Ioan Pădeanu

Ioan Pădeanu,. 0040256277148, 0040256277110, ioan_padeanu@ yahoo.com

Oportunităţi în creşterea rumegătoarelor de carne Creşterea rumegătoarelor specializate în producţia de carne poate deveni unul din sectoarele importante ale agriculturii din România mai ales dacă ne raportăm la necesarul de carne de calitate la nivel European sau la nivel mondial. Oricum, creşterea animalelor de carne este unul din sectoarele foarte importante ale agriculturii din ţările dezvoltate, o industrie cu un potenţial uriaş şi care la ora actuală, după perioadele de criză care au slăbit încrederea consumatorilor în carnea de bovină, a reuşit să se redreseze şi chiar să-şi refacă imaginea. Dacă luam în considerare, pe plan mondial, doar creşterea economică din China unde estimările prevăd o creştere a consumului de carne de la 50 kg pe cap de locuitor la ora actuală la 70 kg până în anul 2030 necesarul de carne este enorm. Chiar dacă România nu este una din ţările mari consumatoare de carne, putem deveni producători şi exportatori pentru ţările din Europa dar şi de pe alte continente. Această activitate, ca de altfel toate ramurile zootehniei, se confruntă cu una din cele mai mari provocări ale realităţii lumii actuale: criza de carburanţi şi în acelaşi rând trecerea la producţia de ethanol în sistem industrial. Acest fapt a determinat o creştere a preţurilor la cereale pe piaţa mondială cu influenţe şi asupra pieţelor locale. În acest context fermierii trebuie să se reorienteze spre utilizarea păşunilor naturale existente şi a altor resurse furajere care nu intră în această “febră” a etanolului. Un exemplu elocvent este societatea ABERDEEN ANGUS din localitatea Dostat, judeţul ALBA, care a importat pentru prima data în România în anul 2006 un nucleu de vaci, din rasa Aberdeen Angus, vaci înscrise în registrul genealogic al SOCIETĂŢII ABERDEEN ANGUS din Anglia. De ce s-a optat pentru această rasă şi care sunt avantajele ei în comparaţie cu alte rase de vaci de carne din Europa? Rasa Aberdeen Angus este răspândită în întreaga lume, putând să o întâlnim din Canada până în Australia. Am amintit aceste două extreme pentru a scoate în evidenţă capacitatea acestor animale de a se adapta unor condiţii extreme de altitudine, topografie, climat şi resurse furajere. Animalele au capacitatea de a-şi reface rezervele corporale după perioada de iarnă, doar din iarbă. Este denumită şi maşina de făcut siloz, în sensul că este capabila să valorifice toate resursele vegetale de pe păşune în funcţie de stadiul de vegetaţie a acesteia.

costuri scăzute de întreţinere şi nu în ultimul rând carne de calitate premium. Dacă în Europa era mai putin răspândită în ultimii ani o găsim în marea majoritate a ţărilor Europene.800 kg. Putem întâlni ferme. Alături de bovine ţara noastră are o mare tradiţie în creşterea oilor.Este o rasă care are fătări uşoare. mai ales că ea are o istorie foarte veche – spre exemplu primele animale importate în Noua Zeelandă au fost în anul 1863 – iar de atunci a devenit cea mai populară rasă din această ţară. după o selecţie îndelungată. Întreţinerea vacilor Angus este foarte uşoară. primele importuri fiind realizate în anul 1873. În ceea ce priveşte carnea aici lucrurile sunt fără nici un dubiu: ABERDEEN ANGUS = CARNE DE CALITATE PREMIUM. În general fermele de Angus sunt bazate pe familii. La 18 luni în funcţie de modul de creştere viţeii pot atinge greutatea de 700 – 750 kg. Pot fi spuse foarte multe despre această rasă. . În rest vacile sunt ţinute afară în tot timpul anului. de unde şi un spor mare de creştere la viţei în primele luni de viaţă. Taurii de Angus la ora actuală. adaptabilitate. Taurii pot ajunge până la 1200 kg iar viţeii până la 6 luni pot atinge greutăţi de până la 300 – 350 kg. sunt animale care nu au nevoie deosebită de adăpost. după care pot rămane gestante la aproximativ două luni de la fătare. inclusiv pentru juninci. Sunt animale longevive. viţeii rezultaţi sunt rezistenţi la condiţiile de întreţinere şi capacitate mare de conversie a furajelor. Din Statele Unite până în Autralia. sunt mari. unde singurele clădiri sunt pentru păstrarea furajelor. O vacă poate trăi pănă la 18 – 19 ani. Ţările Arabe şi Europa. Oferă câteva avantaje şi anume – fătări uşoare. Vacile au abilitatea de a făta uşor şi rapid – fără asistenţă. Este o ocupaţie străveche din care de-a lungul timpului crescătorii au obţinut câştiguri bune. utilizând un panou din lemn împotriva curenţilor de aer. Sunt animale care îşi studiază şi utilizează în avantajul lor terenul pe care păşunează. Vacile ajung la greutăţi de până la 700 . aceasta înseamnă că putem obţine 16 – 17 viţei de la ea. Noua Zeelandă. Asia. în SUA Aberdeen Angus reprezintă aproximativ 55% din numărul vacilor de carne. viţeii fiind relativ mici la fătare. Motivul este foarte simplu – rusticitate. marea majoritate a crescătorilor au rămas fideli acestei ocupaţii scăzând sau crescând numărul acestora în funcţie de an. tocmai pe baza acestei ca-lităţi. în lume. fără coarne (genetic selectată) bune mame cu o capacitate de alăptare foarte bună. Este ideal să-i folosim la încrucişări cu rase de lapte. reţeua de fast-food Burger King în Marea Britanie şi în viitor în Europa dar şi Mc Donald’s în SUA au decis să utilizeze doar această carne. Dacă efectivele au scăzut sau crescut în ultimi ani după cum a existat cerere (pentru laptele. brânza şi carnea de la această specie) sau ajutoare venite din partea statului. Mai nou tocmai pentru a putea valorifica acest brand. În general. virili şi rezistenţi.

