www.referat.

ro

“ Universitatea Politehnica Bucuresti”

Facultatea de stiinta si ingineria materialelor
Stiinte ingineresti aplicate

SOFTWARE

Student:
Coltun Cristina-Monica

Grupa: 1011B

An I

Bucuresti 2010
Cuprins:

Diferite tipuri de software …………………………………………….3

Sistemul de operare …………………………………………………...3

Principalele functii ale unui sistem de operare ……………………….5

Cele mai utilizate sisteme de operare ………………………………....6

Aplicatii software ……………………………………………………..7

Aplicatiile software care pot fi folosite la birou sau acasa ……………………..7

Etapele realizarii aplicatiilor software ………………………………...7

Etapele standard ale realizarii unui program …………………………..7

Concluzie ……………………………………………………………....19

Bibliografie ………………………………………………………….…10
 Diferite tipuri de software

Prin termenul de “software” se intelege ansamblul programelor, procedurilor si

rutinelor care controleaza functionarea eficienta a elementelor hard. Un sistem de calcul
nu poate sa prelucreze date fara sa fie programat. Un program consta dintr-o succesiune
de instructiuni ce converg catre solutia problemei ce trebuie sa fie rezolvata.

Ansamblul programelor care alcatuiesc componenta software pot fi impartite inca

de la inceput in doua categorii:

o Progarme de sistem – coordoneaza modul in care lucreaza componentele

sistemului si ofera asistenta in functionarea programelor se aplicatii. Se spune ca ele
alcatuiesc software de baza.
Programele de sitem sunt proiectate astfel incat sa faciliteze utilizarea eficienta a
resurselor sistemului de calcul si sa ofere instrumente pentru dezvoltarea de executie a
programelor de aplicatii. Aceste programe sunt elaborate pentru anumite tipuri de sisteme
de calcul si nu se pot folosi pe alte tipuri. Ele sunt furnizate de catre producatorii
sistemelor de calcul sau de catre firme specializate. Programele de sistem se refera in
principal la sistemul de operare.
o Programe de aplicatii (software de aplicatii)- executa sarcini de prelucrare care
duc in mod direct la obtinerea rezultatelor rezolvarii unor probleme formulate de catre
utilizatori. Ele justifica gama larga de utilizari posibile a unui calculator. Exemplele de
aplicatii pot fi foarte numeroase: editarea si procesarea textelor, elaborarea rapoartelor
statistice, financiar-contabile si bancare, proiectarea asistata constructiva si tehnologica,
prelucrarea de imagini si sunet, modelarea si simularea sistemelor dinamice, gestiunea
bazelor de date si multe altele. Executia propriu-zisa a unui program de calcul este un
proces complex, la derularea caruia participa atat hard-ul, cat si o parte din softul unui
calculator.
Softul de sistem este constituit din acele programe care coordoneaza diferite parti
ale sistemului de calcul, pentru ca acesta sa execute alte programe(pe cele de aplicatii)
rapid si eficient. Programele de sistem reprezinta un mediator intre programele de
aplicatii si hard-ul calculatorului, urmarind in acelasi timp si degrevarea operatorului
uman de o intreaga gama de sarcini de rutina.

Sistemul de operare (SO)- ansamblu de proceduri manuale si module de

program de sistem prin care se administreaza resursele sistemului de calcul(procesoare,
memorie, periferice, informatii ) ce asigura utilizarea eficienta, in comun, a acestor
resurse si ofera utilizatorului o interfata cat mai comoda pentru utilizarea sistemului de
calcul.
 Asadar, sistemul de operare poate fi considerat ca reprezentand interfata dintre
componentele har si utilizator.
Pentru a raspunde rolului de interfata hardware – utilizator, majoritatea sistemelor de
operare sunt organizate pe doua nivele:

o Fizic – mai apropiat de hardware cu care interfereaza printr-un sistem de

intreruperi. Intreruperea presupune executiei programului in curs printr-un semnal, ca
urmare a unui eveniment, deservirea intreruperii si apoi reluarea executiei programului in
curs.
 o Logic – mai apropiat de utilizator, interferand printr-un sistem de comenzi,
limbaje de programare, utilitare.

Corespunzator acestor doua niveluri, sistemele de operare cuprind in general doua

categorii de programe:

o De comanda si control pentru coordonarea si controlul tuturor functiilor

sistemului de operare ( procese de intrare/iesire, executia intreruperilor, comunicatia
hardware- utilizator etc.);
o De servicii ( prelucrari) – executate sub supravegherea programelor de comanda
si control, utilizate de programator pentru dezvoltarea programelor sale de aplicatie.

Principalele functii ale unui sistem de operare sunt:

Gestiunea prelucrarilor – ofera posibilitati de pregatire si lansare in executie a

programelor de aplicatie.

