Ioan Pădeanu

Ioan Pădeanu,. 0040256277148, 0040256277110, ioan_padeanu@ yahoo.com

Oportunităţi în creşterea rumegătoarelor de carne Creşterea rumegătoarelor specializate în producţia de carne poate deveni unul din sectoarele importante ale agriculturii din România mai ales dacă ne raportăm la necesarul de carne de calitate la nivel European sau la nivel mondial. Oricum, creşterea animalelor de carne este unul din sectoarele foarte importante ale agriculturii din ţările dezvoltate, o industrie cu un potenţial uriaş şi care la ora actuală, după perioadele de criză care au slăbit încrederea consumatorilor în carnea de bovină, a reuşit să se redreseze şi chiar să-şi refacă imaginea. Dacă luam în considerare, pe plan mondial, doar creşterea economică din China unde estimările prevăd o creştere a consumului de carne de la 50 kg pe cap de locuitor la ora actuală la 70 kg până în anul 2030 necesarul de carne este enorm. Chiar dacă România nu este una din ţările mari consumatoare de carne, putem deveni producători şi exportatori pentru ţările din Europa dar şi de pe alte continente. Această activitate, ca de altfel toate ramurile zootehniei, se confruntă cu una din cele mai mari provocări ale realităţii lumii actuale: criza de carburanţi şi în acelaşi rând trecerea la producţia de ethanol în sistem industrial. Acest fapt a determinat o creştere a preţurilor la cereale pe piaţa mondială cu influenţe şi asupra pieţelor locale. În acest context fermierii trebuie să se reorienteze spre utilizarea păşunilor naturale existente şi a altor resurse furajere care nu intră în această “febră” a etanolului. Un exemplu elocvent este societatea ABERDEEN ANGUS din localitatea Dostat, judeţul ALBA, care a importat pentru prima data în România în anul 2006 un nucleu de vaci, din rasa Aberdeen Angus, vaci înscrise în registrul genealogic al SOCIETĂŢII ABERDEEN ANGUS din Anglia. De ce s-a optat pentru această rasă şi care sunt avantajele ei în comparaţie cu alte rase de vaci de carne din Europa? Rasa Aberdeen Angus este răspândită în întreaga lume, putând să o întâlnim din Canada până în Australia. Am amintit aceste două extreme pentru a scoate în evidenţă capacitatea acestor animale de a se adapta unor condiţii extreme de altitudine, topografie, climat şi resurse furajere. Animalele au capacitatea de a-şi reface rezervele corporale după perioada de iarnă, doar din iarbă. Este denumită şi maşina de făcut siloz, în sensul că este capabila să valorifice toate resursele vegetale de pe păşune în funcţie de stadiul de vegetaţie a acesteia.

Din Statele Unite până în Autralia. viţeii rezultaţi sunt rezistenţi la condiţiile de întreţinere şi capacitate mare de conversie a furajelor. tocmai pe baza acestei ca-lităţi. Sunt animale care îşi studiază şi utilizează în avantajul lor terenul pe care păşunează. Taurii de Angus la ora actuală. Pot fi spuse foarte multe despre această rasă.Este o rasă care are fătări uşoare. Vacile ajung la greutăţi de până la 700 . după care pot rămane gestante la aproximativ două luni de la fătare. O vacă poate trăi pănă la 18 – 19 ani.800 kg. aceasta înseamnă că putem obţine 16 – 17 viţei de la ea. Dacă efectivele au scăzut sau crescut în ultimi ani după cum a existat cerere (pentru laptele. Vacile au abilitatea de a făta uşor şi rapid – fără asistenţă. Este ideal să-i folosim la încrucişări cu rase de lapte. Este o ocupaţie străveche din care de-a lungul timpului crescătorii au obţinut câştiguri bune. . utilizând un panou din lemn împotriva curenţilor de aer. sunt mari. Sunt animale longevive. În ceea ce priveşte carnea aici lucrurile sunt fără nici un dubiu: ABERDEEN ANGUS = CARNE DE CALITATE PREMIUM. costuri scăzute de întreţinere şi nu în ultimul rând carne de calitate premium. sunt animale care nu au nevoie deosebită de adăpost. primele importuri fiind realizate în anul 1873. viţeii fiind relativ mici la fătare. în lume. fără coarne (genetic selectată) bune mame cu o capacitate de alăptare foarte bună. Dacă în Europa era mai putin răspândită în ultimii ani o găsim în marea majoritate a ţărilor Europene. Asia. Alături de bovine ţara noastră are o mare tradiţie în creşterea oilor. brânza şi carnea de la această specie) sau ajutoare venite din partea statului. În general. inclusiv pentru juninci. Ţările Arabe şi Europa. Întreţinerea vacilor Angus este foarte uşoară. Mai nou tocmai pentru a putea valorifica acest brand. Motivul este foarte simplu – rusticitate. de unde şi un spor mare de creştere la viţei în primele luni de viaţă. după o selecţie îndelungată. Oferă câteva avantaje şi anume – fătări uşoare. adaptabilitate. Noua Zeelandă. în SUA Aberdeen Angus reprezintă aproximativ 55% din numărul vacilor de carne. În rest vacile sunt ţinute afară în tot timpul anului. mai ales că ea are o istorie foarte veche – spre exemplu primele animale importate în Noua Zeelandă au fost în anul 1863 – iar de atunci a devenit cea mai populară rasă din această ţară. marea majoritate a crescătorilor au rămas fideli acestei ocupaţii scăzând sau crescând numărul acestora în funcţie de an. Taurii pot ajunge până la 1200 kg iar viţeii până la 6 luni pot atinge greutăţi de până la 300 – 350 kg. reţeua de fast-food Burger King în Marea Britanie şi în viitor în Europa dar şi Mc Donald’s în SUA au decis să utilizeze doar această carne. Putem întâlni ferme. La 18 luni în funcţie de modul de creştere viţeii pot atinge greutatea de 700 – 750 kg. În general fermele de Angus sunt bazate pe familii. unde singurele clădiri sunt pentru păstrarea furajelor. virili şi rezistenţi.