în top fiind rasele de carne englezeşti. fără voie doar de nevoie “ciobanii”. nu o împachetăm. în funcţie de anumite perioade ale anului un miel mai uşor sau mai greu dar cu un procent scăzut de oase (maxim 16%). Texel. carne. cu musculatura bine dezvoltată. de-a lungul timpului s-au format foarte multe rase de ovine de carne. Rase precum Suffolk. nu avem spălătorii pentru lână. carnea de calitate excepţională. Anglia fiind şi ţara cu cel mai mare număr de ovine din Europa. le găsim în toate schemele de ameliorare a producţiei de carne de ovină. fină.Toate aceste realităţi ar trebui să-i determine pe crescătorii de ovine să regândeasca modul de producţie. Pe plan mondial. etc.fără gust predominant de oaie. atât la noi dar mai ales pentru pieţele Europene? Lapte. lâna deja este o povară datorită mai multor factori : piaţa foarte slabă pentru Europa sau ţările care utilizau acest produs. folosită pentru producţia de carne. Carnea poate reprezenta pentru crescătorii de ovine un viitor. Italia. Cine determină această cerere: CONSUMATORUL. Ce anume trebuie să producem pentru a putea vinde. înscrise în registrul genealogic al crescătorilor de Suffolk şi Texel din Anglia cu sco-pul de a crea un hibrid local pentru producţia de carne.Dacă până mai ieri exportam marea majoritate a mieilor obţinuţi în Europa sau Ţările Arabe şi destul de rar brânzeturile obţinute. Charolaise. lână? Laptele îl vom analiza într-un alt articol. Rasa de ovine cu mare răspândire în Anglia şi multe alte ţări din lume. Pentru ameliorarea rasei se foloseşte o schemă aparte de selecţie (spre exemplu se utilizează frecvent scanarea cu ultrasunete pentru ameliorarea ochiului de muşchi) pentru determinarea EBV – ESTIMATING BREEDING VALUE. o carne suculentă. Îi gasim din Portugalia. astăzi mai exportăm. Performanţele rasei Suffolk sunt impresionante: oi cu greutatea de până la 80 kg. Franţa până mai aproape în Cehia. Spania. aşa că oferim doar lână vrac. Dar dacă am compara mieii obţinuţi în România şi i-am încadra în sistemul de clasificare al carcaselor SEUROP vom vedea că abia reuşim să ne încadrăm în clasa O şi cel mai adesea în clasa P. în special pentru viteza mare de creştere. El vrea. nu sortăm lâna. să scădem procentul de oase şi să avem mai puţină grăsime. Rasa Suffolk a fost descrisă pentru prima dată în anul 1797. Prima expoziţie de ovine din rasa Suffolk a fost organizată în anul 1859 iar primul Registru Gene-alogic a fost publicat în anul 1887. De unde vine această “declasificare” a mieilor noştri? Pentru a “urca” în această grilă trebuie să creştem procentul de carne în carcasă. Performanţe : Greutatea la fătare a mieilor: . iar berbecii pot ajunge până la 120 kg. În acest sens societatea BIOTERRA a importat în anul 2006 un prim nucleu de oi şi berbeci din rasa Suffolk şi Texel.

