Sunteți pe pagina 1din 18

1.

DEFINIREA TERMENILOR: CIVILIZATIE SI CULTURA SI


EUROPA:
CIVILIZATIA: rep totalitatea mijloacelor prin care omul se adapteaza
mediului fizic si mediului social, reusind sa-l transforme sa-l organizeze sau
sa-l integreze.
Sfera acestor notiuni sunt cuprinse aspecte ce tin de latura utilitara, practica
a existentei umane in principal tehnologia dar si activitati de natura
administrativa de organizare sociala, politica, militara si juridica.
Civilizatia a inceput odata cu descoperirea agriculutrii.
Istoria civilizatiei nu poate investiga mai mult de cateva milenii in care
monumentele, inscriptiile arhaice, operele de arta, manuscrisele si mult mai
tarziu cartile permit descifrarea gandirii si a felului cum isi traiau viata cei
dinaintea noastra.
Civilizatia actuala este rezultatul unui efect.Orice civilizatie presupune un
spatiu o societate o economie si o mentalitate si deasemenea existenta unei
durate.Orice civilizatie e rep de o societate care si-a asimilat si asimileaza
continuu valori materiale,culturale de care are nevoie, civilizatia putand fi
definita si ca o societate patrunsa de cultura si o societate care a asimilat
valori in toate compartimentele existentei sale.S-a afirmat pe buna dreptate
ca in ultima analiza se gasesc tot atatea civilizatii cate popoare exista numai
ca dintre toate acestea sunt foarte putine cele care din antichitate si pana in
prezent au dobandit calitate de civilizatie istorica. In cazul acestora se poate
afirma ca drept caracteristica faptul ca in decursul evolutiei lor in timp si-au
manifestat pe deplin toate posibilitatiile creatoare reusind sa-si asigura un
profil distins sa aibe amprenta noutatii si a originalitatii pt o perioada lunga
de timp influentand civilizatia si cultura popoarelor din jur sau a unora care
iau urmat contribuind la sporirea zestrei de valori a umanitatii.
CONCEPTUL DE CIVILIZATIE s-a constituit in Europa relativ tarziu in
perioada renasterii, acea perioada de avant cultural care a curpins Italia intre
sec 14-16.
TERMENUL DE CIVIS, care insemna cetatean, desemnat la romani un om
care nu traia izolat,precum pustnicii.Un om care traia in interiorul unei
comunitatii umane, comunitate care avea o organizare capabila sa favorizeze
viata in colectivitate.Comunitatea desemnata da romani prin termenul
civicas care inseamna si cetate, oras.
TERMENUL LATIN CIVILIS semnifica calitatiile, insusirile pe care
trebuia sa le posede un cetatean pt a merita sa poarte acest nume.Insusirile
care trebuia sa-l faca sa fie in raport cu semenii sai, amabil,sociabil,modest
si simplu.Din semnificatia acestor 3 termeni latini a aparut si necesitatea
elaborarii a unor termeni derivati, in primul rand a unor termeni care sa
desemneze actiunea prin care indivizii umani ajungeau sa dobandeasca
calitatiile necesare unui cetatean.
TERMENUL CIVILIZATIE: sensul acestui cuvant a fost acela de
progres.Civilizatia semnificand deopotriva progresul material si spiritual,
progresul social dar si capacitatea de ameliorare a unui individ.Termenul e
consacrat pe plan european abia la jumatatea sec 18 in jurul anului 1750 de
contele Victor de Mireabean care publica un tratat despre populatie.
In sec 19 antropologi de renume ca Morgan si Eduard Taylor considerau
civilizatia ca un stadiu superior a culturii. In conceptiile celor 2 societatea
umana parcurge in evolutia sa trei stadii principale: salbaticia,barbaria si
civilizatia.
IN SENS LARG PRIN CIVILIZATIE: Se intelege nivelul de dez a
culturii materiale si spirituale a unei societati.In dictionare se sugereaza ca
def pt termenul de cultura, totalitatea valorilor spirituale create de omenire,
de societate si de asemenea formatia sociala si intelectuala a unui individ,
termenul avand aceasi radacina cu termenul cult si implica un aspect
traditional, religios.
Conform legii 489 din 2000 lista cultelor recunoaste oficial in Romania
urm: Biserica Ortodoxa Romana,Episcopia Ortodoxa Sarba,Biserica
Romano Catolica,Biserica Romana Unita cu Roma,Biserica
Armana,Biserica Crestina Rusa,Biserica Reformata din Romania,Biserica
Evanghelica Lutherana,Biserica Unitaliana.
Cultura pastreaza de asemenea un sens normativ si umanist.Statutul nostru
existential de fiinte nationale si realiste ne impun necesitatea de a crea pt a
ne satisface trebuintele, aspiratiile, idealurile, pt a supravietuii ca fiinte
creatoare de cultura.Doar lumea valoriilor ne rep ca fiinte constiente.Cultura
este expresia directa a unui mod de existenta original, caracteristic doar
oamenilor.
O analiza originala a termenilor de cultura releva faptul ca vechimenea
acestuia se regaseste deasemenea in antichitate provenind din limba
latina.Verbul "colere" cu intelesul de a cultiva anumite lucruri de a le ingriji
spre a le ameliora calitatea sau a le sporii productivitatea.
Cicero este primul care spre deosebire de cultivarea pamantului vorbeste si
de cultura animi.Intelegand prin aceasta efortul educational in dezvoltarea
sufletului, in cultivarea spiritului.
Aria culturala, termeni ce desemneaza regiuni si zone etnoculturale in care
se gasesc culturi inedite ca esenta si ca forma, modelul cultural care include
sub forma standard experienta generatiilor anterioare si modul de a trai,
gandii si a actiona.Modelul cultural indeplinand si o functie normativa pt
generatia careia i se adreseaza.Specificul culturii cere ca aceasta sa fie
realistica intr-o tripla relatie.Relatia omului cu natura.Relatia omului cu
semenii sai si relatia omului cu valoare.

APORTUL GRECIEI ANTICE LA CIVILIZATIA UMANA:


Continentul european era adancit in obscurul preistoric in timp ce inflatia in
mediul civilizatiei stralucitoare care au cunoscut scrisul: sumerienii,
egiptenii, persii.Insa abia cu civilizarea unei tari mici si anume Grecia cu
inceperea in sec 15 I.H apare una din sursele esentiale ale civilizatiei
europene ...greaca.Ea a actionat in 2 feluri asupra civilizatiei europene: mai
intai a impregnat profund tot timpul roman.
IMPERIUL SE INTINDEA PE 3 CONTINENTE: Europa, N Africii si
Asia.
In al doilea rand prin amintirile,prin monumetele pe care le-a lasat si mai
ales prin filozofie si artistii sai, ea a influentat direct dezvoltarea culturala a
Europei. In tot timpul Evului Mediu au fost cunoscute cel putin rezumatele,
daca nu chiar operele marelui filozof Aristotel.La sf sec 12 D.H. datorita
arabilor care se instalau de cateva sute de ani pe Peninsula Siberica,noi texte
apartinand noi Grecii antice au fost introduse in Europa si au det o profunda
schimbare a gandirii europene care se intinde intre sec 14-16 si care
debuteaza in Italia a rept i redescoperire si mai aprofundata a civilizatiei
culturii antice.
Asa numita Grecie clasica adica din sec 5-4 I.H. a fost perioada care a jucat
rolul esential.In acele 2 sec civilizatia greaca a cunoscut o considerabila
dezvoltare intelectuala intr-un cadru politic minuscul si fragil.
Desi societatea greaca era divizata in numeroase orase, care nu incetau nici
un moment fara sa se confrunte fiind fara incetare ravasite in interior prin
tulburari sociale.

VICTORIA GRECILOR in razbunarea impotriva persilor de la inceputul sec


5 I.H. victoria de la Salomino si Darton au dat un mare avant vietii politice,
mai ales la Atena,unde apare un regim democratic.

Fireste ca nu in toate polisurile functiona nici o guvernare democratica,nici


la Atena.
N-a existat un regim politic democratic apartinea aristocratica la acest regim
fiind aproape continua.Dar in sec 5 I.H. statul democrat atenian sub
conducerea lui Pericle s-a afirmat pe baza instoriei grecesti intr-un mod atat
de pregnant incat modelul democratiei grecesti ramane modelul atenian sec
5 -epoca lui Pericle.
EPOCA CLASICA a civilizatiei si cult grecesti se situeaza cronologic intre
momentul eroic al razboiului contra colosului persan si momentul lipsit de
glorie a luptelor care au deschis drumul supunerii grecilor de catre
macedonieni.
.Infragerea coalitiei oraselor grecesti 337 I.H. de macedonieni pune capat
politici independente a polisurilor.

CIVILIZATIA GREACA era o civ urbana polisul grecesc nu era numai o


simpla aglomerare de oameni uniti prin necesitati umane.Polisul avea
complexe in cadrul careia avea i viata spirituala,forma un intreg
indistructibil capabil de o permanenta dezvoltare.In desfasurarea ei acesasta
dezvoltare urbana n-a atins statii similare nici peste tot si nici in aceea
vreme.

LUME ANTICA nu a cunoscut decat 3 sisteme de organizare: tribul de tip


continental, polisul de tip grecesc si monarhia absoluta de tip asiatic.

FORMA POLIS provine din organizatia tribala repr oarecum


perfectionarea ei maxima pastrand particularismul propriu vechilor
organizari tribale.La inceput orasele erau asezari cu caracter predominant
militar.
Se poate sustine ce grecii au lasat mostenire orasul.Orasul era in intregime
un mic stat,impreuna cu suburbiile sale unde se practica uneori democratia
directa,adica un guvernamant controlat de catre adunarea tuturor cetatenilor.
Acesta democratie nu era egalitara caci ea excludea strainii,sclavii si
femeile.Caracteristica sa esentiala in opozitie cu despotismul oriental era
vointa dezvoltarii unei constitutii. Prima constitutie apartinand-i lui
Solomon.

ORGANIZAREA POLITICA A GRECILOR in antichitate presupune la


randul ei aparitia functiilor eligibile precum si o activa participare partiala
sau totala a mebrilor comunitatilor orasenesti a cetatenilor la treburile
publice.Era o organizare bazata pe principiile autonomiei si a libertatilor
orasenesti ceea ce nu excludea vesnica tendinta spre unire fie si prin forta pt
alcatuirea unor unitati politice superioare mai puternice de tip
federativ,national,imperial.

RELIGIA GREACA era politeista practicata in intreaga Grecie intre


diferitele polisuri,existeau numeroase culte care se manifestau fie prin
sacrifici animale si devotiune religioasa in marile sanctiare la care mergeau
in pelerinaj totii grecii,fie prin mari jocuri sportive sau poetice,dintre care
cele mai imp sunt jocurile olimpice din sec 8 I.H. pana la sf sec 4.Incepand
din Renastere sec 14 I.H. divinitatile grecesti devin simboluri legendare si
mitologice vor juca un rol considerabil in asta si literatura greaca.

ARTA GRECILOR
Prin grija lor fata de perfectiunea formei,prin cautarea unei masuri omenesti
a tuturor lucrurilor,prin cutarea frumusetii,prin seninatatea pe care o exprima
arta Greciei Antice devine una din sursele gustului artistic european.
Colonadele templelor grecesti si mai ales partenonul Atenei.proportile
minutios studiate ale acestor temple au fost intens copiate incepand cu
Renasterea si continuand pana in prezent.
Inainte de epoca clasica frumusetea feminina si cea masculina sunt mai
putin distincte.Frumusetea modelului feminin si a celui masculin ating
apogeul pt ca ele rep. zeii greci care nu sunt altceva decat imagini perfecte
ale fiintei omenesti,ex celebre: Venus din Milor si Apolo din Belvedere.
Trupuri cu proportii perfecte, aceste statui nu sunt portrete ci intruchipari
ale frumusetii binelui si adevarului.Viata interioara va fi repr. plastic mai
tarziu spre sf. sec IV-lea.
Sculptura greaca a creat modele nepieritoare, chiar daca majoritatea s-au
pierdut,inca din antichitate.Dupa ce romanii vor supune si cucerii Grecia,ei
nu vor inceta sa-i admire si sa-i imite arta, fiindca dupa cum avea sa scrie
Cicero,in Atena s-au nascut si de acolo sau raspandit in lume frumusetea,
binele si adevarul.

LITERATURA
Grecia a inventat poemul epic,epopeea prin Homer.A inventat tragedia din
piesele scrise de Eschil,Sofocle si Euripide,comedia a Aristodan critica si
explicativa -Tuciclide,elocventa -Demostene marcheaza profund intreaga
cultura si civilizatie europeana.Inventarea odei Pindarc(printul poetilor)
poezia lirica prin Anadereon si Saflo.
Tragedia s-a nascut la Atena pastrand initial caracterul de imn fundebru pt
celebrarea unui erou provenind dintr-o familie aristocratica.
Originile comediei sunt legate de procesiuni organizate de culesul viilor,in
cinstea zeului vegetatiei care era Dionisos.Muzele care patronau literatura
erau: Melpomene,Thalia(muza comediei),Clis(muza istoriei),Euterphe(muza
poeziei lirice),Terprichori(muza dansului),Eraton(muza poeziei
erotice),Caliope(muza poeziei epice),Polymnia(muza retoricii),Unenia(muza
astronomiei)
FILOZOFIA
Mai ales prin filozofie(iubitor de intelepciune) si mai ales datorita celebrilor
filozofi.grecia a insemnat mult pt civilizatiile europeane.Modul nostru de a
trai de a crea de a crede si de a se indoi este intr-o mare masura tributar lor
ceea ce s-a intamplat in Grecia Antica.
Geniul filozofilor antici a fost sa organizeze prima data printr-un efort logic
cunostintele empirice ale popoarelor care i-au precedat de ex. Pitagora din
ceea ce la egipteni nu era decat un ansamblu de formule fixate in Scopul
utilizarii.Pitagora a stiut pt prima data sa redea elem stiintei demonstrative.
Fizis(greaca -natura) asa zisi fizicienii s-au straduit sa descopere in mod
rational pricipiile naturii.Filozofia dedistinctanduse initial de stiinta.Inaintea
grecilor,orientalii concepusera asanumitele cosmobonii,adica sisteme
explicative a aparitiei lumii.Toate aceste cosmobonii plecau da le un element
primordial care se indentifica cu o zeitate.
Meritele zeilor antici a fost sa se ridice asupra acestei explicatii religioase si
sa o inlocuiasca printr-un demers strict rational chiar daca initial era vorba
de un rationament nesigur,astfel ales cauta principiul esential al lucrurilor in
apa.Aneximede -in aer,Heradic in foc,iar Anakimandru intr-o materie
nedeterminata pe care a numit-o infinit.
Heradic care a trait intre 540-475 I.H> seria scria urm: "Aceasta lume,aceasi
pt toti n-a facut-o nici vreunul din zei si nici vreunul din oameni,ea a fost
dintotdeauna,este si va fi un foc vesnic,viu care dupa masura se aprinde si
dupa masura se stinge"Heradic introduce astfel in ecplicatia genezei lumii
ideea de devenire si de lupta a contrarilor.Fiecare element,fiecare lucru
explica ce se converteste in contrariul sau: caldul devine rece,ziua devine
nopaste,viata devine moarte.
Un alt filozof grec Enpedocle din Agricen (Sicilia) ii datoram faptul de a fi
intuit notiunile de evolutie si selectie naturala pe care le vor redescoperii
ulterior marii naturalisti europeni ai sec 19 lea, Charles Darwin (originea
specilor).Potrivit lui Empedocle lumea are 4 principii adica elemente
materiale necreate si indestructibile: focul,aerul,apa si pamantul,iar miscarea
i-a nastere din actiunea atractiei si a repersiei.El va faca sinteza intre tezele
lui Heradit si ale lui Permenide afirmand pe de-o parte ca aceste elem sunt
imorale si pe de alta parte ca toate combinatiile dintre ele sunt in permanenta
trasformari.
Cu Socrate si discipoli sai Platon si Aristotel, omul devine obiectul exclusiv
al gandirii folozofice si acesti 3 mari filozofi transmit europei fundamentele
gandirii moderne. Daca cunosterea omului, stiinta despre om cunoaste prin
acestia un progres, in ciuda progreselor din domeniul astronomiei,
matematicii, geografiei avantului stiintific nu cunoaste aceeasi dezvoltare.
Increderea pe care grecii antici au avut-o in natiune si pretentia lor de a sti
totul nu era totusi pe masura relatarilor lor stiintifice astafel incat grecii au
recurs la imaginar, mituri. Mitologia greaca a reprezentat o sursa de
inspiratie nu atat pt cunoastere cat pt arta europeana. Ei au contribuit si la
progresul medicinei. Hipocrate din Cos a pus prin lucrarile sale bazele
medicinei elene.
INFLUENTA LUI HIPOCRATE a fost considerabila.Socrate n-a scris
nimic desi reprezinta cea mai mare figura a gandirii antice, din gandirea sa
vor deriva ulterior direct sau prin intermediari curentele majore ale
filozofiei. Tot ce stim din gandirea lui Socrate o stim din relatarile adesea
divergente ale lui Platon si Xenofon. Gandirea lui Socrate nu poate fi
disociata de gandirea idealista a lui Platon dovedindu-se imbatabil in
argumentele cu care isi sustinea ideile, el a devenit personajul principal al
operei lui Platon, redactata sub forma unor dialoguri .
Una din cele mai importante scrieri "REPUBLICA" cu sensul de stat. Se
demonstra ca este extrem de dificil sa fi un filozof si om politic daca aceasta
este solutia cea mai buna pt a guverna un stat onest, cupatat si curajos, omul
politic in care trebuia sa se regaseasca si iubirea de intelepciune trebuia sa le
spuna cetatenilor ce e bine si ce e rau. Buna guvernare era menita sa asigure
fericirea tuturor cetatenilor.
ARISTOTEL a scris o serie de lucrari in care trateaza principiile unui
guvernamant rational. Platon a trecut in preajma lui Socrate pana la moartea
acestuia. In 387 la Atena a fondat cel mai important centru de cultura si
invatatura, cunoscut sub numele de ACADEMIA->529 eara noastra fiind
considerata o institutie pagana, a fost desfiintata de Iustinian.
In cadrul academiei sale, Platon si-a desfasurat activ timp de 30 de ani.
Opera pastrata cuprinde 34 scrieri redactate sub forma unor dialoguri, fiecare
fiind axat pe o anmita problema si 13 scrisori. Platon a asimilat nobile esente
lucrurilor si a a considerat ca ideile exista intr-o lume transcendenta careia
oamenii nu-i pot sesiza aparentele. El identifica DIVINITATEA cu binele
suprem, opera sa e plina de metafore, POETICA. Aristotel a rationalizat
opera maestrului sau identificand divinitatea cu inteligenta pura. Sustinea in
politica ca statul cel mai bine alcatuit este cel mai fericit si prosper.Statul ca
si omul nu reuseste decat cu condotia sa aibe virtute.
El concepe functionarea statului si civilizatiei in termeni morali. Aceste idei
nobile ii priveau doar pe cetatenii cu drepturi. Democratia era sistemul in
care traiau cetatenii si nicidecum sclavii. STATUTUL SCLAVILOR-teoria
fiind marxista era aceea ca societatile antice sunt societati sclavagiste.
Vechii atenieni gandeau democratia si libertatea in sensul ca libertatea
inseamna pt ei dreptul de a participa la viata cetatii=a fi pregatit sa conduci
dar si sa fi pregatit sa te supui.
Cand unul dintre cetateni devenea foarte popular devenea ostracizat,
indepartat de cetate pt ca atenienii nu vroiau sa cada prada capriciilor unui
om devenit popular. Sclavul nu exista pe paln politic. Ei earu anexati
gospodariilor stapanilor sai, Aristotel considerandu-i doar niste unelte
vorbitoare. Pozitia sociala in gospodaria familiilor era suportabila,
comparabila cu pozitia servitorilor in societatile moderne.Dreptul cetatenilor
de a lua parte la procesul de decizie era garantat. Cetateanul care avea de
suferit in urma unor decizii luate in numele bunului mers al statului putea sa
le conteste invocand valorile traditiri sau ale familiei sale. Din punct de
vedere a lui Aristotel statul inseamna toti cetatenii. Ei sunt barbati majori
nascucti din mama si tata atenieni cu 3 drepturi:
1.Dreptul de a avea pamant; 2.Deptul de a avea loc de casa; 3.Dreptul de a
participa la decizia politica ca membru al adunarii poporului. 4.Dreptul de a
participa la apararea cetatii. Femeia nu facea parte din acest sistem. Ea nu
exista corpului cetatenesc.
Nejucand nici un rol n viata politica si sa se confeseze modelelor de
comportament strict precise cetateanului, femeile vor fi reprezentate in
tragediile antice ca o persoana cu o indiirect cu o persoana puternica si drept
complexa. Femininul nu a ramas neexprimat in civiliztia greciei antice. In
BANCHETUL pers discuta despre iubire in genere dar si despre iubirea
homosexuala. In ce priveste perspectiva grecilor asupra acestui fenomen
exista numeroase ocazii in care homosexualitatea acceptata, fie cea feminina
sau masculina, poate avea chiar rezultate fenomenale. Exemplul cel mai clar
este faimosul batalion cu 300 spartani care era o grupare homosexuala.
Istoricii antici explica ca aceasta prietenie a dragostei ii facea pe cei 300 sa
reziste in primejdii unii pt ceilalti. Acest batalion a ramas neinfrant pana la
337 cand Filip a spulberat armata greceasca. Filip a zis:"Prapadeasca-se ca
banuiesc ca cesti oameni au suferit un lucru urat". Grecii antici aveau sa
daruiasca lumii un canon al frumusetii exprimat in sculptura. Preocuparea
lor pt armonia, simtul armoniei ar fi principalul caracter al acestei civilizatii.
INFLUENTA ROMANA.
Ca si grecii ei se defineau printr-o cultura comuna. Teritoriul lor era cel din
jurul Marii Mediterane, ea aflandu-se la intersectia a 3 continente.
Mediterana devine un loc roman incepand din sec 2 dp Hristos cand este
cucerita toata zona in imp roman, regiunile europene care faceau parte din
imperiu reprezentau o regiune periferica. In partea locuita de barbari. Daca
grecii au imprumutat europa si sens grecesc imparatii romani cresti sunt
primii care au transformat europa intr-o natiune politica=3 evenimente au
precedat aceasta schimbare de sens: 1)separarea imperiului in 2 parti(de apus
si de rasarit). 2)cucerirea romei de catre barbari in 436 cand dispare R.D.A
=>separarea romei fata de barbari. 3)aparitia islamului->in fata acestei
amanintari pt prima data un cronicar spaniol Isidor cel Tanar vb de armata
europenilor care stavileste in 732 la Potiers in sudul Frantei expansiunea
arabilor musulmani. Civilizatia romana in perioada de maxima inflorire a
statului a fost una de tip urban. Nascuta din transformarea oraselor grecesti
din bazinul mediteranei sau create de romani in apusul Europei. Reteaua de
orase romane prezinta trasaturi comune:
a)plan in forma de tabla de sah dezvoltat in jurul unor axe perpendiculare.
b)existenta forumului.
c)existenta numeroaselor monumente, bazilici, temple.
d)aprovizionarea cu apa cu ajutorul apeductelor.
e)orasele din provinciile romane incercau sa imite Roma. Avand o pop de 1
mil de loc roma va promova un urbanism in jurul forumelor
existente.Imparatii, aristrocatia,notabilitatea provinciala in calitate de
mecenate au favorizat viata culturara si intelectuala care va prinde un contur
distinct in mediul roman. Textele sunt marcate de influenta greceasca chiar
daca gasesc elemente specifice de origine italica. Filisofia, istoria romana
ajung cu greu sa se emancipeze de influenta elenica. Desi au cucerit Grecia,
ei au fost sedusi de cultura greaca. Cicero(106-46) apare ca
principalmoderator al gandirii grecesti la Roma. Incepand cu Octavian
Augustus incepe si sistemul imperial in societatea romana. Pune bazele
capitalului=o forma a monarhiei imperiale romane. Epoca lui care ii poarta
si numele cunoaste o inflorire atat a literaturii latine prin Virgilius Horatiu si
Ovidiu cat si a studiilor istorice prin Titus, Suetonii si Protah cat si gandirii
filosofice prin Seneco. Un gen specific latin este cel satiric. Clasele instarite
incep sa se deprinda cu luxul. Religia traditionala cunoaste si descendente
iar cultul civic inchinat marilor zei din care multi au fost inspirati din relatia
cu grecii. Se manifesta un interes crescand pt zeitati orientale-Isis sau
Mitra(Persia) care pareau raspandite mai bine anfoaselor spirituale ale
romanilor care continua sa se impuna in ciuda masurilor luate. Daca
imperiul roma spre deosebire de greci a dat filozofi multumindu-se sa
transmita mostenirea greaca, raspandind valori si civilizatii grecesti au jucat
un rol major in materie juridica lasand mostenire dreptul roman, in politica,
in administratie si in domeniul militar.

INVENTAREA POLITICII
influenta durabila a antichitatii greco-romane asupra civilizatiei europene.
Alegerile, campaniile electorale, dezbaterile publice, partidele politice-
propaganda, incercarea de a capta bunavointa si increderea unui electorat au
existat in orasele Greciei cat si in statul Roman. Daca politica este stiinta
puterii si in practica actiunea care duce la cucerirea puterii este la fel de
veche ca si comunitatea urbana in care se manifesta pt prima data. Imp
roman ne-a lasat ca mostenire 3 institutii permanente: armata, administratia,
impozitele. Studiind sicietatea si statul roman, se instrueste armata pt
cucerirea si apararea unui teritoriu urias reprezentat de imp roman. Imp
roman a fost o monarhie militara. E a functionat pe sistemul unei armate de
catateni care s-au transformat intr-o armata de profesionisti in epoca lui
Caesar, legiunea romana s-a transformat intr-o unitate permanenta. Serviciul
militar ducxe pana la 16 ani iar in unele situatii duce si mai mult pana la 25-
30 de ani. Neputandu-se casatorii in timpil acela isi lua concubine care
sfarseau prin a avea un statut special. Soldatii primeau o solda care varia
dupa unitatea de care apartinea. Ca pensie primea pamant, decoratii,
distinctii. Strainul sau peregunii care serveau ca soldati sfarseau prin a
devenii catateni romani. Instructia era dura. In timp de pace, ei construiau
tabere, drumuri, poduri, temple secau mlastini ei find aceea care au facut din
lumea romana o retea de drumuri .ARMATA=legiuni impartite in 10
horte=>legiunilor li se adaugau trupe auxiliare, unitati de cavalerie precum
si unitai formate din aliati ai imperiului. L inceputul sec 2 cand imp a atins
maximul in ceea ce priveste indinderea sa o pop de 80 mil, armate 0,5 mil,
insuficient pt apararea frontierelor=>depalsari numeroase dificile si
periculoase. Pt a evita aceste deplasari se regurgea la o recrutare
locala=>armata regionala=ansamblu din ce in ce mai diferit fata de unitatea
romana. Aceasta armata era bine ierarhizata si imp avea in jurul sau un
important sta major=COMITES. dupa prabusire=COMTE. Armata
simboliza civilizatia romana.
4.Armata romana nu era destinata pt distrugere,ea trebuia sa mentina asa
numitul limes(frontiera fortificata a imperiului).Erau 900 km de aparat pe
Rin,2700 km,Limesul Dunarean 2000 km pt limesul oriental si 2500 km
limesul african.
Pretutindeni cu exceptia Cariaginei si a pop evreu care dat numeroaselor
rascoale impotriva stapanirii romane a fost dispersat din locul sau de
bastina,peste tot sitatia ara calma,romanii s-au aratat toleranti fata de pop din
teritoriile cucerite respectand identitatea si religia diversilor pop pe care le-
au inglobat.Imperiul Roman era un sistem urban in care orasele isi pastrau
libertatile.Existau o mare varietate de regimuri si de magistraturi
urbane.Pierderea acestor libertati atunci cand se va accentua criza politica si
militara a imperiului roman(sec 14-15) va duce la ruina numeroaselor
orase.In teritoriile cucerite si administrate de romani existau adunari
provinciale care puteau trimite imparatului plangeri impotriva
guvernatorului respectivei provincii.
Analizand vocabularul polic contemporan gasim numerosi termeni proveniti
din administratia romana:
municipiu,guvernator,prefect,Senat,cenzura,tribun,magistratura.
SISTEMUL FISCAL
Statul roman repr o enorma piata financiara unde se concentrau numeroase
resurse financiare.Provinciile au fost exploatate sistematic de catre
guvernantii romani.Statul roman bazandu-se pe o armata de profesionisti
care trebuia platita cu regulabilitate pe o pop care trebuia intretinuta,avea
nevoie de o administratie fiscala foarte buna.
Impozitele erau directe si indirecte.Exista impozitul personal in care erau
supusi toti cetatenii cunoscuti sub numele de capitatie si era de asemenea
impozitul pe proprietate,impozit fonciar.Exista un impozit pe mostenire a
20-a parte din impozitelor in timpul lui Octavian Augustus,romanii au org
primul recensamant al populatiei din imperiu.
IMPOZITELE INDIRECTE: vama impozitul asupra tranzactiilor
comerciale.In principal exista 2 casierii principale: Fiscus(casieria imperiala)
care treptat va ingloba toate resursele imperiului si alte alimentara de
impozitele din Italia si provinciile senatoriale cunoscuta sub numele de
AERORIUM.In fiecare provincie procurorul financiar se ocupa de incasarea
impozitelor asistat de numerosi asistenti.
Romanii au avut legislatori remarcabili si mai ales aveau resentimentul
dreptului considerand dreptul un ansamblu coerent rational creat in scopul
intemeierii unei societati in care cetateanul sa se bucure din plin de bunurile
sale cu conditia da a fi barbat familiar si om liber.
Primele legi romane dateaza din sec 5 I.H .Calitatile esentiale ale dreptului
roman erau exactitatea legilor care urmareau sa elimine arbitrariul
judecatorului,precizia sa si fermitatea sa.
Legile romane garantau libertatea restransa,Principalele coduri de legi care
au ramas din timpul romanilor sunt: codul de legi al imp Teodosiu al V-lea
(438) si codul imp Iustinian(529).
Precizia prevederilor a stipularilor curpinse in aceste coduri de legi au
asigurat prestigiul si durabilitatea dreptului roman in Europa.

CIVILIZATIA BIZANTINA
Centrul acestei civilizatii ne repr orasul Constantinopolis a carei constructii
incepe in noiembrie 324 era noastra,pe locul vechii colonii grecesti aflata pe
malul european al Bosforului cunoscuta sub numele de
Byzantion.Inaugurarea solemna sub a Noii Rome numele sub care a fost
cunoscuta aceasta asezare in timpul imp Constantin(306-337) 11 mai
330,ramane capitala a Imp Roman de Rasarit si apoi al Imp Bizantin timp de
1123 ani cu o intrerupere intre 1204-1265 dupa cucerirea de catre cruciatii
catolici in timpul cruciadei a4-a care pun bazele unui imp latin de Rasarit si
este cucerit definitiv de romani la 29 mai 1553.Constantinopolul a avut
faima unei capitale de necucerit.Numele de Constantinopolis il capata dupa
moartea imp Constantin.Mutarea capitalei la Constantinopol s-a datorat unei
necesitati stringene simtita de imp Roman.Pt apararea imp aportul
provinciilor sale orientale Siria,Palestina,Egipt ca si a celor Sud-Est
europene aflate in peninsula Balcanica devenise hotarator.Centrul de
greutate al conducerii imperiului se deplasa spre regiunile a caror pondere
era mai mare in sec ce priveste supravietuirea imp Noua
Roma(Constantinopol) era locul de intalnire a cailor maritime dintre Marea
Mediterana si Marea Neagra si dintre cailor de unscat Asia si
Europa.Imperiul Bizantin este considerat continuatorul fara intrerupere al
imperiului Roman,continuitatea in timp ce teritoriu dar si in ceea ce priveste
conceptul de stat,imperiu considerat ca o entitate politica
teritoriala,institutionala existentiala ca atare indiferent de pers suveranului.
In regatele barbare,intemeiate de migratori incepand din sec 5 in centrul si
vestul Europei,teritoriu era considerat prop pers a suveranului si se impartea
intre mostenitorii sai la deschiderea succesiunii.
In a doua jumatate a mil 1 dupa Hr,imp Bizantin este singurul stat
centralizat cu institutie corespunzatoare pe o durata lunga de timp,in timp ce
regatele intemeiate in restul Europei s-au dovedit efemere dispunand de o
administratie extrem de rudimentara.
Sute de ani,imp Bizantin repr singura arie europeana cu o civilizatie
materiala si spirituala superioara in raport cu alte parti ale continentului
european,manifestata in dezv urbana a constructilor in aparitia unor opere lit
istorice,filozofice remarcabile.Aceasta creatie bizantina a det o arie de
cultura si civilizatie cu trasaturi proprii atat in peninsula Balcanica cat si la
nord de Dunare.Componentele acestei sinteze bizantine sunt
urm:romanitatea,cultura greco-catolica,crestinismul,considerate esentiale si
influente orientale.Continuator al Romei,imp Bizantin se considera ca
singurul imperiu legitim caruia ii revenea de drept toate teritoriile care au
apartinut candva Romei chiar daca realitatile existente infirmau o asemenea
pozitie de principii.
Statele crestine formate de barbari in diferitele parti ale Europei se situal in
conceptia bizantina pe o pozitie net inferioara acestui teritoriu.Conform
ideologiei politice bizantine,in fruntea ierarhiei statelor existente in acel Imp
in Europa se afla imparatul care se intitula semnificativ BASILEOS TOM
ROMAION (imparat al romanilor).Considerandu-se continuator al Romei
imp bizantin considerau ca frontierele imperiului lor marcheaza cel putin in
principiu marginile lumii civilizate crestine.Credinta caracteristic romana in
universitatea imoeriului s-a pastrat mult timp la imparatii bizantini,desi
realitatile evoluau in Europa intr-o directie contrara.
Intr-o scrisoare adresata carte cneazul Moscovei,patriarhul de la
Constantinopol ii preciza conducatorului rus ca Imp de la Comstamtinopol
nu este ca suveranii altor tari,ci el este consacrat cu bazilos si autocrator al
tururor crestinilor.Constantinopolul era considerat de bizantini ca a2-a
Roma.
O atare succesiune Roma-Constantinopol in timp si teritoriala este treptat
inlocuita prin conceptul de restaurare a imperiului in sensul ca bizantul este
o noua Roma menita a o inlocui pe cea veche din Italia,concept ce ajunge la
afirmarea sa deplina in sec 9-12 D.H.Dupa 1543 isi face loc ideea de
deplasare a imperiului "tranati-o imperi a bizantului dupa bizant" adica
trecerea de autoritatiile legitime imperiale spre Moscova care se considera ca
fiind a 3-a Roma.Pe cetatea romana a rezistat in imperiul cunoscut sub
numele de imperiu bizantin pana la inceputul sec 7 D.H.Incepand din jurul
anului 700,treptat se cristalizeaza o noua alcatuire eco-sociala-
militara,administrativa,etnica care repr si definesc propriu-zis bizantul si il
deosebesc de Imp Roman de Rasarit intr-un imperiu grecesc crestin si
ortodox.Imp Bizantin a avut in componenta sa teritoriu care desi s-au gasit
sute de ani sub stapanire romana n-au fost asimilate culturii latine ci au
ramas fidele valorilor greco-elenistice.
Teoria elenistica a monarhiei de drept sivin adoptata imperiului roman a
fost transmisa celui bizantin neinterpretat potrivit principiilor de baza ale
religiei crestine indeosebi prin scrierile marelui criitor bizantin EUSEBIU de
CEZAREA.Tot de inspiratie elenistica este si ideea ca imperiul pamantean
este o reflectare a aceluia din Ceruri Divine si arata atotputernicia lui D-
zeu.Bazileul era investit ca o suveranitate deplina corelata cu notiunea
elenistica de Kalokagattre considerata ca o calitate suprema a
monarhului.limba si cultura greaca s-au impus in Bizant din sec 7 odata cu
imparatul Heraclos si-au ramas ca atare pana la caderea
Constantinopolului.Latina va fi complet inlaturata,ea mentionandu-se ca lb
oficiala a bisericii catolice din vestul si centrul Europei.
Traditia afirma ca bizantul a fost intemeiat de crestini si pt crestini decisiva
ramananad in acest sens domnia lui Constantin cel Mare.El va acorda
crestinilor(decretul de la Milano) libertatea deplina de manifestare a
credintei lor in imperiu si egaliate crestinismului cu celelalte culte practicate
in imperiu.In 321 este introdusa dumnica ca si oficial consacrata
divinitatii.In 391 in timpul impr Teodose toate religiile considerate pagane
sunt interzise iar crestinismul este declarat religia unica.
De acum incep persecutiile impotriva paganilor(satenii).Sunt interzise
luptele de gladiatori se pune capat focurilor olimpice,se inchid marile temple
ale religiilor precrestine,paganii fiind obligati sa taca sau sa moara.Cetatean
al imp este considerat cel ce primeste si propavaduieste adevarata credinta.
In concluzie covilizatia bizantina s-a constituit ca o sinteza a tuturor elem
politice,religioase,intelectuale ale lumii antice in declin: traditia
latina,crestinism si cultura orientala.Imperiul bizantin si-a creat o monarhie
absoluta si-o administratie puternic centralizata in jurul bazinului a conservat
traditiile clasice carora le-a integrat elem orientale si si-a extins actiunea
civilizatorie in trazile Europei ale SE si rasaritene reperzentand o
componenta importanta a civ europene medievale in totalitatea ei si singurul
stat civ din Europa Evului Timpuriu.

5.CIVILIZATIA EUROPEANA IN EPOCA MODERNA:


Primii care au transformat Europa dintr-o denumire geografica incerta intr-o
natiune politica au fost imparatii crestini(imparatii bizantini din sec.VII-
XV).
TREI EVENIMENTE au precedat aceasta schimbare:
1.Separarea Imperiului Roman(in 395) in Imp.Roman de Rasarit si
Imp.Roman de Apus.
2.Cucerirea Romei de catre barbari,de catre neamurile germanice in anul
476,ceea ce a facut fara sens separarea Romei fata de barbari.Imperiul
Roman deus e desfiintat si pe ruinele sale sunt intemeiate regatele barbare.
3.Aparitia Islamului in sec.VII,iar la inceputul sec VIII arabii islamizati
patrund in Europa.In fata amenintarii Islamului se pune problema afirmarii
unei identitati europene.
Aceasta identitate apare in documente in 732,cand in fata expansiunii arabe
este mentionata armata europenilor(in timpul bataliei de la POITIERES din
732).De Craciunul anului 800 la Roma,Carol cel Mare este incoronat ca
imparat al Occidentului,iar contemporanii il numesc noul suveran al
Europei.
CAROL CEL MARE a fost pana atunci regele francilor,neam germanic
care ocupase vechea provincie romana Galia.Francii devenisera crestini in
anul 426 sub regele Clavis.
Carol cel Mare este urmasul lui Carol Martel,cel care facuse parte din armata
europenilor care a pus capat expansiunii maure in Occident.
NOUA EUROPA,EUROPA CRESTINA,EUROPA CATOLICA,spre
deosebire de cea a grecilor si romanilor,se muta spre centrul si nordul
continentului,Imperiul lui Carol cel Mare si Imperiul Occidentului incluzand
teritorii ce astazi apartin Germaniei , Frantei, Belgiei, Olandei,
Luxemburgului, Spaniei si Austriei.
Daca grecii si romanii aveau drept centre Marea Mediterana,Europa
Catolica are drept ax Valea Rinului, stimuland ulterior o pluralitate de centre
de interes. Marea Mediterana devine dupa expansiunea araba,un spatiu de
dispute intre musulmani,bizantini si catolici.
Proiectul politic al lui Carol cel Mare este acela al refacerii unitatii fostului
Imp. Roman.
Proiectul caroligian era noul unificator dupa modelul Imp.Roman.
Noua capitala a spatiului imperial,care era pE Rin,la AACHEN(purta si
numele de AIX-LA-CHAPELLE) instituia un important ax care in zilele
noastre s-ar putea echivala cu intelegerea franco-germana care sta la baza
U.E. de astazi.
PROECTUL POLITIC CAROLIGIAN reprezenta de fapt o sinteza a 4
valori cu adevarat europene: gandirea greaca, ordinea(dreptul
roman),credinta crestina si libertatea cultivata de germani.
Acest proiect politic are 2 trasaturi majore.In primul rand,urmarind refacerea
vechiului Imp.Roman,acest proiect va fii deschis spre capacitatea de
asimilare a noi popoare si culturi.In al 2-lea rand,diversitatea etnica si
lingvistica care exista in Imp.Caroligian va aduce la existenta unor diviziuni
politice care va provoca dezmembrarea rapida a Imperiului dupa moartea
intemeietorului sau,unitatea Omperiului fiind bazata pe administratie unica
imperiala si pe crestinism.
Carol cel Mare organizeaza imperiul sau impunand aceleas norme de drept
tuturor supusilor sai,dar respectand oboceiurile locale,sprijinindu-se pe
guvernarea locala,sefii diferitelor regiuni ale Imperiului,reunindu-se annual
in ADUNAREA GENERALA care se tinea la AACHEN.
La aceasta unificare identitara contribuie si renasterea culturala animata de
teologul ALCUIN care traieste intre 735-804,care copiaza manuscrisele
latine existente in Italia si in fostele provincii ale Imp.Roman de Apus si le
foloseste pentru intemeierea a 2 noi institutii: Cancelaria Imperiala si asa-
numitele scoli palatirale care functionau in cadrul manastirii.
Aceasta valorificare a culturii antice va da nastere ulterior la aparitia unei
tensiuni intre cele 2 culturi(pagana si crestina),insa fara reforma culturala,
Europa Moderna ar fi ramas deconectata,desprinsa de antichtate.
In paralel cu Imp.Occidental,pe teritoriul EUropei de astazi se dezvoltau si
alte entitati culturale: in Rasarit-Imp.Bizantin, In Spania-Califatul arab de
Cordoba, Imp. Bulgar si Imp. Romano-bulgar(imp.Asarestilor) in regiunea
Dunarii de Jos si Imp. KHAZAR in sudul Rusiei si stalele slave.
Dupa MOARTEA LUI CAROL, imperilu sau se destrama in 3 parti(anul
843),prin asa-zisa INTELEGERE de la VERDUN:
-in partea occidentala-statele care azi formeaza Beneluxul si Germania
-in partea orientala
-stateleromei(Italia)
Secolele IX-X aduc noi invazii in Eoropa:invazia vikingilor,invazia
maghiarilor(huni).Germania se imarte in mici entitati politice,ca si Italia.
Dupa incetarea acestor invazii are losc o renastere urbana ,o dezvoltare a
oraselor in centrul si vestul Eoropei.Relativ economice,dinamice si
prospere,orasele care se vordezvolta in sec XII-XIV vor fi focarele
dezvoltarii capitalismului european. Ideologic,clasa nobililor profita de
aceasta ameliorare economica datorata raspindirii oraselor libere,acreditand
ideea concentrarii puterii din nou in mainile nimanui ,absolut lui D-zeu.
Puterea centralizata dupa disparitia Imp. Lui Carol cel Mare fusese
faramitata si dispersata intre marii feudali.
Pt. a concentra din nou puterea, nobilii sprijiniti de biserica, opuleaza ideea
transcendentei statului, fata de indivizii care il servesc.
Conform acestei teze,statele,care urmau sa fie reprezentate de regi monarhi
sunt entitati durabile exterioare persoanelor guvernate.Puterea
monarhilor(regilor) urma sa fie astfel legitimata prin considerarea ei ca fiind
de esenta divina. Religia catolica s-a impus ca o aspiratie universala,ca o
credinta ce urma sa fie impartasita de toti oamenii.Dincolo de diviziunile
administrative si de diversitatea culturala,Biserica Catolica promova unitatea
spirituala.
Aceasta noua forma de integrare ,cea spirituala,se exprima in 3 forme de
unitate:
-unitatea credintei si identitatea institutiilor ecleziastice
-unitatea organizarii sociale si interdependenta celor 3 categorii care formau
societatea crestinea(clericii=cei care se roaga,cavalerii=cei care se
lupta,populatia de rand=cei care muncesc)
-unitatea scrierii si a limbii latine,folosita atat in biserica,cat si in
educatie,administratie si cultura profana.
In intentia Bisericii Catolice de a face unitate europeana,Europa ar fi avut
drept capitala spirituala orasul ROMA, care s-ar fi aflat in centrul unei retele
de episcopii, orase episcopale,inzestrat fiecare cu o catedrala,scoli ,
biblioteci si de asemenea o retea numeroasa de parohii,care ar fi reprezentat
sediul unor scoli primare.
Biserica Catolica urmarea intemeierea unor republici crestine, in care ar fi
fost inclusa Europa. Aceasta unificare spirituala era insa doar relativa, caci
se limita la elita care era capabila sa scrie si sa citeasca. Din aceasta
unificare s-au nascut 3 CULTURI DISTINCTE CU VOCATIE
EUROPEANA alaturi de cultura taraneasca, folclorica, care era etnocentrica,
periferica si locala:
-Cultura scolastica era promovata de clerici ,transmisa prin institutiile de
invatamant,aflate sub patronajul Bisericii,prin cele 4 discipline clasice
cunoscute sub numele de CVADRIUM:teologia,filosofia,dreptul si
medicina.Aceasta cultura a propus personalitati ilustre ca THOMAS
D’AQUINO,DUNS SCOTT.
-Cultura cavalereasca-era partial laica, avand ritualurile sale: ucenicia,
initierea, juramantul,turnirurile,codurile de onoare, aceasta cultura fiind
promovarea unor modele de comportament fondate pe valorile si virtutiile
feudale:fidelitatea fata de suveran si suzeran, loialitatea, camaradenia,
onoarea, apararea celor defavorizati, curtoazia si curtarea femeilor, curajul,
interesul pt literatura epica si poezia trubadurilor(de dragoste).
-Cultura burgheza(oraseneasca) s-a dezvoltat indeosebi in orase si era in
mare parte laicizata.Este cultura orasenimii bogate ,indeosebi din orasele
italiene,din orasele Flandrei, orasele de pe valea Rinului, asa-numitele orase
hauseatice(Hamburg, Bremen, Dantz,Brugges). Institutia de baza era scoala
unde se invata scrisul ,cititul, aritmetica, limbile rationale, contabilitate,
geografie, aceste scoli dezvoltand si neincurajand interesul pt istoria locala si
patriotismul local.
Aceste 3 culturi se intrepatrund, exemplu tipic fiind Italia.
Cele 3 culturi au coexistat si au asigurat armonia crestinatatii pana cand,in
urma reformei religioase promovate in sec Xvi de Martin Luther si Jean
Calvin,apar conflicte intre papi si monarhi,intre clerici si burghezi,intre
nobili si tarani.
Dupa INCHEIEREA MARILOR INVAZII ,la sfarsitul sec X, in Europa s-a
creat si a functionat o tesatura culturala si sociala intensa (care a functionat
pana in epoca noastra).Pot fi mentionate urmatoarele tipuri de retele active
care au favorizat unitatea Europei:
-CRUCIADELE: au difuzat idealul cavaleresc si valorile medievale.In
timpul cruciadelor au aparut o serie de ordine militare,cu institutii care le
erau subordonate castele,spitale, stabilimente pt saraci,pt
orfani,biblioteci.Dintre cele mai imprtante ordine amintim: Ordinul Sf.Ioan
Al Cavalerilor din Malta,Ordinul Cavalerilor Templieri(1119), ordinul
teutonic fondat in anul 1198,deosebit de activ in Prusia,Polonia,Tarile
Baltice.
-CALUGARII CISTERCIENI(fondat in 1098): erau calugari constructori
care au extins stilul gotic in toata Europa,au realizat mari defrisari de
terenuri, au intemeiat sute de abatii din Portugalia pana in Lituania.
-PELERINAJELE intreprinse de credinciosi la locurile considerata
sfinte.Unul din acestea e drumul Romei,iar al 2-lea e pelerinajul la Santiago
de Compostella(Spania) la care participau crestini din toata Europa.
-MARILE TARGURI EUROPENE care dezvoltau rutele comerciale ale
Europei, uneau negustorii si comerciantii europeni, gazduiau asociatii de
negustori(care se grupau in ligi: Liga Saxonilor,etc)
-RETEAUA UNIVERSITATILOR: primele univ au fost infiintate la
Bologna(sec XII),Oxford, Paris ca institutii multiculturale.Univ. reuneau
studenti dint toate tarile Europei,grupati pe “nationes”.Curriculum-ul era
centrat pe teologie,drept si medicina iar studentii di profesorii erau
itinerati(se mutau de la o facultate la alta).Dupa inventarea tiparului la mij
sec XV de catre JohanGutenberg,circulatia cartilor se intensifica, sunt
incurajate limbile nationale iar cunoasterea depaseste cu mult frontierele
teritoriale.
Toate aceste retele formeaza cea de-a 3-a unificare europeana. Renasterea
italiana si iluminismul sunt momentele de varf ale acestei evolutii.
Apar institutii transnationale noi: Academiile de Stiinte, Saloanele
Literare,opera.