Franţa până mai aproape în Cehia. Prima expoziţie de ovine din rasa Suffolk a fost organizată în anul 1859 iar primul Registru Gene-alogic a fost publicat în anul 1887. Îi gasim din Portugalia.Toate aceste realităţi ar trebui să-i determine pe crescătorii de ovine să regândeasca modul de producţie. Cine determină această cerere: CONSUMATORUL. carnea de calitate excepţională. Texel. Carnea poate reprezenta pentru crescătorii de ovine un viitor. Dar dacă am compara mieii obţinuţi în România şi i-am încadra în sistemul de clasificare al carcaselor SEUROP vom vedea că abia reuşim să ne încadrăm în clasa O şi cel mai adesea în clasa P. carne. nu sortăm lâna. Rase precum Suffolk. de-a lungul timpului s-au format foarte multe rase de ovine de carne. în top fiind rasele de carne englezeşti. Ce anume trebuie să producem pentru a putea vinde. folosită pentru producţia de carne. o carne suculentă. nu avem spălătorii pentru lână. fină. Performanţe : Greutatea la fătare a mieilor: .Dacă până mai ieri exportam marea majoritate a mieilor obţinuţi în Europa sau Ţările Arabe şi destul de rar brânzeturile obţinute. astăzi mai exportăm. fără voie doar de nevoie “ciobanii”. În acest sens societatea BIOTERRA a importat în anul 2006 un prim nucleu de oi şi berbeci din rasa Suffolk şi Texel. cu musculatura bine dezvoltată. Rasa de ovine cu mare răspândire în Anglia şi multe alte ţări din lume.fără gust predominant de oaie. nu o împachetăm. Spania. le găsim în toate schemele de ameliorare a producţiei de carne de ovină. Anglia fiind şi ţara cu cel mai mare număr de ovine din Europa. De unde vine această “declasificare” a mieilor noştri? Pentru a “urca” în această grilă trebuie să creştem procentul de carne în carcasă. Charolaise. să scădem procentul de oase şi să avem mai puţină grăsime. iar berbecii pot ajunge până la 120 kg. Performanţele rasei Suffolk sunt impresionante: oi cu greutatea de până la 80 kg. aşa că oferim doar lână vrac. atât la noi dar mai ales pentru pieţele Europene? Lapte. lână? Laptele îl vom analiza într-un alt articol. în funcţie de anumite perioade ale anului un miel mai uşor sau mai greu dar cu un procent scăzut de oase (maxim 16%). Rasa Suffolk a fost descrisă pentru prima dată în anul 1797. în special pentru viteza mare de creştere. înscrise în registrul genealogic al crescătorilor de Suffolk şi Texel din Anglia cu sco-pul de a crea un hibrid local pentru producţia de carne. etc. Pentru ameliorarea rasei se foloseşte o schemă aparte de selecţie (spre exemplu se utilizează frecvent scanarea cu ultrasunete pentru ameliorarea ochiului de muşchi) pentru determinarea EBV – ESTIMATING BREEDING VALUE. Italia. lâna deja este o povară datorită mai multor factori : piaţa foarte slabă pentru Europa sau ţările care utilizau acest produs. Pe plan mondial. El vrea.

