Sunteți pe pagina 1din 15

-1-

Radioul = cea mai accesibila modalitate de acces la informatii sau divertisment.


 costuri foarte mici necesare consumului de emisiuni si programe radio ;
 costuri de productie foarte mici .

In S.U.A se gasesc 1/3 din totalul posturilor de radio .


-conform sondajelor , 99% din familiile americane dispun de cel putin 5 aparate de
radio
-> astfel in S.U.A nr. aparatelor radio este de 2 ori mai mare decat tirajul zilnic al
tuuror ziarelor .

In Franta , aproximativ 70% din populatie asculta zilnic radioul.


In Marea Britanie ~ 90% din populatie.
In Italia , statisticile indica doar 60% din populatie..

Primul schimb de semnale hertziene : pe distanta de 400m , apoi 2000m , in 1895 in


Italia si au fost coordonate de tanarul Guglielmo Marconi .
Se-ntelege ca primele ca primele posturi de radio au avut caracter experimental ,
fiind vorba chiar despre momentul ce a marcat chiar punctul de plecare.
Dezvoltarea radioului , insa , a avut etape , viteze si specificuri diferite :
 1922 – Elvetia , Lausanne ;
 1923 – Austria , Viena ;
 1924 – Italia , Roma ;
 1922 – Danemarca ;
 1925 – Ungaria , Polonia , Norvegia si Romania ;
 1926 – Iugoslavia ;
 1929 – Bulgaria ;
 Sfarsitul anilor ’30 - Grecia si Turcia .

Inainte de 1930 , radioul nu are o raspandire mare ci una mica in afara Europei si a
Americii de Nord . Cele cateva emitatoare radio din Asia ( 1925 Japonia ) si din
Africa au rezultat datorita puterilor coloniale .

Initial programele radio erau realizate de actori ->din 1960 au fost realizate de
oameni specializati ( jurnalisti , oameni de radio ) .

Ex! : Razboiul lumilor care la 30 oct 1938 a perturbat orasul New York ( realizat de
tanarul de 23ani Orson Wells )
Perioada razboaielor mondiale
Radioul ->arma psihologica cu rol de intoxicare si de dezinformare a adversarului
prin “propaganda neagra” .
Dupa primul razboi mondial preocuparile din domeniul radiofonic tind spre
comunicarea publica.
Radiofuziunea isi demonstreaza superioritatea ( ca utilitate si raza de transmitere a
mesajului ) asupra presei scrise.

In 1919 – prima statie de radiofuziune din lume la Pittsburgh , cu programe


muzicale si buletine de stiri. 15 iunie 1920 – a fost transmis primul concert .

DEZVOLTAREA
RADIOULUI IN :

 S.U.A

Nr de receptoare 50.000 in 1921


Radio 600.000 in feb. 1922

“boom” al radioului 4milioane in 1925


10milioane in 1929

 EUROPA
In 1925 – posturi de radio existau in 19 tari “Ziarul fara hartie si fara frontiere
“ ( Lenin )
- > in Rusia era sustinu de catre stat.

“Era Radioului” ( 1930-1960 )

-inceputurile profesionalizarii radioului


-textele pt radio nu mai sunt redactate de oameni din presa scrisa
-incep sa apara meserii din zona radio

“Jurnalism radio “ , Vasile Traciuc


1908 – anul marcat de primele incercari de radiotelegrafie ( Constanta)
-prima transmisie a unei emisiuni din Romania – 1925 iulie Dragomir Hurmuzescu
“parintele” radiofoniei romanesti .
- 1 mai 1928 – prima emisiune oficiala a Societatii de Difuziune Radiotelefonica din
Romania

1977 – decretul nr 473 , privind organizarea si functionarea Radioteleviziunii din


Romania
- > radioul si televiziunea desemnau principale uniforme de propaganda ale
regimului comunist.
TERMINOLOGIE :

1. SEMNALUL DE POST / JINGLE


 echivalentul vizualizarii grafice a titlului unui ziar .
- stabileste identitatea postului pe scala de frecventa
- poate aparea in diferite forme :
1. cantate
2. voce – sec ( fara alte elemente )
3. sonor + voce ( fundal sonor in spatele vocii )
- contine un set minim ale informatiei
1. numele postului
2. frecventa postului
3. sloganul postului

2. VOX-ul

-“vocea strazii “ ; luate unei game de subiecti diversi ; persoane diferite ca


sex,varsta,prefix,religie,
-presupune o selectie aleatorie ( in special publicul) : pe strada , la manifestari
culturale , la evenimente politice .
-zonele tratate sunt variate si apartin domeniului politic , cultural , social etc.
-durata : 1min si ceva ..