Prolificitatea este cuprinsă între 200 şi 300 %. ochiul de muşchi bine dezvoltat). Această metodă de încrucişare industrială oferă o soluţie pentru ameliorarea conformaţiei carcasei. Rasa Texel englezesc are aptitudini foarte bune în producţia de carne (spor mare de creştere. este o rasă formată în Anglia în regiunea Hexham. Acum vă rog să completaţi ce scrie pe cărţile dumneavoastră! . 4. Nici nu trebuie să ne schimbăm rasele de ovine în tota-litate.400 kg/zi.Miei înţărcaţi minim 1. Rasa este crescută în special pentru prolificitatea ridicată. Rasa Blue Face Leicester. Pentru marea majoritate crescătorilor de ovine soluţia ideeală este folosirea berbecilor din rase de carne pentru încrucişarea oilor din rasele locale (Ţurcană sau Ţigaie). RASA TEXEL Asociaţia British Texel Sheep Society este una dintre cele mai mari asociaţii de crescători de ovine din Anglia. La ora actuală.8 %.Randament în carcasă 55-60%. strat mic de grăsime. la începutul anilor 1900.Viteza de creştere: Dimensiunea ochiului de muşchi şi a stratului de grăsime: Rasa Suffolk este supusă unui program de testare pentru scrapie. 1. Spania.Spor mediu zilnic minim 0. Tot pentru ameliorarea raselor locale de ovine s-a importat de către SC BIOTERRA SRL. 3. Performanţe : Greutatea la fătare a mieilor De ce trebuie să folosim această rasă în România? Vă rog să vă imaginaţi o masă la care stau fermieri din Anglia. Mule este rezultatul încrucişării dintre rasele native şi rasa Blueface Leicester. oile din fermele de testare fiind indemne la această boală (testarea se face de 15 ani). pentru ameliorarea prolificităţii şi în hibridarea de tip industrial pentru producerea aşa numitului “mule”. 2. Desigur că foarte mulţi crescători de ovine vor spune : eu nu vreau să-mi schimb rasa! Sunt perfect de acord cu acestă afirmaţie. în Anglia.4/oaie. în schemele de ameliorare. maedi visna. Grecia şi România (enumerarea ţine cont de clasamentul ţărilor cu cele mai mari efective din Europa) şi toţi au în mână patru cărţi de joc pe care scrie: 1. creşte prolificitatea iar rezultatele vor fi vizibile prin sporul de carne în carcasă faţă de rasa locală. Italia. Se foloseşte în lume.Prolificitate 1. Franţa. mai mult de 40% din efectivele de femele sunt “mule”. rasa Blue Face Leicester.

Obtinerea fatarilor geminale Posibilitatea aderării României la Uniunea Europeană a fost confirmată de oficialii Uniunii de mai multe ori în acest an.Desigur că nu avem performanţe asemănătoare. trebuie să cultivăm noi păşuni. . Probleme prolificităţii a mai fost dezbătută în rândurile acestei reviste (nr. şi să ne ghidăm atunci când vrem să producem animale de carne (bovine sau ovine) după următoarea deviză : viaţă scurtă dar foarte bună. În ţările cu agricultură modernă prolificitatea la oi se situează între 150% la rasele rustice şi 200-225% la rasele perfecţionate. productivităţii şi valorificării producţiei. Cu regret vă informez că în acest interval nu am văzut nici un fel de progres la majoritatea crescătorilor de oi pe care i-am vizitat. pentru numărul de oi cu fătări gemelare la 100 oi fătate (prolificitate). efectivele de ovine al României (circa 8-9 milioane) se situează alături de cele din o serie de ţări europene (Franţa. cu o compoziţie floristică valoroasă. Portugalia). trebuie să “învăţăm” cum să ajungem la aceste perfomanţe. Crescătorii de ovine români înregistrează cel mai mare decalaj faţă de cei din Uniunea Europeană. trebuie să creăm un hibrid mai prolific. dar sub aspectul managementului. Italia. Pentru a ajunge la performanţe comparabile trebuie să încrucişăm oile noastre cu berbeci de carne. suntem la mare distanţă în urmă. Odată cu speranţele integrării au apărut tot mai des întrebări de felul „Vom fi oare competitivi pe piaţa Uniunii?” Din punct de vedere numeric. 14) cu doi ani în urmă. dintre toţi parametrii productivi. trebuie să îmbunătăţim calitatea păşunilor. trebuie să aplicăm un program de sănătate adaptat condiţiilor locale.

000 lei/kg. să crească şi acum aveau 20-22 kg. iar pe cei din fătările duble care erau mai mici atunci. la un complex de îngrăşare a mieilor. am obţinut după fătarea oilor 70% oi cu miei gemeni. Acum însă Badea Ion. genetici (rasă. efectuat pe oi de rasă Ţigaie. individ) şi de mediu (hrană. să-i vândă. dintre care doar unii pot fi controlaţi de crescătorii de oi.000 lei/kg. ecotip. După câteva zile m-a vizitat şi cu calm s-a destăinuit. Întâmplarea a făcut ca tot atunci să se întâlnească aici cu un consătean de-al lui. Cu siguranţă că îi treceau prin cap sudălmi grele. Această întâmplare m-a marcat profund. Preţul oferit pentru miei îngrăşaţi cu o greutate de peste 25 kg era de numai 40. Am trei sute de oi şi aveam de gând să mai cumpăr în toamnă. La întrebarea mea unde este al doilea miel răspunsul a venit prompt din partea proprietarului cât şi a ciobanului. Repetă într-una cu ciudă „no asta nu se poate. La sfârşitul discuţiei.. A plecat spre casă negru de ciudă şi bombănind în barbă. Prolificitatea este dependentă de mai mulţi factori.Ba mai mult. dar spusă mai răspicat am auzit-o şi de la prietenul meu Badea Ion. să ţinem trei sute de oi bune. ia mai îngrijit. a încercat să-şi motiveze gestul spunând „oile noastre nu duc doi miei şi mai bine un miel bun la oaie decât doi care să moară”. De curând foarte încrezător şi mândru s-a prezentat cu miei frumoşi şi grei (între 25-30 kg) din aceia câte unul la oaie. are altă părere. la câteva zile după fătare.. două milioane pe oaie?” No asta nu-i bine. l-au tăiat şi l-au dat la câini. No cum să fac? Ai gândit bine şi de data aceasta. în cadrul unui experiment în care am utilizat implante cu melatonină. La recepţia mieilor surpriză mare. Aceeaşi expresie. văzând dezamăgirea şi dezaprobarea mea. vârsta oilor. Bade Ioane. tratamente hormonale. printre foarte puţini crescători care în ultimii ani au avut grijă de oile cu miei gemeni. de la fiecare oaie. chiar dacă au vândut miei cu greutăţi diferite. greutatea oilor. Nu mică mi-a fost surpriza când. iar pricăjitul ăsta de vecin. Badea Ion s-a încruntat lăsând fulgere din priviri.2 milioane/miel). care să fete cât mai mulţi miei gemeni. Practic au primit amândoi aceiaşi bani (1-1. Unul din mieii gemeni. Acesta vându-se mieii din fătări simple înainte de Paşti tot pentru îngrăşat. Pentru a avea succes trebuie să respecţi următoarele: . Cum io iau numai un milion pe un miel şi oaie. sezonul de montă). Creşterea spectaculoasă a prolificităţii nu se poate realiza dintr-o dată de la un an la altul. M-am gândit bine câteva zile şi cred că tot mai bine îi. acum câţiva ani. ca să ajung la cinci sute. după câteva săptămâni am ajuns la crescătorul la care am efectuat experimentul şi nici o oaie nu mai era cu doi miei. iar pentru cei de 20-22 kg 50.

