se asigura starea de întretinere corespunzatoare executarii montei si pastrarii gestatiei viitoare. în cazul unor pasuni mai slabe se administreaza un supliment de 0 .

Oile vor fi supravegheate permanent în perioada de gestatie. furajele vor fi de cea mai buna calitate. iar cea de miel zburat de la 30-65 zile. vîrsta si greutate corporala si destinatia pe care o primesc mieii (pentru prasila sau îngrasare). În zilele urmatoare mieii se lasa cu mamele cîteva ore în timpul zilei. Întarcarea mieilor Se face în functie de rasa. o maternitate si un compartiment pentru mieii \"zburati\" (de la 0 . în felul acesta se diminueaza stresul de întarcare. Fatarea la ovine Cu 2-3 saptamîni înainte de fatare oile se \"codinesc\" prin tunderea lînii din jurul ugerului.În perioada a 2-a de gestatie (lunile 4-5) se vor asigura conditii deosebite de îngrijire si furajare. Mielul se lasa sa fie lins de mama timp de o jumatate de ora. mieii prezinta o stare de indispozitie.dar oile se mulg seara. cea de miel mijlociu de la 7-30 zile. urmatoarele cantitati de furaje zilnice : * Vara . În cazul mieilor orfani sau gemeni în cazul în care oaia a murit sau nu are lapte. nemucegaite. asigurînd pentru fiecare oaie cu mielul respectiv. 2 g sare si apa 0. 80 g nutret combinat. Cu doua saptamîni înainte de fatare se scot din furajare furajele însilozate (murate).20 m/0. 80 g nutret combinat si 2 g sare. mieii se vor tine izolati de mame peste noapte.6-0. Îngrijirea mieilor sugari În momentul fatarii se intervine pentru curatirea mucozitatilor de pe nari si bot.2 kg masa verde. Cînd întarcarea mieilor se face brusc. Se pregatesc adaposturile pentru fatare realizînd un compartiment pentru oi gestante. iar dimineata oile se mulg. este interzisa înghesuirea lor la intrarea si iesirea din adaposturi sau padocuri. data fiind cresterea si dezvoltarea fatului. Se ajuta apoi mieii sa suga obligatoriu în primele 3-4 ore de la fatare. Compartimentul de întretinere a oilor fatate cu miei \"zburati\" se amenajeaza în boxe comune. Norme de crestere a tineretului ovin În ce priveste furajarea pentru un miel de 65 de zile.30 zile). În maternitate se vor amenaja boxe individuale de fatare. crescatorii vor apleca mieii la doici. se taie ombilicul la 4-5 cm de abdomen si se tamponeaza cu tinctura de iod. cu dimensiunile de 1. * Iarna . slabesc si uneori se pot îmbolnavi. Se recomanda ca întarcarea mieilor sa se faca treptat timp de 4-5 zile. pentru asigurarea igienei suptului si mulsului. Dupa vîrsta de 8-10 zile mieilor li se administreaza în locuri special amenajate furaje concentrate (combinate) si fîn de lucerna de cea mai buna calitate. apa nu va fi rece pentru a se evita avorturile. se recomanda tinînd seama de sezon.0. o suprafata de 1.6 mp. de pe coada si din jurul cozii. Pentru tineretul de reproductie (3-18 luni) la grupa de greutate 20-45 kg este necesara . prevazîndu-se a înregistra un spor de 170 g/zi. la întarcare avînd o greutate medie de 15-17 kg.8 m. fatate aproximativ în acelasi timp sau la date cît mai apropiate ori vor recurge la alaptartea artificiala cu lapte de vaca.5 kg fîn. Perioada de miel crud dureaza de la 0-7 zile.5 l (apa e bine sa fie la discretie).

