Ioan Pădeanu

Ioan Pădeanu,. 0040256277148, 0040256277110, ioan_padeanu@ yahoo.com

Oportunităţi în creşterea rumegătoarelor de carne Creşterea rumegătoarelor specializate în producţia de carne poate deveni unul din sectoarele importante ale agriculturii din România mai ales dacă ne raportăm la necesarul de carne de calitate la nivel European sau la nivel mondial. Oricum, creşterea animalelor de carne este unul din sectoarele foarte importante ale agriculturii din ţările dezvoltate, o industrie cu un potenţial uriaş şi care la ora actuală, după perioadele de criză care au slăbit încrederea consumatorilor în carnea de bovină, a reuşit să se redreseze şi chiar să-şi refacă imaginea. Dacă luam în considerare, pe plan mondial, doar creşterea economică din China unde estimările prevăd o creştere a consumului de carne de la 50 kg pe cap de locuitor la ora actuală la 70 kg până în anul 2030 necesarul de carne este enorm. Chiar dacă România nu este una din ţările mari consumatoare de carne, putem deveni producători şi exportatori pentru ţările din Europa dar şi de pe alte continente. Această activitate, ca de altfel toate ramurile zootehniei, se confruntă cu una din cele mai mari provocări ale realităţii lumii actuale: criza de carburanţi şi în acelaşi rând trecerea la producţia de ethanol în sistem industrial. Acest fapt a determinat o creştere a preţurilor la cereale pe piaţa mondială cu influenţe şi asupra pieţelor locale. În acest context fermierii trebuie să se reorienteze spre utilizarea păşunilor naturale existente şi a altor resurse furajere care nu intră în această “febră” a etanolului. Un exemplu elocvent este societatea ABERDEEN ANGUS din localitatea Dostat, judeţul ALBA, care a importat pentru prima data în România în anul 2006 un nucleu de vaci, din rasa Aberdeen Angus, vaci înscrise în registrul genealogic al SOCIETĂŢII ABERDEEN ANGUS din Anglia. De ce s-a optat pentru această rasă şi care sunt avantajele ei în comparaţie cu alte rase de vaci de carne din Europa? Rasa Aberdeen Angus este răspândită în întreaga lume, putând să o întâlnim din Canada până în Australia. Am amintit aceste două extreme pentru a scoate în evidenţă capacitatea acestor animale de a se adapta unor condiţii extreme de altitudine, topografie, climat şi resurse furajere. Animalele au capacitatea de a-şi reface rezervele corporale după perioada de iarnă, doar din iarbă. Este denumită şi maşina de făcut siloz, în sensul că este capabila să valorifice toate resursele vegetale de pe păşune în funcţie de stadiul de vegetaţie a acesteia.

În general. Mai nou tocmai pentru a putea valorifica acest brand. Taurii de Angus la ora actuală. O vacă poate trăi pănă la 18 – 19 ani. virili şi rezistenţi. Sunt animale care îşi studiază şi utilizează în avantajul lor terenul pe care păşunează. fără coarne (genetic selectată) bune mame cu o capacitate de alăptare foarte bună. La 18 luni în funcţie de modul de creştere viţeii pot atinge greutatea de 700 – 750 kg. Oferă câteva avantaje şi anume – fătări uşoare. de unde şi un spor mare de creştere la viţei în primele luni de viaţă. Este ideal să-i folosim la încrucişări cu rase de lapte. adaptabilitate. utilizând un panou din lemn împotriva curenţilor de aer. Din Statele Unite până în Autralia. mai ales că ea are o istorie foarte veche – spre exemplu primele animale importate în Noua Zeelandă au fost în anul 1863 – iar de atunci a devenit cea mai populară rasă din această ţară. marea majoritate a crescătorilor au rămas fideli acestei ocupaţii scăzând sau crescând numărul acestora în funcţie de an. Taurii pot ajunge până la 1200 kg iar viţeii până la 6 luni pot atinge greutăţi de până la 300 – 350 kg. viţeii fiind relativ mici la fătare. în lume. costuri scăzute de întreţinere şi nu în ultimul rând carne de calitate premium. Pot fi spuse foarte multe despre această rasă. brânza şi carnea de la această specie) sau ajutoare venite din partea statului.800 kg. Dacă efectivele au scăzut sau crescut în ultimi ani după cum a existat cerere (pentru laptele. inclusiv pentru juninci. Ţările Arabe şi Europa. Vacile au abilitatea de a făta uşor şi rapid – fără asistenţă. după o selecţie îndelungată. Motivul este foarte simplu – rusticitate. În rest vacile sunt ţinute afară în tot timpul anului. Sunt animale longevive. Întreţinerea vacilor Angus este foarte uşoară. sunt mari. Putem întâlni ferme. după care pot rămane gestante la aproximativ două luni de la fătare. reţeua de fast-food Burger King în Marea Britanie şi în viitor în Europa dar şi Mc Donald’s în SUA au decis să utilizeze doar această carne.Este o rasă care are fătări uşoare. primele importuri fiind realizate în anul 1873. Vacile ajung la greutăţi de până la 700 . aceasta înseamnă că putem obţine 16 – 17 viţei de la ea. . Este o ocupaţie străveche din care de-a lungul timpului crescătorii au obţinut câştiguri bune. Alături de bovine ţara noastră are o mare tradiţie în creşterea oilor. în SUA Aberdeen Angus reprezintă aproximativ 55% din numărul vacilor de carne. Asia. Dacă în Europa era mai putin răspândită în ultimii ani o găsim în marea majoritate a ţărilor Europene. sunt animale care nu au nevoie deosebită de adăpost. viţeii rezultaţi sunt rezistenţi la condiţiile de întreţinere şi capacitate mare de conversie a furajelor. În general fermele de Angus sunt bazate pe familii. În ceea ce priveşte carnea aici lucrurile sunt fără nici un dubiu: ABERDEEN ANGUS = CARNE DE CALITATE PREMIUM. unde singurele clădiri sunt pentru păstrarea furajelor. tocmai pe baza acestei ca-lităţi. Noua Zeelandă.

de-a lungul timpului s-au format foarte multe rase de ovine de carne. Rasa Suffolk a fost descrisă pentru prima dată în anul 1797. Franţa până mai aproape în Cehia. Cine determină această cerere: CONSUMATORUL. în special pentru viteza mare de creştere. înscrise în registrul genealogic al crescătorilor de Suffolk şi Texel din Anglia cu sco-pul de a crea un hibrid local pentru producţia de carne. Dar dacă am compara mieii obţinuţi în România şi i-am încadra în sistemul de clasificare al carcaselor SEUROP vom vedea că abia reuşim să ne încadrăm în clasa O şi cel mai adesea în clasa P.Toate aceste realităţi ar trebui să-i determine pe crescătorii de ovine să regândeasca modul de producţie. Anglia fiind şi ţara cu cel mai mare număr de ovine din Europa. atât la noi dar mai ales pentru pieţele Europene? Lapte. le găsim în toate schemele de ameliorare a producţiei de carne de ovină. fără voie doar de nevoie “ciobanii”. Italia. etc. În acest sens societatea BIOTERRA a importat în anul 2006 un prim nucleu de oi şi berbeci din rasa Suffolk şi Texel. să scădem procentul de oase şi să avem mai puţină grăsime. carne. Spania. în top fiind rasele de carne englezeşti. Prima expoziţie de ovine din rasa Suffolk a fost organizată în anul 1859 iar primul Registru Gene-alogic a fost publicat în anul 1887. o carne suculentă. Charolaise. Pe plan mondial. De unde vine această “declasificare” a mieilor noştri? Pentru a “urca” în această grilă trebuie să creştem procentul de carne în carcasă. aşa că oferim doar lână vrac. El vrea. Pentru ameliorarea rasei se foloseşte o schemă aparte de selecţie (spre exemplu se utilizează frecvent scanarea cu ultrasunete pentru ameliorarea ochiului de muşchi) pentru determinarea EBV – ESTIMATING BREEDING VALUE. nu o împachetăm. Performanţe : Greutatea la fătare a mieilor: . Texel. Ce anume trebuie să producem pentru a putea vinde. Îi gasim din Portugalia. Rasa de ovine cu mare răspândire în Anglia şi multe alte ţări din lume. lâna deja este o povară datorită mai multor factori : piaţa foarte slabă pentru Europa sau ţările care utilizau acest produs. nu avem spălătorii pentru lână. cu musculatura bine dezvoltată.Dacă până mai ieri exportam marea majoritate a mieilor obţinuţi în Europa sau Ţările Arabe şi destul de rar brânzeturile obţinute. iar berbecii pot ajunge până la 120 kg. fină. Carnea poate reprezenta pentru crescătorii de ovine un viitor. lână? Laptele îl vom analiza într-un alt articol. nu sortăm lâna. în funcţie de anumite perioade ale anului un miel mai uşor sau mai greu dar cu un procent scăzut de oase (maxim 16%). folosită pentru producţia de carne.fără gust predominant de oaie. Performanţele rasei Suffolk sunt impresionante: oi cu greutatea de până la 80 kg. astăzi mai exportăm. Rase precum Suffolk. carnea de calitate excepţională.

Rasa Blue Face Leicester.400 kg/zi. mai mult de 40% din efectivele de femele sunt “mule”. Prolificitatea este cuprinsă între 200 şi 300 %. maedi visna.Miei înţărcaţi minim 1. 2. Rasa este crescută în special pentru prolificitatea ridicată. în schemele de ameliorare. Această metodă de încrucişare industrială oferă o soluţie pentru ameliorarea conformaţiei carcasei. Italia.Randament în carcasă 55-60%. ochiul de muşchi bine dezvoltat).4/oaie. Spania. pentru ameliorarea prolificităţii şi în hibridarea de tip industrial pentru producerea aşa numitului “mule”. Franţa. Tot pentru ameliorarea raselor locale de ovine s-a importat de către SC BIOTERRA SRL. Rasa Texel englezesc are aptitudini foarte bune în producţia de carne (spor mare de creştere.Spor mediu zilnic minim 0. Acum vă rog să completaţi ce scrie pe cărţile dumneavoastră! . Nici nu trebuie să ne schimbăm rasele de ovine în tota-litate. Desigur că foarte mulţi crescători de ovine vor spune : eu nu vreau să-mi schimb rasa! Sunt perfect de acord cu acestă afirmaţie. Pentru marea majoritate crescătorilor de ovine soluţia ideeală este folosirea berbecilor din rase de carne pentru încrucişarea oilor din rasele locale (Ţurcană sau Ţigaie). este o rasă formată în Anglia în regiunea Hexham. 3. Grecia şi România (enumerarea ţine cont de clasamentul ţărilor cu cele mai mari efective din Europa) şi toţi au în mână patru cărţi de joc pe care scrie: 1. 4. strat mic de grăsime. la începutul anilor 1900. Se foloseşte în lume. oile din fermele de testare fiind indemne la această boală (testarea se face de 15 ani). în Anglia. RASA TEXEL Asociaţia British Texel Sheep Society este una dintre cele mai mari asociaţii de crescători de ovine din Anglia.8 %.Viteza de creştere: Dimensiunea ochiului de muşchi şi a stratului de grăsime: Rasa Suffolk este supusă unui program de testare pentru scrapie. rasa Blue Face Leicester.Prolificitate 1. Mule este rezultatul încrucişării dintre rasele native şi rasa Blueface Leicester. 1. creşte prolificitatea iar rezultatele vor fi vizibile prin sporul de carne în carcasă faţă de rasa locală. La ora actuală. Performanţe : Greutatea la fătare a mieilor De ce trebuie să folosim această rasă în România? Vă rog să vă imaginaţi o masă la care stau fermieri din Anglia.

suntem la mare distanţă în urmă. Italia. pentru numărul de oi cu fătări gemelare la 100 oi fătate (prolificitate). . trebuie să “învăţăm” cum să ajungem la aceste perfomanţe. În ţările cu agricultură modernă prolificitatea la oi se situează între 150% la rasele rustice şi 200-225% la rasele perfecţionate. Portugalia). şi să ne ghidăm atunci când vrem să producem animale de carne (bovine sau ovine) după următoarea deviză : viaţă scurtă dar foarte bună. 14) cu doi ani în urmă. trebuie să îmbunătăţim calitatea păşunilor. Odată cu speranţele integrării au apărut tot mai des întrebări de felul „Vom fi oare competitivi pe piaţa Uniunii?” Din punct de vedere numeric. Crescătorii de ovine români înregistrează cel mai mare decalaj faţă de cei din Uniunea Europeană. trebuie să cultivăm noi păşuni. trebuie să aplicăm un program de sănătate adaptat condiţiilor locale. efectivele de ovine al României (circa 8-9 milioane) se situează alături de cele din o serie de ţări europene (Franţa.Desigur că nu avem performanţe asemănătoare. dintre toţi parametrii productivi. cu o compoziţie floristică valoroasă. Pentru a ajunge la performanţe comparabile trebuie să încrucişăm oile noastre cu berbeci de carne. Cu regret vă informez că în acest interval nu am văzut nici un fel de progres la majoritatea crescătorilor de oi pe care i-am vizitat. productivităţii şi valorificării producţiei. Obtinerea fatarilor geminale Posibilitatea aderării României la Uniunea Europeană a fost confirmată de oficialii Uniunii de mai multe ori în acest an. dar sub aspectul managementului. trebuie să creăm un hibrid mai prolific. Probleme prolificităţii a mai fost dezbătută în rândurile acestei reviste (nr.

Am trei sute de oi şi aveam de gând să mai cumpăr în toamnă. două milioane pe oaie?” No asta nu-i bine. Acesta vându-se mieii din fătări simple înainte de Paşti tot pentru îngrăşat.. care să fete cât mai mulţi miei gemeni. iar pe cei din fătările duble care erau mai mici atunci. Întâmplarea a făcut ca tot atunci să se întâlnească aici cu un consătean de-al lui. Preţul oferit pentru miei îngrăşaţi cu o greutate de peste 25 kg era de numai 40. individ) şi de mediu (hrană. M-am gândit bine câteva zile şi cred că tot mai bine îi. după câteva săptămâni am ajuns la crescătorul la care am efectuat experimentul şi nici o oaie nu mai era cu doi miei. La sfârşitul discuţiei. Aceeaşi expresie. La întrebarea mea unde este al doilea miel răspunsul a venit prompt din partea proprietarului cât şi a ciobanului. Acum însă Badea Ion. la un complex de îngrăşare a mieilor. la câteva zile după fătare. Creşterea spectaculoasă a prolificităţii nu se poate realiza dintr-o dată de la un an la altul. De curând foarte încrezător şi mândru s-a prezentat cu miei frumoşi şi grei (între 25-30 kg) din aceia câte unul la oaie.2 milioane/miel). Cum io iau numai un milion pe un miel şi oaie. iar pentru cei de 20-22 kg 50. să crească şi acum aveau 20-22 kg. să-i vândă. No cum să fac? Ai gândit bine şi de data aceasta. Practic au primit amândoi aceiaşi bani (1-1. Această întâmplare m-a marcat profund. l-au tăiat şi l-au dat la câini. După câteva zile m-a vizitat şi cu calm s-a destăinuit. acum câţiva ani.000 lei/kg. să ţinem trei sute de oi bune. ecotip. ia mai îngrijit. tratamente hormonale. sezonul de montă). La recepţia mieilor surpriză mare. printre foarte puţini crescători care în ultimii ani au avut grijă de oile cu miei gemeni. chiar dacă au vândut miei cu greutăţi diferite. A plecat spre casă negru de ciudă şi bombănind în barbă. iar pricăjitul ăsta de vecin. Bade Ioane. ca să ajung la cinci sute. văzând dezamăgirea şi dezaprobarea mea. Unul din mieii gemeni.000 lei/kg. are altă părere. am obţinut după fătarea oilor 70% oi cu miei gemeni. Pentru a avea succes trebuie să respecţi următoarele: . în cadrul unui experiment în care am utilizat implante cu melatonină.. dar spusă mai răspicat am auzit-o şi de la prietenul meu Badea Ion. Prolificitatea este dependentă de mai mulţi factori. de la fiecare oaie. dintre care doar unii pot fi controlaţi de crescătorii de oi. genetici (rasă. Nu mică mi-a fost surpriza când. efectuat pe oi de rasă Ţigaie. Cu siguranţă că îi treceau prin cap sudălmi grele. a încercat să-şi motiveze gestul spunând „oile noastre nu duc doi miei şi mai bine un miel bun la oaie decât doi care să moară”. vârsta oilor. greutatea oilor.Ba mai mult. Repetă într-una cu ciudă „no asta nu se poate. Badea Ion s-a încruntat lăsând fulgere din priviri.

Foarte bune sunt şi culturile otăvite de lucernă sau trifoi. nărăvaşe etc) şi le vei înlocui cu mioare bine dezvoltate (40-50 kg). ovăz) sau fâneaţă otăvită (iarbă de 8-10 cm). La începutul gestaţiei embrionul/embrionii se dezvoltă liber în uter până în jurul zilei 16 de la montă. va trebui ca pe lângă masa verde. toamna.• Mai întâi cu o lună înainte (1-10 august) de data planificată pentru începerea montelor (1-10 septembrie) vei începe treptat printr-o perioadă de două săptămâni să înţarci oile şi nu cum făceai până acum când le mulgeai şi în timpul montei. până în octombrie. va antrena mortalitatea embrionilor (20-40%) mai cu seamă la oile cu gestaţie dublă. fie datorită lenei crescătorului. De regulă. pe o mirişte înverzită (de grâu. . Rezultate bune se obţin şi prin aplicarea sistemului de montă dirijată de două ori pe zi (dimineaţa şi seara). fâneţe otăvite. hrănirea stimulativă (flushing – a se citi flashing). Păşunile cu vegetaţie verde asigură proteina. un grup în refacere ţinuţi în boxe şi hrăniţi stimulativ cu masă verde. slab productive. Înfometarea oilor pe o perioadă de câteva zile fie datorită unei perioade ploioase prelungite. orz. Pentru a satisface cerinţele atât de proteină cât şi de energie se recomandă păşunatul alternativ pe păşune cu vegetaţie verde (mirişti. Rezultate foarte bune se obţin atunci când oile păşunează cu două săptămâni înainte de montă (perioada de pregătire) şi pe toată perioada montei. să asiguri la oi un supliment de 400-500 orz până revine timpul bun. cu două săptămâni înainte de începerea campaniei de montă vei scoate toate oile reformă (bolnave cronic. După implantare embrionul devine treptat fetus iar pierderile datorate unor perioade scurte de înfometare sunt mult mai reduse. • Monta se va face fie în sistemul de montă cu grupe de rotaţie (berbecii se împart în două grupuri. în vârstă de peste 7-8 ani. Ca să ai rezultate. mai cu seamă cele care sunt în ultimul an de exploatare şi urmează să fie arate. când începe implantarea în mucoasa uterină. Dacă plouă mai mult de 2-3 zile pentru a evita pierderile embrionare. trebuie neapărat din timp să păstrezi o fâneaţă otăvită (cu înălţimea ierbii de 8-10 cm) sau o mirişte de păioase. vitaminele şi sărurile minerale necesare dar sunt deficitare în energie. o zi şi pe mirişti de porumb (asigură energia). fân şi concentrate la discreţie) sau cel mai bine monta naturală dirijată în harem (fiecare berbec stă într-o boxă mare de 3 x 3 m unde se introduc zilnic 1-4 oi care se lasă în turmă în dimineaţa următoare). • De acum urmează o parte foarte importantă. un grup activează în turmă 1/40-50 oi 3-7 zile. • Apoi. în altă zi. înverzită. trifoliere). nu sunt probleme cu furajarea oilor.

Dacă ai făcut toate acestea bade Ioane. ai şanse mari ca cel puţin 40-50% din oi să fie cu gestaţie dublă. .. de la instalarea gestaţiei până la fătare mai este cale lungă.. Dar. chiar şi la rasa Ţurcană.

În luna a 2-a si a 3-a de gestatie. foarte frecvente în aceasta perioada. Gestatia la ovine Gestatia la oaie dureaza 150 de zile. În perioada montei pasunatul se face numai pe racoare. . Acesta este motivul alaturi de productia diversificata. 30% fata de cel aplicat în perioada de pregatire pentru monta si de monta. Berbecii de reproductie se vor folosi prin rotatie asigurîndu-se dupa 4 zile de activitate. Aceasta specie valorifica cel mai bine pasunile si fînetele. în cazul unor pasuni mai slabe se administreaza un supliment de 0 . suculente.10 kg masa verde. * Iarna . 4 zile de repaus.5 kg suculente cu adaos de concentrate în perioada de pregatire pentru monta si gestatie (300-500 g/cap/zi). Pregatirea oilor si berbecilor pentru monta La oi pregatirea pentru monta are în vedere aducerea oilor într-o satre buna de întretinere. gospodariei sau fermei. 1. din care o buna parte se afla în zona de munte.1. Pentru monta naturala se repartizeaza 20-30 oi pentru un berbec tînar si 30-40 oi penjtru un berbec adult.5 kg grosiere. Pentru o furajare adecvata se asigura starea de întretinere corespunzatoare executarii montei si pastrarii gestatiei viitoare. Pentru o oaie de 50 kg greutate corporala. nivelul de furajare poate fi mai mic cu cca. grosiere. cu variatii de la 140-160 de zile.4 kg fîn.5 kg concentrate. pentru prevenirea avorturilor. în functie de sezon. cu o productie de 4 kg lîna : * Vara . Oile depistate pentru monta (sau însamîntate artificial) se pasuneaza separat în ziua montei pe parcele în apropierea stînei. care face din cresterea ovinelor o ramura foarte importanta a zootehniei. Se asigura sare bulgari pentru lins si apa la discretie. 2. În furajarea oilor se folosesc fînuri.Cresterea ovinelor vezi alte articole din domeniul Animale Adauga articol Autor: Anton Cresterea ovinelor Cresterea oilor în tara noastra are traditie de secole. La oi se recomanda întarcarea cu minimum 3-4 saptamîni înainte de monta pentru a se putea reface si a fi aduse în conditii optime de reproductie. dimineata cît mai devreme si seara tîrziu. masa verde. În prima luna de gestatie se va pastra acelasi regim de îngrijire si hranire din perioada de monta. avînd o traditie atît de veche.

slabesc si uneori se pot îmbolnavi. se recomanda tinînd seama de sezon. iar dimineata oile se mulg. în felul acesta se diminueaza stresul de întarcare. Îngrijirea mieilor sugari În momentul fatarii se intervine pentru curatirea mucozitatilor de pe nari si bot. 80 g nutret combinat. Fatarea la ovine Cu 2-3 saptamîni înainte de fatare oile se \"codinesc\" prin tunderea lînii din jurul ugerului. cu dimensiunile de 1. o maternitate si un compartiment pentru mieii \"zburati\" (de la 0 . apa nu va fi rece pentru a se evita avorturile. 80 g nutret combinat si 2 g sare. Compartimentul de întretinere a oilor fatate cu miei \"zburati\" se amenajeaza în boxe comune.6 mp. se taie ombilicul la 4-5 cm de abdomen si se tamponeaza cu tinctura de iod.6-0. de pe coada si din jurul cozii.0. mieii prezinta o stare de indispozitie.20 m/0. Se pregatesc adaposturile pentru fatare realizînd un compartiment pentru oi gestante.2 kg masa verde. * Iarna . vîrsta si greutate corporala si destinatia pe care o primesc mieii (pentru prasila sau îngrasare).5 kg fîn. cea de miel mijlociu de la 7-30 zile. În maternitate se vor amenaja boxe individuale de fatare. prevazîndu-se a înregistra un spor de 170 g/zi. este interzisa înghesuirea lor la intrarea si iesirea din adaposturi sau padocuri.30 zile). În zilele urmatoare mieii se lasa cu mamele cîteva ore în timpul zilei. pentru asigurarea igienei suptului si mulsului. fatate aproximativ în acelasi timp sau la date cît mai apropiate ori vor recurge la alaptartea artificiala cu lapte de vaca. data fiind cresterea si dezvoltarea fatului. o suprafata de 1. Dupa vîrsta de 8-10 zile mieilor li se administreaza în locuri special amenajate furaje concentrate (combinate) si fîn de lucerna de cea mai buna calitate. nemucegaite.8 m. Cu doua saptamîni înainte de fatare se scot din furajare furajele însilozate (murate).În perioada a 2-a de gestatie (lunile 4-5) se vor asigura conditii deosebite de îngrijire si furajare. 2 g sare si apa 0. În cazul mieilor orfani sau gemeni în cazul în care oaia a murit sau nu are lapte. furajele vor fi de cea mai buna calitate. Pentru tineretul de reproductie (3-18 luni) la grupa de greutate 20-45 kg este necesara . Oile vor fi supravegheate permanent în perioada de gestatie. Mielul se lasa sa fie lins de mama timp de o jumatate de ora. urmatoarele cantitati de furaje zilnice : * Vara . Se recomanda ca întarcarea mieilor sa se faca treptat timp de 4-5 zile. Se ajuta apoi mieii sa suga obligatoriu în primele 3-4 ore de la fatare. Întarcarea mieilor Se face în functie de rasa. crescatorii vor apleca mieii la doici. asigurînd pentru fiecare oaie cu mielul respectiv. Norme de crestere a tineretului ovin În ce priveste furajarea pentru un miel de 65 de zile. mieii se vor tine izolati de mame peste noapte. Perioada de miel crud dureaza de la 0-7 zile. iar cea de miel zburat de la 30-65 zile.5 l (apa e bine sa fie la discretie).dar oile se mulg seara. Cînd întarcarea mieilor se face brusc. la întarcare avînd o greutate medie de 15-17 kg.

Pentru îngrasarea oilor se foloseste acelasi sistem industrial asigurînd necesarul de furaj în functie de greutatea animalelor. de la 1-2 ore în prima zi. obtinîndu-se în medie 1-1.cantitatea de 6. iar într-o a doua etapa se face finisarea. dupa circa 12 zile de la iesirea din stabulatie. indiferent de sezon . prevazîndu-se un spor de 250 g/zi. În conditiile tarii noastre oile se pot pasuna 6-7 luni/an. perioada în care se exclude pasunatul. 1 kg grosiere. animalele se mentin la grajd si se furajeaza cu : 1 kg fîn. .M. pe parcele. În cazul îngrasarii pe pasune. este bine sa fie asigurata la discretie. Oile care se urca pe pasunile alpine pot pasuna circa 2-3 luni. Oile nu se tin mai mult de 5-6 zile pe o parcela. asigurînd pe întrega perioada de 50 zile 4-5 kg concentrat P. aceasta trebuie sa asigure minimum 810 kg masa verde/cap/zi.5 kg fîn si 0. Trecerea de la perioada de stabulatie la consumul de furaje verzi prin pasunat se face treptat. dupa o perioada de 100110 zile. cu masa verde. care se lasa apoi libera circa 20 zile pentru regenerare si se poate refolosi cînd iarba ajunge la minimum 8-10 cm.5 kg lîna/cap. sa fie facut rational. 2 kg suculente si 80 g furaj concentrat pe timp de iarna. în timp de 50 de zile. iar în sistemul traditional.5 kg masa verde vara sau 1 kg fîn 0. Îngrasarea ovinelor În fermele mari. asigurînd 7-8 kg/zi masa verde de cea mai buna calitate. care ca si apa. 2-4 kg suculente si siloz/zi. cu o traditie foarte veche pierduta în negura vremii. cu exceptia unei parti de crescatori în anumite zone ale tarii care practica transhumanta. în gospodaria familiala se asigura zilnic 3 . Marimea turmelor se stabileste în functie de suprafata pasunilor si de cantitatea de masa verde ce se obtine pe aceste pasuni. Mieii (în general masculii) se introduc la îngrasare la greutatea de 12-14 kg/cap.2-0. cu un consum de furaje de 4. Sarea si apa se asigura la discretie prin bulgari de sare pentru lins si apa curata la jgheaburi. specializate pentru îngrasare se practica îngrasarea intensiva pe gratar fara scoatere la pasunat. În cazul în care îngrasarea se face în mod traditional .3 UN/kg spor.3.5 kg grosiere. numarul de oi pe o parcela se stabileste în functie de suprafata si productia de masa verde asigurata. într-o prima etapa berbecutii supusi îngrasarii se mentin pe pasune circa 90 zile. Hranirea si îngrijirea ovinelor adulte În gospodariile crescatorilor oile în timpul iernii se cresc în ngeneral în adaposturi speciale. asigurîndu-se în final greutatea de 45 kg. La aceasta se adauga 5 g sare/zi.3 kg nutret concentrat/cap/zi. Înainte de livrare pentru carne tineretul îngrasat se tunde. pîna la pasunarea si furajarea exclusiva pe pasune. grosiere si concentrate. Pasunatul este bine sa se faca dupa ce se usuca roua. folosind furaje fibroase. adica se vor asigura bulgari de sare pentru lins.V.

organizarea a trei fătări în doi ani. mantouri. gulere. paie. Tehnologia de sporire a producţiei de carne Principalele metode pe care trebuie utilizate în direcţia sporirii producţiei de carne sunt aplicarea diferitelor tipuri de încrucişare industrială. Producţia de lână la ovinele selecţionate şi bine hrănite ajunge la 3. Alte argumente pentru dezvoltarea capacităţilor şi efectivelor de ovine în fermă de catre producatorii romani sunt: • • • • valorifica toate categoriilor predominant celulozice (fânuri.5% proteină într-o perioadă de 150-200 de zile de lactaţie. din care 55 l reprezintă laptele marfă cu 7. prolificitatea de peste 105%. carne şi lapte. cât şi datorită valoroaselor aptitudini productive rasa Ţurcană este crescută de foarte multi producatori romani.Efectivele de oi au scăzut în ţara noastră în 16 ani de la 18 milioane capete la 7.8 kg pe turmă. Producţia de lapte este de 140-160 litri la Ţurcană. Calitativ lâna se caracterizează prin fineţe 35 microni. constituţie robustă şi o pronunţată mobilitate.8% grăsime şi 6. Rasa Ţurcană. sacrificaţi la una trei zile de la naştere. viteza mare de creştere a greutăţii în faza de miel care permite valorificarea acestuia după câteva luni. în special cu aplicarea unui nivel proteic superior încă din prima fază de gestaţie. 35-55 la oi. 24 kg la 6 luni. rezistenţă şi adaptabilitate sporită. În prezent specia ovină este în revenire comercială pe plan internaţional. . Însuşirile morfo-productive ale rasei Turcana sunt: conformaţia corporală alungită . repartizarea timpurie la montă a tineretului femel.tipică ovinelor cu producţie mixtă – pentru lână. coceni de porumb. vreji. îngrijire şi întreţinere corespunzătoare a ovinelor. Indicii de reproducţie sunt: 95% fecunditatea şi 105% prolificitatea Greutatea corporala exprimate kg la următoarele categorii de vârstă sunt: 14 kg la 2 luni. Datorită insuşirilor ei de rusticitate. 48-80 kg la berbeci. masă verde de pe păşuni). rezista la condiţiile mai aspre in conditiile actuale de modificare a climei. dau pielicele apreciate în confecţionarea de căciuli. Mieii din varietăţile brumărie şi neagră. creşterea prolificităţii.6 milioane capete. Tehnologia de sporire a producţiei de lână Singura cale de sporire a producţiei şi de îmbunătăţire a calităţii lânii o constituie îmbinarea metodelor de încrucişare şi selecţie cu cele de hrănire.

8 kg/cap producţia medie de lapte –55 litri/cap greutate medie de livrare –40 kg reforma anuală 25% Fluxul tehnologic la ovine este urmator: . In total 960 capete. În ultima lună oile consumă 40-50 kg nutreţuri concentrate şi cca 20 kg de fân de bună caliate iar greutatea lor corporală creşte cu 20%. Mielutele din anul curent 20% . Iar pentru monta1 berbec la 30 de oi şi mioare. Timp de 35 de zile (septembrie-octombrie) dureaza perioada de montă. condiţiile climatice. Insămânţarea se desfăşoară pe păşune Structura optimă de oi in ferma Sa luam ca exemplu o ferma cu 600 oi şi mioare.5 % din total efectiv. vor constitui nucleul principal de selecţie. greutatea corporală. numărul şi intervalul dintre mulsori. Ele reprezinta 62.Tehnologia îngrăşării constă în lotizara mieilor la cca 2 luni (12-14kg) în grupe de 70-80 de capete unde rămân 4 luni până ajung la 40 de kg trecând prin trei faze (acomodare. sezonul de fătare. nivelul de alimentaţie. individualitatea.144 mieluţe. Se recomanda 1 berbec încercător la 60 de oi pentru depistarea oilor şi mioarelor în călduri. Berbeci de reproducţie vor fi 24 berbeci. Tehnologia îngrăşării ovinelor adulte constă în intreţinerea lor 3 luni pe păşune. insămânţarea se desfăşoară pe durata a două cicluri de călduri. Mieluţe din anul precedent reprezinta 15% respectiv 192 mieluţe. după care urmează 4 zile de repaus. durata lactaţie. îngrăşarea şi finisarea. Tehnologia de sporire a producţiei de lapte Factorii de care depinde sporirea producţiei de lapte sunt vârsta. La prima lactaţie se obţine. de regulă. Nivelul de alimentaţie sporeşte Reproducţia ovinelor Timp de 30 de zile are loc pregătirea (august-septembrie) pentru montă. Parametrii tehnologici ai rasei Turcana sunt: • • • • • prolificitate 105% producţia medie de lână – 3. Fiecare berbec încercător sau de reproducţie se va folosi 4 zile. Fătarea de primăvară timpurie sporeşte cu 30% producţia de lapte prin prelungirea duratei de lactaţie şi valorificarea de către oi a vegetaţiei în plină dezvoltare. 60-70% din cantitatea maximă de lapte. Apoi se formarea turmele de oi de 200 capete. Indivizii care realizează o cantitate de lapte de 23 ori mai mare decât media pe turmă.

vrej de mazare sau de fasole. De regula. In situatia in care.5 kg grosiere (paie. 1. tipul de fatare (simpla sau gemelara). care pier in proportie de cca 65%.• • • • • • • • 155 zile oile stau in stabulaţie (15 noiembrie – 15 aprilie) 210 zile oile stau pe păşune (15 aprilie – 15 noiembrie) 20 zile dureaza pregătire pentru montă (august) 55 zile dureaza montă (septembrie-octombrie) 150 de zile perioada de gestaţie (septembrie) 50 de zile perioada de fătare (ianuarie-martie) 100 de zile durata mulsului (aprilie-iunie) 30 de zile perioada tunsul (aprilie-mai) Pregatirea oilor gestante in vederea fatarii Data: Tuesday. se urmiareste in afara sporirii productiei de carne si a celei de lana. de sub 2 kg. hranirea stimulativa . anume 3. cu o abatere in plus sau in minus de cca 2-4 zile. cat si viabilitatea. De aceea.va conditiona si o productie de lapte mai mare cu cca 10 kg in prima luna de lactatie. productivitatea lor ulterioara. Totodata. starea de sanatate a oilor mame si greutatea mieilor la nastere depind in cea mai mare masura de aplicarea corespunzatoare a lucrarilor de ingrijire si hranire din perioada de gestatiei.5-5.) 1. hranirea corespunzatoare din perioada de gestatie cu cca un kg de fan de calitate. Gestatia la oaie dureaza 150 zile. vigurozitatea si.5-2 kg nutret insilozat sau radacinoase .trebuie sa se aplice inca de la sfarsitul celei de-a doua luni de viata a fatului cand incepe sa se puna bazele desimii firelor de lana si. nivelul de hranire din perioada de gestatie a oilor are un rol hotarator mai ales in ultimele 2 luni cand fatul inregistreaza cca 80% din greutatea lui la nastere. pleava. coceni etc. insa. cand laptele constituie hrana de baza a mielului. In ceea ce privete greutatea mieilor la nastere aceasta trebuie sa fie cat mai mare.5 kg. mieii cu o asemenea greutate inregistreaza sporuri zilnice mai ridicate in timpul cresterii intrucat au o capacitate de consum cu/de 3-5 ori mai mare decat cei slab dezvoltati. ceea ce va contribui la stimularea cresterii in greutate si la indesirea fibrelor de lana (prin dezvoltarea foliculilor secundari). January 13 @ 12:16:52 EET Topic: Agricultura Decurgerea normala a gestatiei oilor conditioneaza atat numarul de miei la nastere. starea de sanatate si de intretinere a mamei. a cantitatii acesteia de la varsta de adult. deci. in final.neintelegandu-se prin aceasta risipa de furaje . in functie de sexul mielului. .

nedorita de industria textila deoarece se rupe cu usurinta in timpul prelucrarii. pentru a face mai multa miscare. evitandu-se consumul apei in pragul inghetarii. jgheaburi pentru adapare. Pe timp geros. se impune evitarea deplasarilor mai lungi. cca 150-200 g nutreturi concentrate. in mod sigur. provenita direct de la surse verificate si nu din balti etc. insa. oile trebuie sa ramana in adapost deoarece frigul. Mai sunt necesare cca 8-10 "boxe de fatare" (0. trebuie sa fie fara curenti. este recomandabil ca oile sa ramana in timpul zile in padocuri sub cerul liber. asternut uscat de paie. trebuie sa gaseasca la discretie furaje si apa. dar cu atat mai mult daca acesta are loc n timpul iernii. printre altele. adapostul fiind cu usile deschise pentru ca oile sa intre sau sa iasa dupa vrere. In acelasi timp. calduros si luminos. se impune insa. fiind prevazut cu un spatiu (compartiment) de fatare care sa asigure o temperatura de 14-15°C. in special al oilor in faza avansata de gestatie. se anunta prin lasarea flancurilor. alterate sau provenite din livezi de pomi tratate cu pesticide (substante toxice) etc. aparitia scabei (raie). De asemenea. la care se mai asociaza si cu subnutritia. De asemenea. la cel putin 14-15°C. ceea ce poate sa conduca la infectia organismului. in locul lor adaugandu-se fanuri si. inghetate.. reducerea treptata si apoi scoaterea din ratie a furajelor insilozate. inainte de fatare cu 4-5 saptamani se tunde lana din jurul ugerului si de pe coada si se pregateste inventarul necesar fatarilor. in functie de starea vremii. indiferent de sezonul de fatare. Spatiul in care au loc fatarile trebuie sa fie prevazut. Apa trebuie sa fie curata. reducerea . In ceea ce priveste fatarea propriu-zisa. pentru obisnuirea reciproca si preintampinarea strivirii mieilor de catre alte oi. Pentru prevenirea unor infectii ale tubului digestiv. Deprecierea lanii este si mai intensa in cazul intretinerii oilor in conditii de ger. rezultate de obicei din descompunerea urinei si a asternutului neschimbat la timp. Astfel de diminuari determina obtinerea asa-numitei lani "gatuite" sau "infometate". se impune evitarea administrarii furajelor mucegaite. eventual.Cu cca 20 de zile inainte de fatare.0 m) fixate de-a lungul unui perete. sau din ate acumulari pentru a se preveni eventualele boli parazitare. precum si un comportament mai atent al ingrijitorului. cu gratare pentru furaje. imbulzeaz.80/1. deoarece acestea. de asemenea. bulgari de sare. Adaparea trebuie sa se faca numai cu apa la temperatura fantanii sau a camerei. Intretinerea oilor in perioada de gestatie numai in adapost poate sa conduca la instalarea unei atmosfere viciate. precum si retinerea invelitorilor fetale (placentei). vor provoca avorturi imediate. poate determina reducerea fluxului sanguin (a cantitatii de sange) de la nivelul pielii (vazoconstrictie) si prin aceasta diminuarea ritmului de crestere in lungime si mai ales in grosime a fibrelor. ceea ce poate favoriza degradarea lanii si. eventual. in care oaia-mama va ramane cu propriul miel 1-2 zile dupa fatare. oaia fiind foarte sensibila in aceasta faza fiziologica fata de astfel de furaje. Adapostul. in acelasi timp.

Prof. de ele depinzand bunul mers al gestatiei si lactatiei.poftei de mancare. N. V. aparent. respectiv sub supraveghere. Tafta . atat pentru mama. prezinta de asemenea. simple. totusi ele conditioneaza decisiv rezultatele scontate inca din perioada de pregatire si de monta. astfel ca fatarea sa decurga in bune conditii. Desi aceste masuri par a fi. cat si pentru mieii rezultati. Controlul sanitar veterinar al starii de sanatate a fiecarei oi gestante. practic rentabilitatea muncii crescatorului. agitatiei. o deosebita necesitate. univ. situatie care obliga la separarea oilor in spatiul special amenajat in acest scop. dezvoltarea si inrosirea usoara a ugerului.