3.PROMO –ul

-este reclama la productia proprie ( la o emisiune in cadrul redactiei respective )


-durata : maxim 20-30 secunde.

4.HITMIX

-mixaj de piese muzicale , de obicei hit-uri,cu rol de legatura intre calupuri de


programe,ce identifica playlist-ul muzical al postului
-durata frecventa este de 30sec
-poate avea si un scop utilitar

5.FUNDAL / BLANK

-element orchestral ce insoteste vocea ( pe sub voce)


-introduce o anumita stare de spirit ascultatorului
-emisiuni ,amintiri,stiri,concursuri
6.BLANK- “fundal zero”

-rol de a conferi un plus de gravitate mesajului citit , dar atentia ascultatorului


va fi captata exclusiv de continutul mesajului .

7.INSERT

-material inregistrat introdus in cadrul unei stiri , interviu , etc


-confera un plus de credibilitate
-este utilizat adesea in cazul situatiilor de criza

Alte elemente :

a) intro – semnal sonsor scurt


out - sfarsit ( de stire )
bara – un element care face trecerea de la o stire la alta
b) flash informativ – stiri pe scurt ( 2 – 3 stiri )
c) buletin informativ : -are structura fixa ( stiri+sport+meteo) ; 45 sec
d) jurnal de stiri : -foarte consistent ( meteo+sport dezvoltate ) : 15 ~ 20min
Obs. : apar stiri cu multe inserturi , dar si alte genuri
informative : reportaj , interviu, documentar .

e) calup publicitar

MATINAL :
-primul traseu de program radio
-incepe pe la 6-7 si merge pana la 10
-cel mai complex ( cu multe rubrici : horoscop,trafic,meteo,curs valutar )
-este programul de radio cu cea mai mare audienta

Program de insotire
-cu o structura lejera
-merg pana seara , unde incep emisiuni specializate.

Playlist

Organigrama unui post de radio :


-nu exista una general valabila

Elemente comune :
 Departamente
- stiri
- programe / muzical
- programe / publicitate / marketing
- productie
- tehnic

1. Departamentul de stiri :
-reporter
-redactor
-editor
-prezentator
-corespondent / colaborator / invitat permanent

2. Departamentul Programe / Muzical


-realizator de programe : matinal , program de insotire , emisiuni specializate .
-invitat permanent / specializat

Clasificare Posturi :

1. Aria de emisie :
a) locale- un singur oras / localitate

- profilul programului este divers dar generalizat


- programele informative sunt adresate publicului – tinta
public format din segmentele respectivei comunitati

b) regional - regiunea geografica extinsa


- public tinta ( nr mai mare si mai variat )
- grila de programe raspunde unui segment mai larg si mai variat
- informatii de interes regional

c) national - pe intreg teritoriul unui stat


- program variat
- segmentele de public – tinta sunt mult mai variate decat in cazul
precedentelor doua .

d) international
ex : Radio Romania International ( RRJ )
In cadrul SRR functioneaza un departament specializat
- departamentul RRJ : a) RRJ-1 romana + romana
b) RRJ-2 alte limbi

-legatura directa cu institutia si personalitatile din Romania


- punct modal al dialogului romano-roman
-54 de programe / zi , pe trei canale
- acopera aproape inrteaga lume
-stiri romanesti si internationale
-emisiuni de sinteza
www.rri.ro

2. Mod de finantare
- radioul public ~ taxa lunara
SRR – in 2007 aprox 100 mil E

Structura programelor radio / format de programe

-Profile de audienta si consum radio in Romania

-Studii de audienta radio

Europa FM – cel mai ascultat radio la nivel urban


Radio 21 – primul radio in Bucuresti
La studiu realizat de JMAS

Top 10 la nivel urban pe tara :


1.Radio Europa FM - 1.332.700 ( ascultatori )
2.Radio KISS FM - 1.302.600
3.R.Romania Actualitati - 1.264.900
4.Radio 21 - 1.243.000
5.Radio Romania Regional - 721.400
6.Radio PROFM - 686.800
7.R. Antena Satelor - 270.200
8.R. BBC - 267.400
9.Radio Romantic - 243.400
10.Radio InfoPRO - 177.100

TOP 10 BUCURESTI

1.Radio 21
2.Radio Romania Actualitati
3.R.Kiss FM
4.R Europa FM
5.R.Romantic
6.R.ProFM
7.R.MagicFM
8.R.Antena Satelor
9.R.Guerrilla
10.R. VIBE FM

Obiceiuri , atitudini si satisfactia publicului radio si tv


a)raport consum radio
-prin comparatie cu televiziunea ,radioul are in general o audienta , cu niveluri
maxime atinse in timpul saptamanii de lucru ( luni – joi ~ 71,2% , vineri – 72,4%)
-audienta din zilele de week-end scade la valori de sub 66%
-intr-o zi obisnuita de lucru , radioul este ascultat de durata medie de 3 ore .
-intr-o zi de week-end , rata medie de auditie scade la 2ore si 47 minute .
Consumul radio este orientat in principal catre statii cu acoperire nationala , care
semnaleaza o medie de 9,6 ore de emitere .
Profilul socio-demografic al audientei
-audienta mai ridicata in meiul rural ( 67% ) vs. mediu urban ( 61% )
-audienta mai ridicata in segmentele tinere de varsta .
23-25 ani EUROPA FM
15-24ani RADIO 21
36-49ani Romantic FM

Rata de consum radio creste odata cu nivelul studiilor -> 78,6% ~ studii superioare
Regiunile cu audienta mai ridicata : Bucuresti si Moldova .

Profilul principalelor posturi de radio :


EUROPA FM
-mediu urban – 43%
-barbati – 39,6% si femei – 32,7%
-ascultatori pe grupe de varsta
23-35 ~ 47,1%
36-49 ~43,7%
-studii : superioare 53,2% - medii 46%
-regiuni cu audienta totala maxima :
Bucuresti (49,5%) si Moldova ( 45,5%)

Radio Romania Actualitati


-audienta ridicata in mediul rural ( 38,8%) fata de mediu urban ( 33%)
-barbati – 39,3% si femei 33%
-gr de varsta : 50-64 ani 44,7%
65+ 40%
39-49 39,7%
-nivel de studii : scazut – 34%
mediu – 36,3%
superior 40%
-regiuni cu audienta ridicata :
Moldova (42,2%) si Bucuresti ( 39,5%)

KISS-FM

-mediu urban 37,6%


-barbati 34,2% si femei 27,2%
-grupe de varsta : 15-22 ani 51,3%
23-35 ani 46,3%

-nivel de studii : mediu 41,8%


Superior 45,8%

-regiuni cu audienta ridicata : Bucuresti (49,1%) si Moldova ( 34%)

PRO-FM

-mediu urban 33,7%

-barbati 29,2% si femei 25,8%

-grupe de varsta 15-22 ani 40,4%


23-35 ani 38,8%

-nivel de studii : mediu 35%


superior 41,1%

-regiuni cu audienta ridicata : Bucuresti ( 50% )

RADIO 21

-mediu urban 29.8%

-barbati 25% si femei 21,3%

-grupe de varsta 23-35 ani 21,3%


15-22 ani 36,8%

-nivel de studii mediu 33,1%


superior 34,7%

-regiuni cu audienta ridicata Bucuresti

Profil public posturi de radio


-in comparatie cu modelele de vizionare tv , auditia programelor are loc mai ales in
intervale de dimineata , in spatii domestice .
-radioul este un mediu pasiv , auditia avand loc in fundalul altor activitati cotidiene
–cele mai mari rate de auditie zilnica au loc dimineata ( 42,3% )
-un nr mic de repondenti declara ca obisnuiesc sa asculte radioul la locul de munca
-9,8% in fiecare zi
- 10,6% cel putin o data pe saptamana
- ascultarea programelor de radio in locuri publice are o frecventa foarte redusa
( 12%)

Audienta de programe muzicale sau de divertisment (47,1%) , emisiuni de stiri


( 40%)
-recrutare emisiunilor radio / impactul social pe care il au diverse programe radio
stirile : 24,4% sunt comentate co sotul / sotia
21 % cu prieteni / vecini / colegi
-reportajele si documentarele sunt comentate : 13% in fam
13,2% cu prieteni
-emisiunile sportive – 22%

1) Emisiuni de stiri ( 73 % )
-mediu urban 72,2% si rural 74,1%
-barbati 77,3% si femei 69%
-cei cu studii medii
-minim 7 ascultatori din 10 pt toate regiunile tarii

2) Emisiuni din muzica si divertisment ( 68,5)


-mediu urban 70% si rural 67%
-barbati 71% si femei 66,3%
-audienta mai scazut in Moldova ( 55,7% )

3) Emisiuni de sport ( 37,9%


-mediu rural 42% si urban 35%
-barbati 54,2%
-nivel de educatie scazut (audienta maxima) 40,4%
-grupe de varsta dominante : 50-64 ani 43,3%
65 ani + 39,3%
-regiuni : Moldova ( 48% ) , Muntenia ( 38% ) si Transilvania ( 35 % )

4) Reportajele si documentarele ( 28,7% )


-mediu urban ( 28% ) si mediu rural ( 29% )
-barbati 30% si femei 28%
-studii superioare 34,5%
-grupe de varsta : 50-64 ani 35%
23-35 ani 33,5%
-audienta intre 27% si 30,5% in toate regiunile .

Textul de radio:
-Vasile Traciuc, in volumul “Jurnalism radio”(Bucuresti 2003)
Flux informational continuu
-in permanenta la radio se aude ceva: pauzele sunt si trebuie sa fie scurte

Informatie:
-material vorbit propriu zis
-zgomot(mediu ambiental)
-fundal sonor folosit intre materialele vorbite etc
Flexibilitatea programelor acorda radioului o mai mare modalitate si operativitate
in transmiterea informatiei
-programul radiofonicpoate fi intrerupt in orice moment pentru difuzarea de
“breaking-news”
Universalitatea conferita de posibilitatea publicului de a receptiona programele
unui post de radio de la distante foarte mari.
Radioul implica costuri relativ mici.
Accesibilitatea radioului consta si in faptul ca mesajul poate fi receptat chiar si de
cei cu un handicap fizic(nevazatori)
Munca in echipa caracterizeaza presa audio-vizuala.
In prezentarea specificului textului de radio, trebuie avut in vedere faptul ca
mesajul radiofonic se bazeaza exclusiv pe SUNET.
Textul radio trebuie sa raspunda la toate cele 6 intrebari utilizand canalul audio
pentru transmiterea mesajului.
Manualul editat de United Press Internatinal precizeaza ca:
-in timp ce textul redactat pentru presa scrisa este structurat, raspund la intrebarile
Ce ?Cine ?Cand ? Cum ?(De ce ?)
-redactarea materialelor pentru audio-vizual raspunde la cerintele Acuratete,
Claritate< Concizie, Culoare.
Observatii generale
-utilizarea diatezei active este preferata in jurnalismul radio, pentruca este mai
directa, mai puternica, mai concisa
-timpul verbelor recomandat este cel prezent(justificat de proximitatea temporala a
jurnalismului radiofonic)
-topica se simplifica la maximum. Asadar formula subiect+verb+complement direct
este cea mai indicata.
Vocabularul
-se recomanda evitarea, pe cat posibil, a diverselor figuri de stil, care pot crea
confuzii sau chiar impiedica buna receptare a mesajului.
-utilizarea cuvintelor descriptive, care sa creeze “imagini in mintea ascultatorului”
-cuvintele scurte, puternice
-claritatea mesajului este clara de utilizarea unui limbaj accesibil.
Constructia enunturilor negative este diferita de cea din presa scrisa.
-este preferata exprimarea enunturilor negative, intr-o forma pozitiva
Ex: in locul formularii “Pretul painii nu se majoreaza!” se prefera enuntul “Pretul
painii raman acelasi!”
Repetitia
-recomandata pentru a exprima claritatea mesajului
-sugereaza evitarea repetitiilor similare, preferandu-se reluarea ideii/informatia in
alte formulari
-asadar, in textul radio , se poate vorbi de o repetitie a ideii, nu de una “de
vocabular”.
Pozitia titulaturilr si a functiilor(diferita de presa scrisa)
-titulatura sau functia precede intotdeuna numele(scopul acestei irdini este
identificarea mai usoara si captarea atentiei ascultatorului)
Cifrele si abrevierile
-sunt adaptate suportlui mediatic audio
-cifrele mari se rotunjesc-in locul sumei de 14,237,894 de lei se prefera
formularea”aproape 14 milioane si jumatate”
-exceptie de la aceasta regula fac faptele imortante unde numerele marcheaza
diferenta
De exemplu, cifra victimelor unui accident aviatic(in niciun caz nu se va rotunji
numarul victimelor)
Conectorii textului si indicatiilor vocale
-au rolul pe care in presa scrisa il au punctuatia, paragrafelor
Ex: succesiunea temporala: acum, azi, maine, saptamana trecuta
Relatia cauza-efect: pentru ca, fiindca, prin urmare etc.
Fixarea contrastelor dintr-un text:totusi, dar, pe de alta parte
Conectori standard:si, de asemenea, in plus, pe langa etc.
Conectori generali :de asemenea, totoodata, va reamintim ca, precizam ca,
mentionam ca, au acelasi prilej, X a declarat ca.
Modificarile in inflexiunea vocii utilizate de percutatori ofera, de asemenea, indica
ascultatorilor, prin accentuarea anumitor cuvinte sau expusa din interiorul unui
text.
Pauzele-utile pentru prelucrarea informatiei
Frazarea
-preferata este una simpla(evitarea constructiilor complexe ce ar pune in dificultate
receptarea corecta a mesajului)
-regula, formulata de jurnalistii americani, este urmatoarea :KISS adica “Keep it
Simple and Stupid”

-scopul este evident: se prefera certitudinea ca publicul a inteles mesajul in mod


corect, in locul impresionarii ascultatorilor su frazari si constructii interminabile.
Ritmul textului citit la radio trebuie sa fie unul moderat si liniar
-ritmul impus la inceputul citirii unuijurnal de stiri de 20 de min, de
exemplu:trebuie sa fie acelasi si la finalul acestuia
-altfel lecturarea intr-un alt ritm/tempo a stirii finale poate fi interpretata ca
subiectiva sau tendantioasa
E recomandata utilizarea pronumelor personale , fiind evitata astfel repetarea
excesiva a unor substantive comune sau proprii
Observatie
-intr-un text radiofonic virgulele si punctele de suspensie vor aparea mai frecvent
decat intr-un text tiparit si mai frecvent decat este cerut de regulile stricte ale
gramaticii
-principala caracteristica a stilului scriiturii pentru radio, in contrast cu stilul presei
scrise, este inclinatia spre informal si spontan.
Stirea de radio
Definitie
1.Stirea este o imagine a realitatii obtinuta repede, in circumstante
dificile(“Understanding Mass comunication”. Melvin De Fleur , 1981)
-definitia include ideea unei versiuni selective a evenimentelor
2,Stirea este o relatare prompta, succinta a informatiei factuale despre evenimente,
situatii, ideii(inclusiv opinii, interpretari) calculata sa intereseze o audienta si sa-i
ajute pe oameni sa faca fata mediului inconjurator(Prof de jurnalism de la
Universitatea din Oregan, Kan Metzler, 1986)
3.Stirea este orice expunere de intamplari actuale, nepartinitoare, corecte, afecand
interesele, viata si bunastarea persoanelor care asculta accea prezentare(jurnalistul
si cercetatorul Thomas FranKlin, in “Broadcasting the News”, 1976)
Lista valorilor generale ale stirii, stabilita de catre John Hartley in “Discursul
stirilor”(Ed.Polirom, Iasi, 1999)
Frecventa
-perioada de desfasurare a unui eveniment
-faptele deviante sunt evenimente care se consuma foarte rapid-frecventa lor se
potriveste pentru cotidiane si programe Tv sau radio zilnice
-tendintele economice, sociale, culturale etc se clarifica si capata semnificatii
specifice in timp-se afla in afara frecventei cotidianelor
Pragul
-amploarea unui eveniment
-exista un prag pana la care un eveniment nu poate deveni subiect de stire.Acest
prag variaza in intensitate, de la stirile locale la cele nationale.
Claritatea
-lipsa de ambiguitate a unui eveniment
-evenimentul nu trebuie sa fie in mod necesar simplu(desi acest lucru ajut) dar
gama semnificatiilor posibile trebuie limitata.In acest fel, discursul stirilor difera
radical de discursul litarar.
Capaciatea de semnificare
1.proximitate culturala
-evenimentele in acord cu background-ul cultural al reporterului vor fi creditate cu
o marita capacitate de a genera stiri
2.relevanta
3.consonanta
4.neprevazutul
5.continuitatea
6.compozitia
Referire la notiuni de elita
-subiecte care pot afecta un nr mai mare de popoare/culturi
Referire la persoane de elita
-actiunile acestora ofera interes
Negativism
-vestile proaste asigura stiri de calitate
-sunt neprevazute
Principalele caracteristici ale stirii:
-stirile sunt factuale, contin fapte
-stirile sunt/contin noutati
-sunt/contin noutati
-sunt interesante pentru un sir semnificativ de persoane
-trebuie sa contina evenimente cu o mare amploare
-contin aspecte neobisnuite
-sunt pline de exceptii
-contin conflicte-intre indivizi, grupuri, natiuni
Acuratetea informatiilor transmise
-verificarea informatiei este obligatorie
-informatia trebuie atribuita unei surse
-informatiile sa fie corecte si exacte
-informatia trebuie sa fie echilibrata(vom prezenta versiunile ambelor parti
implicate)
-stirea nu va contine niciun fel de comentariu personal.Redactorul va prezenta in
mod obiectiv, fara interventii de natura personala
-o stire bine redactat trebuie sa fie concisa(trebuie sa raspunda intrebarii: ce s-a
intamlat?)
Clasificarea stirii
-dupa importanta sociala
Hard news(eveniment de mare impact)
Soft news(fapte de interes uman)
-dupa evolutia temporala
Spot news-evenimente neplanificate, neasteptate, care trebuie procesate rapid.
Developing news-evenimente care trebuie urmarite in evolutia lor pentru a
avea confirmarea unei fapte
Contining news-o serie de evenimente planificate, care vor fi trasate pentru un
interval de timp indelungat
Exista 4 categorii de evenimente utilizate in presa
(Maloch si Lester)
-evenimente de rutina
-planificate
-mentin atentia publicului
-subiecte:prezentare de initiative, lansari, inaugurari de cladiri etc
Scandaluri
-este permanent de o terta persoana care face apel la presa
-scandaluri politice etc
Accidente
Reguli standard
-text concis, stil conversational
-incepe cu aspectul cel mai important(deznodamantul)
-trebuie redactate pentru a putea incorpora si inserturi
-textul trebuie redactat pentru a putea fi citit voce tare
-stirile sunt scrise pentru a putea fi ascultate, deci trebuie sa fie clare
-stirile urmeaza anumite conventii standard privind structura frazei
-stirea proximitatea temporalanoutati de ultima ora)
-se recomanda unitatea dramatica (the dramatic unity)
1.deznodamantul-ce s-a intamplat?
2.cauza-de ce? Cum ?
3.efectul-eventuale urmari
Durata stirilor
-duarta optima :30-40 sec
-textul unei stiri in general ar trebui sa aiba titlul+3fraze
Titlul
-trebuie sa incite ascultatorul
-stabileste valoarea practica a stirii si anunta valoarea informationala a stirii, de
aceea terbuie sa corespunda continutului stirii
-se recomanda evitarea unui titlu formulat sub forma de intrebare retorica-valoarea
informativa ste nula
-prima propozitie ia rolul titlului daca stirea radio nu este redactata cu titlu
Atribuirea surselor
-se precizeaza la inceputul frazei sursele, pentru sporirea claritatii
-sporeste credibilitatea
Citatele direce
-ciatatele sunt parafrazate, pentru claritatea mesajului
-sunt utilizate o serie de verbe:a spune, a declara, a mentiona, a preciza, a comenta
etc
Reportaj radio
-specie jurnalistica in care se regasesc toate formele radiofonice(voce, background,
fundal, fragmente muzicale)
-se structureaza pe raspunsul la intrebarea CUM?(povesteste)
-elemente:fragmente de interviu: descrieri ale unei situatii(facute pe un personaj
martor/jurnalistul insusi)
-poate contine:inserturi din rezultatele sondajelor de opinie
-poate avea ca tema orice domeniu/subiect:politic, sport, social, cultural
-durata:in general 2 min 30 sec(pentru ca daca depaseste acest interval interesul
asculatatorilor se pierde)
-maxim 5-7 min- depinde de postul de radio care-l difuzeaza(Radio Romania
Actualitati-radio informational)
-in concursurile de raportaje radio are o durata mai lunga
Elemente specifice
1.fundal sonor bine adecvat temei(semnificativ pentru subiectul respectiv)
2.imaginea redata prin descrieri colorate
3.ritm sustinut, liniar
4.inserturi, declaratii, voice-over
-pot fi difuzate in 2 contexte
a)jurnale de stiri-reportaje de actualitate
b)in cadrul evenimentelor dedicate special reportajelor
(radiouri cu caracter informativ)
-cu durata mai mare
- reportaje de culoare, de nuanta
Etapele realizarii unui reportaj
1.alegerea temei
2.documentarea(pe subiect+context media)
3.plan(schita a materialului)+calendar al actiunii
4.realizarea reportajului(captarea materialelor brute+sunet natural/de ambient)
5.pregatirea/finisajul materialului.

S-ar putea să vă placă și