Pasunatul este bine sa se faca dupa ce se usuca roua. sa fie facut rational. Trecerea de la perioada de stabulatie la consumul de furaje verzi prin pasunat se face treptat. în gospodaria familiala se asigura zilnic 3 . aceasta trebuie sa asigure minimum 810 kg masa verde/cap/zi. iar în sistemul traditional. asigurîndu-se în final greutatea de 45 kg. pe parcele. animalele se mentin la grajd si se furajeaza cu : 1 kg fîn. indiferent de sezon . 2-4 kg suculente si siloz/zi. specializate pentru îngrasare se practica îngrasarea intensiva pe gratar fara scoatere la pasunat.3.5 kg lîna/cap. folosind furaje fibroase.V.5 kg fîn si 0. în timp de 50 de zile. Mieii (în general masculii) se introduc la îngrasare la greutatea de 12-14 kg/cap. cu masa verde. cu o traditie foarte veche pierduta în negura vremii. Oile nu se tin mai mult de 5-6 zile pe o parcela.5 kg masa verde vara sau 1 kg fîn 0.5 kg grosiere. În conditiile tarii noastre oile se pot pasuna 6-7 luni/an. La aceasta se adauga 5 g sare/zi. prevazîndu-se un spor de 250 g/zi. Sarea si apa se asigura la discretie prin bulgari de sare pentru lins si apa curata la jgheaburi. obtinîndu-se în medie 1-1. de la 1-2 ore în prima zi. Hranirea si îngrijirea ovinelor adulte În gospodariile crescatorilor oile în timpul iernii se cresc în ngeneral în adaposturi speciale.cantitatea de 6. numarul de oi pe o parcela se stabileste în functie de suprafata si productia de masa verde asigurata.3 kg nutret concentrat/cap/zi. Marimea turmelor se stabileste în functie de suprafata pasunilor si de cantitatea de masa verde ce se obtine pe aceste pasuni. 1 kg grosiere. cu exceptia unei parti de crescatori în anumite zone ale tarii care practica transhumanta. care ca si apa. 2 kg suculente si 80 g furaj concentrat pe timp de iarna. Înainte de livrare pentru carne tineretul îngrasat se tunde.M. În cazul în care îngrasarea se face în mod traditional . Îngrasarea ovinelor În fermele mari. asigurînd pe întrega perioada de 50 zile 4-5 kg concentrat P. În cazul îngrasarii pe pasune. pîna la pasunarea si furajarea exclusiva pe pasune. . cu un consum de furaje de 4. perioada în care se exclude pasunatul. grosiere si concentrate.3 UN/kg spor. într-o prima etapa berbecutii supusi îngrasarii se mentin pe pasune circa 90 zile. dupa circa 12 zile de la iesirea din stabulatie. Pentru îngrasarea oilor se foloseste acelasi sistem industrial asigurînd necesarul de furaj în functie de greutatea animalelor. iar într-o a doua etapa se face finisarea. asigurînd 7-8 kg/zi masa verde de cea mai buna calitate. dupa o perioada de 100110 zile.2-0. adica se vor asigura bulgari de sare pentru lins. care se lasa apoi libera circa 20 zile pentru regenerare si se poate refolosi cînd iarba ajunge la minimum 8-10 cm. Oile care se urca pe pasunile alpine pot pasuna circa 2-3 luni. este bine sa fie asigurata la discretie.