Pentru aceasta, sistemul de operare trebuie sa dispuna de:

o Un editor de texte, pentru introducerea si modificarea unui program sursa

( program scris intr-un limbaj de programare );
o Un translator pentru limbajul de programare folosit ( asamblor, compilator,
interpretor ), pentru traducerea instructiunilor din programul sursa intr-in limbaj
recunoscut de sistemul de calcul ( program obiect);
o Un editor de legaturi pentru realizarea de legaturi intre modulele obievt in
vederea construirii structurii pe segmente, necesare executiei programelor ( program
direct executabil ). Acesta se incarca in memorie de catre componenta sistemului de
operare numita incarcator, si din acel moment executia poate avea loc.
o Gestiunea resurselor- identificarea programelor ce se executa, a necesarului de
memorie, a dispozitivelor periferice si a cerintelor privind protectia datelor;
o Gestiunea fisierelor- realizeaza separarea fisierelor incarcate in memorie si
grupeaza fisiereke pe diferiti utilizatori;
Facilitati puse la dispozitia utilizatorului referitor la compresia datelor, sortarea,
interclasarea, catalogarea si intretinerea bibliotecilor prin programele utilizator
disponibile. Aceste facilitati se refera la programele utilitare care pun la dispozitia
utilizatorilor o serie de programe pentru defragmentare, comprimare sau devirusare;
Planificarea executiei lucrarilor dupa anumite criterii ( timp de executie, prioritati) astfel
incat unitatea centrala sa fie utilizata eficient;
Coordonarea executiei simultane a mai multor programe, prin urmarirea modului
de executare a instructiunilor, depistarea si tratarea erorilor, lansarea in executie a
operatiilor de intrare/iesire;
Asistarea executiei programelor de catre utilizator, printr-o interfata prietenoasa, atat la
nivel hardware, cat si la nivel software.
Dintre cele mai cunoscute sisteme de operare se pot amintii: Windows, Mac
Operating System, Linux, Unix, Novell. Acestea contin mai multe versiuni. Prin
versiunea unui program software se intelege stadiul la care s-a ajuns in dezvoltarea soft-
ului respectiv in momentul difuzarii lui publice. De exemplu, compania Microsoft si-a
etichetat versiunile intai prin numere ( Windows 95, Windouws98, Windows 2000) si
apoi prin coduri alfanumerice (Windows Me, Windows XP). Astfel, un simplu utilizator
poate compara doua versiuni diferite ale aceluiasi program pentru a constata evolutia
programului si facilitatile suplimentare oferite.

Alte functii ale unui sistem de operare sunt:

o Alocarea resurselor sistemului. La initializarea calculatorului, este

activata o componenta a SO numita supervizor(sau monitor, nucleu, kernel). Acest
program nu se gaseste in memoria interna, el trebuind sa fie incarcat aici printr-un
procedeu special denumit boot-strap. Supervizorul este cel care decide ce alte
componente ale SO vor fi activate pentru executia unor programe utilizator sau pentru
realizarea operatiilor solicitate de catre operator, predand controlul pe rand acestora
pentru a-si indeplini functiile. Pentru a lua decizii, supervizorul trebuie sa comunice cu
utilizatorul sau programatorul. Acest lucru se realizeaza printr-un limbaj de comanda,
alcatuit dintr-o colectie de comenzi sintactice, impreuna cu regulile de utilizare a
acestora.
o Comenzile introduse- interpretate de un program translator al limbajului
de comanda- pot fi ordine ale utilizatorului pentru cautarea,salvarea,copierea sau mutarea
fisierelor, activarea unor resurse de I/E, specificarea limbajului de programare utilizat,
definirea formatelor de intrare si iesire ale datelor, prelucrari specifice necesare executiei
programelor de aplicatii. Limbajul de comanda se mai numeste job-control
language(JCL), deoarece un program de aplicatii ce trebuie sa fie executat este uzual
desemnat prin termenul de job. Sistemul de operare realizeaza alocarea resurselor prin
intermediul componentei supervizor, care comunica printr-un limbaj de comanda cu
programatorul sau utilizatorul sistemului.
o Programarea resurselor si job-urilor. Simpla alocare a resurselor unui
program utilizator(job) inidica “ce” trebuie folosit, insa si “cand”. De asemenea in
sistemele cu facilitati pentru executia paralele a job-urilor pot aparea cereri simultane de
resurse, care pot duce la conflicte de acces. Componente speciale ale SO se ocupa de
planificarea etapelor de executie pentru fiecare job, “semaforizeaza” accesul la diferitele
module de calcul, stabilesc prioritati si cozi de asteptare, desincronizeaza operatiile
rapide(cum sunt cele executate UC) de altele mai lente(transferurile cu perifericele de
I/E).
o Monitorizarea activitatilor. Un SO trebuie sa fie capabil sa urmareasca
si sa inregistreze toate actiunile desfasurate de sistemul de calcul pentru executia unui
program. Mai mult, el trebuie sa poata furniza oricand utilizatorului informatii despre
succesul sau insuccesul unor activitati, fie proprie initiativa(prin mesaje adresate imediat
acestuia), fie la cerere. In plus, o serie de date statistice privind executia programului
trebuie adunate pentru a putea fi eventual consultate de cei interesati. Acestea se referata
atat la parametrii de performanta ai calculatorului, dar si la costurile implicate de
procesare.
 Pentru asigurarea functiilor enumerate mai sus, in proiectarea sistemelor de
operare se impune asigurarea unor criterii de perfromanta, care se refera in principal la:

o timpul de raspuns adica marimea intervalului de timp scurs intre lansarea unei
cereri de serviciu(comanda) si executarea acesteia de catre sistem(achitarea
comenzii);
o simultaneitatea prelucrarilor reprezentand gradul in care SO poate lucra in
acelasi timp pentru mai multi utilizatori(multi-user) sau poate executa simultan mai multe
job-uri(multi-programare), eventual apartinand aceluiasi utilizator(multi-tasking);
o partajarea si protectia care se refera la nivelul in care li se permite utilizatorilor
de catre SO ca acestia sa foloseasca in comun informatii, cat si nivelul la care pot
comunica intre ei in siguranta, evitandu-se accesele neautorizate sau
alterarea(intentionata sau nu) a datelor;
o generalitatea, flexibilitatea, extensibilitatea care masoara gradul in care SO este
adaptabil unor contexte specifice(exprimate prin limitari impuse programelor utilizator),
precum si gradul in care se pot include in sistemul de calcul noi componente hard si soft,
fara eforturi de proiectare si programare deosebite;
fiabilitatea si disponibilitatea reprezentand proprietatea sistemului de calcul de a cadea
cat mai rar in pana. Daca la nivel hard aceasta proprietate se poate asigura fie prin
utilizarea unor componente de inalta calitate, fie prin multiplicarea modulelor critice, la
nivel soft este necesara obtinerea tolerantei la defectiuni. Aceasta calitate se refera la
degradarea lenta a performantelor, fara ca ele sa scada sub un anumit prag si fara ca
sistemul sa devina neoperational;
o transparenta si vizibilitatea reprezentand doua proprietati antagonice.
Transparenta se refera la faptul ca utilizatorul nu “vede” procesele desfasurate de
sistemul de operare in spatele interfetei de comunicatie, prin intermediul careia el
transmite comenzi si primeste mesaje. Pe de alta parte, utilizatorului trebuie sa i se
permita, de cate ori solicita, sa penetreze in structura SO si sa obtina anumite informatii
despre mecanismele, sale de lucru, necesare-de exemplu- realizarii unor perfectionari sau
eliminarii unor anomalii functionale.
Fiecare sistem de operare este destinat fie unuia, fie mai multor tipuri de
calculatoare(grupe de familii compatibile). Performantele lor in raport cu criteriile
enuntate mai sus difera uneori radical.

Cele mai utilizate sisteme de operare sunt:

o AOS, DG sistem de operare utilizat de Data General

o CPF, SSP sistem de operare pentru calculatoarele IBM
o GCOS sistem de operare pentru maniframes Honeywell
o Macintosh System Software sistem de operare orientat meniu pentru
minicalculatoarele Macintosh Apple
o MCP/AS, OS 1100 sistem de operare pentru maniframes Unisys
o MS-DOS sistem de operare pentru PC-uri compatibile IBM
o MVS, VM sistem de operare pentru maniframes IBM
o OS/2 sistem de operare destinat familiei de cicrocalculatoare IBM PS/2
 o PC/DOS sistem de operare pentru PC-uri compatibilr IBM echivalent cu MS-
DOS
o UNICOS, COS sistem de operare pentru Cray 2
o UNIX sistem de operare multiuser, multitasking
o VAX/VMS sistem de operare pentru familia mini VAX
o Xenix, Venix, A/UX versiuni de operare UNIX

Aplicatii software

Aplicatiile informatice sunt reprezentate de acele programe ce sunt realizate

pentru utilizatori cu scopul de a folosi calculatorul intr-o problema specifica si pentru a
indeplini o anumita sarcina ( procesare de text, facurare, aplicatii grafice).
Exista diferite programe fiecare avand o functie specifica, de exemplu:
Programe de comunicatii – Yahoo Messenger, Outlook Express ( cu ajutorul acestor
programe se pot trimite mesaje si comunica cu diferite persoane indiferent de localizarea
geografica a acestora).
Programe de manipulare si gestiune a fisierelor- MS-DOS, Linux, Windows Explorer (cu
ajutorul acestor programe se pot crea, sterge sau redenumi fisiere).
Programe de navigare pe WEB- Mozilla Firefox, Internet Explorer (cu ajutorul acestor
programe puteti accesa diferite pagini de Internet).
Programele de procesare text- WordPro, StarOffice, Document, Microsoft Word
(cu aceste programme se pot accesa informatiile sub forma de text, avand posibilitatea de
editare, salvare si imprimare a documentului).
Programele de calcul tabelar- Microsoft Exeel, Lotus 1-2-3, StarOffice
Spreadsheet ( aceste programe permit manipularea datelor numerice existente in tabele
de calcul).
Programele de gestiune a bazelor de date- Visual FoxPro, Microsoft Access,
Oracle (aceste program organizeaza colectii mari de date, pentru ca informatia sa fie
disponibila utilizatorului prin realizarea interogarilor si a extragerilor de date).
Altele, folosite in demenii diverse, specializate- Adobe Illustrator, Quark Express.

Aplicatiile software care pot fi folosite la birou sau acasa se pot enumera:

o Program de procesare de text : Word, WordPerfect, AmiPro;

o Program de baze de date: Access, Filemarker Pro;
o Pragram de calcul tabelar: Excel. Lotus 1-2-3;
o Program de prezentari: PowerPoint, Freelance;
o Program de posta electronica: Outlook Express, Microsoft Outlook
o Program de navigare pe Internet: Internet Explorer;
o Program de contabilitate : Ciel, NeoSys ;
o Program de salarii : Ciel, NeoManager.
 Etapele realizarii aplicatiilor software:

Realizarea unei aplicatii software reprezinta o actiune complexa care imbina un

mare numar de activitati eterogene ( de analiza, de proiectare, de programare,
implementare si exploatare), cu un pronuntat caracter creativ si la care coopereaza mai
multe unitati organizatorice. In plus, reclama resurse umane, materiale si financiare
insemnate, pe o perioada considerabila de timp. Folosirea eficienta a acestor resurse, in
scopul obtinerii unei aplicatii performante a impus ordonarea acestui proces complex
intr-o succesiune bine stabilita de etape si subetape si utilizarea unor metode si tehnici
adecvate.

Etapele standard ale realizarii unui program sunt:

1. semnalarea necesitatii unui program ( etapa de analiza ) – realizare stiudiu de

fezabilitate pentru a vedea aria de aplicabilitate, cerintele, conditiile pa care trebuie sa le
indeplineasca programul;
2. proiectarea programului (etape de design ) – realizarea bazelor de date,
definirea modelului de ansamblu al aplicatiei tinand seama de cerintele si restrictiile
stabilite in etapa anterioara si planificarea realizarii esalonate a acesteia pe componente;
3. realizarea programului- etapa de programare (programming) folosind tehnici
si limbaje de programare adegvate;
4. testarea- programului- (etapa de testing ) in aceasta etapa programul este
implementat in paralel cu cel deja existent sau serealizeaza testarea lui in cadrul unei
sectii sau a unui departament;
5. implementarea programului- odata testat si eventual imbunatatit, programul
este gata pentru implementare, de data aceasta in totalitate, fara a mai necesita un alt
program in paralel;
6. verificare- studierea modului in care programul respectiv raspunde tuturor
cerintelor beneficiarului;
7. intretinere- actualizare, perfectionare, modificare in functie de schimvarea
conditiilor reale.
 CONCLUZIE:

Software este totalitatea programelor care asigura functionarea corecta a

elementelor hardware.
Software este un sistem de programe pentru computere si procedurile de aplicare
a lor furnizate o data cu computereul sau alcatuite din utilizatori.
Software - componente logice, care creeaza impresia de “ inteligenta” a
calculatorului .
Software - Sistemul de operare (SO)
- Programe de aplicatii
Software - programe de sistem-sistemul de operare- controleaza alocarea
resurselor in calculator
- programe de aplicatii- destinate rezolvarii unor probleme specifice unei aplicatii
 Bibliografie:

1 Concepte de baza ale tehnologiei informatiei / ECDL modulul 1/ Colectia ECDL de

Baza/ ANDRECO EDUCATIONAL GRUP
2 Vreau sa stiu 1000 de intrebari si raspunsuri/ Teora
3 Caiet clasa a 9 a
4 Calculatoare electronice/ Fundamente hard si soft/ Iulian Breazeanu/ editura
Bibliotheca Targoviste
Powered by http://www.referat.ro/
cel mai tare site cu referate