Nici nu trebuie să ne schimbăm rasele de ovine în tota-litate.Viteza de creştere: Dimensiunea ochiului de muşchi şi a stratului de grăsime: Rasa Suffolk este supusă unui program de testare pentru scrapie. Acum vă rog să completaţi ce scrie pe cărţile dumneavoastră! .Miei înţărcaţi minim 1. oile din fermele de testare fiind indemne la această boală (testarea se face de 15 ani). Rasa este crescută în special pentru prolificitatea ridicată. Franţa.8 %. în Anglia. 3.4/oaie.400 kg/zi. strat mic de grăsime. Desigur că foarte mulţi crescători de ovine vor spune : eu nu vreau să-mi schimb rasa! Sunt perfect de acord cu acestă afirmaţie. este o rasă formată în Anglia în regiunea Hexham. Prolificitatea este cuprinsă între 200 şi 300 %. creşte prolificitatea iar rezultatele vor fi vizibile prin sporul de carne în carcasă faţă de rasa locală. mai mult de 40% din efectivele de femele sunt “mule”. Această metodă de încrucişare industrială oferă o soluţie pentru ameliorarea conformaţiei carcasei. Tot pentru ameliorarea raselor locale de ovine s-a importat de către SC BIOTERRA SRL. Pentru marea majoritate crescătorilor de ovine soluţia ideeală este folosirea berbecilor din rase de carne pentru încrucişarea oilor din rasele locale (Ţurcană sau Ţigaie). maedi visna.Randament în carcasă 55-60%. Spania. 2. 4. Italia.Prolificitate 1.Spor mediu zilnic minim 0. ochiul de muşchi bine dezvoltat). Performanţe : Greutatea la fătare a mieilor De ce trebuie să folosim această rasă în România? Vă rog să vă imaginaţi o masă la care stau fermieri din Anglia. rasa Blue Face Leicester. Rasa Texel englezesc are aptitudini foarte bune în producţia de carne (spor mare de creştere. RASA TEXEL Asociaţia British Texel Sheep Society este una dintre cele mai mari asociaţii de crescători de ovine din Anglia. în schemele de ameliorare. Se foloseşte în lume. Mule este rezultatul încrucişării dintre rasele native şi rasa Blueface Leicester. La ora actuală. Rasa Blue Face Leicester. 1. Grecia şi România (enumerarea ţine cont de clasamentul ţărilor cu cele mai mari efective din Europa) şi toţi au în mână patru cărţi de joc pe care scrie: 1. pentru ameliorarea prolificităţii şi în hibridarea de tip industrial pentru producerea aşa numitului “mule”. la începutul anilor 1900.

efectivele de ovine al României (circa 8-9 milioane) se situează alături de cele din o serie de ţări europene (Franţa. pentru numărul de oi cu fătări gemelare la 100 oi fătate (prolificitate). Probleme prolificităţii a mai fost dezbătută în rândurile acestei reviste (nr. trebuie să cultivăm noi păşuni. Odată cu speranţele integrării au apărut tot mai des întrebări de felul „Vom fi oare competitivi pe piaţa Uniunii?” Din punct de vedere numeric. şi să ne ghidăm atunci când vrem să producem animale de carne (bovine sau ovine) după următoarea deviză : viaţă scurtă dar foarte bună. Cu regret vă informez că în acest interval nu am văzut nici un fel de progres la majoritatea crescătorilor de oi pe care i-am vizitat. Crescătorii de ovine români înregistrează cel mai mare decalaj faţă de cei din Uniunea Europeană. . productivităţii şi valorificării producţiei. Obtinerea fatarilor geminale Posibilitatea aderării României la Uniunea Europeană a fost confirmată de oficialii Uniunii de mai multe ori în acest an. cu o compoziţie floristică valoroasă.Desigur că nu avem performanţe asemănătoare. În ţările cu agricultură modernă prolificitatea la oi se situează între 150% la rasele rustice şi 200-225% la rasele perfecţionate. trebuie să “învăţăm” cum să ajungem la aceste perfomanţe. suntem la mare distanţă în urmă. Pentru a ajunge la performanţe comparabile trebuie să încrucişăm oile noastre cu berbeci de carne. 14) cu doi ani în urmă. trebuie să creăm un hibrid mai prolific. Portugalia). trebuie să aplicăm un program de sănătate adaptat condiţiilor locale. trebuie să îmbunătăţim calitatea păşunilor. dar sub aspectul managementului. Italia. dintre toţi parametrii productivi.

Întâmplarea a făcut ca tot atunci să se întâlnească aici cu un consătean de-al lui. să-i vândă. Această întâmplare m-a marcat profund. văzând dezamăgirea şi dezaprobarea mea. Cu siguranţă că îi treceau prin cap sudălmi grele. A plecat spre casă negru de ciudă şi bombănind în barbă.000 lei/kg. Aceeaşi expresie. tratamente hormonale..2 milioane/miel). iar pricăjitul ăsta de vecin. l-au tăiat şi l-au dat la câini. care să fete cât mai mulţi miei gemeni.Ba mai mult. la câteva zile după fătare. Preţul oferit pentru miei îngrăşaţi cu o greutate de peste 25 kg era de numai 40. am obţinut după fătarea oilor 70% oi cu miei gemeni. de la fiecare oaie. Acum însă Badea Ion. după câteva săptămâni am ajuns la crescătorul la care am efectuat experimentul şi nici o oaie nu mai era cu doi miei. De curând foarte încrezător şi mândru s-a prezentat cu miei frumoşi şi grei (între 25-30 kg) din aceia câte unul la oaie. Practic au primit amândoi aceiaşi bani (1-1. în cadrul unui experiment în care am utilizat implante cu melatonină. Bade Ioane. Unul din mieii gemeni. sezonul de montă). Nu mică mi-a fost surpriza când. dintre care doar unii pot fi controlaţi de crescătorii de oi. chiar dacă au vândut miei cu greutăţi diferite. vârsta oilor. are altă părere. iar pe cei din fătările duble care erau mai mici atunci. printre foarte puţini crescători care în ultimii ani au avut grijă de oile cu miei gemeni. La întrebarea mea unde este al doilea miel răspunsul a venit prompt din partea proprietarului cât şi a ciobanului. După câteva zile m-a vizitat şi cu calm s-a destăinuit. individ) şi de mediu (hrană. iar pentru cei de 20-22 kg 50. Pentru a avea succes trebuie să respecţi următoarele: . două milioane pe oaie?” No asta nu-i bine. acum câţiva ani. Badea Ion s-a încruntat lăsând fulgere din priviri. Creşterea spectaculoasă a prolificităţii nu se poate realiza dintr-o dată de la un an la altul. genetici (rasă. Repetă într-una cu ciudă „no asta nu se poate. a încercat să-şi motiveze gestul spunând „oile noastre nu duc doi miei şi mai bine un miel bun la oaie decât doi care să moară”. să ţinem trei sute de oi bune. Acesta vându-se mieii din fătări simple înainte de Paşti tot pentru îngrăşat. greutatea oilor. să crească şi acum aveau 20-22 kg. la un complex de îngrăşare a mieilor. Cum io iau numai un milion pe un miel şi oaie. ecotip.000 lei/kg. M-am gândit bine câteva zile şi cred că tot mai bine îi. No cum să fac? Ai gândit bine şi de data aceasta. La recepţia mieilor surpriză mare. ia mai îngrijit. dar spusă mai răspicat am auzit-o şi de la prietenul meu Badea Ion. efectuat pe oi de rasă Ţigaie. Prolificitatea este dependentă de mai mulţi factori. Am trei sute de oi şi aveam de gând să mai cumpăr în toamnă. ca să ajung la cinci sute. La sfârşitul discuţiei..