• Monta se va face fie în sistemul de montă cu grupe de rotaţie (berbecii se împart în două grupuri. . nu sunt probleme cu furajarea oilor. De regulă. o zi şi pe mirişti de porumb (asigură energia). un grup activează în turmă 1/40-50 oi 3-7 zile. • De acum urmează o parte foarte importantă. toamna. La începutul gestaţiei embrionul/embrionii se dezvoltă liber în uter până în jurul zilei 16 de la montă. slab productive. Rezultate foarte bune se obţin atunci când oile păşunează cu două săptămâni înainte de montă (perioada de pregătire) şi pe toată perioada montei. hrănirea stimulativă (flushing – a se citi flashing). Păşunile cu vegetaţie verde asigură proteina. • Apoi. fân şi concentrate la discreţie) sau cel mai bine monta naturală dirijată în harem (fiecare berbec stă într-o boxă mare de 3 x 3 m unde se introduc zilnic 1-4 oi care se lasă în turmă în dimineaţa următoare). înverzită. După implantare embrionul devine treptat fetus iar pierderile datorate unor perioade scurte de înfometare sunt mult mai reduse.• Mai întâi cu o lună înainte (1-10 august) de data planificată pentru începerea montelor (1-10 septembrie) vei începe treptat printr-o perioadă de două săptămâni să înţarci oile şi nu cum făceai până acum când le mulgeai şi în timpul montei. trifoliere). Dacă plouă mai mult de 2-3 zile pentru a evita pierderile embrionare. până în octombrie. Foarte bune sunt şi culturile otăvite de lucernă sau trifoi. cu două săptămâni înainte de începerea campaniei de montă vei scoate toate oile reformă (bolnave cronic. va antrena mortalitatea embrionilor (20-40%) mai cu seamă la oile cu gestaţie dublă. trebuie neapărat din timp să păstrezi o fâneaţă otăvită (cu înălţimea ierbii de 8-10 cm) sau o mirişte de păioase. să asiguri la oi un supliment de 400-500 orz până revine timpul bun. vitaminele şi sărurile minerale necesare dar sunt deficitare în energie. când începe implantarea în mucoasa uterină. pe o mirişte înverzită (de grâu. mai cu seamă cele care sunt în ultimul an de exploatare şi urmează să fie arate. fie datorită lenei crescătorului. Înfometarea oilor pe o perioadă de câteva zile fie datorită unei perioade ploioase prelungite. ovăz) sau fâneaţă otăvită (iarbă de 8-10 cm). va trebui ca pe lângă masa verde. Rezultate bune se obţin şi prin aplicarea sistemului de montă dirijată de două ori pe zi (dimineaţa şi seara). în vârstă de peste 7-8 ani. în altă zi. orz. un grup în refacere ţinuţi în boxe şi hrăniţi stimulativ cu masă verde. nărăvaşe etc) şi le vei înlocui cu mioare bine dezvoltate (40-50 kg). Ca să ai rezultate. Pentru a satisface cerinţele atât de proteină cât şi de energie se recomandă păşunatul alternativ pe păşune cu vegetaţie verde (mirişti. fâneţe otăvite.

Dar.Dacă ai făcut toate acestea bade Ioane. chiar şi la rasa Ţurcană. de la instalarea gestaţiei până la fătare mai este cale lungă.. ai şanse mari ca cel puţin 40-50% din oi să fie cu gestaţie dublă.. .

Pentru monta naturala se repartizeaza 20-30 oi pentru un berbec tînar si 30-40 oi penjtru un berbec adult. În prima luna de gestatie se va pastra acelasi regim de îngrijire si hranire din perioada de monta. în functie de sezon. Se asigura sare bulgari pentru lins si apa la discretie. gospodariei sau fermei. avînd o traditie atît de veche.5 kg suculente cu adaos de concentrate în perioada de pregatire pentru monta si gestatie (300-500 g/cap/zi).Cresterea ovinelor vezi alte articole din domeniul Animale Adauga articol Autor: Anton Cresterea ovinelor Cresterea oilor în tara noastra are traditie de secole. cu o productie de 4 kg lîna : * Vara . 4 zile de repaus. Oile depistate pentru monta (sau însamîntate artificial) se pasuneaza separat în ziua montei pe parcele în apropierea stînei. Aceasta specie valorifica cel mai bine pasunile si fînetele. Pentru o furajare adecvata se asigura starea de întretinere corespunzatoare executarii montei si pastrarii gestatiei viitoare. . masa verde. suculente. dimineata cît mai devreme si seara tîrziu. Gestatia la ovine Gestatia la oaie dureaza 150 de zile. La oi se recomanda întarcarea cu minimum 3-4 saptamîni înainte de monta pentru a se putea reface si a fi aduse în conditii optime de reproductie. 1.5 kg grosiere. În perioada montei pasunatul se face numai pe racoare. Acesta este motivul alaturi de productia diversificata. grosiere. pentru prevenirea avorturilor. În luna a 2-a si a 3-a de gestatie. foarte frecvente în aceasta perioada.5 kg concentrate. care face din cresterea ovinelor o ramura foarte importanta a zootehniei.4 kg fîn. în cazul unor pasuni mai slabe se administreaza un supliment de 0 .1. Berbecii de reproductie se vor folosi prin rotatie asigurîndu-se dupa 4 zile de activitate. cu variatii de la 140-160 de zile. Pregatirea oilor si berbecilor pentru monta La oi pregatirea pentru monta are în vedere aducerea oilor într-o satre buna de întretinere. din care o buna parte se afla în zona de munte. * Iarna . 30% fata de cel aplicat în perioada de pregatire pentru monta si de monta.10 kg masa verde. nivelul de furajare poate fi mai mic cu cca. În furajarea oilor se folosesc fînuri. 2. Pentru o oaie de 50 kg greutate corporala.

Îngrijirea mieilor sugari În momentul fatarii se intervine pentru curatirea mucozitatilor de pe nari si bot. Perioada de miel crud dureaza de la 0-7 zile.6-0. cu dimensiunile de 1. se taie ombilicul la 4-5 cm de abdomen si se tamponeaza cu tinctura de iod. mieii prezinta o stare de indispozitie. furajele vor fi de cea mai buna calitate.20 m/0.5 kg fîn. pentru asigurarea igienei suptului si mulsului. slabesc si uneori se pot îmbolnavi.5 l (apa e bine sa fie la discretie).30 zile). la întarcare avînd o greutate medie de 15-17 kg. o maternitate si un compartiment pentru mieii \"zburati\" (de la 0 .2 kg masa verde. nemucegaite. Cu doua saptamîni înainte de fatare se scot din furajare furajele însilozate (murate). de pe coada si din jurul cozii. 80 g nutret combinat.8 m. urmatoarele cantitati de furaje zilnice : * Vara . iar dimineata oile se mulg. Cînd întarcarea mieilor se face brusc.6 mp. data fiind cresterea si dezvoltarea fatului. Dupa vîrsta de 8-10 zile mieilor li se administreaza în locuri special amenajate furaje concentrate (combinate) si fîn de lucerna de cea mai buna calitate. Pentru tineretul de reproductie (3-18 luni) la grupa de greutate 20-45 kg este necesara . Oile vor fi supravegheate permanent în perioada de gestatie. În zilele urmatoare mieii se lasa cu mamele cîteva ore în timpul zilei. * Iarna . cea de miel mijlociu de la 7-30 zile. fatate aproximativ în acelasi timp sau la date cît mai apropiate ori vor recurge la alaptartea artificiala cu lapte de vaca. Se pregatesc adaposturile pentru fatare realizînd un compartiment pentru oi gestante. 2 g sare si apa 0. asigurînd pentru fiecare oaie cu mielul respectiv. o suprafata de 1.dar oile se mulg seara. Fatarea la ovine Cu 2-3 saptamîni înainte de fatare oile se \"codinesc\" prin tunderea lînii din jurul ugerului. este interzisa înghesuirea lor la intrarea si iesirea din adaposturi sau padocuri. în felul acesta se diminueaza stresul de întarcare. crescatorii vor apleca mieii la doici. iar cea de miel zburat de la 30-65 zile. Întarcarea mieilor Se face în functie de rasa. apa nu va fi rece pentru a se evita avorturile. Compartimentul de întretinere a oilor fatate cu miei \"zburati\" se amenajeaza în boxe comune. mieii se vor tine izolati de mame peste noapte. Se ajuta apoi mieii sa suga obligatoriu în primele 3-4 ore de la fatare.0. 80 g nutret combinat si 2 g sare. se recomanda tinînd seama de sezon. Mielul se lasa sa fie lins de mama timp de o jumatate de ora. vîrsta si greutate corporala si destinatia pe care o primesc mieii (pentru prasila sau îngrasare). prevazîndu-se a înregistra un spor de 170 g/zi. Se recomanda ca întarcarea mieilor sa se faca treptat timp de 4-5 zile. În cazul mieilor orfani sau gemeni în cazul în care oaia a murit sau nu are lapte. În maternitate se vor amenaja boxe individuale de fatare.În perioada a 2-a de gestatie (lunile 4-5) se vor asigura conditii deosebite de îngrijire si furajare. Norme de crestere a tineretului ovin În ce priveste furajarea pentru un miel de 65 de zile.

Sarea si apa se asigura la discretie prin bulgari de sare pentru lins si apa curata la jgheaburi. . pe parcele. aceasta trebuie sa asigure minimum 810 kg masa verde/cap/zi. cu o traditie foarte veche pierduta în negura vremii. În conditiile tarii noastre oile se pot pasuna 6-7 luni/an. asigurînd pe întrega perioada de 50 zile 4-5 kg concentrat P. 1 kg grosiere. La aceasta se adauga 5 g sare/zi. Marimea turmelor se stabileste în functie de suprafata pasunilor si de cantitatea de masa verde ce se obtine pe aceste pasuni. Pentru îngrasarea oilor se foloseste acelasi sistem industrial asigurînd necesarul de furaj în functie de greutatea animalelor. iar în sistemul traditional. folosind furaje fibroase. În cazul îngrasarii pe pasune. Trecerea de la perioada de stabulatie la consumul de furaje verzi prin pasunat se face treptat. sa fie facut rational. Oile care se urca pe pasunile alpine pot pasuna circa 2-3 luni.3 kg nutret concentrat/cap/zi.V. prevazîndu-se un spor de 250 g/zi. Pasunatul este bine sa se faca dupa ce se usuca roua. este bine sa fie asigurata la discretie. cu un consum de furaje de 4. pîna la pasunarea si furajarea exclusiva pe pasune. cu masa verde. care se lasa apoi libera circa 20 zile pentru regenerare si se poate refolosi cînd iarba ajunge la minimum 8-10 cm. obtinîndu-se în medie 1-1. asigurînd 7-8 kg/zi masa verde de cea mai buna calitate.5 kg grosiere. 2-4 kg suculente si siloz/zi. dupa circa 12 zile de la iesirea din stabulatie.5 kg fîn si 0.M. perioada în care se exclude pasunatul. Înainte de livrare pentru carne tineretul îngrasat se tunde. de la 1-2 ore în prima zi. care ca si apa. În cazul în care îngrasarea se face în mod traditional . grosiere si concentrate.2-0. în timp de 50 de zile. iar într-o a doua etapa se face finisarea. Hranirea si îngrijirea ovinelor adulte În gospodariile crescatorilor oile în timpul iernii se cresc în ngeneral în adaposturi speciale. Mieii (în general masculii) se introduc la îngrasare la greutatea de 12-14 kg/cap. Oile nu se tin mai mult de 5-6 zile pe o parcela. 2 kg suculente si 80 g furaj concentrat pe timp de iarna. Îngrasarea ovinelor În fermele mari. dupa o perioada de 100110 zile.3 UN/kg spor. în gospodaria familiala se asigura zilnic 3 .3. cu exceptia unei parti de crescatori în anumite zone ale tarii care practica transhumanta.cantitatea de 6. specializate pentru îngrasare se practica îngrasarea intensiva pe gratar fara scoatere la pasunat. numarul de oi pe o parcela se stabileste în functie de suprafata si productia de masa verde asigurata.5 kg masa verde vara sau 1 kg fîn 0. într-o prima etapa berbecutii supusi îngrasarii se mentin pe pasune circa 90 zile. animalele se mentin la grajd si se furajeaza cu : 1 kg fîn.5 kg lîna/cap. adica se vor asigura bulgari de sare pentru lins. asigurîndu-se în final greutatea de 45 kg. indiferent de sezon .

Indicii de reproducţie sunt: 95% fecunditatea şi 105% prolificitatea Greutatea corporala exprimate kg la următoarele categorii de vârstă sunt: 14 kg la 2 luni. constituţie robustă şi o pronunţată mobilitate. rezistenţă şi adaptabilitate sporită. 35-55 la oi. Însuşirile morfo-productive ale rasei Turcana sunt: conformaţia corporală alungită . carne şi lapte. rezista la condiţiile mai aspre in conditiile actuale de modificare a climei. sacrificaţi la una trei zile de la naştere. paie. repartizarea timpurie la montă a tineretului femel. în special cu aplicarea unui nivel proteic superior încă din prima fază de gestaţie. Tehnologia de sporire a producţiei de lână Singura cale de sporire a producţiei şi de îmbunătăţire a calităţii lânii o constituie îmbinarea metodelor de încrucişare şi selecţie cu cele de hrănire. gulere. Tehnologia de sporire a producţiei de carne Principalele metode pe care trebuie utilizate în direcţia sporirii producţiei de carne sunt aplicarea diferitelor tipuri de încrucişare industrială. îngrijire şi întreţinere corespunzătoare a ovinelor. În prezent specia ovină este în revenire comercială pe plan internaţional. prolificitatea de peste 105%.Efectivele de oi au scăzut în ţara noastră în 16 ani de la 18 milioane capete la 7. Rasa Ţurcană. 48-80 kg la berbeci. Datorită insuşirilor ei de rusticitate. mantouri. Producţia de lapte este de 140-160 litri la Ţurcană. . vreji. din care 55 l reprezintă laptele marfă cu 7. cât şi datorită valoroaselor aptitudini productive rasa Ţurcană este crescută de foarte multi producatori romani.8 kg pe turmă. Producţia de lână la ovinele selecţionate şi bine hrănite ajunge la 3. Alte argumente pentru dezvoltarea capacităţilor şi efectivelor de ovine în fermă de catre producatorii romani sunt: • • • • valorifica toate categoriilor predominant celulozice (fânuri. Mieii din varietăţile brumărie şi neagră.tipică ovinelor cu producţie mixtă – pentru lână. creşterea prolificităţii. Calitativ lâna se caracterizează prin fineţe 35 microni.6 milioane capete. dau pielicele apreciate în confecţionarea de căciuli.5% proteină într-o perioadă de 150-200 de zile de lactaţie. viteza mare de creştere a greutăţii în faza de miel care permite valorificarea acestuia după câteva luni. coceni de porumb. masă verde de pe păşuni).8% grăsime şi 6. organizarea a trei fătări în doi ani. 24 kg la 6 luni.

Parametrii tehnologici ai rasei Turcana sunt: • • • • • prolificitate 105% producţia medie de lână – 3. numărul şi intervalul dintre mulsori.8 kg/cap producţia medie de lapte –55 litri/cap greutate medie de livrare –40 kg reforma anuală 25% Fluxul tehnologic la ovine este urmator: . îngrăşarea şi finisarea. Timp de 35 de zile (septembrie-octombrie) dureaza perioada de montă. Fiecare berbec încercător sau de reproducţie se va folosi 4 zile. greutatea corporală. după care urmează 4 zile de repaus. Nivelul de alimentaţie sporeşte Reproducţia ovinelor Timp de 30 de zile are loc pregătirea (august-septembrie) pentru montă. sezonul de fătare. La prima lactaţie se obţine. Ele reprezinta 62. Iar pentru monta1 berbec la 30 de oi şi mioare. Apoi se formarea turmele de oi de 200 capete. Tehnologia de sporire a producţiei de lapte Factorii de care depinde sporirea producţiei de lapte sunt vârsta. Berbeci de reproducţie vor fi 24 berbeci.5 % din total efectiv. vor constitui nucleul principal de selecţie. insămânţarea se desfăşoară pe durata a două cicluri de călduri. Tehnologia îngrăşării ovinelor adulte constă în intreţinerea lor 3 luni pe păşune. Se recomanda 1 berbec încercător la 60 de oi pentru depistarea oilor şi mioarelor în călduri. Indivizii care realizează o cantitate de lapte de 23 ori mai mare decât media pe turmă. de regulă. nivelul de alimentaţie. Insămânţarea se desfăşoară pe păşune Structura optimă de oi in ferma Sa luam ca exemplu o ferma cu 600 oi şi mioare. Fătarea de primăvară timpurie sporeşte cu 30% producţia de lapte prin prelungirea duratei de lactaţie şi valorificarea de către oi a vegetaţiei în plină dezvoltare.Tehnologia îngrăşării constă în lotizara mieilor la cca 2 luni (12-14kg) în grupe de 70-80 de capete unde rămân 4 luni până ajung la 40 de kg trecând prin trei faze (acomodare. Mieluţe din anul precedent reprezinta 15% respectiv 192 mieluţe.144 mieluţe. individualitatea. Mielutele din anul curent 20% . durata lactaţie. condiţiile climatice. In total 960 capete. În ultima lună oile consumă 40-50 kg nutreţuri concentrate şi cca 20 kg de fân de bună caliate iar greutatea lor corporală creşte cu 20%. 60-70% din cantitatea maximă de lapte.

1.5 kg grosiere (paie.• • • • • • • • 155 zile oile stau in stabulaţie (15 noiembrie – 15 aprilie) 210 zile oile stau pe păşune (15 aprilie – 15 noiembrie) 20 zile dureaza pregătire pentru montă (august) 55 zile dureaza montă (septembrie-octombrie) 150 de zile perioada de gestaţie (septembrie) 50 de zile perioada de fătare (ianuarie-martie) 100 de zile durata mulsului (aprilie-iunie) 30 de zile perioada tunsul (aprilie-mai) Pregatirea oilor gestante in vederea fatarii Data: Tuesday. De aceea. cu o abatere in plus sau in minus de cca 2-4 zile. mieii cu o asemenea greutate inregistreaza sporuri zilnice mai ridicate in timpul cresterii intrucat au o capacitate de consum cu/de 3-5 ori mai mare decat cei slab dezvoltati. pleava. in functie de sexul mielului.5-2 kg nutret insilozat sau radacinoase .va conditiona si o productie de lapte mai mare cu cca 10 kg in prima luna de lactatie. coceni etc. De regula.) 1. In ceea ce privete greutatea mieilor la nastere aceasta trebuie sa fie cat mai mare. insa.5 kg. starea de sanatate a oilor mame si greutatea mieilor la nastere depind in cea mai mare masura de aplicarea corespunzatoare a lucrarilor de ingrijire si hranire din perioada de gestatiei.trebuie sa se aplice inca de la sfarsitul celei de-a doua luni de viata a fatului cand incepe sa se puna bazele desimii firelor de lana si. ceea ce va contribui la stimularea cresterii in greutate si la indesirea fibrelor de lana (prin dezvoltarea foliculilor secundari). se urmiareste in afara sporirii productiei de carne si a celei de lana. cat si viabilitatea. vigurozitatea si. productivitatea lor ulterioara. cand laptele constituie hrana de baza a mielului. January 13 @ 12:16:52 EET Topic: Agricultura Decurgerea normala a gestatiei oilor conditioneaza atat numarul de miei la nastere. Gestatia la oaie dureaza 150 zile. Totodata. in final. hranirea stimulativa . nivelul de hranire din perioada de gestatie a oilor are un rol hotarator mai ales in ultimele 2 luni cand fatul inregistreaza cca 80% din greutatea lui la nastere. care pier in proportie de cca 65%. tipul de fatare (simpla sau gemelara). anume 3. hranirea corespunzatoare din perioada de gestatie cu cca un kg de fan de calitate. de sub 2 kg.neintelegandu-se prin aceasta risipa de furaje . deci.5-5. In situatia in care. . starea de sanatate si de intretinere a mamei. a cantitatii acesteia de la varsta de adult. vrej de mazare sau de fasole.

vor provoca avorturi imediate. Deprecierea lanii este si mai intensa in cazul intretinerii oilor in conditii de ger. trebuie sa gaseasca la discretie furaje si apa. in special al oilor in faza avansata de gestatie. pentru a face mai multa miscare. imbulzeaz. la care se mai asociaza si cu subnutritia. este recomandabil ca oile sa ramana in timpul zile in padocuri sub cerul liber. Spatiul in care au loc fatarile trebuie sa fie prevazut. rezultate de obicei din descompunerea urinei si a asternutului neschimbat la timp.0 m) fixate de-a lungul unui perete. se anunta prin lasarea flancurilor. pentru obisnuirea reciproca si preintampinarea strivirii mieilor de catre alte oi. indiferent de sezonul de fatare. oile trebuie sa ramana in adapost deoarece frigul. inainte de fatare cu 4-5 saptamani se tunde lana din jurul ugerului si de pe coada si se pregateste inventarul necesar fatarilor. in functie de starea vremii. In acelasi timp. bulgari de sare. Astfel de diminuari determina obtinerea asa-numitei lani "gatuite" sau "infometate". poate determina reducerea fluxului sanguin (a cantitatii de sange) de la nivelul pielii (vazoconstrictie) si prin aceasta diminuarea ritmului de crestere in lungime si mai ales in grosime a fibrelor. Pe timp geros. Pentru prevenirea unor infectii ale tubului digestiv. oaia fiind foarte sensibila in aceasta faza fiziologica fata de astfel de furaje.80/1.. printre altele. se impune evitarea administrarii furajelor mucegaite. precum si retinerea invelitorilor fetale (placentei). cca 150-200 g nutreturi concentrate. Adaparea trebuie sa se faca numai cu apa la temperatura fantanii sau a camerei. dar cu atat mai mult daca acesta are loc n timpul iernii. aparitia scabei (raie). in care oaia-mama va ramane cu propriul miel 1-2 zile dupa fatare. Apa trebuie sa fie curata. ceea ce poate favoriza degradarea lanii si. asternut uscat de paie. inghetate. eventual. in acelasi timp. De asemenea. precum si un comportament mai atent al ingrijitorului. Adapostul. nedorita de industria textila deoarece se rupe cu usurinta in timpul prelucrarii. adapostul fiind cu usile deschise pentru ca oile sa intre sau sa iasa dupa vrere. evitandu-se consumul apei in pragul inghetarii. in mod sigur. cu gratare pentru furaje. de asemenea. reducerea treptata si apoi scoaterea din ratie a furajelor insilozate. In ceea ce priveste fatarea propriu-zisa. in locul lor adaugandu-se fanuri si. sau din ate acumulari pentru a se preveni eventualele boli parazitare. eventual. ceea ce poate sa conduca la infectia organismului. Intretinerea oilor in perioada de gestatie numai in adapost poate sa conduca la instalarea unei atmosfere viciate. provenita direct de la surse verificate si nu din balti etc. reducerea . jgheaburi pentru adapare.Cu cca 20 de zile inainte de fatare. alterate sau provenite din livezi de pomi tratate cu pesticide (substante toxice) etc. se impune insa. deoarece acestea. Mai sunt necesare cca 8-10 "boxe de fatare" (0. fiind prevazut cu un spatiu (compartiment) de fatare care sa asigure o temperatura de 14-15°C. se impune evitarea deplasarilor mai lungi. insa. calduros si luminos. la cel putin 14-15°C. De asemenea. trebuie sa fie fara curenti.

agitatiei. Controlul sanitar veterinar al starii de sanatate a fiecarei oi gestante. Tafta . aparent. univ. astfel ca fatarea sa decurga in bune conditii. totusi ele conditioneaza decisiv rezultatele scontate inca din perioada de pregatire si de monta. Desi aceste masuri par a fi. situatie care obliga la separarea oilor in spatiul special amenajat in acest scop. V.poftei de mancare. dezvoltarea si inrosirea usoara a ugerului. cat si pentru mieii rezultati. simple. prezinta de asemenea. o deosebita necesitate. Prof. atat pentru mama. de ele depinzand bunul mers al gestatiei si lactatiei. respectiv sub supraveghere. practic rentabilitatea muncii crescatorului. N.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful