Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative

Facultatea de Comunicare şi Relaţii Publice

REFERAT
Sistemul indicatorilor de imagine în
instituţiile de menţinere a ordinii publice:
Jandarmeria, în „Jandarmul din Saint-Tropez”

Realizat de:
Matei Elena – Bianca,
masterand, anul al II-lea
 Argument

Prin acest studiu, ne-am propus să facem un pas în întâmpinarea stabilirii imaginii
structurilor de menţinere a ordinii publice. Ca obiect al studiului am ales filmul „Le
Gendarme du Saint-Tropez” („Jandarmul din Saint-Tropez”), apărut în 1964, produs de
companiile „Franca Films” şi „La Société Nouvelle de Cinématographie” (SNC) sub
îndrumarea regizorală a lui Jean Girault.1 În centrul acţiunii filmului se află instituţia de
menţinere a ordinii publice franceze, Jandarmeria din Saint-Tropez.

Acţiunea filmului

Intriga este nuanţată prin mărirea în grad a sergentului Crouchot, respectiv

transferul la jandarmeria din Saint-Tropez, unde dovedeşte exces de zel în îndeplinirea
sarcinilor. Manifestă acţiuni de eternă măgulire a superiorului său, adjutantul, în timp ce
vădeşte o atitudine rigidă, impenetrabilă, severă faţă de subalterni. În timp ce Cruchot şi
colegii săi întreprind scenarii de flagrant şi capturare a nudiştilor, fiica jandarmului,
Nicole este atrasă de viaţa socială a oraşului. În încercarea de a se face acceptată într-un
grup de tineri bogaţi şi jenată de inferioritatea rangului deţinut de tatăl său, Nicole
pretinde că este fiica unui american cu avere, deţinătorul unui fastuos yacht în portul din
Saint-Tropez. Acţiunea se complică atunci când tânăra este implicată în furtul maşinii
americanului, care ascundea în portbagaj un tablou valoros pictat de Rembrandt.
Jandarmul ajunge accidental în posesia tabloului şi, cu ajutorul fiicei sale şi a noilor ei
prieteni, reuşeşte să-i demaşte şi să-i aresteze pe hoţi. Acest fapt îl propulsează pe
jandarmul Cruchot la statutul de erou al oraşului Saint-Tropez, drept pentru care se
organizează o paradă în onoarea Jandarmeriei, susţinută de fanfară şi de ovaţiile
cetăţenilor mulţumiţi de serviciile prompte ale instituţiei.2

1
WIKIPEDIA, http://fr.wikipedia.org/wiki/Le_Gendarme_de_Saint-Tropez şi IMDb,
http://www.imdb.com/title/tt0058135/, accesate la 20.11.2010
2
Acţiunea filmului este rezumată în urma vizionării acestuia.

2
 Specificul activităţii instituţiei

Jandarmeria franceză reprezintă organul de stabilire şi menţinere a liniştii

cetăţenilor din spaţiul francez, asigurând ordinea publică. Scopurile sale pornesc de la
supravegherea ordinii publice şi se conturează către asigurarea şi menţinerea securităţii
cetăţenilor în slujba cărora îşi desfăşoară activitatea.

Sistemul indicatorilor de imagine

Conform cursului,3 sistemul indicatorilor de imagine reprezintă imaginea

dezirabilă a organizaţiei, care se poate stabili printr-o serie de etape.
În prima etapă se stabilesc palierele de investigare socială a organizaţiei.
Cea de-a doua etapă urmăreşte trasarea „elementelor definitorii ale palierelor de
investigare ale imaginii sociale cu impact semnificativ din punct de vedere imagologic”.
Cea de-a treia etapă are în vedere identificarea unor elemente menite sa trezească
interesul mass-media în raport cu actorul social analizat.
La un nivel general, interesul media pentru poliţie ar fi suscitat de elemente
precum înfăţişarea unor poliţişti corupţi, de încălcarea drepturilor omului şi a legilor de
către poliţişti, de măsura îndeplinirii rolului de garantare şi respectare a dreptului la
apărare. În cazul de faţă, mass-media ar fi putut fi „acroşate” de excesul de zel al recent
sositului jandarm, de împoticnirile jandarmeriei în eradicarea expunerii nudităţii pe
plajele oraşului – port, de implicarea fiicei unui subofiţer în furtul unei maşini, de
stabilirea capabilităţii şi promptitudinii organelor de ordine în soluţionarea unui caz de
furt şi, mai ales, de implicarea directă, intempestivă a unui jandarm în furtul unui tablou
de o valoare inestimabilă, intervenţie finalizată cu succes, dar după multe peripeţii.
Folosind o structură minimală, în cazul instituţiei Jandarmeriei din filmul studiat,
putem deosebi următorii indicatori de imagine:

3
HALIC, Bogdan, CHICIUDEAN, Ion, Curs de Analiza imaginii organizaţiilor, Bucureşti, SNSPA, 2010,
Tema 2, p. 21.

3
 Indicatorul de imagine
Eficacitatea Jandarmeriei
Competenţa conducerii Jandarmeriei
Competenţa şi abilităţile Jandarmilor
Implicarea în societate/relaţiile cu
comunitatea
Specificul sistemului de indicatori de imagine este stabilit printr-o serie de
subindicatori:
Indicatorul de imagine
Eficacitatea Jandarmeriei
Competenţa conducerii Jandarmeriei
Competenţa şi abilităţile jandarmilor
4
Semnificaţia indicatorului
Maniera şi măsura în care îşi îndeplineşte
instituţia rolul stabilit; acest indicator de
imagine urmăreşte funcţionarea optimă a
instituţiei şi vizează particularităţile
caracteristice
Modalităţile de conducere a instituţiei şi
calitatea top şi midle managementului
Cât de bine instruiţi si de capabili sunt
jandarmii
Relaţiile stabilite de Jandarmerie cu
societatea-comunitatea, în afara cadrului
profesional al instituţiei
Subindicatorul de imagine
- concepţie modernă de organizare;
- fonduri suficiente primite de la stat;
- resurse materiale suficiente primite de la
stat;
- resurse de personal suficiente;
- protecţie socială corespunzătoare a
jandarmilor;
- sistem intern de gratificaţii;
- stare morală bună a jandarmilor.
- profesionalism ridicat;
- experienţă şi rezultate semnificative;
- conduită şi moralitate ireproşabile;
- distribuire a sarcinilor în funcţie de
nivelul de pregătire al jandarmilor;
- capacitate de a concepe şi coordona
acţiuni poliţieneşti, precum flagrant,
anchete, arestări fără soldare cu victime şi
pagube minime.
- nivel corespunzător de calificare
profesională;
- nivel impecabil de corectitudine pe toate
planurile;
- sancţionarea cetăţenilor conform legii;
- experienţă profesională semnificativă;

Implicarea în societate/relaţiile cu
comunitatea
- obedienţă şi loialitate faţă de conducere şi
de instituţie în sine;
- nivel crescut de profesionalism în
îndeplinirea sarcinilor de lucru.
- atitudine de sprijin a agenţilor economici
şi a cetăţenilor care respectă legea în
diverse activităţi;
- participare la acţiuni culturale, sociale ca
figuri legitime;
- organizare de evenimente şi înfăptuire de
acţiuni cu caracter umanitar.

După trecerea prin filtrul propriu de analiză a instituţiei care apără ordinea civică,
aşa cum este prezentată în filmul „Jandarmul din Saint-Tropez”, am concluzionat că
imaginea reală a instituţiei se îndepărtează uşor de structura imaginii dezirabile.
Eficacitatea Jandarmeriei este lacunară în modernitatea conceptelor de organizare
internă, mergându-se mai degrabă pe principii despotice, milităreşti în care superiorii
„taie şi spânzură”, iar subalternii nu au altceva de făcut decât să urmeze orbeşte ordinele.
Conducătorul Jandarmeriei, în persoana adjutantului Jérôme Gerber, dovedeşte o
incompetenţă izbitoare comparativ cu aşteptările revendicate de funcţia pe care o deţine.
Urmărindu-i evoluţia pe parcursul celor aproximativ 90 de minute de film, e inevitabil ca
spectatorii să nu se întrebe pe ce criterii a fost învestit în funcţie. Este incapabil să-şi
coordoneze echipa în acţiunile specifice poliţiei, acest rol revenindu-i în schimb
subalternului său, Cruchot, în timp ce leader-ul legitim urmează ordine aproape întocmai
ca oricare dintre jandarmi. Nivelul scăzut de moralitate, dar crescut de corupţie
caracteristică fanfaronilor oportunişti este subliniat încă de la primele sale prestaţii din
film; în acest context sugerează că se va ocupa personal de răscumpărarea tichetului de
amendă acordat de Cruchot, primarului din Saint-Tropez.
De asemenea, jandarmii suferă de lipsă de pregătire adecvată, interes scăzut faţă
de activităţile obişnuite mediului de lucru, încurajarea micilor delicte ale cetăţenilor prin
neobservarea intenţionată a anumitor nereguli. Înfăţişează modelul clasic al poliţistului
care urmează ordinele într-o manieră mecanică, varianta francezilor a românescului
personaj poliţist „Garcea”. Obtuzi, nepricepuţi, cu viziuni limitate, jandarmii din Saint-

5
Tropez au nevoie de îndrumare din partea unei mâini ferme, pe care o găsesc în aciditatea
şi expansionismul poliţienesc din caracterul noului lor şef.
Ca instituţie şi organ de pază, Jandarmeria este destul de implicată în activităţi de
interacţiune extra-profesională cu societatea/comunitatea pe care o supraveghează şi
protejează în acelaşi timp. Prin statutul oferit de funcţia pe care o deţine, Gerber participă
la evenimente cu caracter de divertisment organizate de diferiţi cetăţeni „sus-puşi”, cum
este cazul petrecerii organizate de una dintre cele mai bogate familii din oraş. De luat în
calcul este şi parada de final organizată îndeosebi în cinstea proaspătului erou –
jandarmul Cruchot.
În defavorarea Jandarmeriei în vastitatea ansamblului ei, filmul oferă mai multă
credibilitate şi eficienţă la nivel individual, celui care stă la baza acestei instituţii:
jandarmului.
În încercarea de a analiza structura imaginii unui organ de poliţie, în personajul
jandarmul Cruchot, vom avea în vedere următorii indicatori de imagine:

Indicatorul de imagine Semnificaţia indicatorului

Asumarea gradului/funcţiei deţinute
Dimensiunea poliţienească/profesională
Dimensiunea umană
Cum îşi îndeplineşte atribuţiile.
Care este nivelul de pregătire profesională
si ce activitate desfăşoară în cadrul
jandarmeriei, cu precădere asupra calităţii
acţiunilor sale.
Ce calităţi umane posedă jandarmul;
indicatorul face referire strict la viaţa
personală a jandarmului.

având centrul de interes asupra următorilor subindicatori:

Indicatorul de imagine Subindicatorii de imagine

Asumarea gradului/funcţiei deţinute
- plasarea reală în grila organizatorică
internă a instituţiei;
- conştientizarea propriilor atribuţii;
- subordonare faţă de conducere;
- bună coordonare a activităţilor stabilite de
conducere;
- propunerea unor variante pentru
soluţionarea conflictelor interne, dar şi din
comunitate;

6

Dimensiunea poliţienească/profesională
Dimensiunea publică
Dimensiunea umană
- relaţie bună cu superiorii;
- relaţie bună cu subalternii;
- bună mediere în relaţiile dintre conducere
şi jandarmi;
- experienţă profesională semnificativă şi
evidenţiată.
- relaţie optimă cu cetăţenii;
- relaţie bună cu mass-media;
- relaţie bună cu Biserica;
- implicare în activităţi umanitare, sociale,
culturale.
- inteligenţă;
- bun familist;
- moralitate;
- credibilitate;
- bune abilităţi de leader;
- stil de viaţă echilibrat.

După vizionarea filmului şi urmărind sistemul indicatorilor de imagine raportat la

personajul analizat, am ajuns la următoarele concluzii:
Jandarmul Cruchot îşi cunoaşte locul în ierarhia jandarmeriei, dar are tendinţa de
prelua din atribuţiile ce-i revin superiorului său; în anumite situaţii, îi oferă acestuia
directive precum ar face cu un subaltern. Pe de altă parte, încearcă să îşi formeze o
imagine pozitivă în faţa conducerii, manifestând o atitudine servilă pentru superior şi una
extrem de severă faţă de subordonaţi. Deşi este invidiat de colegi, uşor temut de
jandarmii cu grade inferioare, reuşeşte cumva să le câştige tuturor încrederea, respectul,
aprecierea.
Obţine mărirea de funcţie pe merit, conform experienţei profesionale şi pe baza
rezultatelor obţinute în diminuarea infracţionalităţii în teritoriul său de jurisdicţie.
Posedând o inteligenţă care aminteşte de flerul unui poliţist bine intruit, reuşeşte într-un
final „să iasă basma curată” din toate încurcăturile în care este implicat, să soluţioneze
toate cazurile pe care şi le propune sau pe care le descoperă fortuit.
Este un bun familist, încearcă să-i ofere fiicei sale o educaţie parentală
moralizatoare.
Astfel, structura imaginii dezirabile este apropiată de imaginea reală observată.

7
 SURSE:

- HALIC, Bogdan-Alexandru, CHICIUDEAN, Ion, Curs de Analiza

imaginii organizaţiilor, Bucureşti, SNSPA, 2010

- IMDb, Le Gendarme du Saint-Tropez ( 1964),
http://www.imdb.com/title/tt0058135/
- WIKIPEDIA, Le Gendarme du Saint-Tropez, ediţia în franceză,
http://fr.wikipedia.org/wiki/Le_Gendarme_de_Saint-Tropez
- Le Gendarme du Saint-Tropez, un film de Jean Girault, Franca Films şi La
Société Nouvelle de Cinématographie, Franţa, 1964