. până în octombrie. fie datorită lenei crescătorului. fân şi concentrate la discreţie) sau cel mai bine monta naturală dirijată în harem (fiecare berbec stă într-o boxă mare de 3 x 3 m unde se introduc zilnic 1-4 oi care se lasă în turmă în dimineaţa următoare). Dacă plouă mai mult de 2-3 zile pentru a evita pierderile embrionare. fâneţe otăvite. Rezultate foarte bune se obţin atunci când oile păşunează cu două săptămâni înainte de montă (perioada de pregătire) şi pe toată perioada montei. un grup în refacere ţinuţi în boxe şi hrăniţi stimulativ cu masă verde. Foarte bune sunt şi culturile otăvite de lucernă sau trifoi. toamna. nărăvaşe etc) şi le vei înlocui cu mioare bine dezvoltate (40-50 kg). să asiguri la oi un supliment de 400-500 orz până revine timpul bun. • Monta se va face fie în sistemul de montă cu grupe de rotaţie (berbecii se împart în două grupuri. La începutul gestaţiei embrionul/embrionii se dezvoltă liber în uter până în jurul zilei 16 de la montă. când începe implantarea în mucoasa uterină. Ca să ai rezultate. De regulă. Rezultate bune se obţin şi prin aplicarea sistemului de montă dirijată de două ori pe zi (dimineaţa şi seara). ovăz) sau fâneaţă otăvită (iarbă de 8-10 cm). • De acum urmează o parte foarte importantă.• Mai întâi cu o lună înainte (1-10 august) de data planificată pentru începerea montelor (1-10 septembrie) vei începe treptat printr-o perioadă de două săptămâni să înţarci oile şi nu cum făceai până acum când le mulgeai şi în timpul montei. nu sunt probleme cu furajarea oilor. hrănirea stimulativă (flushing – a se citi flashing). cu două săptămâni înainte de începerea campaniei de montă vei scoate toate oile reformă (bolnave cronic. un grup activează în turmă 1/40-50 oi 3-7 zile. în vârstă de peste 7-8 ani. va antrena mortalitatea embrionilor (20-40%) mai cu seamă la oile cu gestaţie dublă. va trebui ca pe lângă masa verde. trebuie neapărat din timp să păstrezi o fâneaţă otăvită (cu înălţimea ierbii de 8-10 cm) sau o mirişte de păioase. slab productive. După implantare embrionul devine treptat fetus iar pierderile datorate unor perioade scurte de înfometare sunt mult mai reduse. Înfometarea oilor pe o perioadă de câteva zile fie datorită unei perioade ploioase prelungite. Păşunile cu vegetaţie verde asigură proteina. Pentru a satisface cerinţele atât de proteină cât şi de energie se recomandă păşunatul alternativ pe păşune cu vegetaţie verde (mirişti. în altă zi. vitaminele şi sărurile minerale necesare dar sunt deficitare în energie. pe o mirişte înverzită (de grâu. orz. trifoliere). înverzită. o zi şi pe mirişti de porumb (asigură energia). • Apoi. mai cu seamă cele care sunt în ultimul an de exploatare şi urmează să fie arate.

. Dar. ai şanse mari ca cel puţin 40-50% din oi să fie cu gestaţie dublă. . de la instalarea gestaţiei până la fătare mai este cale lungă. chiar şi la rasa Ţurcană..Dacă ai făcut toate acestea bade Ioane.