în special cu aplicarea unui nivel proteic superior încă din prima fază de gestaţie. creşterea prolificităţii. Rasa Ţurcană. viteza mare de creştere a greutăţii în faza de miel care permite valorificarea acestuia după câteva luni. rezistenţă şi adaptabilitate sporită. Producţia de lapte este de 140-160 litri la Ţurcană. coceni de porumb. 35-55 la oi. Calitativ lâna se caracterizează prin fineţe 35 microni. gulere. dau pielicele apreciate în confecţionarea de căciuli.8 kg pe turmă. masă verde de pe păşuni). sacrificaţi la una trei zile de la naştere.Efectivele de oi au scăzut în ţara noastră în 16 ani de la 18 milioane capete la 7. Indicii de reproducţie sunt: 95% fecunditatea şi 105% prolificitatea Greutatea corporala exprimate kg la următoarele categorii de vârstă sunt: 14 kg la 2 luni. prolificitatea de peste 105%. rezista la condiţiile mai aspre in conditiile actuale de modificare a climei. Tehnologia de sporire a producţiei de lână Singura cale de sporire a producţiei şi de îmbunătăţire a calităţii lânii o constituie îmbinarea metodelor de încrucişare şi selecţie cu cele de hrănire. organizarea a trei fătări în doi ani. Datorită insuşirilor ei de rusticitate. vreji.8% grăsime şi 6. din care 55 l reprezintă laptele marfă cu 7. repartizarea timpurie la montă a tineretului femel. . carne şi lapte. Tehnologia de sporire a producţiei de carne Principalele metode pe care trebuie utilizate în direcţia sporirii producţiei de carne sunt aplicarea diferitelor tipuri de încrucişare industrială. Însuşirile morfo-productive ale rasei Turcana sunt: conformaţia corporală alungită . În prezent specia ovină este în revenire comercială pe plan internaţional. Producţia de lână la ovinele selecţionate şi bine hrănite ajunge la 3. paie.tipică ovinelor cu producţie mixtă – pentru lână. constituţie robustă şi o pronunţată mobilitate. Mieii din varietăţile brumărie şi neagră.5% proteină într-o perioadă de 150-200 de zile de lactaţie. îngrijire şi întreţinere corespunzătoare a ovinelor.6 milioane capete. cât şi datorită valoroaselor aptitudini productive rasa Ţurcană este crescută de foarte multi producatori romani. 48-80 kg la berbeci. mantouri. 24 kg la 6 luni. Alte argumente pentru dezvoltarea capacităţilor şi efectivelor de ovine în fermă de catre producatorii romani sunt: • • • • valorifica toate categoriilor predominant celulozice (fânuri.

vor constitui nucleul principal de selecţie. Insămânţarea se desfăşoară pe păşune Structura optimă de oi in ferma Sa luam ca exemplu o ferma cu 600 oi şi mioare. insămânţarea se desfăşoară pe durata a două cicluri de călduri. Berbeci de reproducţie vor fi 24 berbeci. durata lactaţie. sezonul de fătare. În ultima lună oile consumă 40-50 kg nutreţuri concentrate şi cca 20 kg de fân de bună caliate iar greutatea lor corporală creşte cu 20%.144 mieluţe. nivelul de alimentaţie. Mielutele din anul curent 20% . Timp de 35 de zile (septembrie-octombrie) dureaza perioada de montă. Ele reprezinta 62. Se recomanda 1 berbec încercător la 60 de oi pentru depistarea oilor şi mioarelor în călduri. 60-70% din cantitatea maximă de lapte. Parametrii tehnologici ai rasei Turcana sunt: • • • • • prolificitate 105% producţia medie de lână – 3. îngrăşarea şi finisarea.8 kg/cap producţia medie de lapte –55 litri/cap greutate medie de livrare –40 kg reforma anuală 25% Fluxul tehnologic la ovine este urmator: .Tehnologia îngrăşării constă în lotizara mieilor la cca 2 luni (12-14kg) în grupe de 70-80 de capete unde rămân 4 luni până ajung la 40 de kg trecând prin trei faze (acomodare. după care urmează 4 zile de repaus. condiţiile climatice. individualitatea. Apoi se formarea turmele de oi de 200 capete. numărul şi intervalul dintre mulsori. In total 960 capete. Fătarea de primăvară timpurie sporeşte cu 30% producţia de lapte prin prelungirea duratei de lactaţie şi valorificarea de către oi a vegetaţiei în plină dezvoltare. greutatea corporală. Mieluţe din anul precedent reprezinta 15% respectiv 192 mieluţe. Fiecare berbec încercător sau de reproducţie se va folosi 4 zile.5 % din total efectiv. La prima lactaţie se obţine. Tehnologia îngrăşării ovinelor adulte constă în intreţinerea lor 3 luni pe păşune. Indivizii care realizează o cantitate de lapte de 23 ori mai mare decât media pe turmă. Nivelul de alimentaţie sporeşte Reproducţia ovinelor Timp de 30 de zile are loc pregătirea (august-septembrie) pentru montă. Iar pentru monta1 berbec la 30 de oi şi mioare. Tehnologia de sporire a producţiei de lapte Factorii de care depinde sporirea producţiei de lapte sunt vârsta. de regulă.

hranirea corespunzatoare din perioada de gestatie cu cca un kg de fan de calitate. tipul de fatare (simpla sau gemelara). January 13 @ 12:16:52 EET Topic: Agricultura Decurgerea normala a gestatiei oilor conditioneaza atat numarul de miei la nastere. hranirea stimulativa . deci. In ceea ce privete greutatea mieilor la nastere aceasta trebuie sa fie cat mai mare.5 kg. mieii cu o asemenea greutate inregistreaza sporuri zilnice mai ridicate in timpul cresterii intrucat au o capacitate de consum cu/de 3-5 ori mai mare decat cei slab dezvoltati. insa. in functie de sexul mielului. coceni etc. se urmiareste in afara sporirii productiei de carne si a celei de lana. productivitatea lor ulterioara. de sub 2 kg. a cantitatii acesteia de la varsta de adult. cat si viabilitatea. nivelul de hranire din perioada de gestatie a oilor are un rol hotarator mai ales in ultimele 2 luni cand fatul inregistreaza cca 80% din greutatea lui la nastere. vrej de mazare sau de fasole.5-5. starea de sanatate a oilor mame si greutatea mieilor la nastere depind in cea mai mare masura de aplicarea corespunzatoare a lucrarilor de ingrijire si hranire din perioada de gestatiei.• • • • • • • • 155 zile oile stau in stabulaţie (15 noiembrie – 15 aprilie) 210 zile oile stau pe păşune (15 aprilie – 15 noiembrie) 20 zile dureaza pregătire pentru montă (august) 55 zile dureaza montă (septembrie-octombrie) 150 de zile perioada de gestaţie (septembrie) 50 de zile perioada de fătare (ianuarie-martie) 100 de zile durata mulsului (aprilie-iunie) 30 de zile perioada tunsul (aprilie-mai) Pregatirea oilor gestante in vederea fatarii Data: Tuesday. pleava. starea de sanatate si de intretinere a mamei. Gestatia la oaie dureaza 150 zile. Totodata. vigurozitatea si.5 kg grosiere (paie. anume 3. cu o abatere in plus sau in minus de cca 2-4 zile.5-2 kg nutret insilozat sau radacinoase . . 1.) 1.neintelegandu-se prin aceasta risipa de furaje . in final. care pier in proportie de cca 65%. De aceea. cand laptele constituie hrana de baza a mielului.trebuie sa se aplice inca de la sfarsitul celei de-a doua luni de viata a fatului cand incepe sa se puna bazele desimii firelor de lana si. De regula. In situatia in care.va conditiona si o productie de lapte mai mare cu cca 10 kg in prima luna de lactatie. ceea ce va contribui la stimularea cresterii in greutate si la indesirea fibrelor de lana (prin dezvoltarea foliculilor secundari).

reducerea . In acelasi timp. oile trebuie sa ramana in adapost deoarece frigul. provenita direct de la surse verificate si nu din balti etc. precum si un comportament mai atent al ingrijitorului. este recomandabil ca oile sa ramana in timpul zile in padocuri sub cerul liber. in functie de starea vremii. in locul lor adaugandu-se fanuri si. cu gratare pentru furaje. sau din ate acumulari pentru a se preveni eventualele boli parazitare. se anunta prin lasarea flancurilor. cca 150-200 g nutreturi concentrate. in care oaia-mama va ramane cu propriul miel 1-2 zile dupa fatare. asternut uscat de paie. Spatiul in care au loc fatarile trebuie sa fie prevazut. ceea ce poate favoriza degradarea lanii si. imbulzeaz. Pe timp geros. trebuie sa fie fara curenti. in acelasi timp. rezultate de obicei din descompunerea urinei si a asternutului neschimbat la timp. Astfel de diminuari determina obtinerea asa-numitei lani "gatuite" sau "infometate". De asemenea. eventual.80/1. alterate sau provenite din livezi de pomi tratate cu pesticide (substante toxice) etc. pentru a face mai multa miscare. se impune evitarea deplasarilor mai lungi. indiferent de sezonul de fatare. bulgari de sare. ceea ce poate sa conduca la infectia organismului. printre altele. fiind prevazut cu un spatiu (compartiment) de fatare care sa asigure o temperatura de 14-15°C. In ceea ce priveste fatarea propriu-zisa. adapostul fiind cu usile deschise pentru ca oile sa intre sau sa iasa dupa vrere. se impune evitarea administrarii furajelor mucegaite. deoarece acestea. dar cu atat mai mult daca acesta are loc n timpul iernii. Apa trebuie sa fie curata. inainte de fatare cu 4-5 saptamani se tunde lana din jurul ugerului si de pe coada si se pregateste inventarul necesar fatarilor.. eventual. calduros si luminos. pentru obisnuirea reciproca si preintampinarea strivirii mieilor de catre alte oi. Mai sunt necesare cca 8-10 "boxe de fatare" (0.0 m) fixate de-a lungul unui perete. inghetate. Intretinerea oilor in perioada de gestatie numai in adapost poate sa conduca la instalarea unei atmosfere viciate. Adapostul. evitandu-se consumul apei in pragul inghetarii. de asemenea. insa. in special al oilor in faza avansata de gestatie. nedorita de industria textila deoarece se rupe cu usurinta in timpul prelucrarii. trebuie sa gaseasca la discretie furaje si apa. la care se mai asociaza si cu subnutritia. Deprecierea lanii este si mai intensa in cazul intretinerii oilor in conditii de ger. jgheaburi pentru adapare. se impune insa. oaia fiind foarte sensibila in aceasta faza fiziologica fata de astfel de furaje. vor provoca avorturi imediate. Pentru prevenirea unor infectii ale tubului digestiv. De asemenea. in mod sigur. precum si retinerea invelitorilor fetale (placentei). la cel putin 14-15°C. Adaparea trebuie sa se faca numai cu apa la temperatura fantanii sau a camerei. poate determina reducerea fluxului sanguin (a cantitatii de sange) de la nivelul pielii (vazoconstrictie) si prin aceasta diminuarea ritmului de crestere in lungime si mai ales in grosime a fibrelor.Cu cca 20 de zile inainte de fatare. aparitia scabei (raie). reducerea treptata si apoi scoaterea din ratie a furajelor insilozate.

Controlul sanitar veterinar al starii de sanatate a fiecarei oi gestante. simple. de ele depinzand bunul mers al gestatiei si lactatiei.poftei de mancare. N. Desi aceste masuri par a fi. respectiv sub supraveghere. Tafta . univ. aparent. situatie care obliga la separarea oilor in spatiul special amenajat in acest scop. prezinta de asemenea. astfel ca fatarea sa decurga in bune conditii. o deosebita necesitate. totusi ele conditioneaza decisiv rezultatele scontate inca din perioada de pregatire si de monta. agitatiei. Prof. cat si pentru mieii rezultati. atat pentru mama. V. practic rentabilitatea muncii crescatorului. dezvoltarea si inrosirea usoara a ugerului.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful