P. 1
Cursuri la Gimnastica de baza

Cursuri la Gimnastica de baza

4.0

|Views: 764|Likes:

More info:

Published by: Elena-Madalina Ganfaleanu on Jan 26, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

04/16/2013

pdf

text

original

UNIVERSITATEA SPIRU HARET Georgeta Niculescu

GIMNASTICĂ RITMICĂ

EDITURA FUNDA IEI ROMÂNIA DE MÂINE

CUPRINS Capitolul 1 Capitolul 2 Capitolul 3 Capitolul 4 Capitolul 5 Capitolul 6 Bibliografie

2

Capitolul 1
¨ © ) ) ( 7 @ ¥ @ 7  ) " @ % ' % ) " £ 9 1 $ " "  7 1 ' ' $ ) 2 # © 3 " ' 8 ¨ " & ' % D  ' # ) 8 " 7  H 0 9  A 2 ) 8 7 ¥ 7 ¥ 1 ( 7 5 ' ) ¦ 3 ) ¥ @ 2 1 ' ¢ Q % 7 1 ¡ 7 D 7 © $ ) 3 G 2 7 & % & 2  " ¥ ' 6 2 %  % 7 & 1 ¥ ¥ # A ¤ # ) S ' 6  " ¢ 7 ¨ 7 5 & @ £ " ' 4  ) " & & E  @ " " B  7 ' ) 1 1 "  B ( 3 ' ) % ¥ ) $ @ 2  # F " % ) ) ¥ & $  ) " 6 1 ¥ 1 C  3 3 " ¥ ) & " ¤ A ( " © ) D 1 7 8 0  3 ) ' @ © 7 1 " ) ) " " ¨ " 6 1 D ( & " § 7 8 3 & ¦ ' ' ¥ P 1 2 & # 7 ¤ ) S # ) # £ R @ ¢ % 7 ) 7 7 ¡ 1 @ $  

1.1.

Acumulând experien ă, omul a inventat, în toate treptele evolu iei sale, diferite exerci ii, jocuri, dansuri şi toate sporturile existente. Dar, până la acest pas evolutiv, exerci iile de gimnastică simple, naturale, aplicative au fost cele pe care le-a utilizat, la început ca mişcare spontană, apoi cu un scop bine determinat, sub formă de exerci ii fizice. Putem astfel afirma că gimnastica de bază, cu elementele ei cele mai simple, a fost forma de organizare cea mai veche a educa iei fizice. Exerci iul fizic sub formă de gimnastică este semnalat în documentele istorice din cele mai vechi timpuri. Egiptul antic. Egiptenii au creat o cultură şi o civiliza ie impunătoare încă din mileniul IV î.e.n. Picturile murale şi bazoreliefurile de la Ptah-Hotep atestă preocupările egiptenilor pentru educa ia fizică. Celebrele fresce de la Beni Hassan reprezintă o multitudine de mişcări cu caracter sportiv din gimnastică, atletism, sporturi de luptă. reprezintă a hinduşilor, în care se India antică. Poemul găsesc instruc iuni pentru via a de toate zilele şi preocupări pentru educa ia fizică. Exerci iile fizice s-au constituit într-un sistem na ional de educa ie fizică . Mai târziu, apare sistemul , bazat pe pozi ii prelungite, denumit suspendarea respira iei, medita ie. Yoga este unirea cu sine, reprezentând drumul spre autoeduca ie. China antică. Filozoful chinez Confucius (551-479 î.e.n.) a subliniat pentru prima dată importan a exerci iilor fizice, pe care le-a inclus în cele şase care stau la baza educa iei: muzica, ceremonialul, caligrafia, scrima, aritmetica şi arta de a conduce carul. Medicul Kong-Fu a creat un sistem de educa ie fizică medicală ce a fost introdus în ritualul religios şi se baza pe exerci ii de respira ie, întindere şi relaxare. Grecia antică. Grecii au acordat cea mai mare importan ă exerci iilor fizice ca parte integrantă a educa iei, sistemul educativ creat de ei având ca obiectiv dezvoltarea trupului şi a min ii. Grecii au creat cuvântul gimnastica, pentru a desemna cu un nume generic ” (Kiri escu, C.,1964). Concep ia greacă cu privire la exerci iile fizice a evoluat în trei direc ii: igienică, militară, armonioasă. Concep ia igienică. Reprezentan ii acestei concep ii au fost medicii, care au scos în eviden ă importan a exerci iilor fizice, în general, şi a gimnasticii, în special, pentru îngrijirea sănătă ii. Reprezentan ii au fost: Herodikos din Selimbria, Hipocrate, Galen, Filostrat din Lemnos, Antilus, Theon din Alexandria. Concep ia militară. Reprezentan ii acestei concep ii au fost spartanii, care practicau exerci iile fizice în vederea pregătirii pentru război.
4 " " D 8 ' 8 # 8 ) 7 ' ) 1 1 7 ) # " D ) 1 ' # S 7 I ) ' ) 7 @ ' 7 " @ 1 7 ) ' 9 3 " @ ' 2 " B ) 1 7 6 1 3 A ) 1 # " 7 ' @ ! 3 0 C ) (

3

dibăcie. Concep ia idealului armonic este sus inută şi de Aristotel (384-322 î. pentru ele. social. gioase. cel al formării omului complet. care are ca scop perfec ionarea acestuia. un învă ământ popular. Pentru atenieni. El includea. în Suedia – Ling. în educa ia tineretului. la câmp. cetate a Greciei antice.). gimnastica. pedagog elve ian. tipărind numeroase căr i în care şi-a fixat sistemul şi metoda sa pedagogică. iar secolul al XVIIIlea cel al ra ionalismului. psihic. personalitatea umană. Apar ine educa iei fizice din Atena. Evul Mediu este caracterizat prin doctrine reliorice preocupare pentru sănătatea şi frumuse ea trupească. care consideră Renaşterea. dar şi inând cont de condi iile în care trăiau cei pentru care le-a elaborat. ci ca o condi ie a valorii lui sociale. dar societatea l-a stricat. Gimnastica în Evul Mediu. (om frumos şi bun). creând. 4 ' H & ) ( 7 ' 2 " R ) ) ' 7 3 $ % # 2 3 ' 8 # 8 2 ' " 1 " $ 2 # ¤ £ © 2 ¦ ¥ 3 ¢ ' ¡ 8 © # 8 2  ¥ $ ¢ 1. Creatorii de sisteme pedagogice în educa ia fizică au apărut în acelaşi timp în mai multe ări: în Fran a – Amoros. Sistemul francez. la baza căruia să stea o educa ie morală caracterizată printr-o iubire activă fa ă de om. După GutsMuths. Principiul educa iei sale era „întoarcerea la natură”. J. a căutat prin concep iile sale să ajute masele populare sărace. muzica şi desenul. Con inutul epocii poartă numele de umanism.e.Concep ia idealului armonic. Amoros (pedagog teoretic) a creat o serie de institu ii în care se preda gimnastica după principiile sale. considerând valoarea fizică a omului nu ca un scop final. idealul armonic la care se putea ajunge printr-o dezvoltare armonioasă. Grecii şi-au format o concep ie asupra exerci iilor fizice. Apare ca un fenomen determinat de condi iile economice obiective ale epocii. În concep ia lui Amoros. Rousseau (1712-1778) este omul cel mai reprezentativ al secolului al XVIII-lea în materie de educa ie. El şi-a constituit întreg sistemul bazându-se pe legi biologice.  ¤   £  © ¦ £   Secolul al XVII-lea este considerat secolul realismului.n. fiind un fenomen istoric complex. bărbă ie. în Germania – Jahn. a adoptat ideea . profesor de gimnastică – a experimentat 8 ani efectele exerci iilor fizice în şcoala în care profesa. precum şi termenul de gimnastică. Jan Amos Komenski (1592-1670) cel mai mare gânditor al secolului al XVII-lea (de origine cehă).2. fiin a umană perfectă reprezenta idealul de via ă. Johann Heinrich Pestalozzi (1746-1826). gimnastica avea un el multilateral: fizic. Pedagogii umanişti fixează un el nou educa iei. gimnastica este un sistem de exerci ii ale corpului. Sistemul german. pedagog. în Anglia – Arnold. putere. considerat părintele gimnasticii. creând o terminologie proprie. Atingerea ideal concretizat în formula perfec iunii era idealul de via ă al atenienilor. Întemeietorul şcolii germane de educa ie fizică a fost Friedrich Ludwin Jahn (1778-1852). Unul dintre exponen ii de seamă ai acestei concep ii a fost Platon (437-347 î. ce permite ca omul să fie util societă ii.).n. Întemeietorii de şcoli cei mai reprezentativi au fost: Johann Cristoph Guts-Muths (1759-1839). cel mai mare gânditor al antichită ii. gramatica. 2 3 ' 7 5 7 " 7 ¡ 2 3 @ 7   ' 7 & 8 $ 1 3 & # % 1 ' # S .e. savant. sus inând că natura l-a creat pe om bun. deoarece pune în valoare omul. filozof. J. Jahn a adoptat o metodă proprie şi originală: ieşea cu elevii săi afară din oraş. sănătate trupească.

) # 7 6 1 ) 5 " " & " ' 2 7 # 6 " 5 7 ' 1   1  © % " § '  A ¦ % 1 & 4 " ¦ ¤ # ¥ @ ( " ¢ )  £ $ 7 " # ¡ ¨ # £ D " % #  % © @ 7 1 £ 3 1 " ' & ' 2 9 ¢ # # % 1 ¡  7 ) ) ) ( ¥ ' £  ) I 2  $ $ ¤ . b) principiul selec iei exerci iilor. Care sunt creatorii de sisteme (Răspuns: 1. care a realizat o educa ie prin sport prin practicarea jocurilor sportive. formulând o concep ie nouă asupra gimnasticii. numit Turnaplatz. când aceasta se preda în şcoala domnească de la Sf. Cartea de bază a sistemului său. Alegerea exerci iilor de gimnastică avea la bază câteva principii: a) principiul dezvoltării armonioase.113 8 0 7 1 # S ) 7 " " & & " ' E  " ' 1 7 ' 8 # $ ) % C & ¤ ¥ ) 3 # 1  ¤ ¥ )  6  $ 1 " ¥ ) ©  1 $ 5 ¦ © ' § ) ¦ 7 %   ( § 1 @  @  8 1 )   $ 3 & 7  '  ) H   % 1  $ 7 ¡ 8 ¦ ' )  4 ' ¨ " 3 B  © %   ) ¤ @ " % ¤ 2 % £ ' ¨ 7 & # § 3 ¢ $ H £ E @ # # # 6   S ) 8 ¤ @ D   S 6 8 E  1 © 0 ) ¤ ¨ 8 ) & ' #  & § " S " "  C © C " % "  7 ¢ 1 A A ¥  " 8 ) ¢ ) ) 1 & " © ¢ " D ) 7 ¥ D ¢ " 7 ¤ C ¡ ¥ 7 " & A ¡  & @ ¡ # % £ ¦ % % ¨ 7 ¨ ( © ' ( © £ ) 5 % § ) 1 ¨ ¤ # ¨ ) 3 " § 7  § ( ¨ D ¦ ) # £ ¨ " @ ¥  ¨ @ 2 ( ¢ 7 ¦ 3 % § " © 7 ¡ 3  & " # ¦ # & ¡ © # " ) % © £ H B @ B 6  6 " % £ 6 4 # 1  £ 2 S 8 5 3 ¥ © ) © ' ) ¦ ' ¦  ¦ ¨ &  7 7 ¥ ¥ 7 4 © 3 (  ¢ )  # ) ¥ 8 1 ¡ 1 " 3 § '  1 ¦ ' ) © ( ¥ 7 $ 7 ¨ 3 &  ¤ @ ( ' ( ) § % £ " % ) & 4  ( ¦ 7 " 1 B 2 ) ¥ ¢  3 1 C ¥ 2 " 6 $ ¢ 1. p. Sistemul englez. d) principiul preciziei mişcărilor.1. mişcarea fiind eminamente analitică. p. 5 7 perioada eroică ) ( 8 2 $ " @ # " ( 4 1 7 ( 4 % )  & ' "  2 @   3  # A S  " "   " % 1 @ E 3 ) 7 ' 1 ) 7 7 5 6 3 " ' @ ) 8 1 9 @ 0 3 $ ) " 6 1 $ H % ' ) ' # ( 8 S D  Legea instruc iei din 1864 art. Inventatorul spiritului sportiv în educa ia engleză a fost Thomas Arnold (1795-1842). fiind considerat pe drept cuvânt „părintele educa iei fizice româneşti”. în Belgia. Care au fost întemeietorii de şcoli (Răspuns: 1. organizând primul teren de exerci ii gimnastice lângă Berlin.27). a creării de societă i. axa de sprijin a tuturor pârghiilor corpului. specialiştii au explicat şi aşezat termenii de gimnastică şi educa ie fizică la locul cuvenit. a apărut în 1816. a pregătirii de profesori. 2 % ( 3 1 ' # " 7 ) 1 7 & 4 ©  § Ardeleanul Gh. E 4 © 8  & ¦  " ¥ ' ¦  ¥ ¥ 2  7 În anul 1881.28). ci mai ales fa ă de adversar. p. în anul 1776. Prezenta i concep ia greacă cu privire la exerci iile fizice (Răspuns: 1. c) principiul gradării exerci iilor. iar coloana vertebrală o consideră organul cel mai de seamă al mişcărilor omului. Sava.la pădure. Întrebări pentru verificare: Enumera i izvoarele antichită ii (Răspuns: 1. Gimnastica lui Ling con ine mişcări care se bazează pe criteriul utilită ii. Capitolul 2 2. ca să facă exerci ii în aer liber. prin introducerea acelei trăsături de caracter moral numită de englezi fair-play.27).28). ia naştere Federa ia Interna ională de Gimnastică.3. adică jocul loial în raporturile nu numai cu membrii aceleaşi echipe. Moceanu (1831-1909) începe o nouă etapă a organizării învă ământului gimnasticii în şcoală şi armată. care au dus la dezvoltarea spiritului de echipă. ©  ¨ Reprezentan ii de seamă ai gimnasticii secolului XX au delimitat importan a şi valoarea sistemelor vechi. . De asemenea. Creatorul gimnasticii suedeze a fost Per Henrik Ling (1776-1839). p. Evolu ia gimnasticii în România Începuturile gimnasticii în şcolile româneşti datează din timpul domniei lui Alexandru Ipsilante Vodă. Sistemul suedez.

câştigând şi alte numeroase medalii de aur şi argint la CM. În anul 1922.1979). se schimbă termenul de gimnastică cu cel de educa ie fizică. profesional. a fost campioana absolută a Europei (1975. prin Legea învă ământului din anul 1928. superior şi este cuprinsă în toate planurile de învă ământ. În planul performan ei. d) Activitatea sportivă de performan ă: în şcoli şi licee cu clase speciale.1977. gimnastica de înviorare. manuale. În cadrul sistemului de educa ie fizică din ara noastră. a fost campioană olimpică absolută la Olimpiada de la Montreal. care prin reforma învă ământului primar a introdus gimnastica în şcolile primare.Adevăratul organizator al educa iei fizice şcolare a fost . psihologia. pe datele ştiin elor conexe (anatomia. minutul de educa ie fizică. c) Activită i în timpul liber al elevilor – Sportul pentru to i: necompeti ionale (serbări şcolare. biochimia. Gimnastica este disciplina de bază a educa iei fizice. devenind o figură legendară a secolului. fiziologia. totodată.. b) Activită i de masă – neincluse în planul de învă ământ: gimnastica zilnică. instruc iuni metodice. care influen ează selectiv şi cumulativ aparatul locomotor. mijloace şi forme proprii de organizare. cupe tradi ionale). biomecanica. prin performan ele sale fără precedent. ¢ ¤ £  ¡ ¥   ¦ ¥  ¥ „Gimnastica constituie un sistem de exerci ii aplicat analitic sau global. La noi în ară.O. preuniversitar. competi ionale (campionatul şcolii.I. pedagogia). regulamente. primar. special. tabere. pentru pregătirea cadrelor didactice de specialitate. în cluburi şi asocia ii sportive. care a creat o tradi ie şi care se bucură de recunoaşterea unanimă pe plan mondial. despăr ind-o de instruc ia militară şi atribuindu-i o oră pe săptămână pentru fiecare clasă. Ea se bazează. ¤  ¥  © ¦ §     ¨ §   ¢ ¡ ¥ ¡ £ ¥ ¥ ¦ ¥ ¢ ¡ ©  ¥  ¨ § ¦ £ ¨ ¥  © ¥ ©  ¥ ©  ¢ £ ¤ £   ¥     2. în vederea perfec ionării mişcărilor corpului omenesc. s-au alcătuit programe. fiind prima gimnastă care a ob inut nota 10 în concurs. 6 # " ( 8 & " C " ' ¤ ) 1 ) 7 " D ¡ 7 & % 1 % " ( $ £   ) ( 1 3 " 1 ) $ %   @ % ' % ' " ' 2 # ¢ " ' B ) 1 % & % ¥ . stabilind obligativitatea de fapt a gimnasticii în şcoală. ¥ ¥ ¦ ¥ ¢ ¡ ©  ¥   ¨   ¥ ¢ ¦  ¥ § ¦ 2.2. iar în 1907 s-a afiliat la F. a formării inutei corecte” (Podlaha R.3. de la Melbourne (1956) şi Roma (1960) – locul III pe echipe la fete. având o teorie şi o metodică proprie de predare. La 14 ani.1974). Gimnasta Nadia Comăneci a deschis o eră nouă în gimnastica mondială. CE. s-a înfiin at . gimnastica se regăseşte în: a) Învă ământul de toate gradele: preşcolar. Şcoala românească de gimnastică s-a făcut remarcată. JO. şi Stroescu A.G. gimnastica compensatorie în ateliere. activită i turistice). Federa ia Română de Gimnastică s-a înfiin at în anul 1906. De trei ori consecutiv. încă de la primele apari ii în competi iile interna ionale de mare anvergură (J. rezultatele şcolii româneşti au fost remarcabile. Rezultatele deosebite ob inute în marea performan ă demonstrează existen a unui sistem şi a unei şcoli de gimnastică românească.

© Îmbogă irea permanentă a con inutului gimnasticii prin apari ia unor noi exerci ii a dus la diversificarea unor ramuri independente în cadrul acestei discipline. psihice. • formarea obişnuin ei de a practica independent şi sistematic exerci iile de gimnastică în scop sanogen. care constituie baza sănătă ii organismului. specific de mijloace. capacitatea de combinare şi cuplare a mişcărilor). ce permite diferen ierea precisă a gradului de dificultate şi efortului solicitat. • formarea atitudinii corporale corecte şi prevenirea deficien elor fizice. recuperator. gimnastica de bază II. curajul. recreativ la orice vârstă.• dezvoltarea fizică armonioasă.5. Gimnastica se împarte în: I. fiind sistematizate în mai multe grupe de exerci ii: • Exerci ii de organizare şi ordine. grad de pregătire. • stăpânirea elementară şi multilaterală a aparatului locomotor. rezisten ă). • gimnastica dezvoltă calită i psihice volitive ca: dârzenia. mijloace comune şi proprii. prin folosirea mişcărilor naturale şi artificiale special create de om.4. • Exerci ii de gimnastica ritmică. păstrând. • Exerci ii la plasa elastică (trampoline). 7 . sex. • formarea unei baze motrice şi a suportului fizic necesar practicării ramurilor sportive. dezvoltând sim ul ritmului şi expresivitatea mişcării.   2. stare de sănătate. stăpânirea de sine. compensator.  2. • formarea priceperilor şi deprinderilor specifice. suple ii articulare şi elasticită ii musculare. solicitări. coordinative (capacitatea de orientare spa io-temporală. gimnastica de performan ă  2. în condi ii obişnuite şi neobişnuite. • Exerci ii de gimnastica artistică. de autoapreciere. • foloseşte. • Exerci ii acrobatice. a corpului între inerea şi dezvoltarea marilor func ii ale organismului. ¥ ¥ ¦ ¥ ¢ ¡ ¥ © ¥ ¥ ¦ ¥ ¥ ¦ ¢ ¥  ¡ ¢ ¥ ¡ ©  ©  ¨  ¥ ¥  ¦ ¥ ¥  ¢   ¡ ¨ ¥  ¤  ¨ ¥  ¦ ¤ ¢ © ¦ § £ © ¨ ¤  © • con inut bogat. viteză. perseveren a. • executarea mişcărilor cu maximum de corectitudine. precum şi sim ul răspunderii colective. Aceste ramuri au un con inut propriu.6. pe scară largă. a ritmului şi muzicalită ii. • posibilitatea selectării exerci iilor în func ie de vârstă. voin a. amplitudine şi stabilirea riguroasă a formei de execu ie. • educarea esteticii corporale. capacitatea de echilibru. acompaniamentul muzical. • dezvoltă capacitatea de colaborare. • Exerci ii de dezvoltare fizică generală. orientarea generală a gimnasticii ca disciplină sportivă. • caracter analitic cu influen are precisă asupra diferitelor grupe musculare şi articula ii. ¡ ¥ Mijloacele gimnasticii au evoluat permanent. • Exerci ii de sport aerobic. • dezvoltarea aptitudinilor condi ionale (for ă. de întrajutorare. însă. dezvoltând coordonarea şi sim ul de orientare în spa iu. • Exerci ii aplicative. variat.

pentru dezvoltare fizică. ameliorarea func iei segmentului sau segmentelor afectate şi cuprinde: a) Gimnastica posttraumatică. necesară practicării ramurilor sportive şi se realizează prin: programe de încălzire. I. III. sport aerobic (individual. care devine oficială. echipe masculin şi feminin). 2. în în elegerea con inutului. Terminologie = totalitatea termenilor de specialitate folosi i într-o disciplină sau într-o ramură de activitate ( . II. minutul de gimnastică. care a elaborat prima terminologie de specialitate în limba română. 2. cuplu. trampoline (individual. Gimnastica aplicată în alte sporturi – asigură o dezvoltare fizică armonioasă şi o pregătire specială. şi profesorul Virgil Roşală. Gimnastica recuperatorie (medicală) are ca obiectiv ameliorarea capacită ii generale de mişcare a corpului şi a marilor func iuni. gimnastica sport complementar. Cerin ele terminologiei a) privind termenii utiliza i folosind cuvintele din fondul lexicului principal şi să respecte particularită ile gramaticale ale limbii. Gimnastica profilactică – are ca obiectiv păstrarea şi îmbunătă irea stării de sănătate. trio. elaborată În anul 1974. . Gimnastica de bază: organizatorică. cu instrumente şi la aparate”. adept al sistemului de gimnastică suedez. loisir-ul. b) Gimnastica compensatorie: pentru activită i profesionale şi activită i sportive cu solicitare unilaterală. a eliminat gerunziul din descrierea pozi iilor fundamentale.7. 3.1. echipe. echipe masculin şi feminin). 8 9 6 " @ ) ( ) @ " D 8 ' " 1 7 @ % & " ' 1 7 $ ) ' & ) $ 2 ) 1 8 2 " ) " & # " H ' 2 6 7 3 #  6 " " " 5 9 7 6 " " 5   3 @ @ 7 3 # 0 " " ' 6 7 1 & ) " @ ¡ $ R £ @ % 1 7 # 3 " ¥ D ¥ & ¦ " ¥ ¢ ¡ ! ©  ¥  © ¥  £ ¨ £ ¥  ¤  £ 8 . gimnastica acrobatică (individual. aplicativă.7.1996) Descrierea terminologică a exerci iilor are o mare importan ă în formarea imaginii corecte şi clare despre mişcare. Stroescu şi R. profesorul Dumitru Ionescu. programe de pregătire fizică. Ion Bucovineanu. reputat profesor de gimnastică. a adus precizări privind regulile de descriere a exerci iilor de gimnastică. asigurând creşterea normală şi dezvoltarea fizică armonioasă a corpului şi cuprinde: a) Gimnastica de între inere: gimnastica de diminea ă. Podlaha. 2. care i-a adus îmbunătă iri în concordan ă cu procesul de înnoire şi perfec ionare a limbii române. intitulată „Terminologia exerci iilor de ordine. ansamblu. Gimnastica de performan ă: gimnastica artistică (individual. Gimnastica aplicată 1. feminin).III. libere. impunându-se ca un titlu de referin ă în rândul lucrărilor de specialitate. gimnastica aplicată. gimnastica vârstelor şi sexelor. echipe masculin şi feminin). Este bine sistematizată. b) Gimnastica postoperatorie. apare lucrarea de referin ă de A. gimnastică ritmică (individual. sistematizând exerci iile în grupe structurale. precum şi în procesul formării deprinderilor motrice. grup masculin şi feminin). O contribu ie majoră la evolu ia terminologiei gimnasticii au avut Gheorghe Moceanu. c) Gimnastica persoanelor cu nevoi speciale.

• formarea bazelor generale ale mişcărilor. iar toate elementele se regăsesc în codul de punctaj. Enumera i obiectivele gimnasticii (Răspuns: 1. p. având o largă aplicabilitate în învă ământul de toate gradele. ce stau la baza celorlalte ramuri ale gimnasticii. biomecanic nu trebuie să constituie o greutate în în elegerea corectă a efectului produs de un exerci iu. Care sunt cerin ele terminologiei (Răspuns: 1. dar Clasificarea exerci iilor pe criterii morfologic. la persoanele de vârsta a II-a şi a III-a. • formarea atitudinii corporale corecte şi prevenirea deficien elor fizice.24). constituie prima ramură a gimnasticii. să creeze imaginea reală a elementului respectiv.b) . roata. Prezenta i caracteristicile gimnasticii (Răspuns: 1. Întrebări pentru verificare: Care au fost ini iatorii gimnasticii în România (Răspuns: 3. coordinative şi psihice. 3. dezvoltarea func iilor vitale ale organismului şi men inerea lor la indici superiori. Limba oficială a FIG este franceza. Prezenta i locul gimnasticii în sistemul de educa ie fizică în România (Răspuns: 3. • formarea deprinderilor de organizare prin folosirea mijloacelor simple şi a exerci iilor de organizare şi ordine. dar şi la persoanele cu nevoi speciale. g) . se pot folosi şi termeni conven ionali: podul. să nu con ină elemente suplimentare. Această cerin ă se referă la gimnastica de performan ă.2.27). e) . • asigurarea bazei de deprinderi motrice necesare practicării unor ramuri sportive. prin însăşi denumirea ei. sfoara. 3. Pentru a evita lipsa de claritate sau precizie şi pentru a respecta cerin a conciziei. c) indiferent dacă este vorba de gimnastica de bază sau gimnastica de performan ă. Capitolul 3   © 8 @ 7 # 3 " D 7 # 1 ) ' # " ) 1 7 & E " 8 # @ % " 9 6 " 3 2 ) & & ) & ( 7 & 3 @   Gimnastica de bază. f) Între precizie. claritate şi concizie trebuie să existe un echilibru.28). " 6 ' 8 $ & ) " 1 A " ( 4 D 8 # 8 8 8 " 2 2 " 1 " " & ' 8 7 & & 2 1 B ' ) 7 " # 7 1 @ ) # 3 ) & 0 % & $ " 1 ) A ) ) ) ) " " " " 2 A A 8 A A 8 8 8 2 8 8 2 2 2 2 2 9 . Caracteristicile gimnasticii de bază §   © ¦ ¥ ¢ ¡ ©  ¥ ¢ 3.1.1. . p. cu caracter formativ. în celelalte ramuri sportive. . func ional. O no iune dacă exprimă acelaşi con inut.1. • dezvoltarea aptitudinilor condi ionale.33). p. care foloseşte exerci ii naturale şi nou create. cea fundamentală. Obiectivele gimnasticii de bază • dezvoltarea fizică armonioasă. • asigurarea suportului motric pentru recuperarea şi refacerea după accidente. dar numai atunci când aceste denumiri sugerează structura mişcării. p. să aibă acelaşi în eles. • formarea obişnuin ei de a practica independent programe de gimnastică în scop sanogen şi de plăcere. d) pentru a elimina interpretările. p. sărituri ca mingea.39).1.

dar şi special concepute. cu muzică sau fără. Intensitatea sau tonalitatea comenzii trebuie să imprime ritmul corespunzător de execu ie în concordan ă cu caracterul mişcării. • asigură o bună pregătire a practican ilor pentru activită ile viitoare. • poate fi practicată individual sau colectiv. Trebuie să fie precisă.3. indiferent de vârstă. deoarece dispune de mişcări naturale. de adunare – forma de organizare a colectivului pentru începutul activită ilor (raport). 3. grupelor musculare. • se poate practica oriunde.• puternic caracter formativ ce se adresează tuturor oamenilor.1. adaptată condi iilor în care se desfăşoară activitatea. Comanda are două păr i distincte: prevestitoare şi executivă.4. Este folosită de profesor pentru a organiza şi conduce colectivul. pentru demonstrarea sau explicarea exerci iilor în anumite momente ale lec iei şi poate fi: • linie pe un rând • linie pe două rânduri • linie pe mai multe rânduri • careu • unghi • semicerc • cerc 10 . Mijloacele gimnasticii de bază • Exerci ii de organizare şi ordine • Exerci ii de dezvoltare fizică generală • Exerci ii aplicative 3. • creează suportul fizic necesar practicării ramurilor sportive.1. • este accesibilă şi atractivă. Forma ia – reprezintă dispunerea colectivului în vederea realizării diferitelor ac iuni şi activită i în colectiv şi este de mai multe feluri: a. sex. • permite localizarea precisă şi prelucrarea analitică a articula iilor segmentelor. mobilizatoare. • are caracter necompetitiv. Termeni de bază Termenii de bază cu care operăm în gimnastică sunt: Comanda – reprezintă exprimarea verbală a ac iunilor ce urmează a fi executate. nivel de pregătire fizică. respectând regulile de igienă individuală şi colectivă. energică.

Rândul (linie) – dispunerea executan ilor umăr la umăr pe linia frontului. Forma ia de lucru se alege în func ie de numărul executan ilor şi de spa iu. Care sunt termenii de bază (Răspuns: 1. Capitolul 4 11 . Întrebări pentru verificare: Prezenta i obiectivele gimnasticii de bază (Răspuns: 1. în grup. două lungimi de bra (un pas sau mai mul i paşi) sau distan a şi intervalul se iau în func ie de spa iul existent de lucru. cu un interval şi o distan ă adecvate executării diferitelor mişcări. Forma ia cea mai utilizată este: • coloană câte unul • coloană câte 2. schimbarea aparatelor sau a atelierelor de lucru). în cocor. • în ordine rărită – executan ii sunt dispuşi pe linia frontului. Executan ii sunt aşeza i în ordine rărită. în cerc.83). • schimbarea forma iei – ac iunea de trecere dintr-o forma ie în alta. Distan a – spa iul (depărtarea) dintre executan ii dispuşi în coloană. Flancul – reprezintă extremitatea dreaptă sau stânga. în trepte. Coloana (şir) – dispunerea executan ilor unul înapoia celuilalt. în şah. de lucru – forma de organizare a colectivului pentru executarea exerci iilor de dezvoltare fizică din veriga „influen area selectivă a aparatului locomotor”.3 sau mai multe şiruri c. p. p. • lă imea forma iei – depărtarea dintre flancul drept şi cel stâng. precizată prin comandă. p.27). Coada coloanei este reprezentată de ultimul executant din şir. de deplasare – forma de organizare a colectivului pentru diferite ac iuni în deplasare (încălzire. De câte feluri sunt forma iile (Răspuns: 1.• grup b.82). Particularită ile forma iei: • în ordine strânsă – executan ii sunt dispuşi pe linia frontului. unul lângă altul. Capul (baza) coloanei – este reprezentat de primul executant din şir. • adâncimea forma iei – depărtarea dintre primul şi ultimul rând al unei forma ii. şi poate fi: în linie. la un interval de o lungime de bra . Intervalul – spa iul (depărtarea) dintre executan ii dispuşi pe linia frontului. Frontul – direc ia spre care sunt orienta i executan ii din forma ie.

• Trecerea de la mers la alergare. Ele se realizează din coloană. • Captarea aten iei şi crearea unei emula ii optime. în mod unitar. Exerci ii de organizare şi ordine Exerci iile de organizare şi ordine (front şi forma ii) cuprind o diversitate de ac iuni şi exerci ii executate cu întreg colectivul. Ac iuni din deplasare Deplasarea reprezintă mişcarea executan ilor într-un anumit spa iu şi se poate realiza înainte. le-am sistematizat şi prezentat într-o succesiune logică.1. Repausul.1. Alinierea. câte unu. alergare. • Formarea sim ului de orientare în spa iu şi aprecierea distan ei şi utilizarea eficientă a spa iului de lucru. • Trecerea de la alergare la mers. 4.3. Aceste deplasări în figuri sunt: Bucla deschisă   Bucla închisă Zig-zag ( # " 1 $ % & ) # " ( 1 3 " B ) 1 7 C " # 7 5 1 3 ) ( ) @ " " D " & 1 ) R £ 12 . • Ocolire. înapoi. alergare şi sărituri. din linie. În ceea ce priveşte ac iunile din deplasare. prin: mers. Ac iuni complexe. Numărătoarea. şir. folosite cu scopul captării aten iei executan ilor şi eliminării monotoniei din lec ie. • Disciplinarea colectivului. • Pornire cu schimbarea frontului.1. Întoarcerile pe loc.4. sub comanda directă a profesorului şi vizează următoarele obiective: • Organizarea colectivului în vederea desfăşurării activită ii. • Oprirea. simple sau variante acestora. Raportul. Ruperi de rânduri. din alergare sau din diferite variante de mers. Ac iuni pe şi de pe loc Aceste ac iuni sunt: Stând controlat.1. • Alcătuiri şi schimbări de forma ii: a) de pe loc. b) din deplasare. • Oprire cu schimbarea frontului. 4. din mers. • Formarea capacită ii de autoconducere.1. prin sărituri. • Întoarceri din deplasare. • Realizarea unei uşoare încălziri generale a organismului. • Ac iuni din deplasare. săltări. Adunarea. lateral. Deplasări în figuri Deplasările în figuri sunt ac iuni în deplasare.2. Astfel avem: • Pornire. • Ac iuni pe şi de pe loc. 4.

în linie pe două rânduri 1 2 1 1 2 3 2 1 2 2 1 2 1 2 3 1 2 3 3 13 .4.Şerpuirea Cercul Arcul de cerc Arcul dublu Contraarcul Optul Spirala 4. Alcătuiri şi schimbări de forma ii Pentru buna organizare şi desfăşurare a lec iilor de educa ie fizică. din şir. din deplasare.1. ) " # " @ # " ( " " D 7 6 1 3 ¤ Din linie pe un rând. se folosesc schimbări şi alcătuiri de forma ii. ce pot fi realizate: de pe loc: din linie.

4. în linie pe 3 rânduri 1 2 3 4 Din linie pe un rând. prin arc de cerc 1 2 3 4 2 3 4 5 6 7 8 6 7 8 Din linie pe un rând. în linie pe şase rânduri 1 1 2 2 3 3 1 1 2 2 3 3 3 1 2 1 3 1 2 1 3 1 3 1 3 2 1 3 2 1 3 3 14 . în cocor închis 1 1 2 2 3 4 5 4 3 2 2 1 1 3 4 5 5 4 3 2 2 3 4 1 1 2 2 4 3 3 4 5 Din linie pe un rând.5. în cerc 5 3 4 5 Din linie pe două rânduri.4. în forma ie câte 3. în linie pe 4 rânduri 2 1 1 2 2 2 2 1 1 2 2 2 2 1 1 2 2 2 Din linie pe două rânduri. în cocor deschis Din linie pe un rând. în coloană câte 3.Din linie pe un rând.5 în trepte 1 2 3 4 Din linie pe un rând.

în trepte Dintr-un şir. în coloană câte doi Dintr-un şir.Dintr-un şir. în forma ie câte patru. în trepte 1 " B # " ( " " D 7 6 1 3 ¤ 2 1 2 1 2 1 2 1 2 1 2 1 2 1 2 1 2 1 3 2 1 3 2 1 1 3 3 4 3 2 1 2 1 4 3 2 1 5 4 3 2 1 2 1 5 4 3 2 2 4 4 2 1 5 3 3 4 4 15 . în trepte 1 Dintr-un şir. în forma ie câte cinci. în forma ie câte trei.

în forma ie câte şase. în şah 3 3 1 ¤ 2 Trecerea din coloană câte unu în coloană câte doi 1 2 2 2 1 1 2 1 1 2 Desfacere 2 2 1 2 1 Apropiere 1 1 1 1 1 2 2 2 2 2 1 1 1 2 1 2 1 2 2 2 16 . în şah 2 1 2 1 2 2 3 2 1 1 3 2 1 ) 1 7 2 7 @ $ ) ( # " ( " " D 7 6 1 3 3 3 2 1 1 3 2 1 1 3 Din două şiruri.2 1 2 1 2 1 2 1 1 1 1 2 1 2 1 2 1 2 Din două şiruri. în forma ie câte patru.

5. Indica ii metodice privind utilizarea exerci iilor de organizare şi ordine în lec ie În cadrul lec iilor de educa ie fizică. Întrebări pentru verificare: Care sunt ac iunile pe şi de pe loc (Răspuns: 1. • folosirea acompaniamentului muzical. • schimbarea permanentă a capilor de coloană. • principiul gradării efortului.86). în predarea exerci iilor de organizare şi ordine. precise şi unitare a tuturor ac iunilor. profesorul trebuie să ină seama de: • utilizarea denumirilor corecte. pentru a stimula participarea activă şi conştientă a elevilor. • pozi iile statice să nu fie folosite abuziv. • comenzile să fie adaptate particularită ilor de vârstă ale elevilor. p.Contopire Încrucişare Întrepătrundere Trecere Trecerea din coloană câte unu în coloană câte „n” pe centru 1 2 3 4 5 6 7 8 4 3 2 1 4. 17 .1.

Prezenta i forma iile din şir (Răspuns: 1. Capitolul V  ¨ E 2 ' 7 8 ' & © ( " 6 7 @ # " 9 1 2 S " ) " 1 7 8 7 ' ¤ 7 @ " ) 2 1 ) ) 8 & C  D & " 7 ( ) 1 7 ) & 8 ' " " # # ' 1 # " ) B # "  " " " # % 3 3 ) @ " % & 6 & ) (  " 6 " 5 6 D % 1 2 0 " ' ' 1  A 8 3 ) ) ( 3 2 7 7 8 ¦ @ 8 1 C 1 A 7 ¥  1 & ' 7 7 & 8 " # $ 3 " 7 8 ) ¥ " " & C ) & C " 2 " 6 # „Prin aceste exerci ii în elegem acele complexe de mişcări gândite şi alcătuite de om. p. Băiaşu. banca curbată). b) exerci ii pentru bra e. e) exerci ii din atârnat. b) pe perechi. de cauciuc. 2.Enumera i ac iunile din deplasare (Răspuns: 1. După pozi iile de plecare: a) exerci ii din stând. d) exerci ii din culcat. gantere. Din punct de vedere al formelor de practicare: a) exerci ii libere (fără obiecte). • • • • • • • Folosirea sistematică a exerci iilor de dezvoltare fizică generală are următoarelor influen e: • asupra musculaturii şi a articula iilor. g) exerci ii pentru articula ia coxo-femurală. c) în grup. pregătindu-l mai bine pentru efort” (N. d) exerci ii cu obiecte portative (bastoane. ¤ ) & " ) @ 7 ) ' @ % 6 " 7 6 ) ( ) " D & # % A # S ) ' 7 C " ' 7 6 ) " A ) 1 7 ' @ 3 0 C ) ( ) ( ) @ " " D " & 1 ) R   18 ) ) 1 2 ' 7 # ¤ 3 " " £  " ( ¨ @ # © 7 3 8 ¤ # 2  6 3 7 1 " 3 D ¤ 7  C & 1 1 " ¤ ) #  ) 3 A ) ' % & 1 6 " 0  7 A 3 " ¨ % " C 1 @ ' " "  # B ) 7 A  " D " $ " ¥ # & 2 # " ¢ " 7 " ) 1 ) ¦ ' ( " 1 6 8  7 1 & ' ¥ " " @ 3 7 6 § B 3 A 3 ) 3 ) £ 1 0 & & 2 ¤ ( 7 C " " ) @ 8 " " 7 ) 1 B " " % C & ( 1 " 7 1 7 & £ @ 8 ( 3 ) 2 7 ¤ @ % E # 7 1 C 5   " " 7 & 0 ) '  8 0 $ 2 ' E ) 3 2 % C % " 7 1 F # ¢ " ¢ # ¤ B @ $ B " 7 7 1 C A " 3 7  " ) " " 3 5 3 1 ¤ ' " 7 D ) D A @ ) © ) & " & 1 8 # ) ) ¢ @ ' # ) 1 # 7 ¨ 1 7 3 ¤ " " 7 " 1 ) ' " £ 7 & @ " 1 6 ) ( ' 3 " 4 5  1 ' @ 3 1 8 1 & % " " #  ' 1 0 ' 7 3 7 C &  " 3 " # @ 3 0 C " & ' ' S ) @ 8  @ ) 8 C ' " ) & " $ ) 7 ( & " "  $ % 7 C B ) ( & # C  # 6 7 " " S 1 " ) " 7 7 ' " ¥ ) 9 A D ¥ ( ) ) D 4 7 2 ) (  " 1 1 8 7 7 7 ¥ ) 1 ' B 7 7 E ) ) 1 ) ) ¦ # 7 ' ' " @ @ 8 ' 1 1 ) ¤ 7 @ @ " " @ % 6 # " " &  7 7 C 3 3 @ " 3 " " D D % " " 0 0 @ ¡ % 0 6 6 C 5 9 " & & C C 7 C 1 1   6 1 1 5. p.1984). c) exerci ii pentru trunchi. e) din deplasare. c) exerci ii din aşezat. sandouri. c) exerci ii cu şi la aparate speciale (bănci de gimnastică. b) exerci ii din pe genunchi. pot fi: a) individuale. a diferitelor segmente corporale. eşarfe. corzi. Enumera i deplasările în figuri (Răspuns: 1. Sistematizarea exerci iilor de dezvoltare fizică generală 1. ) @ ) ) ) ) A ) 6 3 3 " ) 2 ( ( ( 1 S " ) A A ) R R " # & " D " £ £ £ 7 7 7 1 3 5 & ) @ 1 ' % " 3   " ( 1 6 7 & ) . f) exerci ii pentru coloana vertebrală. cu ajutorul cărora prelucrăm majoritatea articula iilor.105).1. cercuri.1. helcometru. 5. extensoare). d) exerci ii pentru picioare. 4.88). Prezenta i forma iile din linie (Răspuns: 1. p. realizând încălzirea generală a organismului.93). e) exerci ii pentru articula ia scapulo-humerală. în vederea asigurării unei dezvoltări fizice armonioase a organismului. 3.1. Din punct de vedere segmentar şi articular: a) exerci ii pentru cap şi gât. d) pe loc. bancă cu cărucior rulant. h) exerci ii pentru articula ia mâinii şi gleznei. p. b) exerci ii pentru dezvoltarea elasticită ii musculare şi mobilită ii articulare. scară fixă. După felul cum se execută. măciuci. a grupelor musculare. c) exerci ii cu caracter de relaxare. mingi medicinale. 5. Din punct de vedere al caracterului activită ii musculare: a) exerci ii pentru dezvoltarea for ei musculare. b) exerci ii cu partener.97).

cursivitate. • numărul de repetări şi pauzele între exerci ii. moderate. transversală şi sagitală. precizarea pozi iilor are o importan ă tehnico-metodică deosebită.2.1. viteză (mişcări lente. Bazele generale ale mişcărilor Bazele generale sunt însuşiri ale mişcărilor care asigură realizarea acestora la nivel optim. Axe: longitudinală. lateral sus). Pozi iile se împart în: 1) pozi ie ini ială – pozi ia din care începe orice mişcare. • inută corectă – specifică gimnasticii. • schimbarea pozi iilor ini iale. • modificarea tempoului de execu ie. fiind legat de intensitate.1. în acelaşi timp. • amplitudine maximă – se realizează prin folosirea la maximum şi în mod treptat a gradului optim de mobilitate articulară şi elasticitate musculară a segmentului care participă la efectuarea exerci iului asigurând o execu ie corectă şi estetică (mişcările executate cu bra ele întinse măresc gradul de amplitudine).• formarea priceperii de a dirija mişcările segmentelor corpului. • asigurarea suportului fizic şi psihic pentru desfăşurarea diferitelor activită i.. Planuri: sagital. a celor active şi de iner ie şi reprezintă nivelul tonusului muscular în timpul pozi iilor. Pozi ia corpului fa ă de sol poate fi: • verticală (ortostatică). 5. Bota. eficien ă (Dragnea A. În gimnastică.3. oferind. Reglarea efortului în executarea exerci iilor de dezvoltare fizică se realizează prin: • alegerea adecvată a exerci iilor.1999). mişcărilor corpului determinând consumul de energie. • repere temporale (ritm şi tempou) – ritmul de execu ie reprezintă succesiunea temporală repetată a păr ilor componente.. rapide). 5. A. • orizontală (clinostatică). în conformitate cu cerin ele specifice de execu ie. • înclinată. şi este asigurat de corelarea ra ională a for elor interne şi externe. • capacitatea de coordonare a sistemului neuromuscular – constă în colaborarea dintre sistemul nervos şi cel muscular care duce la executarea cu uşurin ă a mişcărilor. deoarece pot determina chiar gradul de dificultate al unui element tehnic. iar tempoul reprezintă frecven a ac iunilor motrice pe unitatea de timp. expresivitate. adică de numărul de unită i neuro-musculare care participă la contrac ie. sus. No iuni legate de „pozi ie” Pozi ia reprezintă situa ia statică a corpului sau a segmentelor acestuia în desfăşurarea mişcării şi este o stare de moment. Ne referim la: • direc ie precisă – este reprezentată de direc iile principale şi intermediare pe care se deplasează corpul sau segmentele lui (înainte. • grad de încordare şi relaxare necesare execu iei – este definit de intensitatea contrac iei musculare care realizează mişcarea. 19 . lateral jos. Ea presupune transmiterea influxului nervos fără întreruperi la grupele musculare solicitate în ac iunea respectivă. mişcării. • formarea inutei corecte. frontal şi orizontal. • dezvoltarea calită ilor motrice.

Denumirea mişcării Alergare= Alerg. sprijinit. Aşezat = Aşez. Exemple: Pozi iile fundamentale Stând= St. 3) pozi ie fundamentală – este o pozi ie a corpului stabilită în mod conven ional. Aplecare= Aplec. cu caracter de for ă. Ca structură. • pozi ie specifică – pozi ie cu structură complexă.1.2) pozi ie finală – pozi ia corpului la terminarea mişcării. Bârnă= Brn. păr ile corpului. echilibru sau mobilitate cu un anumit grad de dificultate în execu ie. Prescurtări terminologice Pentru a descrie rapid exerci iile la aparate. complexe. compuse. care se fac după anumite reguli. cumpănă.1. Apropiat= apr. atârnat. Al i termeni Alternativ= alt. Înapoi = înap. situate în planuri şi direc ii diferite.4. Arcuire= Arc. prin modificarea pozi iei segmentelor unele fa ă de altele. Diagonal= diag. se utilizează prescurtările de termeni. trebuie respectată următoarea ordine: 20 .5. Bra = B. 5. ele pot fi: simple. cât şi exerci iile de dezvoltare fizică. şi avem: • pozi ie derivată – rezultă dintr-o pozi ie fundamentală. Bară= Br. se pune punct. Antebra = Ab. Păr ile corpului Abdomen= Abd. Amândouă necesită un grad mare de stabilitate. Aceste pozi ii se pot diversifica prin combinarea între ele. Reguli privind descrierea exerci iilor în gimnastică Pentru descrierea exerci iilor în gimnastică. cu literă mică. culcat. Aparate de gimnastică Bancă= Bnc. După fiecare prescurtare. Pozi iile fundamentale. direc ia mişcării şi al i termeni se scriu prescurtat. denumirea mişcării şi aparatele din gimnastică se scriu cu litere mari. pe genunchi. fiind considerată element tehnic (stând pe mâini. sfoară). Pe genunchi = Pe G. pod. după natura reazemului fa ă de sol sau aparate: stând. 5. Direc ia mişcării Înainte = înai. aşezat. Aplecat= apl. • pozi ie compusă – însumează mai multe pozi ii ale segmentelor corpului.

• angrenează în efort simultan mai multe segmente. deoarece pozi ia finală a mişcării anterioare poate fi identică cu pozi ia ini ială a mişcării următoare. Revenire 3. Pozi ia finală poate fi una din pozi iile fundamentale sau derivate. : îndoirea bra elor la ceafă. Revenire 5. Rev.pe Ş.dep. cu aplecarea trunchiului înainte şi răsucirea capului spre dreapta (Îndoi.T.). între elementele componente. I. timpii sunt puşi înaintea mişcărilor. pe Ş. Un rol important în folosirea eficientă a exerci iilor de dezvoltare fizică generală îl are pozi ia de plecare (ini ială). sunt lega i cu linioară (–). Îndoirea trunchiului spre stânga. 2. Îndoi. 5. Îndoi.şi Răsuc. se foloseşte „cu”. 4.T.T. 3-4 cu arcuire " " 1 1 % % ( ( @ @ 3 3 B B ) ) $ $ ) ) @ @ " " # # " " H H 6 6 % % & & ' ' 7 7 ' ' 1 1 8 8 $ $ ) ) ( ( ( ( # # H H ' ' Prescurtat: 21 £ E C & ' 7 ) 1 " A 8 $ ( 6 " # ' % ¤ $ £ 2 ) 4 1 ¢ 3 4 & ¡ 8 4 2   ¢ ) " " 1 % 7 9 ) $ 1 " ' $ 7 6 ) " ' 1 7 # 3 S ' 7 8 1 # 8 % 7 6 ) % ( # ' 3 4 ' 8 & ) " ' " C D % 1 8 6 $ ) 6 $ S ' 8 C # 7 % ) 2 1 ) & @ " % " @ D " ) & 2 1   ) ( % % % % % R # @ @ @ @ @ ) H $ $ $ $ $   & )   ' 6 6 6 6 6 4 E 7 ) ) ) ) ) ) ) 3 R R R R R @ & 7 ) ¡ £ £ £ £ £ 1 & " 7 C 3 % ) 6 ( . Pentru realizarea desenului liniar. : înainte (înai.spre stg.spre drp. 1-2 Îndoi.1. Îndoirea trunchiului spre dreapta 4. Dep. 1-2. cu arcuire 3-4. • uşurarea execu iei. 5. După pozi ia ini ială. Îndoi.). 3. St. " 4 ) Aplec.” (virgulă). lateral (lat. pozi ia ini ială se descrie doar la început. vor fi respectate anumite reguli: • reprezentarea solului se face printr-o linie orizontală continuă E ¦ ) $ E ¥ E $ ) ( E '   Exemple: : P.cu Aplec.la Cf. Exemplu îndoire (Îndoi. sus). Rev. aplecare (Aplec. Îndoirea trunchiului spre stânga 6. : bra (B). Rev. „şi” sau „ . structura şi con inutul exerci iului.). I.1. P. iar când o mişcare durează mai mul i timpi. iar la aparate se specifică şi pozi ia fa ă de aparat. izolarea anumitor articula ii sau segmente în timpul execu iei. Pozi iile de plecare urmăresc: • asigurarea condi iilor optime de execu ie.).cu arc. Îndoirea trunchiului spre dreapta.T.C. În descrierea exerci iilor. În legări.T. cu M. Reprezentarea grafică a exerci iilor de gimnastică Un rol important în gimnastică îl are crearea imaginii mişcării. ob inută cu ajutorul desenului liniar.drp. Aplecarea trunchiului înainte 2. trunchi (T). ducere (Duc. iar în cazul mişcărilor compuse. Direc ia pe care segmentul execută mişcarea. Revenire 7.). ridicare (Ridic. : stând depărtat.spre drp. înainte sus (înai. Pozi ia ini ială (plecare) este pozi ia din care începe mişcarea şi poate fi fundamentală sau derivată. Extensia trunchiului 8.spre stg. Denumirea mişcării ce urmează a fi executată.B.).înai. cu arc.6. Revenire în pozi ia ini ială. Segmentul care execută mişcarea. cu mâinile pe şolduri: St.). : 1-2.înai.cu M. 1.T. aleasă în func ie de scopul. • îngreunarea execu iei. Exten. Rev. se pun două puncte „:”. picior (P).T.

iar numărul de arcuiri este reprezentat de o cifră care se scrie deasupra liniei. şi reprezintă a 7-a parte din înăl ime. văzut din spate şi cu o linie în dreptul nasului. se folosesc semne ajutătoare: • direc ia de deplasare a segmentului se realizează cu ajutorul săge ilor. Segmentul aflat în plan apropiat se desenează cu o linie continuă. din fa ă sau din spate. cu un cerc plin . lateral fa ă spate Capul este reprezentat de un cerc gol. şi de sus . lungimea picioarelor trebuie să fie jumătate din înăl ime. cu o linie întreruptă. 2x ¡   ¢ £ 22 . văzut din fa ă . • întoarcerile se realizează printr-o săgeată arcuită şi numărul de grade corespunzător întoarcerilor.• reprezentarea aparatelor se realizează din lateral scară fixă Corpul se desenează din lateral. din profil . ¡   ¤ ¢ 4 • arcuirea se realizează printr-o linie frântă. Pentru în elegerea desenului (citirea). iar cel aflat în plan îndepărtat.

2. Putem spune. genunchii întinşi. • mişcarea executată simetric se marchează cu semnul plus (+) • cifra scrisă înaintea mişcării reprezintă numărul de repetări ( 3 X). pe un picior: • cu celălalt picior întins şi ridicat: înainte. cu călcâiele apropiate. bra ele întinse pe lângă corp. înapoi • cu celălat picipor întins sprijinit: înainte. lateral. pe ambele picioare: • depărtat – frontal – anteroposterior cu piciorul stâng înainte (sagital) – anteroposterior cu piciorul drept înainte • încrucişat – cu piciorul stâng peste – cu piciorul drept peste • cu genunchii semiîndoi i • cu genunchii îndoi i (ghemuit) • fandat – înainte – lateral – înapoi 2. privirea înainte. Pe genunchi 23 . pe un picior îndoit: • cu celălalt picior întins ridicat: înainte. înapoi • cumpănă: facială. lateral. lateral. Pozi iile fundamentale şi derivate ale corpului A. Stând Pozi ie ortostatică bipedă şi plantigradă. lateral. înapoi B. dorsală.• mişcare cu revenire se realizează printr-o săgeată cu două capete. pieptul uşor ridicat. cu piciorul drept peste • cu genunchii semiîndoi i • cu genunchii îndoi i (ghemuit) 3. Pozi ii derivate: 1. în concluzie. pe vârfuri: • depărtat – frontal – anteroposterior cu piciorul stâng înainte (sagital) – anteroposterior cu piciorul drept înainte • încrucişat: cu piciorul stâng peste. înapoi • cu celălalt picior întins sprijinit: înainte. palmele orientate spre coapse. asimetrică 4. vârfurile uşor depărtate. 5. capul drept. laterală. cu degetele apropiate şi întinse. lateral. înapoi • cu celălalt picior îndoit şi ridicat: înainte. că desenele reprezintă succesiunea mişcărilor întrun exerci iu.

Atârnat Corpul este întins şi se men ine suspendat de un aparat. cu vârfurile întinse. Aşezat Corpul se sprijină pe şezută. echer: cu picioarele apropiate. cu genunchii depărta i 2. lateral. stânga E. pe genunchi: • cu genunchii apropia i: cu călcâiele depărtate • cu genunchii depărta i: cu călcâiele apropiate. cu călcâiele depărtate • pe călcâie aşezat: cu călcâiele depărtate. mixt – la un genunchi 24 . picioarele depărtate4. axa umerilor fiind sub punctele de sprijin. depărtat: cu picioarele întinse. cu picioarele îndoite 3. simplu (de mâini) a) pe verticală – cu bra ele întinse – cu bra ele îndoite – echer – dorsal – cu genunchii îndoi i b) pe orizontală – planşa – înainte (facială) – înapoi (dorsală) c) răsturnat – cu picioarele întinse – îndoit – călare 2. 1. Pozi ii derivate: 1. cu piciorul stâng peste dreptul 5. lateral. călcâiele apropiate. lateral. bra ele pe lângă corp. încrucişat: cu piciorul drept peste stângul. lateral • celălalt picior întins ridicat: înainte. cu picioarele întinse pe sol. ridicate 2. facial – depărtat 3. înapoi C. pe o coapsă: stânga-dreapta. axa lui longitudinală fiind paralelă cu această suprafa ă. îndoite. 1. Culcat Corpul se găseşte în totalitate cu partea dorsală în contact cu suprafa a de reazem. apropiat: cu picioarele îndoite 2. Fără sprijin 1. bra ele întinse pe lângă corp. apucat cu mâinile. costal – dreapta. pe un genunchi • celălalt picior întins sprijinit: înainte. celălalt picior îndoit lateral D. dorsal – picioarele: îndoite şi ridicate – cu picioarele depărtate: întinse. înapoi • celălalt picior îndoit sprijinit: înainte.Baza de sus inere este pe gambe. înapoi (cumpăna pe genunchi) • celălalt picior îndoit ridicat: înainte. agă at de o altă parte a corpului – de genunchi – de un genunchi – de vârfuri 3.

rotare – spre dreapta – spre stânga " 1 8 & B " Bra ele Pozi iile bra elor întinse: • pe direc ii principale: înainte. înapoi jos. • pe ¥ " " D " C 3 I 25 .– la genunchi – de vârfuri – cuib 4. înainte sus. simplu a) cu corpul pe verticală – cu bra ele întinse – pe antebra e (paralele) – pe bra e (paralele) – echer (închis.1. depărtat) – lateral (cruce) – spre stânga. pe un cot. corpul venind în contact cu ambele bare. răsucire – dreapta – stânga 3.-stg. F. pe coate. 1. combinat – atârnările combinate sunt specifice paralelelor inegale.2.) – înapoi (extensie) 2. aplecat – înainte – lateral (drp. • pe direc ii intermediare: înainte jos.-stg. Sprijinit Corpul este întins pe verticală şi se sprijină pe mâini. lateral.) – înapoi (extesie) 2. Pozi iile şi mişcările segmentelor corpului Capul 1. lateral sus. sus. lateral jos. iar axa umerilor se află deasupra punctelor de reazem. mixt a) sprijin stând – apropiat – depărtat b) sprijin pe genunchi c) sprijin aşezat – apropiat – depărtat – pe o coapsă d) sprijin culcat – facial – dorsal – costal 5. spre dreapta – dorsal – călare b) cu corpul pe orizontală – cumpănă. aplecare – înainte – lateral (drp. răsucit – dreapta – stânga 1. liberă c) cu corpul răsturnat – stând pe bra e (paralele) – stând pe cap – stând pe omopla i – stând pe mâini – stând pe o mână – stând pe antrebra e – sprijin lateral răsturnat (inele) 2. jos.

se execută la revenirea trunchiului după îndoire e. ducere. • ducere (se efectuează numai în plan paralel cu solul). • obligativitatea lucrului simetric. coborâre. accesibile. g. îndoire: înainte. intensitatea execu iei ajungând la maximum spre finalul complexelor. Pozi iile bra elor îndoite la 90º: cu antebra ele sus. c. răsucire: dreapta. • cu mâinile pe umeri. • balansare. cu cele ale picioarelor. Trunchiul a. • structurarea corespunzătoare a exerci iilor în cadrul complexelor. sex şi vârstă ale executan ilor. rotare. Pozi iile bra elor îndoite: • cu mâinile pe şolduri. întindere. într-o succesiune logică (de sus în jos). răsucit: dreapta. • exerci iile se execută în 4 sau 8 timpi. Complex de exerci ii libere ) " @ 1 " " 8 D & " B C " 3 7 ' $ 7 ) 1 ( 4 7 5 # H ' 2 " 1 8 & B " ) ' # " 7 # S ' 7 # " @ & # S " " D " C 3 I ¥ ¥ I 26 . îndoire răsucită: spre dreapta. prin angrenarea segmentelor corpului. articula ia coxofemurală. îndoit: înainte. cu numărătoare sau cu acompaniament muzical. aplecat: înainte (la orizontală). frontal). înclinare înainte b. • cu mâinile pe creştet. • exerci iile se aleg în func ie de nivelul de pregătire. b. stânga. • întindere. apoi ale trunchiului şi. rotare: spre dreapta. Picioarele picioarelor decurg din pozi iile fundamentale ale corpului (stând. • cu mâinile la piept. oblic înapoi jos. în continuare. aplecare înainte c. îndoit răsucit a. forfecare. stânga. • îndoire. oblic înainte sus. Cerin e metodice privind structura şi predarea complexelor de dezvoltare fizică: • structurile să fie grupate în complexe de 8-12 exerci ii. îndoire. f. d. în func ie de complexitate. pe genunchi). • continuitate în aplicarea complexelor de exerci ii prin exersarea lor pe parcursul a 6-8 lec ii. întindere: mişcarea opusă îndoirii. spre stânga. • forfecare. înapoi (extensie). apoi se urmăreşte creşterea treptată a amplitudinii mişcărilor. Vom prezenta. d. cu antebra ele înainte. : ridicare. complexe de exerci ii de dezvoltare fizică generală sistematizate după criteriul formelor de practicare. coloana vertebrală.direc ii oblice: oblic înainte jos. • răsucire. • cu mâinile la ceafă. balansare. • coborâre. lateral (dreapta-stânga). spre stânga. cu amplitudine moderată şi viteză redusă. • creşterea gradată a efortului prin folosirea la început a exerci iilor simple. laterală (dreapta-stânga). înapoi (extensie). începând cu prelucrarea grupelor musculare ale gâtului şi bra elor. Mişcările bra elor: • ridicare. diagonal (sagital. când se execută structuri de sărituri. • rotare. simultan cu prelucrarea articula iilor scapulo-humerală. răsucire. cu antebra ele în jos. în final.

2 5-8. 3. 4.I. cu întinderea bra elor sus şi bătaie din palme 2. P. revenire VI. fandare laterală cu piciorul drept.P. mâinile pe şold 1.I. cu bătaia palmelor la spate 3. idem. ridicarea trunchiului cu bra ele sus. revenire VIII. ridicare pe vârfuri. săritură în stând. mâinile pe şold 1.P. simultan cu întinderea bra elor lateral şi extensia capului. revenire 7. Stând. cu bătaia palmelor sub picior 4. Stând cu mâinile pe şold 1. arcuire IV. idem. revenire III. ridicare în extensie. Stând depărtat. sprijin ghemuit 4. idem. II. P. fandare înainte. înapoi VII. aplecarea trunchiului înainte. cu întinderea bra elor înainte 6. revenire 3. cu piciorul drept. balansarea pe piciorul stâng înainte. cu întinderea bra elor înainte 8. balansare pe piciorul drept înainte. revenire 3. cu piciorul stâng. bra ele lateral 1. P. Stând 1.I. Stând 1. pas lateral cu piciorul drept.I. întinderea bra elor lateral 4. cu bra ele sus şi balansarea piciorului drept.I. mâini pe umeri. mâinile la ceafă 1-2 răsucirea trunchiului spre dreapta. arcuire 3-4 răsucirea trunchiului spre stânga. arcuire V. Stând depărtat 1-2. sprijin ghemuit 2. coborâre pe toată talpa. arcuire 7-8. 5-8. Stând depărtat. partea stângă. revenire. cu bra ele sus şi balansarea piciorului stâng. P. săritură în stând depărtat.I.I. cu bătaia palmelor sub picior 2.I. ridicare în extensie. mâini pe umeri. înapoi 3. ridicarea bra elor prin înainte sus. P. arcuire 5-6. îndoirea trunchiului înainte la piciorul stâng.I. Stând. arcuire 3-4. fandare laterală cu piciorul stâng. revenire 5. 4 sărituri ca mingea Complex de exerci ii cu partener 27 . fandare înainte. întinderea bra elor lateral 2. 1 4. îndoirea trunchiului înainte la piciorul drept. 2. cu întinderea bra elor sus 2.P. extensia trunchiului cu mâinile la ceafă 4. revenire 3.

arcuire cu apăsare pe umeri 7-8.P. Stând spate la spate.I. întoarcere 180º. fandare înainte cu piciorul drept 2.I. răsucirea trunchiului spre reperul A 5-6. de mâini sus apucat 1. Stând depărtat.P. cu întoarcere în partea opusă IV. cu mâna stângă a partenerului. cu fa a în aceeaşi direc ie. idem.I. care are trunchiul în extensie 2-3. mâna liberă pe şold 1-4. trunchiul aplecat. revenire lentă VII. răsucirea trunchiului spre reperul B V. de mâini apucat 1. spre partea opusă VIII. spate la spate. prin rulare laterală (A) spre dreapta (B) spre stânga în culcat dorsal 3. men inere 3-4. cu opunere de rezisten ă 2. revenire 3. revenire 3. bra ele sus. cap la cap. revenire II. P. arcuire cu apăsare pe umeri 3-4. spre dreapta 1-8. P.I. Stând fa ă-n fa ă. revenire 5-8. arcuire 4. îndoirea bra ului drept. revenire III. partenerul A îndoaie uşor trunchiul înainte.I. bra ele dinspre interior jos. Culcat facial. revenire 5-8 idem. P. pe piciorul stâng 5-8. fandare laterală (spre exterior. de mâini apucat 1.I. ridicând partenerul B în spate.I. ridicare simultană în stând pe omopla i 2. revenire 3. Stând fa ă-n fa ă. bra ele sus. mâinile pe umerii partenerului 1-2. cu îndoirea trunchiului spre interior) 2. P. de mâini jos apucat 1. fa ă-n fa ă. fandare înainte cu piciorul stâng 4. apucat la nivelul gleznelor. bra ele lateral. bra ele înainte. idem. revenire 5-8. P. piciorul drept ridicat întins înainte.I.P. Stând umăr la umăr. Stând depărtat. cu partenerul B VI. cu opunere de rezisten ă 4. sprijin pe palme 1. idem pe piciorul opus Complex de exerci ii cu bastoane 28 . sărituri ca mingea pe loc. îndoirea bra ului stâng. idem. sărituri cu întoarcere 180º. în sens opus. Culcat dorsal.I. întoarcere 180º. cel exterior sus de mâini apucat 1. prin rulare laterală în culcat facial cu corpul în extensie 4. 1 4. ridicarea picioarelor şi a trunchiului în extensie 2.

pas lateral cu piciorul drept. revenire VI. mâini pe şolduri. revenire 5. bra ele lateral sus.I. cu bastonul de ambele capete apucat 1. men inere 4. P. revenire VII.I. ridicarea trunchiului şi a picioarelor în extensie 2-3. îndoirea trunchiului înainte 7. cu avansare şi revenire.I. de capete apucat 1-3.P. ridicare pe vârfuri. Pe genunchi. P. pe călcâi aşezat. de ambele capete apucat 1.I. răsucirea trunchiului spre dreapta 3. P. Culcat dorsal.I. revenire 3. pct. P. Stând depărtat. bra ele lateral sus. coborârea bastonului la ceafă. revenire 3. revenire 5. cu coborârea bra elor jos 5-8 idem. cu bastonul de ambele capete apucat 1.I. Complex de exerci ii cu mingea medicinală 29 . de ambele capete apucat 1. cu bastonul jos. îndoirea trunchiului spre dreapta cu bastonul la omopla i 2. aplecarea trunchiului înainte 6. revenire 7. ridicarea trunchiului simultan cu piciorul drept 2. spre stânga IV. simultan cu ridicarea bra elor sus 2. revenire V.I. apropierea piciorului stâng. ridicare pe genunchi. P. bra ele lateral sus. cu coborârea bra elor înainte 4. bastonul aşezat vertical pe sol 1-8. cu ridicarea bra elor sus 3.5 8. întinderea bra elor sus.I. idem. revenire pe toată talpa 3. Stând depărtat.P. pas lateral cu piciorul stâng. Stând cu bastonul jos. îndoirea trunchiului spre stânga cu bastonul la omopla i 4. cu extensie mare de trunchi 4. Stând. cu bastonul de ambele capete apucat 1. revenire VIII. apropierea piciorului drept. cu bastonul de ambele capete apucat 1. cu ridicarea bra elor înainte 2. Stând depărtat. ridicarea simultană a trunchiului şi picioarelor 6. aplecarea trunchiului înainte 2. bra ele lateral sus. spre stânga II. bastonul jos. sărituri ca mingea de-o parte şi de alta a bastonului. idem. cu ridicare pe vârfuri 4. ridicarea trunchiului simultan cu piciorul stâng 4.I. P. revenire 5-8. aplecarea trunchiului înainte 8. revenire III. aplecarea trunchiului înainte 4. Culcat facial.

revenire VIII. îndoirea uşoară a picioarelor cu coborârea bra elor înainte 4.I. 1-2 5-6. revenire în culcat dorsal 3.I. P. idem. pe călcâi aşezat. mingea inută între glezne 1. îndoirea uşoară a picioarelor. îndoirea trunchiului spre stânga 2. cu bra ele sus.I. mingea inută cu ambele mâini 1. mingea inută cu ambele mâini 1-3. revenire V. cu ambele mâini 1. revenire IV. sărituri pe loc Complex de exerci ii la scară fixă I. întinderea bra elor cu îndoirea trunchiului înainte 4.I. cu aşezarea mingii între glezne 4. cu bra ele sus. fandare înainte cu piciorul drept 2. îndoirea bra elor cu mâinile la ceafă 4. Stând depărtat. revenire 30 . P. întinderea picioarelor cu ridicarea bra elor sus 3. cu ambele mâini 1.I. Stând cu mingea inută jos. îndoirea trunchiului spre dreapta 4. P. revenire 3. Stând depărtat. P.I. revenire II. cu bra ele sus 4. P.I.I. revenire VI.I. bra ele îndoite cu mâinile apucat la nivelul pieptului 1.I. ridicare pe genunchi şi extensia mare a trunchiului.I. revenire II. întinderea bra elor sus 3. Stând cu spatele la scara fixă. idem. ridicarea trunchiului şi îndoirea lui înainte. P. apucat de şipcă la nivelul bazinului 1. Pe genunchi. fandare înainte cu piciorul stâng 4. P. Sprijin culcat înainte pe minge 1. în plan frontal 3-4. mingea inută jos cu ambele mâini 1-2. întinderea bra elor 2. revenire 3. Stând pe prima şipcă a scării fixe. cu ridicarea bra elor înainte 2. Stând cu mingea inută între glezne 1-8. mingea inută la ceafă. P. rotarea bra elor spre dreapta. Stând depărtat. îndoirea bra elor 2. 5-6 III. în plan frontal 7-8. Culcat dorsal. aplecarea trunchiului înainte 2. revenire în culcat dorsal VII. ridicarea picioarelor peste cap şi aşezarea mingii în mâini 2. P. rotarea bra elor spre stânga. revenire 3. P.

la scară fixă.I. cu îndoirea trunchiului spre stânga 3-4. Stând cu piciorul drept sprijinit întins pe scara fixă. săritură pe şipca a doua 4. P. Stând cu fa a la scara fixă. revenire 5-8. bra ele sus 1-2. îndoirea piciorului stâng cu arcuire 4. mâinile apucat la nivelul pieptului 1.I. săritură pe prima şipcă 2. P. ridicare în stând pe bancă. P. piciorul drept întins sprijinit pe scară. revenire Se pot executa sărituri din şipcă în şipcă şi apoi coborâre prin sărituri din şipcă-n şipcă. Atârnat dorsal 1. îndoirea trunchiului înainte.I.I. 31 .I. mâini pe umeri 2. îndoirea trunchiului spre bancă. spre exterior Se repetă şi cu piciorul drept pe bancă. cu mâna stângă apucat de şipcă la nivelul bărbiei 1-2. bra ele sus. genunchii îndoi i şi depărta i.I. îndoirea picioarelor cu genunchii la piept 4. păşire înapoi cu piciorul stâng. Aşezat cu spatele la scara fixă. cu celălalt picior. Stând cu umărul stâng la bancă. cu arcuire Acelaşi exerci iu se execută şi cu piciorul stâng întins sprijinit pe scara fixă. pas cu piciorul stâng pe bancă. revenire 5-8. îndoirea picioarelor cu genunchii la piept 2.I. îndoirea trunchiului la piciorul de bază. bra ele întinse sus 3. aceeaşi mişcare.III. V. mâini pe umeri 4. piciorul stâng întins sprijinit pe bancă. la înăl imea bazinului. P. Complex de exerci ii pe şi la banca de gimnastică I. cu arcuire 5-6. extensia bra elor. ridicarea trunchiului cu extensia bra elor şi arcuire 7-8. IV. P. VI. cu arcuire 3-4. P. revenire VIII. fandare laterală cu piciorul drept. P. întinderea picioarelor înainte 3. idem. revenire VII. revenire Acelaşi exerci iu se repetă şi cu umărul stâng. P. Stând cu umărul stâng la bancă 1. cu piciorul drept II. mâini pe şolduri 1-2. idem. ridicare în stând cu trunchiul în extensie 4. cu mâna dreaptă apucat de şipcă la nivelul coapsei. revenire 3. prin întinderea piciorului stâng şi apropierea piciorului drept.I. Stând cu fa a la scara fixă. Stând lateral cu umărul drept lipit de scara fixă. cu mâinile de şipcă apucat 1-3. cu arcuire 3-4. mâini pe şolduri 1-3.

I. Aşezat longitudinal. răsucirea trunchiului spre dreapta. 84). 58). Capitolul 6   ¥ ¢ © ¦ ¥ ¨  © ¥ ¥  ¥ ¦ ¤  ¡   6. Prezenta i bazele generale ale mişcărilor (Răspuns: 4. idem. 86). revenire în P. revenire în stând depărtat Întrebări pentru verificare: Prezenta i sistematizarea exerci iilor de dezvoltare fizică (Răspuns: 3. cu ducerea bra ului drept lateral 6. cu mâinile sprijinite de marginea apropiată a băncii 1. p. revenire IV. idem. îndoirea picioarelor în aşezat ghemuit sprijinit 2.I. Aşezat transversal pe bancă. 74). 1 4. 32 .I. Enumera i 6 pozi ii din stând (Răspuns: 1. P. longitudinal. Aşezat sprijinit longitudinal pe marginea depărtată a băncii 1. P. p. îndoirea bra elor cu ridicarea piciorului drept înapoi 2. p. p. întinderea picioarelor în aşezat echer 3. întinderea bra elor cu extensia trunchiului în sprijin culcat dorsal 2.P. 1-2. revenire în P. revenire 7. Sprijin culcat facial. rotarea bra ului drept pe jos în plan sagital 3-4.III. bra ele înainte. rotarea bra ului stâng pe jos în plan sagital 5. P. cu spatele la bancă. 12). bra ele întinse sus. p. întinderea bra elor în sprijin culcat facial şi apropierea piciorului 3. picioarele îndoite. Enumera i mişcările trunchiului (Răspuns: 1.I. p. sărituri în stând pe bancă 2. mâini pe şolduri 1. bra ele îndoite. ridicarea trunchiului şi a picioarelor în extensie 2-3. p. spre partea stângă 8.I. V. idem.I. 110). pe umerii partenerului. cu piciorul stâng 4. men inere 4. Stând depărtat transversal. P. Care sunt obiectivele de dezvoltare fizică (Răspuns: 1. revenire VIII. sprijinite pe sol 1. 47). Culcat facial longitudinal pe bancă. revenire VII.I. VI. cu mâinile pe bancă 1. P.1. vârfurile picioarelor sprijinite pe sol. Care sunt cerin ele metodice privind structura şi predarea complexelor de dezvoltare fizică (Răspuns: 3. Enumera i regulile privind descrierea exerci iilor în gimnastică (Răspuns: 3.I.

• dezvoltarea aptitudinilor psihice. contribuind la formarea şi men inerea atitudinii posturale a corpului. excaladare. • corectarea deficien elor fizice. sărituri. • structurarea exerci iilor să fie logică. voin a.1. • le întâlnim în via a cotidiană. • dezvoltarea aptitudinilor condi ionale şi coordinative. inferioare şi ale trunchiului. • exerci iile alese în func ie de nivelul de pregătire al executan ilor. Sistematizarea exerci iilor aplicative Aceste exerci ii se împart în: a) exerci ii aplicative specifice gimnasticii: târâre. • oferă posibilită i de gradare a efortului. verificarea aparatelor). Exerci iile de târâre sunt folosite în scop corectiv. • după executarea unui număr de repetări să se introducă pauze.1. târâre pe genunchi. Exerci ii aplicative specifice gimnasticii Este un mijloc de deplasare cu ajutorul bra elor şi picioarelor. cu sprijin pe antebra e. perseveren a.1. morale şi intelectuale (dezvoltă curajul.1. • realizarea unei încălziri a organismului. târâre din culcat facial fără ajutorul bra elor şi picioarelor (şarpelui). aruncareprindere. aruncare.3. • se execută în sală şi în aer liber. b) târâre din culcat: târâre din culcat facial. 6. capacitatea de decizie şi ac iune independentă). să alterneze momentele de încordare cu cele de relaxare. având ca obiective: • dezvoltarea fizică generală a organismului şi formarea inutei corecte. târâre din culcat dorsal. spiritul de întrecere. c) târâre laterală: ©  ¤ ¥ ¤ ¥ £ 33 . atractive.2. 6. alergare. variată. c) parcursuri aplicative Cerin e metodice în utilizarea exerci iilor aplicative: • condi ii optime de lucru (spa iu. cu ajutorul bra elor şi picioarelor. cu trecere pe sub sau peste obstacole. Caracteristicile exerci iilor aplicative • sunt mişcări naturale.Exerci iile aplicative sunt mişcări naturale şi utilitare care ajută la rezolvarea situa iilor concrete apărute în practicarea unor ramuri de sport sau în via ă şi angrenează în efort toate grupele musculare. • însuşirea unor deprinderi specifice ramurilor de sport. prindere. • angrenarea treptată în efort. târâre din culcat dorsal. • organizarea colectivului adecvat. b) exerci ii aplicative nespecifice gimnasticii: mers. cu sprijin pe antebra e. Exerci iile de târâre angrenează în mişcare grupele musculare ale membrelor superioare. 6. Ele pot fi combinate cu exerci ii de transport de obiecte şi partener. cu ajutorul picioarelor. ridicare şi transport de obiecte şi persoane. în care centrul de greutate se află cât mai aproape de sol. favorizând o ac iune complexă asupra sistemelor circulator şi respirator. Procedee de târâre a) târâre pe bra e şi picioare: târâre pe genunchi şi mâini. că ărare.

vârsta şi sexul executan ilor. Este modalitatea de deplasare a corpului în diferite direc ii. Escaladarea se realizează cu ajutorul: • bra elor şi picioarelor. Sistematizare: • că ărări în atârnat mixt. • împingerea cu întinderea picioarelor. Exerci iile de că ărare ajută la dezvoltarea for ei bra elor şi centurii scapulo-humerale. • un bra şi ambele picioare. bârnă) şi obstacole naturale şi au rol important în dezvoltarea cu prioritate a for ei bra elor şi a picioarelor. • că ărări cu opriri. Exerci iile de ridicare şi transport au o influen ă deosebită asupra sistemelor respirator şi circulator. întins şi mutarea bra ului de jos pe deasupra. trebuie ca profesorul să adapteze înăl imea obstacolelor în func ie de nivelul de pregătire. îndoirea bra ului. celălalt îndoit: • ridicarea genunchilor. Este modalitatea de trecere peste aparate (ladă. În predarea exerci iilor de escaladare. perete artificial pentru pregătirea alpiniştilor. Complexitatea exerci iilor poate creşte prin combinarea lor cu exerci ii de transport de obiecte. • că ărări în grup. Târârile se pot executa pe direc iile: înainte. • scară marinărească/de gimnastică. orizontală). • că ărări cu trecere de pe un aparat pe altul. capră.d) târâre cu transport de obiecte şi partener. precum şi a coordonării. • prăjină (verticală. • mutarea bra elor alternativă până în atârnat cu bra ele întinse: trunchi de copac. e) târâre cu treceri peste. în trei timpi. • un bra şi un picior. Ele permit o dozare judicioasă a efortului. gard. cu sprijin (cu ajutorul bra elor şi al picioarelor sau numai al bra elor). • la frânghie: în doi timpi. oblică. Că ărările pot fi executate la: • scară fixă. f) târâre pe bancă. 3 timpi – din atârnat cu bra e întinse: • ridicarea genunchilor şi fixarea frânghiei între labele picioarelor. cu trac iune simultană sau alternativă. executată în pozi ia de atârnat simplu sau combinat. contribuind la dezvoltarea capacită ii generale de efort. înapoi. lateral. 2 timpi – din atârnat cu un bra întins. prin trac iune. cu fixarea frânghiei între labele picioarelor: • întinderea picioarelor. pe sub şi cu ocolirea obstacolelor. • că ărări în atârnat simplu (numai cu bra e). solici © £ ¡ ¤   ¥   ¢ ¦  ¥ ©  ¤ ©  © ¨ © ¦ ¡ ©   ¤ ¤ © © ¤ ¦  ¥    ¥ § £   ¢ ¤ £  ¡ © ¤ ¢ ¥      34 . • bra elor şi un picior. bra ele se îndoaie. • scara orizontală. mărind rezisten a organismului.

Sistematizare: Exerci iile de ridicare şi transport se împart în două grupe: Aceste exerci ii constituie mijloace importante de organizare în cadrul lec iei de educa ie fizică. . • mers fandat. Este un mijloc simplu de deplasare naturală. • mers înapoi (cu spatele pe direc ia de înaintare). • mers în echilibru cu mărirea înăl imii şi micşorarea suprafe ei de sprijin. • transportul unei persoane de către doi. • mers cu genunchii uşor îndoi i. • mers cu mâinile sprijinite de glezne. cu efecte deosebite asupra aparatului locomotor şi sistemului cardio-vascular şi respirator. evitând oscila iile laterale şi verticale ale trunchiului. alergarea. Variantele de mers se folosesc în partea de pregătire a organismului pentru efort în combina ie cu mişcările de bra e şi trunchi. • mers cu paşi încrucişa i. • trac iuni şi împingeri – se păstrează permanent contactul picioarelor cu suprafa a de sprijin. elevii trebuie să posede deprinderi de transport al obiectelor şi aparatelor. • mers ghemuit. lateral). • mers pe partea externă şi internă a labei piciorului. • transportul în grup. cu sprijin pe mâini şi tălpi). profesorul va acorda o aten ie deosebită însuşirii corecte a mersului. iar transportul în deplasare. Astfel: • transportul unei persoane de către alta. mingi. atât sub aspectul inutei. • mers cu trunchiul aplecat. • mers în ritm rapid. • transportul unei persoane de către trei. Alergarea constituie mijlocul cel mai ©  ¤ ©  ¤  ¨ 2 1 ) 6 ) ( ) ' ¨ # § 7 ¡ " ¤ 1  7 F E $ % 1 5 # S " B " " % @ % 1 ) # ) ' 1 7 $ @ % ' 1 3 $ 2 # 7 1 ' " B 7 ) 1 7 & " ( " 8 & " ' 2 7 # 6 " 5 ) ( 1 3 @ ) ' 7 1 7 $ 7 " B 1 3 @ ) ' & ) " 9 3 @ & ) 1 % ) ' 1 $ 3 # S $ 2 8 # ' 7 1 $ ' % @ " B ) ( 7 " ) " 1 D " 7 & & " 1 ( ) " R )    E E £      35 . : • mers obişnuit. uşurin ei în mişcare şi a economiei de efort. În cadrul lec iilor de educa ie fizică. au caracter de întrecere. mai rapid decât mersul bazat pe mişcări ciclice. pe sol. trei sau în grup. formele cele mai simple intrând în con inutul exerci iilor de dezvoltare fizică generală în perechi. angrenând în efort musculatura trenului inferior şi activitatea sistemului cardio-vascular şi respirator. • 6.tând toate grupele musculare. lateral).1. • mersul păianjenului (culcat dorsal. partener). • mers cu genunchii sus. o mişcare ciclică executată fără o solicitare fizică deosebită. aruncarea şi prinderea. contactul piciorului cu solul păstrându-se permanent. Încă din ciclul primar. având ca scop realizarea unei încălziri generale. • mers cu balansarea unui picior întins (înainte. când pe celălalt. • mers cu ocoliri şi treceri peste obstacole. Constituie un mijloc simplu de deplasare naturală. • mers în ritm lent. care pot fi efectuate de o singură persoană. • mers pe călcâie.4. iar bra ele se mişcă liber pe lângă corp. În timpul mersului. mâinile pe genunchi. • combina ii de mers pentru dezvoltarea ritmului. cu caracter de for ă şi sunt sistematizate. • mers cu transport de obiecte (greută i. cât şi a esteticii corpului. • mers cu paşi adăuga i (înainte. Exerci ii aplicative nespecifice gimnasticii Din această grupă. de două. fac parte mersul. . • mers pe vârfuri. Ridicările se execută de pe loc. săriturile. Sunt cele mai des utilizate în lec iile de educa ie fizică. greutatea corpului se află când pe un picior.

pentru dezvoltarea ambilateralită ii. Prinderea este mai dificilă decât aruncarea din punct de vedere al coordonării. Materiale folosite: mingi de oină. exerci iile de aruncare a mingiilor mici (de oină sau a mingiilor medicinale) se va face sub comanda şi sub supravegherea directă a profesorului.  ¤   ¥ ¤  ¥    ¨ ¤ ¥ © ¤ ¦ § ¢ ¥ § ¤ ¤    ) 1 7 5 1 ) @ 7 ) ( ) ' # 7 " 1 7 F    36 . Săriturile reprezintă un mijloc aplicativ natural cu efecte în dezvoltarea fizică generală a celor care le practică. • alergare cu picioarele întinse înainte-înapoi. în grup. În cadrul lec iilor de educa ie fizică. de cauciuc. cu depărtarea picioarelor. atât cu mâna stângă. vârsta şi sexul executan ilor. alergare cu schimbarea tempoului. sărituri cu sprijin. bastoane. angrenând în activitate un număr mare de grupe musculare şi de articula ii. din deplasare şi săritură. de tenis. • cu două mâini (de deasupra capului. de la piept). • alergare cu spatele pe direc ie. mobilă. • alergare cu genunchii sus. Săriturile se împart în două grupe: sărituri fără sprijin – libere. cu influen ă asupra aparatului circulator şi respirator. deoarece trebuie apreciată viteza de deplasare. • alergare obişnuită. în adâncime: de pe diferite aparate. Procedee folosite la aruncare: • cu o mână. din aşezat). • aruncări şi prinderi: individuale. • alergare cu joc de glezne. • alergare laterală cu paşi adăuga i. peste obstacole. contribuind la dezvoltarea aptitudinilor condi ionale. nivelul de pregătire. a echilibrului. sărituri simple: dreapta. a capacită ii de orientare spa io-temporală. • alergare cu schimbări de direc ie. Sunt desprinderi singulare sau succesive efectuate rapid. în înăl ime: de pe loc. cu elan. b. forma şi greutatea obiectului aruncat. cercuri. De asemenea.important pentru dezvoltarea vitezei şi rezisten ei. fiind folosită pentru angrenarea treptată a organismului în efort. • alergare laterală cu paşi încrucişa i. volumul. în perechi. a încrederii în for ele proprii. cât şi cu mâna dreaptă. cu elan. a curajului. de la şold. Pozi iile de aruncare vor fi variate (din stând. Sistematizare • aruncări la distan ă • aruncări la intă: fixă. înainte. sărituri aplicative: în lungime: de pe loc. . • alergare cu pendularea gambelor înapoi. trebuie avut în vedere spa iul unde se desfăşoară activitatea. Exerci iile de aruncare şi prindere constituie mijloace adecvate pentru dezvoltarea coordonării generale a mişcărilor. măciuci. Exerci iile de aruncare şi prindere se pot executa de pe loc. . • alergare ritmată. Săriturile fără sprijin – libere – se împart în: a. cu îndoirea genunchilor. din pe genunchi. a vitezei de execu ie şi reac ie. pe un picior sau pe ambele picioare. aprecierea distan ei şi a preciziei în execu ie. în combina ie cu exerci iile de mers. de la umăr. • alergare peste obstacole. Ele sunt atractive. greutatea obiectelor. medicinale. a musculaturii centurii scapulare şi a bra elor. în echer. ca mingea.

. p. târâre pe sub un obstacol. Editura Printech. bancă).c. într-o anumită ordine (elevii parcurgând traseul unul după celălalt sau sub formă de torent).. 1964 2. înapoi. • pe acelaşi picior (pas săltat). Prezenta i sistematizarea exerci iilor aplicative (Răspuns: 3. • sărituri pentru dezvoltarea sim ului ritmului. 2001. • sărituri de pe un picior pe celălalt (pas sărit). • sărituri cu genunchii sus. alergare. Dungariu P. Bucureşti. 110). Culda. • sărituri pe un picior. Sunt combinări de exerci ii aplicative specifice. Variante de sărituri: • sărituri ca mingea. deplasare laterală cu ajutorul bra elor şi picioarelor pe 2 scări fixe. G. contra cronometru. săritură depărtat peste capra joasă. Parcursurile aplicative din punct de vedere al desfăşurării se împart în: • treceri peste obstacole. • sărituri din ghemuit în ghemuit. pentru a evita accidentele. rostogolire înainte. • sărituri cu obiecte. Întrebări pentru verificare: Prezenta i obiectivele exerci iilor aplicative (Răspuns: 3. înapoi. Bucureşti. Niculescu. coborâre. Bucureşti. cu întoarcere 180º. nespecifice şi acrobatice. cu deplasare înainte. Editura Funda iei . pe loc şi deplasare (înainte. alergare. C. În alcătuirea parcursurilor aplicative. BIBLIOGRAFIE § ¦   ¥ ¢ © ¦ ¥ ¨  © ¥ ¤ § ¡ ¤ § ¦ ¤ © ¢ © £       ©   ¢ £  © ¨ § ¦  ¥ # ¢ ¢ ¤ " £ § ¢ ¦ ¡ ¢  ©   ¢ ¢  © £     © § ¥ ! ¢    1. . sărituri artistice – folosite în exerci iile de la bârnă şi sol şi în toate probele din gimnastica ritmică. 3. 97). lateral. • sărituri peste obstacole (partener. p. că ărare pe scara fixă. . Kiri escu. Exemplu: Stând în spatele liniei de start: alergare.. p. sunt respectate particularită ile de vârstă şi nivelul de pregătire al executan ilor. § £ ©  ¡ 37 .360º). capacul de ladă). • condi iile de concurs să fie identice pentru toate grupele de participan i. 360º). permi ând alegerea celui mai potrivit procedeu de rezolvare a sarcinii concrete impusă de parcurs. 1998. • sărituri în adâncime de pe bancă. • sărituri pe aparate (bancă. Care sunt procedeele de târâre (Răspuns: 1. • câştigătorii să fie stabili i cu obiectivitate. Pentru realizarea optimă a parcursurilor aplicative. alergare. lateral. trebuie respectate următoarele cerin e metodice: • parcurgerea traseului să se facă cursiv. aranjate într-o ordine logică. • parcursuri sub formă de ştafetă (colectivul de elevi fiind împăr it în grupe). cu întoarcere 180º. iar elementele care-l alcătuiesc trebuie să fie cunoscute. alergare până la linia de sosire. • asigurarea aparatelor şi a spa iului de desfăşurare.. C. cu întoarcere 360º. de pe ladă (simple. Editura Uniunii de Cultură Fizică şi Sport. 110).

Tudusciuc. . 2000. . Bucureşti.. Editura Funda iei . I.38 § £ ©  ¡ § ¦ ¢ © £      # ¢ " § ¦ ¢  ©   ¢ £  © ! 4.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->