În prima luna de gestatie se va pastra acelasi regim de îngrijire si hranire din perioada de monta. în cazul unor pasuni mai slabe se administreaza un supliment de 0 . în functie de sezon.10 kg masa verde. 2.Cresterea ovinelor vezi alte articole din domeniul Animale Adauga articol Autor: Anton Cresterea ovinelor Cresterea oilor în tara noastra are traditie de secole. La oi se recomanda întarcarea cu minimum 3-4 saptamîni înainte de monta pentru a se putea reface si a fi aduse în conditii optime de reproductie. foarte frecvente în aceasta perioada. Se asigura sare bulgari pentru lins si apa la discretie. 30% fata de cel aplicat în perioada de pregatire pentru monta si de monta. În luna a 2-a si a 3-a de gestatie. masa verde. Gestatia la ovine Gestatia la oaie dureaza 150 de zile. Aceasta specie valorifica cel mai bine pasunile si fînetele. dimineata cît mai devreme si seara tîrziu. gospodariei sau fermei. 1.5 kg grosiere. grosiere.1. Acesta este motivul alaturi de productia diversificata. cu o productie de 4 kg lîna : * Vara . 4 zile de repaus. nivelul de furajare poate fi mai mic cu cca. . Pentru o oaie de 50 kg greutate corporala. pentru prevenirea avorturilor. Pregatirea oilor si berbecilor pentru monta La oi pregatirea pentru monta are în vedere aducerea oilor într-o satre buna de întretinere.5 kg concentrate. avînd o traditie atît de veche. din care o buna parte se afla în zona de munte. Oile depistate pentru monta (sau însamîntate artificial) se pasuneaza separat în ziua montei pe parcele în apropierea stînei. Berbecii de reproductie se vor folosi prin rotatie asigurîndu-se dupa 4 zile de activitate. care face din cresterea ovinelor o ramura foarte importanta a zootehniei. Pentru o furajare adecvata se asigura starea de întretinere corespunzatoare executarii montei si pastrarii gestatiei viitoare. cu variatii de la 140-160 de zile. Pentru monta naturala se repartizeaza 20-30 oi pentru un berbec tînar si 30-40 oi penjtru un berbec adult. În furajarea oilor se folosesc fînuri.4 kg fîn.5 kg suculente cu adaos de concentrate în perioada de pregatire pentru monta si gestatie (300-500 g/cap/zi). suculente. * Iarna . În perioada montei pasunatul se face numai pe racoare.

în felul acesta se diminueaza stresul de întarcare. data fiind cresterea si dezvoltarea fatului. cu dimensiunile de 1. este interzisa înghesuirea lor la intrarea si iesirea din adaposturi sau padocuri. de pe coada si din jurul cozii. nemucegaite. Cu doua saptamîni înainte de fatare se scot din furajare furajele însilozate (murate).6-0. Compartimentul de întretinere a oilor fatate cu miei \"zburati\" se amenajeaza în boxe comune.5 l (apa e bine sa fie la discretie). Se recomanda ca întarcarea mieilor sa se faca treptat timp de 4-5 zile. Mielul se lasa sa fie lins de mama timp de o jumatate de ora. În zilele urmatoare mieii se lasa cu mamele cîteva ore în timpul zilei. Perioada de miel crud dureaza de la 0-7 zile. crescatorii vor apleca mieii la doici.În perioada a 2-a de gestatie (lunile 4-5) se vor asigura conditii deosebite de îngrijire si furajare. fatate aproximativ în acelasi timp sau la date cît mai apropiate ori vor recurge la alaptartea artificiala cu lapte de vaca. mieii prezinta o stare de indispozitie. Fatarea la ovine Cu 2-3 saptamîni înainte de fatare oile se \"codinesc\" prin tunderea lînii din jurul ugerului. vîrsta si greutate corporala si destinatia pe care o primesc mieii (pentru prasila sau îngrasare).2 kg masa verde. Se ajuta apoi mieii sa suga obligatoriu în primele 3-4 ore de la fatare. Oile vor fi supravegheate permanent în perioada de gestatie. Pentru tineretul de reproductie (3-18 luni) la grupa de greutate 20-45 kg este necesara . Întarcarea mieilor Se face în functie de rasa. Se pregatesc adaposturile pentru fatare realizînd un compartiment pentru oi gestante. asigurînd pentru fiecare oaie cu mielul respectiv. iar dimineata oile se mulg. urmatoarele cantitati de furaje zilnice : * Vara .6 mp. Norme de crestere a tineretului ovin În ce priveste furajarea pentru un miel de 65 de zile. cea de miel mijlociu de la 7-30 zile. la întarcare avînd o greutate medie de 15-17 kg. furajele vor fi de cea mai buna calitate.8 m.20 m/0. Dupa vîrsta de 8-10 zile mieilor li se administreaza în locuri special amenajate furaje concentrate (combinate) si fîn de lucerna de cea mai buna calitate. apa nu va fi rece pentru a se evita avorturile. se taie ombilicul la 4-5 cm de abdomen si se tamponeaza cu tinctura de iod. Cînd întarcarea mieilor se face brusc. 80 g nutret combinat. * Iarna . o suprafata de 1. pentru asigurarea igienei suptului si mulsului. În cazul mieilor orfani sau gemeni în cazul în care oaia a murit sau nu are lapte.dar oile se mulg seara.30 zile). 80 g nutret combinat si 2 g sare. mieii se vor tine izolati de mame peste noapte. se recomanda tinînd seama de sezon. 2 g sare si apa 0. iar cea de miel zburat de la 30-65 zile. În maternitate se vor amenaja boxe individuale de fatare.5 kg fîn.0. o maternitate si un compartiment pentru mieii \"zburati\" (de la 0 . prevazîndu-se a înregistra un spor de 170 g/zi. slabesc si uneori se pot îmbolnavi. Îngrijirea mieilor sugari În momentul fatarii se intervine pentru curatirea mucozitatilor de pe nari si bot.

În conditiile tarii noastre oile se pot pasuna 6-7 luni/an. pe parcele.5 kg fîn si 0.5 kg lîna/cap.cantitatea de 6. în timp de 50 de zile.3 kg nutret concentrat/cap/zi. în gospodaria familiala se asigura zilnic 3 . numarul de oi pe o parcela se stabileste în functie de suprafata si productia de masa verde asigurata. folosind furaje fibroase.3. animalele se mentin la grajd si se furajeaza cu : 1 kg fîn. 2 kg suculente si 80 g furaj concentrat pe timp de iarna. În cazul îngrasarii pe pasune. perioada în care se exclude pasunatul. specializate pentru îngrasare se practica îngrasarea intensiva pe gratar fara scoatere la pasunat. Oile nu se tin mai mult de 5-6 zile pe o parcela. obtinîndu-se în medie 1-1. Îngrasarea ovinelor În fermele mari. este bine sa fie asigurata la discretie. Pasunatul este bine sa se faca dupa ce se usuca roua. cu un consum de furaje de 4. Marimea turmelor se stabileste în functie de suprafata pasunilor si de cantitatea de masa verde ce se obtine pe aceste pasuni. iar într-o a doua etapa se face finisarea. indiferent de sezon . iar în sistemul traditional. asigurînd 7-8 kg/zi masa verde de cea mai buna calitate.5 kg masa verde vara sau 1 kg fîn 0. . asigurîndu-se în final greutatea de 45 kg. 1 kg grosiere. adica se vor asigura bulgari de sare pentru lins.5 kg grosiere.2-0. asigurînd pe întrega perioada de 50 zile 4-5 kg concentrat P.3 UN/kg spor. într-o prima etapa berbecutii supusi îngrasarii se mentin pe pasune circa 90 zile. de la 1-2 ore în prima zi. Mieii (în general masculii) se introduc la îngrasare la greutatea de 12-14 kg/cap. dupa o perioada de 100110 zile. Sarea si apa se asigura la discretie prin bulgari de sare pentru lins si apa curata la jgheaburi. aceasta trebuie sa asigure minimum 810 kg masa verde/cap/zi. prevazîndu-se un spor de 250 g/zi. pîna la pasunarea si furajarea exclusiva pe pasune. 2-4 kg suculente si siloz/zi. care se lasa apoi libera circa 20 zile pentru regenerare si se poate refolosi cînd iarba ajunge la minimum 8-10 cm. Înainte de livrare pentru carne tineretul îngrasat se tunde. grosiere si concentrate. Trecerea de la perioada de stabulatie la consumul de furaje verzi prin pasunat se face treptat. Hranirea si îngrijirea ovinelor adulte În gospodariile crescatorilor oile în timpul iernii se cresc în ngeneral în adaposturi speciale. cu o traditie foarte veche pierduta în negura vremii.M. În cazul în care îngrasarea se face în mod traditional . cu exceptia unei parti de crescatori în anumite zone ale tarii care practica transhumanta. Pentru îngrasarea oilor se foloseste acelasi sistem industrial asigurînd necesarul de furaj în functie de greutatea animalelor. cu masa verde. sa fie facut rational. La aceasta se adauga 5 g sare/zi.V. dupa circa 12 zile de la iesirea din stabulatie. care ca si apa. Oile care se urca pe pasunile alpine pot pasuna circa 2-3 luni.

organizarea a trei fătări în doi ani. Datorită insuşirilor ei de rusticitate. 24 kg la 6 luni. repartizarea timpurie la montă a tineretului femel. Tehnologia de sporire a producţiei de carne Principalele metode pe care trebuie utilizate în direcţia sporirii producţiei de carne sunt aplicarea diferitelor tipuri de încrucişare industrială. Calitativ lâna se caracterizează prin fineţe 35 microni. viteza mare de creştere a greutăţii în faza de miel care permite valorificarea acestuia după câteva luni. 48-80 kg la berbeci. rezista la condiţiile mai aspre in conditiile actuale de modificare a climei. Însuşirile morfo-productive ale rasei Turcana sunt: conformaţia corporală alungită . paie. coceni de porumb.5% proteină într-o perioadă de 150-200 de zile de lactaţie.8 kg pe turmă. creşterea prolificităţii. . Producţia de lână la ovinele selecţionate şi bine hrănite ajunge la 3. din care 55 l reprezintă laptele marfă cu 7. prolificitatea de peste 105%. îngrijire şi întreţinere corespunzătoare a ovinelor. sacrificaţi la una trei zile de la naştere. dau pielicele apreciate în confecţionarea de căciuli. 35-55 la oi. în special cu aplicarea unui nivel proteic superior încă din prima fază de gestaţie.6 milioane capete.tipică ovinelor cu producţie mixtă – pentru lână. Rasa Ţurcană.8% grăsime şi 6. În prezent specia ovină este în revenire comercială pe plan internaţional. Mieii din varietăţile brumărie şi neagră. masă verde de pe păşuni). gulere. mantouri. vreji. cât şi datorită valoroaselor aptitudini productive rasa Ţurcană este crescută de foarte multi producatori romani. carne şi lapte. Alte argumente pentru dezvoltarea capacităţilor şi efectivelor de ovine în fermă de catre producatorii romani sunt: • • • • valorifica toate categoriilor predominant celulozice (fânuri. Tehnologia de sporire a producţiei de lână Singura cale de sporire a producţiei şi de îmbunătăţire a calităţii lânii o constituie îmbinarea metodelor de încrucişare şi selecţie cu cele de hrănire. rezistenţă şi adaptabilitate sporită. constituţie robustă şi o pronunţată mobilitate.Efectivele de oi au scăzut în ţara noastră în 16 ani de la 18 milioane capete la 7. Indicii de reproducţie sunt: 95% fecunditatea şi 105% prolificitatea Greutatea corporala exprimate kg la următoarele categorii de vârstă sunt: 14 kg la 2 luni. Producţia de lapte este de 140-160 litri la Ţurcană.

numărul şi intervalul dintre mulsori. îngrăşarea şi finisarea. de regulă. individualitatea. Mieluţe din anul precedent reprezinta 15% respectiv 192 mieluţe.144 mieluţe. durata lactaţie. insămânţarea se desfăşoară pe durata a două cicluri de călduri. sezonul de fătare. 60-70% din cantitatea maximă de lapte. Fătarea de primăvară timpurie sporeşte cu 30% producţia de lapte prin prelungirea duratei de lactaţie şi valorificarea de către oi a vegetaţiei în plină dezvoltare.Tehnologia îngrăşării constă în lotizara mieilor la cca 2 luni (12-14kg) în grupe de 70-80 de capete unde rămân 4 luni până ajung la 40 de kg trecând prin trei faze (acomodare. Ele reprezinta 62.8 kg/cap producţia medie de lapte –55 litri/cap greutate medie de livrare –40 kg reforma anuală 25% Fluxul tehnologic la ovine este urmator: . La prima lactaţie se obţine. nivelul de alimentaţie. În ultima lună oile consumă 40-50 kg nutreţuri concentrate şi cca 20 kg de fân de bună caliate iar greutatea lor corporală creşte cu 20%. Timp de 35 de zile (septembrie-octombrie) dureaza perioada de montă. Berbeci de reproducţie vor fi 24 berbeci. greutatea corporală. Parametrii tehnologici ai rasei Turcana sunt: • • • • • prolificitate 105% producţia medie de lână – 3. Apoi se formarea turmele de oi de 200 capete. Iar pentru monta1 berbec la 30 de oi şi mioare. Fiecare berbec încercător sau de reproducţie se va folosi 4 zile. Insămânţarea se desfăşoară pe păşune Structura optimă de oi in ferma Sa luam ca exemplu o ferma cu 600 oi şi mioare. Mielutele din anul curent 20% . după care urmează 4 zile de repaus.5 % din total efectiv. condiţiile climatice. Indivizii care realizează o cantitate de lapte de 23 ori mai mare decât media pe turmă. Se recomanda 1 berbec încercător la 60 de oi pentru depistarea oilor şi mioarelor în călduri. Nivelul de alimentaţie sporeşte Reproducţia ovinelor Timp de 30 de zile are loc pregătirea (august-septembrie) pentru montă. Tehnologia de sporire a producţiei de lapte Factorii de care depinde sporirea producţiei de lapte sunt vârsta. In total 960 capete. Tehnologia îngrăşării ovinelor adulte constă în intreţinerea lor 3 luni pe păşune. vor constitui nucleul principal de selecţie.

starea de sanatate a oilor mame si greutatea mieilor la nastere depind in cea mai mare masura de aplicarea corespunzatoare a lucrarilor de ingrijire si hranire din perioada de gestatiei. De aceea. starea de sanatate si de intretinere a mamei.5-2 kg nutret insilozat sau radacinoase . in functie de sexul mielului. de sub 2 kg.trebuie sa se aplice inca de la sfarsitul celei de-a doua luni de viata a fatului cand incepe sa se puna bazele desimii firelor de lana si. 1. tipul de fatare (simpla sau gemelara). anume 3. cand laptele constituie hrana de baza a mielului. nivelul de hranire din perioada de gestatie a oilor are un rol hotarator mai ales in ultimele 2 luni cand fatul inregistreaza cca 80% din greutatea lui la nastere. ceea ce va contribui la stimularea cresterii in greutate si la indesirea fibrelor de lana (prin dezvoltarea foliculilor secundari). mieii cu o asemenea greutate inregistreaza sporuri zilnice mai ridicate in timpul cresterii intrucat au o capacitate de consum cu/de 3-5 ori mai mare decat cei slab dezvoltati. insa. a cantitatii acesteia de la varsta de adult. vrej de mazare sau de fasole. coceni etc. se urmiareste in afara sporirii productiei de carne si a celei de lana.5 kg. hranirea stimulativa .5 kg grosiere (paie. pleava. De regula.• • • • • • • • 155 zile oile stau in stabulaţie (15 noiembrie – 15 aprilie) 210 zile oile stau pe păşune (15 aprilie – 15 noiembrie) 20 zile dureaza pregătire pentru montă (august) 55 zile dureaza montă (septembrie-octombrie) 150 de zile perioada de gestaţie (septembrie) 50 de zile perioada de fătare (ianuarie-martie) 100 de zile durata mulsului (aprilie-iunie) 30 de zile perioada tunsul (aprilie-mai) Pregatirea oilor gestante in vederea fatarii Data: Tuesday. Totodata. deci. In situatia in care.5-5. in final. productivitatea lor ulterioara. cu o abatere in plus sau in minus de cca 2-4 zile. January 13 @ 12:16:52 EET Topic: Agricultura Decurgerea normala a gestatiei oilor conditioneaza atat numarul de miei la nastere. care pier in proportie de cca 65%. Gestatia la oaie dureaza 150 zile. hranirea corespunzatoare din perioada de gestatie cu cca un kg de fan de calitate. . vigurozitatea si. In ceea ce privete greutatea mieilor la nastere aceasta trebuie sa fie cat mai mare. cat si viabilitatea.) 1.neintelegandu-se prin aceasta risipa de furaje .va conditiona si o productie de lapte mai mare cu cca 10 kg in prima luna de lactatie.

Adaparea trebuie sa se faca numai cu apa la temperatura fantanii sau a camerei. fiind prevazut cu un spatiu (compartiment) de fatare care sa asigure o temperatura de 14-15°C. sau din ate acumulari pentru a se preveni eventualele boli parazitare. in care oaia-mama va ramane cu propriul miel 1-2 zile dupa fatare. Adapostul. nedorita de industria textila deoarece se rupe cu usurinta in timpul prelucrarii. oaia fiind foarte sensibila in aceasta faza fiziologica fata de astfel de furaje. poate determina reducerea fluxului sanguin (a cantitatii de sange) de la nivelul pielii (vazoconstrictie) si prin aceasta diminuarea ritmului de crestere in lungime si mai ales in grosime a fibrelor. cu gratare pentru furaje. provenita direct de la surse verificate si nu din balti etc. Pe timp geros. Pentru prevenirea unor infectii ale tubului digestiv. pentru a face mai multa miscare. la cel putin 14-15°C. precum si un comportament mai atent al ingrijitorului. in functie de starea vremii. Spatiul in care au loc fatarile trebuie sa fie prevazut. eventual. deoarece acestea.0 m) fixate de-a lungul unui perete. trebuie sa fie fara curenti. este recomandabil ca oile sa ramana in timpul zile in padocuri sub cerul liber. ceea ce poate favoriza degradarea lanii si. Deprecierea lanii este si mai intensa in cazul intretinerii oilor in conditii de ger. in mod sigur. De asemenea.80/1. in locul lor adaugandu-se fanuri si. De asemenea. printre altele. se impune evitarea deplasarilor mai lungi. Intretinerea oilor in perioada de gestatie numai in adapost poate sa conduca la instalarea unei atmosfere viciate. inainte de fatare cu 4-5 saptamani se tunde lana din jurul ugerului si de pe coada si se pregateste inventarul necesar fatarilor. rezultate de obicei din descompunerea urinei si a asternutului neschimbat la timp.Cu cca 20 de zile inainte de fatare. se impune insa. vor provoca avorturi imediate. calduros si luminos. alterate sau provenite din livezi de pomi tratate cu pesticide (substante toxice) etc. in special al oilor in faza avansata de gestatie. reducerea treptata si apoi scoaterea din ratie a furajelor insilozate. oile trebuie sa ramana in adapost deoarece frigul. In acelasi timp. Mai sunt necesare cca 8-10 "boxe de fatare" (0. ceea ce poate sa conduca la infectia organismului. se anunta prin lasarea flancurilor. se impune evitarea administrarii furajelor mucegaite.. insa. trebuie sa gaseasca la discretie furaje si apa. evitandu-se consumul apei in pragul inghetarii. Astfel de diminuari determina obtinerea asa-numitei lani "gatuite" sau "infometate". de asemenea. asternut uscat de paie. pentru obisnuirea reciproca si preintampinarea strivirii mieilor de catre alte oi. aparitia scabei (raie). bulgari de sare. la care se mai asociaza si cu subnutritia. indiferent de sezonul de fatare. imbulzeaz. cca 150-200 g nutreturi concentrate. in acelasi timp. dar cu atat mai mult daca acesta are loc n timpul iernii. eventual. jgheaburi pentru adapare. In ceea ce priveste fatarea propriu-zisa. adapostul fiind cu usile deschise pentru ca oile sa intre sau sa iasa dupa vrere. inghetate. reducerea . precum si retinerea invelitorilor fetale (placentei). Apa trebuie sa fie curata.

cat si pentru mieii rezultati. o deosebita necesitate. aparent. Desi aceste masuri par a fi. de ele depinzand bunul mers al gestatiei si lactatiei. dezvoltarea si inrosirea usoara a ugerului. practic rentabilitatea muncii crescatorului. astfel ca fatarea sa decurga in bune conditii. Controlul sanitar veterinar al starii de sanatate a fiecarei oi gestante. respectiv sub supraveghere. agitatiei. N. atat pentru mama. prezinta de asemenea. univ. V. Tafta .poftei de mancare. situatie care obliga la separarea oilor in spatiul special amenajat in acest scop. simple. totusi ele conditioneaza decisiv rezultatele scontate inca din perioada de pregatire si de monta. Prof.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful