P. 1
geografie

geografie

|Views: 6,221|Likes:
Published by iubitzicag

More info:

Published by: iubitzicag on Jan 26, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/22/2013

pdf

text

original

UNIVERSITATEA DIN ORADEA FACULTATEA DE ŞTIINŢE SOCIO-UMANE Catedra de Ştiinţe ale Educaţiei

CURS de GEOGRAFIE ŞI METODICA PREDĂRII GEOGRAFIEI în învăţământul primar LECT. UNIV. DR. ANDREI INDRIEŞ

ORADEA 2008

2

PARTEA A ÎNTÂIA PROBLEME DE GEOGRAFIA ROMÂNIEI, A EUROPEI ŞI A GLOBULUI CAP. I ORIZONTUL APROPIAT ŞI LOCAL 1.1. Orizontul apropiat

Orizont: parte a cerului şi a pământului până unde ajunge vederea noastră. Orizont apropiat: orizontul situat în apropierea noastră (casă, şcoală, localitate). 1.2. Cartierul. Localitatea

Cartier: parte a unui oraş, deosebită de celelalte prin însuşiri proprii (aşezare geografică, componenţa populaţiei, anumite instituţii). Oraşele sunt aşezări omeneşti mai mari, împărţite în cartiere. Comuna este o formă de organizare administrativă cuprinzând unul sau mai multe sate. Instituţiile principale din localităţi: primărie, şcoala, grădiniţa, dispensar (policlinica), spital, poliţia, biserica etc. 1.3. Puncte cardinale Linia orizontului: linia de jur-împrejurul nostru, unde ni se pare că cerul atinge pământul se numeşte linia orizontului. Punctele cardinale: N (nord, miazănoapte), S (sud, miazăzi), V (vest, apus), E (est, răsărit). 1.3. Planul clasei, planul şcolii şi al locuinţei

Se fac aceste planuri ţinând seama de dimensiuni, de formă, de puncte cardinale. La fel se fac planuri ale cartierului şi al localităţii. Se trece apoi la hartă, realizând reducerea (micşorare la scară). CAP. 2. ELEMENTE DE GEOGRAFIE A ROMÂNIEI 2.1. Relieful -

-

Carpaţii (Orientali, Meridionali, Occidentali); Subcarpaţii (Moldovei, Curburii, Getici); Podişurile (DCT, Mehedinţi, Moldovei, Getic, Dobrogei); Dealurile (de Vest sau Banato-Crişane); Câmpiile (de Vest sau Banato-Crişano-Someşene, Română); Delta Dunării, Platforma continentală a Mării Negre.

2.2. Clima - Vremea; - Clima (temperatura, precipitaţiile, vânturile). 2.3. Apele Dunărea; Apele interioare (Tisa, Someşul, Crişurile, Mureş, Bega, Timiş, Jiu, Olt, Argeş, Ialomiţa, Siret, Suceava, Moldova, Bistriţa, Trotuş, Buzău, Bârlad, Prut);

3

-

Lacurile (de munte, de podişuri şi de dealuri, de câmpie, din Delta Dunării, de pe ţărmul Mării Negre, de acumulare); Marea Neagră.

2.4. Vegetaţia, animalele, solurile - vegetaţia şi animalele de la munte: păduri de fag şi de răşinoase (brad, molid); jnepeni şi ierburi (păşuni alpine); veveriţa, ursul, cerbul carpatin, lupul, jderul, râsul, mistreţul, vulturi, capre negre. - vegetaţia şi animalele din zonele deluroase: stejarul, fagul; lupul, vulpea, viezurele, căprioara, păsări cântătoare; soluri brune. vegetaţia naturală a fost înlocuită cu pomi fructiferi, viţa de vie, cereale. - vegetaţia şi animalele de câmpie: ierburi scunde, mici, păioase; şopârle, arici, bufniţe, şoareci; sol negru, fertil. - vegetaţia şi animalele din lunci şi Delta Dunării: sălcii, plopi, stuful, papura; păsări (egretă, lopătari, pelicani, cormoran), peşti. 2.5. Locuitorii şi aşezările omeneşti locuitorii: populaţia-21,7 mil. loc.; români, maghiari, rromi, germani, sârbi, ucraineni etc.; locuiesc în diferite părţi ale ţării, la sate şi la oraşe satul românesc: sat de munte (risipit), sat de deal şi de podiş (răsfirat), sat de câmpie (adunat); - în satele de câmpie, locuitorii se ocupă cu cultivarea cerealelor, a legumelor, creşterea animalelor; la deal cu pomicultura, viticultura, creşterea animalelor; la munte, creşterea animalelor (în primul rând ovine). oraşul: oraşe-cetăţi pe malul Mării Negre (Constanţa, Mangalia); daco-romane (Napoca: Cluj-Napoca; Apullum: Alba Iulia; Drobeta: Drobeta-Turnu Severin); - cele mai dezvoltate oraşe: Bucureşti, Galaţi, Brăila, Constanţa, Iaşi, Braşov, Sibiu, Cluj, Arad, Timişoara, Oradea etc.; - principalele oraşe: Bucureşti, Constanţa, Iaşi, Cluj-Napoca 2.6. Principalele activităţi economice Activităţi agricole: - cultivarea plantelor: cereale (grâul, porumbul); plante industriale (plante uleioase: floarea-soarelui, soia; plante textile: inul, cânepa); legume, cartoful; pomi fructiferi, viţa-de-vie (podgorii: Cotnari, Panciu, Odobeşti, Valea Călugărească, Drăgăşani, pe Dealurile Târnavelor, Murfatlar, Niculiţel, etc. - creşterea animalelor: bovine, ovinele (oile), porcine, păsări, viermi de mătase, apicultura (albine). Activităţi industriale: Ramurile industriale (industria energetică, metalurgică, chimică, prelucrarea lemnului, materialelor de construcţie, industria uşoară - textilă, confecţii, pielărie şi încălţăminte -, alimentară) Industria energetică: petrolul (Subcarpaţi, Pod. Getic, Câmpia Română, Câmpia de Vest, Dealurile de Vest, platforma Mării Negre), cu prelucrarea la: Ploieşti, Borzeşti, Piteşti, Năvodari; gazele naturale (gazul metan: Pod. Transilvaniei); Industria metalurgică: minereu de fier (Munţii Poiana Ruscă: Ghelari, Teliuc) cu centre siderurgice la Galaţi, Hunedoara, Reşiţa.

4

Industria construcţiilor de maşini: locomotive, autocamioane, autobuze, autoturisme, tractoare şi maşini agricole, avioane etc., cu centrele: Bucureşti, Braşov, Constanţa, Craiova, Arad, Piteşti, Iaşi ş.a. Serviciile: Învăţământul, Cultura, Ocrotirea sănătăţii; Transporturile: feroviare, rutiere, navale (fluviale: Tulcea, Galaţi, Brăila şi Giurgiu; şi maritime: Constanţa), aeriene Comerţul (interior şi exterior) şi turismul (ţărmul Mării Negre, Valea Prahovei, Valea Oltului, mănăstirile din nordul Moldovei, Delta Dunării şi capitala). MARILE UNITĂŢI GEOGRAFICE ALE ŢĂRII a) Munţii Carpaţi 1. Aşezare. Grupare Munţii Carpaţi alcătuiesc un lanţ muntos şi constituie partea cea mai înaltă a reliefului ţării noastre. Pornind de la hotarul de nord, observăm înşiruirea munţilor spre sud, apoi spre vest, până la Dunăre. Această cunună se închide cu munţii din partea de vest. Ea înconjoară Depresiunea Colinară a Transilvaniei. După felul cum sunt aşezaţi faţă de Depresiunea Colinară a Transilvaniei, Munţii Carpaţi se împart în trei ramuri: - Carpaţii Orientali (Răsăriteni) se întind de la hotarul de nord, către sud, până la Valea Prahovei. - Carpaţii Meridionali (de Miazăzi) se întind de la Valea Prahovei, către vest, până la văile râurilor Timiş, Cerna şi Bistra. - Carpaţii Occidentali (de Apus) se întind de la Dunăre, către nord, până la văile râurilor Barcău şi Someş. 1. Formarea munţilor În cea mai mare parte, munţii din ţara noastră s-au format prin încreţirea şi înălţarea scoarţei Pământului. Aceasta s-a întâmplat cu milioane de ani în urmă şi a durat o perioadă lungă de timp. O parte din Carpaţi s-au format prin erupţii vulcanice. Carpaţii Orientali 1. Aşezare. Înălţime Carpaţii Orientali se întind în estul Depresiunii Colinare a Transilvaniei, de la hotarul de nord al ţării până la Valea Prahovei. Ei constituie cea mai întinsă zonă muntoasă a ţării. Înălţimea lor este mijlocie (1 300-1 900 m), vârfurile depăşind rar 2 000 m. Carpaţii Orientali s-au format prin încreţirea scoarţei Pământului. În partea de vest, ei cuprind un şir de culmi vulcanice. 2. Grupe de munţi Carpaţii Orientali se împart în trei grupe. a. Grupa nordică ţine de la hotarul de nord, cu Ucraina, până la depresiunile Dornelor şi Câmpulung (Moldovenesc). Din această grupă, amintim munţii: Gutâiului, Maramureşului şi Rodnei. Cei mai înalţi sunt Munţii Rodnei, cu vârful Pietrosu (2 303 m). În partea de est sunt munţi mai puţin înalţi, Obcinele Bucovinei, unde se află vestitele mănăstiri Voroneţ şi Putna. b. Grupa centrală se desfăşoară în continuare, spre sud, până la Valea Oituzului. Aici se află munţii: Călimani (2 100 m), Bistriţei, Gurghiului, Harghitei. Din Munţii Hăşmaşu Mare izvorăsc râurile Olt şi Mureş. În sudul Munţilor Bistriţei se întinde falnic Ceahlăul, „piatra nestemată a Moldovei”, cum îl denumeşte Dimitrie Cantemir în „Descrierea Moldovei”.

5

Grupa sudică (Carpaţii de Curburii) se întinde de la Valea Oituzului până la Valea Prahovei. Aici, Carpaţii îşi schimbă direcţia spre vest, se curbează. Dintre munţii acestei grupe, enumerăm Munţii Vrancei, Munţii Buzăului şi Munţii Ciucaş. În partea nordică a grupei se află Depresiunea Braşovului. 1. Trecători În Carpaţii Orientali se află numeroase pasuri de trecere a munţilor: Prislop, Bicaz, Oituz, Predeal ş.a. 2. Bogăţii Carpaţii Orientali sunt acoperiţi cu păduri dese care adăpostesc: ursul, cerbul, râsul şi alte animale. Ei au păşuni spre vârfuri, iar în adâncuri adăpostesc cărbuni, diferite metale, piatră de construcţii, ape minerale şi alte bogăţii. Multe locuri sunt renumite zone turistice: Munţii Rodnei, Munţii Ceahlău, Cheile Bicazului, Obcinele Bucovinei ş.a.
c.

Carpaţii Meridionali 1. Aşezare. Înălţime Carpaţii Meridionali sunt aşezaţi la sud de Depresiunea Colinară a Transilvaniei, între Carpaţii Meridionali şi Carpaţii Occidentali. Ei sunt cuprinşi între Valea Prahovei la est şi văile râurilor Timiş, Cerna şi Bistra la vest. Carpaţii Meridionali sunt formaţi din roci tari pe care apele şi vânturile le distrug mai greu. Sunt cei mai înalţi munţi din ţara noastră, unele vârfuri depăşind 2 500 m. 2. Grupe de munţi Carpaţii Meridionali sunt alcătuiţi din patru grupe, despărţite de văile unor râuri. a. Grupa Munţilor Bucegi cuprinsă între Valea Prahovei şi Valea Dâmboviţei. b. Grupa Munţilor Făgăraşului cuprinsă între Valea Dâmboviţei şi Valea Oltului. c. Grupa Munţilor Parângului cuprinsă între Valea Oltului şi Valea Jiului. d. Grupa Munţilor Retezat-Godeanu cuprinsă între Valea Jiului şi văile Timiş, Cerna, Bistra. 1. Caracteristici ale grupelor de munţi din Carpaţii Meridionali a. Grupa Munţilor Bucegi este formată din munţi cu pantele abrupte, stâncoase, la poale îmbrăcaţi în păduri, iar spre vârfuri sunt acoperiţi de ierburi mărunte şi pâlcuri de arbuşti pitici. Cel mai înalt vârf este Omu, având 2 505 m. Aici se găseşte o staţie meteorologică. Aspectul impunător, frumuseţile naturale, hotelurile şi cabanele din aceşti munţi atrag foarte mulţi turişti, făcând să fie printre cei mai vizitaţi munţi din ţară. b. Grupa Munţilor Făgăraşului este formată din munţi pe care apele n-au izbutit să-i străpungă în curmeziş. Cele mai înalte vârfuri sunt Moldoveanu (2 544 m) şi Negoiu, de 2 535 m. Acestea sunt şi cele mai înalte vârfuri din ţara noastră. Aici îşi au sălaşul caprele negre. Pe Argeş, la Vidraru, s-a construit o mare hidrocentrală. c. Grupa Munţilor Parângului este formată din mai mulţi munţi, dintre care cei mai înalţi sunt Munţii Parângului, care depăşesc 2 500 m. În Munţii Şureanu se află ruinele cetăţii dacice Sarmizegetusa. Pe râul Lotru este o altă hidrocentrală mare. d. Grupa Munţilor Retezat-Godeanu este înconjurată de regiuni joase. În Munţii Retezatului se află Parcul Naţional Retezat, în care sunt ocrotite plante şi animale rare. Înălţimile lor sunt presărate cu numeroase lacuri. Între Munţii Parângului şi ai Retezatului se află Depresiunea Petroşani, străbătută de râul Jiu. 1. Trecătorile din Carpaţii Meridionali sunt: Turnu Roşu (Valea Oltului), Lainici Valea Jiului), Bran. 2. Bogăţii În subsolul Depresiunii Petroşani se găsesc zăcăminte de cărbune. Pădurile şi păşunile sunt o altă bogăţie. În depresiuni întâlnim livezi şi păşuni. Aceşti munţi au şi o mare importanţă turistică. Carpaţii Occidentali

Grupele din care sunt alcătuiţi Carpaţii Occidentali Carpaţii Occidentali se împart în trei grupe: a. Dealurile din partea de vest a Carpaţilor Occidentali se numesc Dealurile Vestice. La Slănic-Prahova. întinse la poalele Carpaţilor Orientali şi Meridionali.6 1. 2. c. Munţii Poiana Ruscă ascund în adânc cele mai importante zăcăminte de fier şi marmură din ţara noastră. care adăposteşte un gheţar subpământean. Caracteristici Munţii Banatului şi Poiana Ruscă au înălţimi mici şi sunt acoperiţi cu păduri de foioase. Depresiunile subcarpatice sunt locuri întinse. Ele s-au format prin depunerea pietrişului şi a nisipurilor aduse de apele curgătoare. Munţii Bihorului. şi „Cetăţile Ponorului”. pe culmile mai înalte. la nord. Înălţime Carpaţii Occidentali se află la vestul Depresiunii Colinare a Transilvaniei şi sunt cuprinşi între Dunăre. b. care ating înălţimi de peste 1 800 m. la nord. Dealurile subcarpatice s-au format prin încreţirea scoarţei. mărginită de Valea Mureşului. mai joase. cum ar fi Cheile Turzii. După zona geografică în care se află. înconjurate de dealuri. Ele ating înălţimi între 400 şi 800 m. Grupe Podişurile sunt forme de relief întinse. Bogăţiile Subcarpaţilor sunt reprezentate de păşunile situate pe culmile dealurilor. Călimăneşti sunt ape minerale. mai înalte decât câmpiile şi separate de văi. cuprinsă între Dunăre şi văile Timişului şi Cernei. Aici se întâlnesc podgorii. 1. uneori depăşind aceste înălţimi. Subcarpaţii se împart în trei grupe: Subcarpaţii Moldovei. folosite în vindecarea unor boli. Grupa Munţilor Apuseni. având pantele şi culmile mai domoale decât munţii. în special de fag.un frumos şirag de peşteri. Ele s-au format prin depunerea argilei. Bogăţii Carpaţii Occidentali au păduri întinse. Ei sunt mai puţin înalţi decât celelalte două ramuri ale Carpaţilor. În subsolul dealurilor subcarpatice se găsesc zăcăminte de cărbuni. Dunărea a săpat în sudul Munţilor Banatului o vale adâncă şi îngustă. gaze naturale. Subcarpaţii sunt zone deluroase. Tot în aceşti munţi se află Peştera Scărişoara. Subcarpaţii de Curbură şi Subcarpaţii Getici. şi văile Barcăului şi Someşului. având înălţimi ce trec cu puţin 1 800 m. b. Olăneşti. a nisipului şi a pietrişului. Unele roci au fost roase de apele curgătoare care au săpat văi înguste şi adânci. Grupa Munţilor Banatului. Ele sunt reprezentate de Subcarpaţi (Dealurile şi depresiunile subcarpatice) şi de Dealurile de Vest. Culmile acestor munţi sunt uneori aproape netede. ca nişte platouri aproape netede sau larg ondulate. Înfăţişare. petrol. Aşezare. la sud. Podgoriile de pe Măgura Odobeştilor şi Valea Călugărească sunt renumite. şi râurile Barcău şi Someş. 2. Podişurile 4. iar în subsol ascund: cărbuni. la sud. Zonele deluroase se întind ca un brâu în jurul Munţilor Carpaţi. de livezi şi vii. 1. din munţi. 2. aşa cum s-au format şi munţii. Aici s-au construit hidrocentrala Porţile de Fier I şi un mare lac de acumulare. . rareori trecând de 300 m. fiind acoperite păşuni. Dealurile şi podişurile Dealurile sunt forme de relief cu înălţimi între 300 m şi 800-1 000 m. Aceste dealuri sunt separate de depresiuni. la sud. livezi cu pomi fructiferi şi chiar păduri. Grupa Munţilor Apuseni are. şi de cea a Bistrei. cuprinsă între Valea Mureşului. aur şi multe alte bogăţii. 3. în partea centrală. la nord. ape minerale şi sare. numită Defileul Dunării. Grupa Munţilor Poiana Ruscă. de păduri. Aceste dealuri au culmi domoale.

pe suprafaţa lui. Locuitorii cultivă cereale. cerealele. Argeş. Folosind irigaţiile. nisip. aproape ca o câmpie.7 Principalele podişuri sunt: Podişul (Depresiunea) Transilvaniei în centrul ţării. văi largi şi adânci. calcar. locuitorii îşi asigură recolte bogate în aceste zone în care sunt puţine ploi. Câmpia Română este situată în partea de sud a ţării. unde se află portul Constanţa şi o salbă de staţiuni de odihnă şi agrement. Câmpia Română. Podişul Getic este situat între Valea Dâmboviţei şi Dunăre. Suceava ş. Siret brăzdează. Aici se află oraşele Iaşi. Ploieşti. ne face să înţelegem că Munţii Măcinului sunt rămăşiţele unor munţi cu o vechime mult mai mare decât cea a Carpaţilor. Câmpia Română este numită şi „grânarul ţării”. Cele mai înalte culmi se întâlnesc în Munţii Măcinului (467 m). Podişul Dobrogei de Sud este mult mai neted. Podişul Getic (în sud). Olt. Podişul Dobrogei aduce un peisaj aparte în diversitatea podişurilor ţării. Este cuprins între Dunăre şi Marea Neagră. Unele culmi sunt acoperite cu păduri de stejar şi de tei. Are un aspect vălurit. îngheţ şi dezgheţ. În partea sa estică se întinde litoralul Mării Negre. Pentru a preveni degradarea acestor soluri.a. oamenii le cultivă cu viţă-de-vie. Apele au săpat. formează o mare depresiune în centrul ţării – Depresiunea Colinară a Transilvaniei. Câmpiile 1. Aici se întâlnesc lacuri cu apă dulce. În subsolul Câmpiei Române găsim petrol şi gaze naturale. iar către sud se continuă până la graniţa cu Bulgaria. Câmpia Română este unitatea majoră de relief cu cele mai numeroase oraşe mari: Bucureşti. Înfăţişare. Zonele din partea vestică a Câmpiei Române au soluri nisipoase. cu vânturi puternice. Podişul Transilvaniei. În Câmpia Română. pomi fructiferi. Ei au fost măcinaţi de ape. începând din partea de nord spre sud. Faptul că aceste culmi sunt formate din roci tari şi vechi. iar la nord cu Subcarpaţii Getici. cu înălţimi între câţiva metri şi 200300 m. dându-i un aspect deluros. Câmpiile României sunt: Câmpia Română şi Câmpia de Vest. gaze naturale şi cărbuni. viţa-de-vie. Podişul Moldovei. Craiova. necesar pentru pavarea străzilor. Datorită solurilor fertile şi recoltelor bogate. de-a lungul Dunării. Buzău. iarna este geroasă. 7. Argeş şi afluenţii lor. Ialomiţa. Olt. pietriş. Podişul Getic este străbătut de râurile: Jiu. Câmpia Transilvaniei şi Podişul Târnavelor. Galaţi. fiind străbătut de o vale largă. 6. iar vara este foarte călduroasă. 8. a. Podişul Dobrogei (în sud-est). este renumită podgoria de la Drăgăşani. De aici se scoate granitul. cu înfăţişare de dealuri. netede şi întinse. în drumul lor spre Dunăre. înconjurat de lanţul Munţilor Carpaţi. La sud se mărgineşte cu Câmpia Română. În cuprinsul Podişul Transilvaniei. El este format din două părţi: Masivul Dobrogei de Nord şi Podişul Dobrogei de Sud. Este mai înalt la nord (600 m) decât la sud (200-300 m). a. Podişul Moldovei (în est). În subsol se găsesc zăcăminte de petrol. Grupe Câmpiile sunt suprafeţe de teren.a. Aceste forme joase de relief sunt foarte potrivite pentru agricultură. de-a lungul căreia trece canalul Dunăre-Marea Neagră. vînturi. se deosebesc: Podişul Someşan. este mai înalt în partea de nordvest şi mai jos spre sud. Bărăganul este partea de câmpie cea mai netedă şi mai întinsă din întreaga ţară. Râurile Jiu. Pământul este bun pentru agricultură. situat între râurile Siret şi Prut. Brăila. Apele lor sunt folosite pentru irigarea suprafeţelor cultivate. b. Partea estică a Câmpiei Române se numeşte Câmpia Bărăganului. pe coaste se cultivă viţa-de-vie iar în văi. Este alcătuit din straturi de argilă. Masivul Dobrogei de Nord are aspectul unor dealuri cu văi largi prin care curg domol râuri firave. numinduse de aceea şi Câmpia Dunării. sărată sau amară. 2. Piteşti ş. 5. .

pământul se clădeşte continuu datorită aluviunilor (nisip şi mâl) aduse de fluviu. Pe grindurile mai întinse cresc pâlcuri de păduri de sălcii. este un spaţiu mirific. iarna este mai blândă în sud şi mai aspră în nord. Sulina şi Sf. nurca. Această imensă luncă. în special a păsărilor. întinse de-a lungul râurilor. Organizarea administrativă Localitatea natală. Câmpia este străbătută de râurile Someş. raţa şi gâsca sălbatică. Lemnul acestor păduri se foloseşte în producerea celulozei sau pentru foc. În Câmpia de Vest. Crişul Repede. Crişul Negru.a. Păşunile pentru vite sunt bogate. cocorul. Precipitaţiile sunt mai bogate decât în Câmpia Română. Delta Dunării este pământul cel mai nou al ţării. Pentru împiedicarea revărsării apelor se construiesc diguri. Bucureşti – capitala României 1. În ape trăiesc peşti (60 specii). ea desfăşurându-se de la Drobeta-Turnu Severin până la Delta Dunării. . melci. Oraşele sunt aşezări omeneşti mai dezvoltate din punct de vedere economic şi cu un număr mai mare de locuitori decât satele. Crişul Alb. luncile sunt mai largi decât în zona de deal sau de munte. Studiu de caz: Luncile şi Delta Dunării Luncile sunt fâşii de pământ netede şi joase. 4. lebăda şi pelicanul. Staţiunea Băile Felix. Câmpia de Vest este situată în vestul României. alcătuite din unul sau mai multe sate care se gospodăresc împreună. fiind verzi şi în timpul verilor cu arşiţă. În subsol se găsesc zăcăminte de petrol şi gaze naturale. Delta s-a format acolo unde Dunărea este aproape de vărsarea în mare şi se desparte în trei braţe: Chilia. folosite în tratarea unor boli. mistreţul. 2. plopi şi stejari. precum şi izvoare termale (cu apă caldă). de lângă Oradea. Terenurile agricole sunt deosebit de roditoare. 3. Lunca Dunării este cea mai întinsă dintre lunci. apropiate ca aşezare. şerpi de apă. este recunoscută pentru efectul benefic al apelor sale. vulpi şi lupi.8 3. Alte animale: vidra. Din loc în loc. judeţul şi reşedinţa de judeţ. scoici. animalelor. Ţara noastră este alcătuită din 41 judeţe şi municipiul Bucureşti – capitala României (cu rol de judeţ). Judeţele sunt cele mai mari unităţi administrative. Cel mai important oraş din judeţ este declarat reşedinţă de judeţ. Cele mai multe diguri se găsesc în Balta Ialomiţei şi în Insula Mare a Brăilei. Aşezare Oraşul Bucureşti este aşezat în partea de sud a ţării. iar pentru desecarea terenurilor s-au săpat canale de scurgere a apei. În Delta Dunării se găsesc păsări: lopătarul. constituind una dintre cele mai importante zone agricole ale ţării. Pădurile din lunci se numesc zăvoaie şi sunt alcătuite din sălcii şi plopi. broaşte. Mureş. care este împărţit în 6 sectoare. În zona de câmpie. în Câmpia Română şi este străbătut de răurile Dâmboviţa şi Colentina. Gheorghe. Aici se adăpostesc mistreţi. Fiecare judeţ se gospodăreşte singur. aici sunt culivate mari suprafeţe de cereale. 1. dintre care unul este reşedinţă de comună. Aici se obţin recolte bogate de zarzavaturi şi de cereale. a plantelor. Comunele sunt unităţi administrativ-teritoriale. o adevărată împărăţie a apelor. Dintre plante se remarcă stuful şi papura. În Delta Dunării. de o parte şi de alta a acestora. Datorită rodniciei pământului. În luncă se află bălţi şi lacuri cu peşte. vulpea. Ele sunt formate din mai multe comune şi oraşe. Ele se numesc grinduri. Municipiile sunt oraşele cele mai dezvoltate şi au număr mare de locuitori. Delta Dunării a fost declarată rezervaţie naturală. aflată între cele trei braţe. Sunt conduse de primari. deasupra apelor se văd ridicături de pământ înguste şi lungi. Cel mai mare este Bucureşti. păianjeni de apă. Timiş ş. formate din depunerea aluviunilor.

Istoricul aşezării Pământul pe care se află astăzi marele oraş a fost locuit din timpuri străvechi. În anul 1862. municipiul Bucureşti este un oraş modern. Oraşul Bucureşti este cel mai mare centru industrial al ţării şi cel mai însemnat nod de transport: feroviar. 3. floarea-soarelui. Republica Moldova este teritoriul cuprins între Prut şi Nistru. după Unirea Principatelor. porumbul. porci. Se cresc oi. fiind cultivată cu cereale. Religia majorităţii locuitorilor este catolică. Religia este ortodoxă. sfeclă de zahăr. care cuprinde multe ţări printre care se află şi ţara noastră. Moldova exportă produse alimentare. Îndeletnicirile primilor locuitori au fost păstoritul şi agricultura. Religia este ortodoxă. Alături de maghari (unguri). monumente. cartof. Capitala este oraşul Sofia. Azi. Bulgaria este străbătută de la est la vest de Munţii Balcani . 2. sfecla de zahăr. Principalele culturi sunt grâul. hanuri. muzee. Capitala are mai multe lacuri.. oraşul ajunge capitala Ţării Româneşti. Moldova este o ţară agrară. legume şi viţă-de-vie.S.9 2. în Bucureşti se află cele mai importante instituţii ale statului: sediul Preşedinţiei României. Scurtă prezentare geografică a ţărilor vecine Ungaria. a războiului şi a molimelor. Fluviul Dunărea traversează Ungaria. Este o ţară central-europeană. Capitala ţării este oraşul Budapesta. ROMÂNIA ÎN EUROPA ŞI PE GLOB 1. textile. Ţara noastră este situată aproape de mijlocul acestui continent. Aproape jumătate din teritoriul ţării este câmpie. prăvălii. dintre care 64% sunt români. păsări. universităţi. Se află în partea de est (nord-est) a României. După aşezare. când României. cu regiunea din nordul braţului Chilia (aflate acum în Ucraina) şi cu Moldova din România au format din de-a lungul istoriei Principatul Moldovei. a devenit Republica Moldova. Republica Moldova. Bulgaria se află în partea de sud a României. De mai multe ori. Se întinde pe ambele maluri ale Dunării. germani şi rromi. Tot în Bucureşti se găsesc cele mai multe instituţii de învăţământ. legătura fiind asigurată de nouă poduri. al Parlamentului şi al Guvernului. grădini. teatre. posturi de radio şi televiziune. În Bucureşti există două aeroporturi: Otopeni (Henri Coandă) şi Băneasa. situată la vest (nord-vest) de România.. dar de fiecare dată s-a refăcut şi şi-a continuat viaţa. Capitala ţării este Chişinău. cea mai înaltă instituţie ştiinţifică a ţării. ateliere. vite. floarea-soarelui. oraşul a suferit distrugeri din cauza revărsărilor de apă. Din 1991. Oraşul Budapesta este o aşezare veche şi deosebit de frumoasă. încălţăminte.R. oraşul Bucureşti devine capitala României.S. parcuri şi păduri în împrejurimi. viile şi livezile. Mai târziu s-au dezvoltat meşteşugurile şi comerţul şi aşezarea s-a mărit continuu. Ţările vecine. în funcţie de evenimentele istorice internaţionale. dunăreană şi pontică (are deschidere la Marea Neagră). Academia Română. Limba vorbită este româna (moldovenească). Limba vorbită este maghiara. Aşezarea României în Europa Continentul Europa este o mare întindere de uscat. Municipiul Bucureşti – capitala patriei Fiind capitala ţării. Limba vorbită este bulgara. produse chimice. Împreună cu Bucovina de Nord. Este dezvoltată industria alimentară care prelucrează produsele agricole. Drapelul naţional este tricolorul care are ca stemă capul de bour. în Ungaria mai trăiesc români. În secolul al XVII-lea. Din anul 1812 până în 1991. adevărate opere de artă. industria chimică şi a materialelor de construcţie. rutier şi aerian. România face parte din continentul Europa. Populaţia numără 4 400 000 loc. a incendiilor. Moldova a aparţinut când Rusiei. numit şi Basarabia. legumele. când U. Aici se aflau reşedinţa domnească. România este o ţară carpatică. soia. Republica Moldova este pământ românesc.

Uniunea Europeană În anul 1957. Capitala este oraşul Kiev. . Imnul Uniunii Europene este Odă bucuriei din Simfonia a IX-a a compozitorului Ludvig van Bethoven. Câmpia şi podişul ocupă cea mai mare parte a Ucrainei. să colaboreze pentru un viitor comun. Populaţia numără aproape 800 mil. . Populaţia este de peste 52 mil. loc. Capitala este oraşul Belgrad. Europa – caracteristici geografice Europa are o suprafaţă de 10.E. Bogăţiile subsolului (cărbune. Europa – un continent al planetei Pe globul pământesc se găsesc continentele: Europa. în ceea ce priveşte numărul de locuitori. petrol. observăm că bătrânul continent este mărginit de Marea Mediterană. o regiune muntoasă în centru şi sud.Europa este un continent cu o întindere mică în comparaţie cu celelalte continente. Ţările europene vor să trăiască în pace. să respecte libertatea şi identitatea tuturor popoarelor. după Asia. aceasta cuprinde 27 de state şi constituie cea mai importantă organizaţie europeană. european. Munţii cuprind bogăţii de cărbune. Câmpia este principala regiune agricolă a ţării. Agricultura Bulgariei este foarte dezvoltată. Hidrocentralele Porţile de Fier I şi II sunt construite pe Dunăre. În Ucraina lanţul carpatic poartă numele de Carpaţii Păduroşi. fier. care sunt prelucrate în industrie. români şi evrei. zinc.În continentul Europa este cuprinsă o mare parte din Rusia şi o mică parte din Turcia. Limba vorbită este sârba.Europa este un continent cu o mare putere economică.Europa ocupă locul al doilea. Antarctida. America de Nord. dar este bine populat. Australia. . Populaţia este de aproape 10 milioane loc. fier. Religia este ortodoxă. folosit în industria cosmetică. vom constata că Europa este aşezată în centrul jumătăţii nordice. 1. aflându-se în centrul schimburilor comerciale cu toate continentele lumii. gaze naturale) au contribuit la dezvoltarea industriei. prin colaborare dintre România şi Serbia. Bulgarii sunt un popor slav. În Europa se vorbesc 128 de limbi şi dialecte (graiuri locale). Ucraina este una dintre cele mai mari producătoare de grâu din lume. Ucraina se află în partea de nord şi de est (pe o porţiune).10 care împart ţara în două. Africa. un grup de şase ţări europene dezvoltate au înfiinţat Comunitatea Economică Europeană.4 milioane kmp. la nord. 1. România şi Bulgaria au aderat la U. Asia. Privind harta Europei. America de Sud. Formele de relief se împart în două categorii: de câmpie. Limba vorbită este ucraineană. . Religia este ortodoxă. Terra – planeta oamenilor 1. Oceanul Atlantic. Europa este unul dintre cele şapte continente ale planetei. În anul 1993 Comunitatea Economică Europeană a devenit Uniunea Europeană. Serbia se află în partea de sud-vest a ţării noastre. Ţara asigură cea mai mare parte din producţia mondială de ulei de trandafiri. Litoralul Peninsulei Crimeea este o zonă turistică foarte apreciată. Planeta Terra . Cuprinde 45 ţări (state). loc. În prezent. la care se adaugă ruşi. Bulgaria este cunoscută în toată lumea pentru cultura trandafirilor. Populaţia ţării este de circa 9 milioane de loc. la data de 1 ianuarie 2007. Europa împreună cu continentul Asia formează o mare întindere de uscat numită şi Eurasia. cupru.. majoritatea fiind ucraineni. Dacă împărţim globul pământesc în două jumătăţi pe orizontală. Oceanul Arctic (Îngheţat) şi continentul Asia.

s-au construit canale de irigaţii. deşi sunt de rase diferite. Soarele face parte din miliardele de stele care alcătuiesc galaxia noastră. El are o forţă de atracţie foarte puternică care face să se rotească în jurul său celelalte planete ale Sistemului Solar: Mercur. America şi Australia. dovedindu-se astfel că Pământul este rotund. Din Europa s-au avântat pe întinsul oceanelor. Saturn. Soarele este însoţit de alte corpuri cereşti mai mici (planete) care se învârtesc în jurul său şi cărora le transmite lumină şi căldură. Suprafaţa apelor este de trei ori mai mare decât cea a uscatului. Pe Terra locuiesc oameni care. Terra – o planetă a Sistemului Solar Privind cerul în nopţile senine observăm o mulţime de stele. Soarele este o stea de mărime mijlocie. Cea mai mică planetă a Sistemului Solar este Mercur şi cea mai mare este Jupiter. Planeta Terra cuprinde mari suprafeţe de uscat care sunt continentele şi mari suprafeţe de apă care sunt mările şi oceanele. Terra (Pământ). sprijiniţi de regii Spaniei şi ai Portugaliei. au dreptul să se bucure de tot ce le oferă planeta noastră. Amundsen a atins Polul Sud. Studiu de caz 2. Miliarde de stele formează o galaxie. Stăpâniţi de dorinţa de a descoperi şi a cunoaşte planeta. lipsa educaţiei. începând din secolul al XV-lea. sărăcia. Spania şi Portugalia au devenit puteri maritime recunoscute. La începutul mileniului III. nouă planete şi sateliţii acestora alcătuiesc Sistemul Solar. au organizat marile expediţii care au dus la descoperirea Lumii Noi. numită Calea Lactee. mari navigatori temerari care au deschis epoca descoperirilor geografice şi a migrării europenilor pentru popularea noilor continente. în anul 1487. Oamenii iau măsuri de protejare a mediului înconjurător. planeta noastră se confruntă cu multe probleme: lipsa apei în unele regiuni ale Asiei şi Africii. prin modificarea graniţelor. Miliarde de galaxii alcătuiesc Universul. Monumente mai importante în descoperirea planetei Harta lumii s-a completat mult timp prin noi descoperiri geografice şi s-a modificat prin apariţia sau dispariţia unor state. Pământul are un singur . genovezul a cărui expediţie a fost finanţată de regii Spaniei. Soarele. Astfel.A. încălzirea globală etc. În centrul Sistemului Solar se află Soarele. descoperind Lumea Nouă. slaba asistenţă medicală. portughezul Bartolemeo Diaz a atins Capul Bunei Speranţe (din sudul Africii). O importanţă deosebită în descoperirea zonelor cu gheţari veşnici au avut-o exploratorii Nansen şi Amundsen. a făcut timp de trei ani înconjurul lumii. Uranus. (Fondul Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură). Portughezul Maggelan. sunt ocrotite plantele şi animalele pe cale de dispariţie. Populaţia planetei este de peste 6. loc. se fac împăduriri. Suprafaţa apei este de 361 741 000 kmp (rotunjit 362 mil. Datorită bunei poziţii geografice. Cercetătorul român Emil Racoviţă. Soarele este de 1 300 000 de ori mai mare decât Pământul. Nansen a condus prima expediţie a navei Fram în Arctica. navigatorii curajoşi. Stelele sunt corpuri cereşti care au propria lumină şi căldură. Cristofor Columb.O. cum ar fi F. de ajutare a populaţiei din zonele cu astfel de probleme. se acordă asistenţă medicală şi ajutoare alimentare pentru populaţia săracă de către organizaţii internaţionale. în funcţie de evenimentele istorice. dorind să ajungă în India a ajuns în America.11 Suprafaţa totală a uscatului este de 148 328 100 kmp (rotunjit 149 mil. Sistemul Solar este o părticică din Calea Lactee (Calea Laptelui). kmp). kmp). Neptun şi Pluto. aflat în serviciul regelui Spaniei. Marte. Jupiter. Venus. În jurul planetelor se rotesc sateliţii acestora. poluarea. îmbarcat pe vasul Belgica şi-a adus o mare contribuţie la descoperirea vieţii plantelor şi animalelor din Antarctica.5 mild.

cauzele care le produc. legitatea proceselor care acţionează în natură şi interferenţa dintre cadrul geografic al ţării noastre.. procese). care presupune acţiuni pentru conservarea. să le aplice în practică. se predau şi cunoştinţele legate de cunoaşterea mediului înconjurător. Noul obiect ştiinţele naturii oferă elevilor multiple posibilităţi de a cunoaşte lumea vie. nu s-au descoperit forme de viaţă pe nici o altă planetă a Sistemului Solar în afară de Terra. geografiei.1. Până în prezent.12 satelit: Luna. de a le forma priceperi şi deprinderi practice privind aprecierea fenomenelor meteorologice. în cadrul obiectului geografie la această formă de învăţământ. fenomenele naturale. de a şti că natura este un organism viu ale cărei componente sunt într-o strânsă unitate şi intercondiţionare. este necesară cunoaşterea de către cadrele didactice a unei "anumite tehnologii didactice" cu care se ocupă metodica predării geografiei. Aşadar. PARTEA A DOUA METODICA PREDĂRII GEOGRAFIEI ROMÂNIEI CAP. Motivaţia elaborării metodicii predării geografiei şi ştiinţelor naturii în ciclul primar Metoda cuprinde totalitatea metodelor şi procedeelor folosite în procesul de învăţământ. precum şi la dezvoltarea afectivă. dar să şi opereze cu ele. Prin studiul celor două obiecte contopite se ajunge la educarea şi formarea unei conduite ecologice. noul plan de învăţământ de la ciclul primar a suferit unele modificări în sensul că. ocrotirea şi protecţia naturii. 1. Metodica predării geografiei cuprinde un sistem complex de metode şi procedee folosite de educator. la însuşirea unui sistem de priceperi şi deprinderi active. să contribuie la formarea unei gândiri cauzale a acestora. NOTĂ: se fac recapitulări finale (vezi manualul). schimbându-i-se denumirea în obiectul ştiinţele naturii. geologiei. fenomene. axate pe conţinutul ştiinţific deja descoperit. Pregătirea ştiinţifică a educatorului trebuie să fie la curent cu toate noutăţile ştiinţifice apărute pe plan mondial şi să fie corelate cu pregătirea psihopedagogică a elevilor din ciclul primar. Metodica predării geografiei este de . pentru transmiterea cunoştinţelor şi pentru formarea la elevi a priceperilor şi deprinderilor practice. ajungând ca elevii nu numai să le cunoască. gospodărirea. interdependenţa dintre componentele naturii. sarcinile metodicii acestui obiect de studiu s-au dublat. care suferă în evoluţia sa în timp schimbări determinate de cauze naturale şi sociale. rolul şcolii este acela de a acţiona în direcţia însuşirii de către elevi a unor cunoştinţe ştiinţifice şi ecologice despre natură (componente. hidrologice. scop principal al predării învăţării disciplinelor naturii şi Geografia României în ciclul primar În actuala legislaţie şcolară. voluţională a fiecăru elev. Geografia trebuie să-i facă pe elevi să observe. Dar pentru realizarea acestor obiective. începând cu clasa a III-a. Deci. Rolul şcolii în educaţia ştiinţifică şi ecologică. la dezvoltarea spiritului de observaţie. I NOŢIUNI INTRODUCTIVE 1. sau de protejare şi ameliorare a mediului geografic în care trăiesc. Elevii ciclului primar au posibilitatea ca prin însuşirea cunoştinţelor ştiinţifice din noile manuale. istoriei etc. Educatorul trebuie să aibă o bună pregătire cultural-ştiinţifică şi să contribuie la însuşirea de către elevi a unor informaţii de bază din domeniul: ştiinţele naturii. să dezvăluie sensul geografic al obiectelor şi fenomenelor şi să tragă concluzii pentru activitatea practică.2. Scopul predării geografiei în şcoală este de a-i înarma pe elevi cu un sistem de cunoştinţe despre dinamica înfăţişării reliefului patriei.

generalizarea. metodele şi procedeele de predare. Pedagogia generală (partea referitoare la didactică) pune la dispoziţia metodicii predării celor două obiecte de învăţământ.. glob.integrarea mijloacelor de învăţământ necesare în accesibilizarea informaţiei din geografie. modul de utilizare precum şi a modului de colecţionare. şi procedeelor pedagogice generale şi specifice geografiei pentru dezvoltarea de capacităţi intelectuale şi competenţe (generale şi specifice) în vederea asimilării cunoştinţelor fundamentale dezvoltate prin geografie.dirijarea demersului metodic pentru înţelegerea elementelor şi fenomenelor geografice. . metodica are ca sarcină aflarea corelaţiilor dintre procesele logice ale studiului şi exerciţiile şi aplicaţiile practice privite ca instrumente de lucru (hărţi. prin care se încearcă o "raţionalizare a procesului de predare-învăţare insituţionalizată prin optimizarea componentelor sale: programe. a structurilor. sinteza. manuale. metodelor. obiective. Metodica predării geografiei se foloseşte acum de aceste date numai după ce le-a adaptat cerinţelor locale legate de specificul geografiei ca ştiinţă şi ca obiect de învăţământ.selectarea informaţiei pertinente şi utile din volumul de cunoştinţe geografice (potrivit nivelului de înţelegere. succesiunilor interacţiunilor şi cauzalităţii stabilitate între componentele mediului geografic. formele de organizare ale procesului de învăţământ. În acest sens. "Curriculum". Sarcinile metodicii predării geografiei şi obiectivele educării şi instruirii prin geografie Reforma în învăţământul preuniversitar presupune racordarea direcţiilor de acţiune din conţinutul metodicii predării geografiei. planuri reduse la scară etc. a cunoaşterii mediului înconjurător constituite global ca ştiinţe geografice. Din practica pedagogică datele furnizate de psihologia pedagogică ajută clar metodica predării. a sistemelor spaţiale. În raportul dintre metodică şi logică. accesibilizarea şi transferul dintr-un sistem în altul pentru consolidarea elementelor de bază în învăţare. ca de exemplu: formarea de reprezentări geografice a priceperilor şi deprinderilor de lucru cu manualul. 1. să explice unele probleme ce-şi află corelaţii în procesul de predare a geografiei. O strânsă legătură se stabileşte între metodica şi logica de predare a materiei.aplicarea principiilor. a manualelor etc. a particularităţilor psihice ale elevilor). busolă.). . O strânsă legătură are metodica predării geografiei cu psihologia pedagogică care-i oferă informaţii asupra legilor psihologice în conformitate cu asigurarea însuşirii cunoştinţelor de către elevi pe diferite trepte de vârstă. confecţionare. întocmirea programelor. reprezintă un concept nou şi central al teoriei şi practicii educaţiei. . Stabilirea scopului instructiv-educativ al învăţământului geografic preuniversitar în raport de noile cerinţe ale societăţii româneşti pe plan naţional şi internaţional putându-se realiza prin: . prin metodica predării geografiei se pot urmări principalele sarcini sau obiective care contribuie la realizarea procesului instructiv-educativ al disciplinelor respective: 1. abstractizarea. cu busola şi alte aparate ce dovedesc elevilor din ciclul primar temeinicia fenomenelor geografice. principiile sale. instrumente de evaluare etc.3. aceasta din urmă însuşându-şi anumite norme ale gândirii: analiza. cu harta. procurare etc. Trebuie să facem distincţie între metodologia ştiinţei geografice şi între metodica specifică predării geografiei patriei în ciclul primar.13 fapt o ramură principală a didacticii aplicate care prezintă metodologia de predare a acestui obiect de învăţământ. Metodica predării geografiei nu se poate însă constitui ca ştiinţă numai pe baza acestor legături. potrivit noului curriculum şcolar în geografie. ci trebuie să-şi subordoneze existenţa coordonatelor de început a primelor elemente de orientare în natură. indicaţii metodologice privind transmiterea cunoştinţelor către elevi. .

lecturi geografice.cercetarea şi găsirea noului prin experimentarea unor metodologii particulare care apar în procesul predării geografiei. cunoaştere. să . precum şi a experienţei înaintate din alte ţări.studierea trecutului nostru în domeniul predării geografiei. precum şi al fiecărei discipline geografice pe clase.studierea şi generalizarea experienţei înaintate a predării geografiei în ţara noastră. b) să stabilească şi să fundamenteze principiile. Acţiunea educativă a materialului geografic creşte dacă elevii percep nemijlocit ceea ce li se comunică.ocrotirea mediului înconjurător. . de interpretare şi prelucrare a datelor (plecând de la orizontul local şi apoi prin extindere la nivelul ţării). . societate. să eşaloneze cunoştinţele în cadrul programelor şi capitolelor. trebuie astfel organizate încât elevii să primească treptat cunoştinţe clare despre geografia fizică şi economică a ţării noastre. . începând cu elevii ciclului primar. Aceasta presupune căutarea şi indicarea regulilor după care se poate învăţa geografia.respectul şi aprecierea elevilor faţă de cadrul natural şi uman al României. document de referinţă. în funcţie de logica ştiinţei pedagogice. Cele trei grupe mari de obiective. atlasul geografic. prin utilizarea corectă a limbii române. .atitudinea pozitivă faţă de educaţie. Realizarea deprinderilor de raportare corectă în spaţiu şi timp. Prin studierea geografiei elevii acumulează o mare cantitate de cunoştinţe în legătură cu diversele fenomene care se petrec în natură şi societate. Cultivarea de atitudini şi valori care se referă la: . Se impune deci o permanentă documentare ştiinţifică care să conducă la cunoaşterea a tot ce a fost valoros în trecut şi a ceea ce este nou în domeniul predării geografiei şi al disciplinei de specialitate. Obiectivele particulare pe care trebuie să la urmărească şi să le realizeze metodica predării geografiei sunt: a) să fixeze scopul instructiv-educativ al învăţării geografiei în şcoală. Predarea întregului sistem de ştiinţe geografice în şcoală. metodica predării geografiei trebuie să-şi orienteze cercetările spre trei izvoare principale: . ghidul învăţătorului. când se formează primele noţiuni geografice şi până la terminarea liceului. izvorăsc din conţinutul "Cartei Internaţionale a educaţiei prin geografie" adoptată la Congresul Internaţional de Geografie de la Washington. cuprinse şi în noile programe şcolare. . 1992.aplicarea strategiilor în dezvoltarea gândirii şi limbajului geografic ştiinţific (fondul de reprezentări şi noţiuni ştiinţifice geografice) şi a comunicării în general prin explicarea conceptelor. toleranţă. Deosebit de important este ca în procesul dobândirii cunoştinţelor să se urmărească formarea gândirii geografice la elevi. 2. a volumului de cunoştinţe şi deprinderi geografice pe care să le posede elevii. Aceasta presupune precizarea conţinutului programelor şcolare.14 . cultură. În acest scop. de orientare şi localizare a componentelor geografice. civilizaţie. De aceea este necesar să se creeze condiţii ca elevii să observe cât mai mult în mod direct şi să cunoască atât natura cât şi viaţa oamenilor mai întâi în orizontul local şi apoi pe cuprinsul patriei. 3. În spiritul noii reforme sau curriculumului şcolar au apărut manualele alternative şi în domeniul geografiei pentru ciclul primar.respectul pentru diversitate. În concordanţă cu manualul au fost realizate şi alte materiale-suport de sprijin în desfăşurarea procesului didactic cum sunt: caietul elevului. Obiectivul fundamental al oricărei metodici şi prin urmare şi al metodicii predării geografiei poate fi formulat astfel: "să pornească de la problemele vieţii şi activităţii productive şi să se înscrie tot mai mult pe direcţia de dezvoltare actuală şi de perspectivă ale cercetării ştiinţifice ce vin în sprijinul diferitelor probleme practice şi educative privind pregătirea elevilor bine instruiţi". Acest lucru se poate realiza dacă permanent în timpul predării se prezintă material didactic care localizează ceea ce se învaţă în spaţiu şi timp. metodele şi procedeele care asigură însuşirea conştientă a cunoştinţelor şi a formării priceperilor şi deprinderilor practice ţinând seama de particularităţile de vârstă şi de puterea de înţelegere a elevilor.

Pentru aceasta se impune organizarea de activităţi cu conţinut practic în clasă. cât şi ca auxiliar al altor metode. Orice cercetător care utilizează această metodă trebuie să se desfăşoare după un plan în prealabil stabilit. Este cea mai răspândită metodă de cercetare. Metoda anchetei se bazează pe metoda observaţiei. 1. De ex. cum a fost însuşit capitolul Orientarea prin deplasarea pe teren? Câţi dintre elevi n-au înţeles şi de ce? Care ar fi cauzele neînţelegerii? Ce lecturi trebuie citite pentru a-i convinge pe elevi care sunt mijloacele de orientare şi cum trebuie să ne orientăm în natură? Se poate organiza o cercetare axată pe geografia judeţului în care se observă modul de îmbinare. cercetarea orizonului local etc. c) organizarea ştiinţifică a cercetării impune căutarea şi stabilirea unor metode care să permită desprinderea unor concluzii capabile să răspundă cerinţelor formulate mai sus. o observaţie indirectă. Toate problemele puse sub observare trebuie analizate şi prelucrate pe linia scopului care trebuie să realizeze şi să răspundă la întrebările planului. Integral se face când se porneşte de la un studiu complet cu privire la predarea geografiei în ciclul primar. Planul se face pe o ramură de studiu integral sau selectiv. efectuarea unor măsurători simple. a) Observaţia. practicanţi din cadrul colegiilor pedagogice). fiind folosită atât ca metodă independentă. sau toate. de corelare dintre noţiunile de geografie fizică şi geografie economică. Observarea selectivă descompune procesul predării pe părţi componente: predare. părinţi.. ceea ce înseamnă că formarea deprinderilor de a lucra cu harta. la ansamblul lecţiei sau a activităţii care este studiată.). fiind de altfel. convorbirea. Se urmăreşte în procesul de învăţământ un singur aspect. elevi. b) aplicarea în practica şcolară a noilor metode şi procedee de a transmite mai uşor cunoştinţele elevilor cu privire la geografia fizică şi economică a ţării noastre. Această metodă ajută la depistarea experienţei pozitive obţinută de cadrele didactice. citirea. ancheta. Cele mai frecvente metode folosite în studiul geografiei sunt: observaţia. adaptând însă aceste metode specificului geografiei ca obiect de învăţământ. b) Ancheta. trebuie să se înscrie între obiectivele care permanentizează rolul educatorului atât în predarea cunoştinţelor şi la verificarea acestora cât şi în organizarea şi desfăşurarea altor activităţi în clasă sau în afara clasei. Metodica predării geografiei ca disciplină ce-şi află locul la contactul pedagogiei cu geografia. Astfel. desenarea. În acest scop este necesar să se acţioneze pentru formarea la elevi a unor priceperi şi deprinderi utile în viaţă. vegetaţia. de pildă. De pildă. asimilare de cunoştinţe. poate fi urmărit: rolul comparaţiei în înţelegerea şi însuşirea conştientă a cunoştinţelor geografice. în cabinetul de geografie. are ca sarcină principală studierea problemelor instructiv-educative ale predării geografiei în şcoală. care trebuie respectat cu consecvenţă. pe terenul geografic sau în natură (observarea şi analiza fenomenelor. . ci de alţi factori (cadre didactice. formare de priceperi şi deprinderi practice etc. Metodele de cercetare folosite de metodica predării geografiei a) reorganizarea conţinutului geografiei la clasele I-IV (prin plan de învăţământ. Gândirea geografică şi expunerea cunoştinţelor acestui obiect de studiu este legată nemijlocit de hartă. solul. Studiul geografiei trebuie să fie legat de practică. În acest scop foloseşte aceleaşi metode de cercetare pe care le utilizează şi alte ştiinţe.15 arate deosebirile dintre un loc şi un altul (realizându-se deci descrierea cauzală şi comparativă) privind relieful. realizată nu de cercetător. Observarea selectivă poate duce însă la concluzii practice eficiente numai în cazul în care problema cercetată este raportată la întreg. particularităţile demografice şi economice. respectiv interpretarea hărţilor. dar separat. iar selectiv se face asupra unui capitol. programe restructurate şi manuale noi). studiul documentelor şi experimentul pedagogic. în experimentele întreprinse se foloseşte cu succes observaţia. clima.4.

d) Metoda experimentală este cea mai importantă metodă de cercetare fiind considerată ca bază a ştiinţei moderne. schimbă condiţiile de desfăşurare a procesului de predare. Experimentul se organizează după o anumită ipoteză de lucru. educatorul trebuie să formuleze corect obiectivele pentru fiecare temă şi subiect din programă: alegerea strategiei de predare a metodelor şi formelor de organizare în clasă şi în afara clasei. subsol. util mai ales în faza iniţială a cercetării când pe baza datelor obţinute. interrelaţiile şi transformările din natură. să se rezolve în lumina unor probleme concrete ale învăţământului (de ex. CAP. de interes imediat al învăţământului geografic şi să ajungă în acelaşi timp la soluţionarea unor probleme teoretice.perceperea fenomenelor şi a proceselor din realitatea înconjurătoare prin contactul elevilor cu lumea vie (plante. registre de inspecţie şcolară etc.16 Importanţa acestei metode constă în aceea că permite să se adune fapte. metodele şi procedeele de cercetare. La fiecare lecţie.înţelegerea. animale) şi cea nevie (sol. obiective specifice. modifică fenomenele. În planul de cercetare se vor include şi probleme de control care vor fi date pentru verificarea rezultatelor obţinute în urma aplicării unor anumite procedee. Înseamnă toată documentarea în legătură cu o anumită problemă propusă spre cercetare. dar este un interviu. c) Cercetarea documentelor şcolare. Educatorul trebuie să aibă în vedere realizarea acestor obiective care urmăresc: . jurnalul de însemnări ale educatorului. afective şi psihomotorii. ape etc. Pare a fi o anchetă. . După această analiză sumară a problemei trebuie să se precizeze scopul şi ipoteza cercetării care vor fi formulate în raport cu poziţia metodologică. relief.formarea şi dezvoltarea capacităţilor elevilor de a surprinde realităţile. metodica interpretării materialului adunat prin care se stabilesc modul în care vor fi analizate din punct de vedere cantitativ rezultatele obţinute prin cercetare în aşa fel încât să se stabilească în ce măsură rezultatele confirmă sau infirmă ipoteza stabilită iniţial. folosirea mijloacelor de învăţământ pentru fiecare lecţie. Această metodă poate fi îmbinată cu metoda convorbirii. Planul de cercetare se prelucrează în cadrul comisiei metodice a învăţătorilor la care va fi prezent şi profesorul de geografie şi se vor aduce îmbunătăţiri acestuia. Planul cuprinde. cum reuşim la clasa a IV-a să formăm la elevi reprezentări şi noţiuni geografice din cadrul geografiei fizice?). elaborată în prealabil. la care se pot stabili ipoteze de lucru. din 2001) Se ştie că pedagogia recomandă obiectivele unui obiect de învăţământ în: obiective generale. observarea schimbărilor ce au loc în natură într-un timp îndelungat. O cercetare experimentală în domeniul metodicii geografiei poate să propună rezolvarea unor sarcini practice. de asemenea. în raport cu importanţa lor.. Scopurile şi finalităţile învăţământului primar indică domeniile şi tipurile de schimbări educative care sunt concordante cu precizările noii programe şcolare şi urmăresc dezvoltarea intelectuală şi educativă a elevilor. pentru aplicarea căreia se cer organizate acţiuni şi pregătirea materialelor care să ajute la desfăşurarea experimentului. desfăşurarea cercetării poate avea o cale inversă: plecând de la elucidarea unor probleme teoretice.). a) Obiectivele generale pot fi: cognitive. sau date care pot confirma concluziile la care ajunge o cercetare efectuată prin utilizarea altor metode de cercetare. . se pot stabili obiectivele care urmează să fie cercetate. formarea şi asimilarea unor noţiuni ştiinţifice precise. obiective operaţionale. Experimentul introduce noul în practica şcolară. Pentru verificarea ipotezei generale se stabilesc obiectivele cercetării care trebuie să fie înscrise în plan. În plan se precizează. II CONŢINUTUL PROGRAMEI ANALITICE A GEOGRAFIEI ROMÂNIEI PENTRU CICLUL PRIMAR (ANTERIOR NOII PROGRAME. Se pot cerceta: catalogul clasei. Precizarea scopului şi a ipotezei de lucru fixează cadrul general şi perspectiva cercetării. date care pot duce la organizarea unor cercetări. de asemenea. . Alteori.

cei care predau ştiinţele ar urma: .utilizarea unor obiecte de uz curent. Reforma învăţământului în ceea ce priveşte predarea ştiinţelor necesită o schimbare de esenţă: ştiinţele nu se mai predau ca un ansamblu de fapte. cunoscute de copii din viaţa de toate zilele. . . CURRICULUM LA CLASA A IV-A A. Cunoaşterea şi utilizarea unor termeni şi noţiuni specifice ştiinţelor naturii. precum şi libertatea acestora de a alege şi de a organiza activităţile de învăţare cele mai adecvate atingerii obiectivelor propuse. pentru anul şcolar 1998-1999. Dezvoltarea capacităţii de comunicare. prin concepţie sau mod de redactare. Dezvoltarea capacităţilor de explorare-investigare a realităţii şi de experimentare prin folosirea unor instrumente şi proceduri adecvate. a rezultatelor aşteptate în urma unei instruiri asupra elevilor. Programa este astfel concepută încât să nu îngrădească.utilizarea şi integrarea informaţiei noi în ceea ce elevul ştie deja din experienţa personală. . prin acţiune directă. b) Obiectivele specifice se adresează diferitelor discipline de învăţământ şi sunt caracteristice scopurilor fundamentale de realizare a conţinutului ştiinţific al obiectivului respectiv. . Obiective cadru: 1. . Dominantele curriculumului şcolar actual faţă de cel anterior sunt: . Astfel.predominanţa conţinuturilor de tip formativ. Cu alte cuvinte. 3. . În noua programă a MEN (MEC) apărută relativ recent. . ci drept o cale de cunoaştere activă.să determine elevii să-şi asume responsabilităţi şi să fie cooperanţi.să dirijeze discuţiile dintre elevi în scopul descoperirii semnificaţiei unor fenomene ştiinţifice.să manifeste respect pentru ideile. deprinderile şi experienţele colegilor.abordarea ştiinţei ca învăţare prin experimentare. 4.să asigure elevilor materialul didactic necesar investiţiilor.să încurajeze elevii în a se autoevalua. de fenomene şi de reguli care trebuie memorate. 2. gândirea independentă a autorului de manuale. OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE . . utilizarea informaţiei etc.menţionarea în curriculum a unor activităţi de învăţare destinate dezvoltării unor deprinderi cum ar fi: observarea.elaborarea unor obiective centrale pe formarea de capacităţi. cu accent pe formarea unei atitudini ecologice. .să dezvolte curiozitatea elevilor prin angajarea lor în acţiuni concrete de explorare.. deprinderilor. a învăţătorului sau a profesorului. derivate la rândul lor din obiectivele generale determinate de idealul educaţional. Dezvoltarea interesului faţă de realizarea unui mediu natural echilibrat şi propice vieţii. prin observaţii şi acţiuni sau alte manifestări observabile şi măsurabile. Operaţionalizarea obiectivelor se realizează prin desfăşurarea fiecărei lecţii.dirijarea proceselor de observaţie spre ceea ce este esenţial. . se precizează în introducere: "Curriculum-ul de Ştiinţe pentru clasa a III-a şi a IV-a" a fost realizat pornind de la scopurile şi obiectivele generale ale predării şi învăţării ştiinţelor naturii la acest nivel de şcolaritate: trezirea curiozităţii ştiinţifice a copiilor şi înţelegerea unor fapte şi fenomene din universul imediat. a lumii înconjurătoare.17 . valorificând terminologia ştiinţifică învăţată. aceasta înseamnă specificarea în mod concret a ceea ce trebuie să cunoască şi să facă prin muncă independentă elevilor la încheierea procesului de predare-învăţare. convingerilor. atitudinilor la elevi etc. măsurarea. desemnează tipuri de performanţă. c) Obiectivele operaţionale urmăresc realizarea cunoştinţelor. familiar acestora. în crearea înţelegerii factorilor perturbatori şi stabilizatori ai mediului înconjurător şi a adaptării comportamentului de ocrotire a mediului înconjurător. ..să identifice şi să folosească resurse din afara sălii de clasă.

volum.4. să realizeze experimente pe teme date . . . rigle etc.investigaţii pe teme diferite folosind fişe de instrucţiuni sau desene: separarea unor amestecuri. evaporare. . ardere. necesare investigaţiei. . după unul sau două criterii. 2. Exemple de activităţi de învăţare Pe pacursul clasei a IV-a se recomandă următoarele activităţi: . transformărilor fizice suferite de corpuri (deformare.vizite.operaţii experimentale care să conducă la descoperirea însuşirilor fizice ale apei (formă. . .1.completarea unor tabele sau a unor diagrame cu ajutorul cărora să se clasifice amestecuri. tracţiune. Exemple de activităţi de învăţare .5. să formuleze probleme simple în care sunt implicate date experimentale şi cunoştinţele anterioare. 2. după criterii simple.observarea unor desene care să evidenţieze rolul O2 în întreţinerea arderii.formularea de întrebări care să genereze ipoteze verificabile experimental. însuşirilor fizice ale aerului (formă. materiale etc.4. . să folosească adecvat pentru a descoperi însuşirile corpurilor.). maşinuţe. respingere. . împingere). excursii ca caracter didactic în scopul sesizării diferitelor tipuri de material. 2. 1.alcătuirea unor tabele în care să înregistreze de fiecare dată observaţiile şi măsurătorile efectuate. rupere. transparenţă).2. să observe şi să descrie în cuvinte simple materiale naturale şi prelucrate din mediul apropiat. 2. . să efectueze măsurători ale distanţei şi duratei de deplasare pentru corpurile aflate în mişcare şi să le verifice prin repetare.2.selectarea materialelor şi a ustensilelor selectând materialele şi ustensilele adecvate. miros. volum). ruginire etc. Dezvoltarea capacităţilor de explorare-investigare a realităţii şi de experimentare prin folosirea unor instrumente şi proceduri adecvate Obiective de referinţă 2.). greutate.demonstrarea modului de mânuire a instrumentelor (pahare. 2.1. să identifice anumite transformări suferite de corpuri. pâlnii. 1.3.completarea rezultatelor obţinute. transformări fizice suferite de . dintr-un set dat. . transparenţă. transformările fizice suferite de corpuri şi interacţiunile dintre copruri. să perceapă şi să diferenţieze existenţa unor interacţiuni.observarea unor materiale în scopul stabilirii caracteristicilor acestora. etc.măsurarea distanţei parcurse într-un timp dat de corpuri diferite. să clarifice amestecuri şi materiale. Cunoaşterea şi utilizarea unor termeni şi noţiuni specifice ştiinţelor naturii Obiective de referinţă La sfârşitul clasei a IV-a elevul va fi capabil: 1.observarea rolului oxigenului în menţinerea arderii.18 1.3.observarea în cadrul unor experimente a unor transformări suferite de corpuri (rupere.) stării de mişcare şi de repaus a unor corpuri. să efectueze operaţii experimentale simple şi observaţii pentru a descoperi însuşirile corpurilor.observarea unor desene şi experimente ilustrând interacţiuni în scopul diferenţierii tipurilor de forţe întâlnite (atracţie. . gust. . interacţiunilor dintre corpuri. 1. transformările fizice suferite de corpuri şi interacţiunile dintre corpuri. bile. deformare.

evaporare etc. poluarea solului. solidificare. Dezvoltarea capacităţii de comunicare. transparenţă. investigare folosind termenii ştiinţifici reviste. utilizări.organizarea datelor de tabele şi formularea de concluzii simple pe baza acestora. . rolul solului. lichid. acrire. 4. sticlă. rol: suport şi sursă de hrană.folosirea unor surse bibliografice. apei şi aerului. . apartament. dicţionare etc. să participe activ în cadrul unui grup . cărbune. transparenţă. materiale de construcţie. separarea amestecurilor: decantare. culoare. mişcarea corpurilor. cel care înregistrează activitatea desfăşurată de grup. filtrare. atlase. Fenomene chimice-ardere. volum: forme de existenţă în natură. gust. 3. interacţiuni între corpuri (acţiunea greutăţii asupra corpurilor). miros.1. . ruginire etc.îngrijirea unor animale. transformările fizice ale apei. radio-tv. minereuri.19 acelaşi corp. să redea în limbaj propriu în cadrul . Aerul. pe teme de ştiinţe. petrol. CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII 1. povestiri. Fenomene fizice şi chimice. Apa. cel care va raporta întregii clase concluziile grupului. rezervaţii naturale etc. 3. Solul. gaze naturale. magnetizare. Amestecuri-însuşiri: solid.prezentarea clară şi concisă folosind clasei anumite informaţii ştiinţifice aflate limbajul ştiinţific însuşit a unor emisiuni prin mass-media. căi de prevenire a efectelor negative ale fenomenelor chimice. 4.însuşiri: gaz. Materiale naturale şi prelucrate-sare. parc.2. învăţaţi.3. viteza de mişcare. . componenţă: oxigen şi dioxid de carbon. gust. Apa. Fenomene fizice-deformare. B. însuşirile apei. însuşiri.Poluarea solului. solubilitate. gaz. 3. dramatizări vizând ginaţia şi curiozitatea ştiinţifică.1. Sol-însuşiri: permeabilitate.lucrul pe grupe. valorificând terminologia ştiinţifică a învăţării Obiective de referinţă: Exemple de activităţi de învăţare: 3.vizite la grădina zoologică. volum. circuitul apei în natură. Aerul. însuşirile aerului. mase plastice. fermentare. Dezvoltarea interesului faţă de realizarea unui mediu natural echilibrat şi propice vieţii Obiective de referinţă: Exemple de activităţi de învăţare: 4. lichid. formă... cel care va cronometra timpul. putrezire. să-şi manifeste şi să-şi dezvolte ima. refolosire. formă.2. antrenând întregul grup. în fiecare grup se stabilesc pentru a investiga o situaţie de natură următoarele roluri: cel care conduce discuţia ştiinţifică din mediul înconjurător. .plantarea şi îngrijirea plantelor din spaţiul verde al şcolii. interacţiuni. hârtie. miros. . să prezinte rezultatele unui demers de . gaz.însuşiri: solid. dizolvare. Poluarea. circuitul apei în natură. Materiale naturale şi prelucrate.jocuri de rol. norme de protecţie. apei şi aerului.. ziare. mişcarea corpurilor. 2.surse şi modalităţi de prevenire. folosirea ma-terialelor naturale. să-şi exprime atenţia faţă de mediu. Amestecuri. fertilitate.

cadrul didactic poate decide cu privire la succesiunea cea mai adecvată a temelor. Efectuarea de experimente dirijate. Standarde S1. fiecare şcoală are libertatea de a repartiza orele alocate prin planul-cadru de învăţământ. dimpotrivă. S4. celălalt semestru fiind integral dedicat studierii istoriei. Mişcarea corpurilor. Descrirea însuşirilor şi caracteristicilor vieţuitoarelor şi fenomenelor naturale observate. Tipuri de forţe: împingere. faptul geografic imediat. respectând condiţia parcurgerii integrale a conţinuturilor obligatorii ale curriculum-ului. Viteza de mişcare. respingere. deformare. atracţie. i se propune elevului descoperirea progresivă a aspectelor definitorii ale spaţiului geografic românesc. ori de câte ori este nevoie. Mutaţia esenţială propusă de prezentul curriculum şcolar este trecerea de la geografia de tip descriptiv spre un demers de învăţare care încurajează înţelegerea relevanţei geografiei pentru viaţa cotidiană a copilului. ele pot fi grupate într-un anumit semestru. mişcare. Dominantele noului curriculum faţă de cel anterior sunt următoarele: . C. să ofere acestuia libertate de alegere şi de organizare a unor activităţi de învăţare. Cap. greutate. S2. precum şi importanţa prezentării unui mediu ambiant favorabil unei vieţi sănătoase şi echilibrate. acordând o atenţie specială păstrării logicii interne a disciplinei. Dezvoltarea capacităţilor de exploatare. Altfel spus. natura înconjurătoare fiind mediul cel mai potrivit de familiarizare a elevului cu faptul geografic. spaţiul îngust al sălii de clasă. frecare. Curriculum şcolar de faţă este astfel conceput încât să nu îngrădească prin concepţie sau mod de redactare stilul cadrului didactic. viteza de mişcare. Pornind de la elementele de geografie a orizontului local. după cum consideră necesar. Dezvoltarea capacităţii de comunicare S5. tracţiune.1. Cu alte cuvinte. III GEOGRAFIA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR 3. de a investiga şi de a înţelege. Realizarea de experienţe folosind investigare a realităţii şi de experimentare instrumente familiare. S6. 2.20 3. cele aproximativ 17 ore alocate disciplinei pot fi desfăşurate de-a lungul întregului an. 3. apoi. pertinente pe baza informaţiilor extrase din datele experimentale. considerate a fi cele mai adecvate atingeri ale obiectivelor propuse. Se urmăreşte. trezirea interesului acestuia de a cunoaşte direct. la un nivel elementar. Totodată. relativ simple şi accesibile vârstei şcolare mici. Formularea de enunţuri ştiinţifice valorificând terminologia ştiinţifică învăţată. studiul geografiei trebuie să depăşească. Interacţiuni. Interacţiuni-efectele acestora asupra corpurilor: modificarea stării de mişcare şi deformarea acestora. prin folosirea unor instrumente. Prezentarea rezultatelor unei investigaţiiexperimentat în mod simplu şi clar. Astfel. Cunoaşterea şi utilizarea unor termeni şi noţiuni specifice ştiinţelor naturii. Compararea unor funcţii şi stări ale corpurilor în funcţie de condiţiile de mediu. STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANŢĂ Obiectiv cadru: 1. Introducere Curriculum de clasa a IV-a îşi propune să-i familiarizeze pe elevi cu noţiuni elementare de geografie. Mişcarea corpurilor-repaus. în alternanţă cu lecţiile de istorie sau.S3.

de la localitate la planetă.4. Perceperea şi reprezentarea spaţiului geografic. prin contactul direct cu faptul studiat şi prin metoda "a învăţa prin experimentare". . 3.înţelegerea relevanţei geografiei pentru a cunoştinţelor de geografie.utilizarea informaţiilor elementare din surse diferite de informare. . insuficient adaptată înţelegere a faptelor şi a fenomenelor cavârstei şi posibilităţilor de înţelegere ale racteristice mediului geografic înconjurător copiilor. prezentul curriculum oferă aparatul conceptual şi metodologic pentru descoperirea şi explorarea. CURRICULUM-UL ANTERIOR .număr de ore fix pentru fiecare temă. excesiv ştiinţific . Programa concretizează viziunea asupra existenţei individuale şi sociale în lumea contemporană. Cunoaşterea şi utilizarea unor elemente de limbaj specifice geografiei. reprezintă orizontul-sursă al informaţiilor referitoare la viaţa cotidiană.raportarea elementelor observate la suporturi cartografice simple.libertatea cadrului didactic de a alege numărul de ore. CURRICULUM-UL CLASEI A IV-A (NOUA PROGRAMĂ. 2.). cât şi la nivelul ţării. ceea ce este cunoscut sub numele de „treceri succesive de scară”.centrarea pe conţinuturi teoretice şi pe . capitol. de către elev. asigurând trecerea gradată de la abordarea unor elemente. Din această perspectivă. Obiectivele cadru sunt: 1. până la nivelul planetei). În acest context. în funcţie de posibilităţile locale şi de interesele elevilor. . ale continentului şi ale planetei ca întreg. atât în orizontul local şi apropiat. CURRICULUM-UL ACTUAL . 3. mijlocul naturii.însuşirea de tip academic. prin contactul direct cu detalii care supraîncărcau în mod fenomenul geografic.3. la comunitate şi la societatea zilelor noastre. al continentului natal şi al lumii contemporane.activităţi de învăţare realizate inclusiv în spaţiul clasei. 3. neproductiv materia. (cu accent mai ales pe formarea deprinderilor de investigare.raportarea realităţilor teritoriale mai restrânse la cele cu o întindere mai mare. cu accent pe viaţa de toate zilele. fenomene şi procese specifice orizontului local. în mod direct sau mediat. la cele ale ţării. urmărite. . Acest spaţiu.2.activităţi de învăţare generate de obiectivele conţinuturi. Dezvoltarea comportamentelor favorabile ameliorării relaţiilor dintre om şi mediul înconjurător. învăţarea va fi axată pe o serie de activităţi ca: . a mediului geografic.21 3. Pentru dirijarea acestui demers de cunoaştere. descrierea şi relaţionarea elementelor de mediu geografic pe baza diverselor surse geografice. 4. . . un rol foarte important îi revine şcolii în a-l ghida pe elev în formarea unei imagini obiective asupra raporturilor spaţiale şi temporale care caracterizează realitatea observabilă în mod direct sau imediat. .observarea (liberă sau dirijată) a realităţii înconjurătoare. de orientare etc. bazată pe perceperea corectă a unor evenimente care au loc simultan.activităţi de învăţare realizate exclusiv în . din 2005) Notă de Prezentare Noul curriculum de Geografie pentru clasa a IV-a îşi propune să contribuie la construirea orizontului de existenţă cotidiană a elevului (începând de la localitatea natală.centrarea pe formarea capacităţilor de informaţia factuală.activităţi de învăţare generate dinspre . Observarea. .

Aceasta presupune şi valorificarea informaţiei specifice din mass-media (referitoare la orizontul apropiat. Educaţie civică). ţară. în relaţie cu obiectivele învăţării. .realizarea unor exerciţii de raportare permanentă.. şi experienţa proprie a elevilor (directă şi mediată de sursele de informare).utilizarea unor exerciţii şi activităţi de învăţare care să stimuleze perceperea realităţii înconjurătoare (de la localitatea natală la planetă). facilitează elevului un demers introductiv în geografie: de la localitatea natală la planetă. În vederea optimizării procesului didactic propriu-zis. materiale didactice etc. esenţializat. Noul curriculum de Geografie pentru clasa a IV-a prezintă selectiv. identificarea şi selectarea unor informaţii specifice. de la parte (orizontul apropiat şi local) la întregul în care se înscrie. ghiduri. ordonate de la localitatea natală la planetă.realizarea unei cortelaţii mai strânse cu obiectivele şi conţinuturile disciplinelor care fac parte din aceeaşi arie curriculară (Istorie. pot fi valorificate în mod prioritar. pe baza unor surse diferite 3. Programa oferă premisele pentru construirea unei reprezentări asupra realităţii înconjurătoare de la nivelul localităţii natale. Europa. exersarea trecerii de la o scară la alta. Matematică. Conţinuturile prevăzute în cadrul programei nu au semnificaţie în sine. portofolii.22 - interpretarea unei informaţii cartografice minime şi intuitive. regiune.dimensionarea conţinuturilor şi a informaţiei la elementele esenţiale. . sub raport educaţional. până la dimensiunile planetei.utilizarea unor forme variate de evaluare care să permită identificarea corectă a performanţelor şcolare (texte scrise. pentru atingerea obiectivelor de referinţă asumate prin planificarea anuală şi prin proiectarea unităţilor de învăţare. Reprezentarea spaţiului geografic (de la localitate la planetă) 2. Obiective cadru 1. Utilizarea adecvată a limbajului specific geografiei . Astfel. din sursele mass-media.utilizarea informaţiei (directe şi indirecte). a grupării conţinuturilor în concordanţă cu reperele majore ale contextului educaţional. dar şi cu alte discipline ca. Pentru accesibilizarea învăţării. prin treceri succesive de scară. . . Ştiinţe ale naturii. ci numai în relaţie cu obiectivele învăţării. pe de o parte. atlase. servind strict la realizarea acestora. situarea României în continentul european şi în lume. Limba şi literatura română. . pot fi valorificate următoarele sugestii de aplicare: . elementele de geografie a orizontului local. utilizarea unor conţinuturi „în sine”. Relaţionarea elementelor geografice. strict necesare atingerii obiectivelor asumate. Un element important îl constituie posibilitatea realizării unei legături mai strânse între activităţile de învăţare şi conţinuturile ofertate. pe de altă parte. care este complementară observării directe. structurat pe niveluri şi în sisteme succesive. este necesară utilizarea unor suporturi educaţionale variate: hărţi. Curriculumul permite o organizare flexibilă a instruirii. caiete de activitate independentă. cu elemente esenţiale care reprezintă realităţi ale spaţiului geografic. nu poate duce la creşterea performanţelor şcolare. evaluare orală). de ex. jurnale de călătorie. prin hărţi succesive simple. judeţ. prezenta formulă de construcţie a conţinuturilor. sintetic. fişe. filme documentare. a unor termeni şi denumiri presupuse din perspectiva unei tradiţii. Noul curriculum de geografie dezvoltă sensibil dimensiunea socială a acestei discipline şi apelează la elemente. ca un întreg. caracteristicile geografice generale ale României şi diferenţierile sale regionale (unde se pune din nou accent pe orizontul regional apropiat). fotografii. fenomene şi informaţii relevante pentru viaţa cotidiană a elevului. lumea contemporană).

tabele. sub diferite forme (fişe. a ţării. pe harta judeţului. a ţării. la Glob (be baza utilizării semnelor local) convenţionale şi a scării de proporţie).exerciţii de localizare empirică.1.3. 1. Exemple de activităţi de învăţare Pe parcursul clasei a IV-a se recomandă activităţile: .recunoaşterea şi localizarea. .5. forme de construcţii) şi al punctelor cardinale. reprezentare a spaţiului (imediat. să înregistreze date specifice geografiei.4. să localizeze corect elemente ale spaţiului .. pe harta judeţului. . context dat a Europei. să observe progresiv elemente din dirijată realitatea înconjurătoare 2. . . fotografii. Europei. grafice . . Manifestarea unui comportament favorabil ameliorării relaţiilor dintre om şi mediul înconjurător OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE 1. ţării.exerciţii de realizare a unor reprezentări al planetei. cu ajutorul unor repere (râuri.a elementelor din orizontul local şi apropiat.exerciţii (pe teren) de apreciere empirică şi de măsurare a unor distanţe accesibile. apropiat şi local imediat. din cel local şi ţară. mijloace elementare de la cartografice simple referitoare la ţară. pe teren şi pe hartă. .exerciţii de localizare a elementelor din orizontul imediat. în diferite surse de informare (ex. Europei a unor itinerare / trasee imaginare care reunesc aceleaşi elemente spaţiale 2. alte repere observabile) în spaţiul apropiat. în situaţii diferite de ex. al Europei.exerciţii dc recunoaştere a unor elemente geografic (de la localitate la planetă). să utilizeze mijloace elementare de orientare (puncte cardinale.întocmirea. apropiat.Reprezentarea spaţiului geografic (de la localitate la planetă) Obiective de referinţă La sfârşitul clasei a IV-a elevul va fi capabil: 1. să aprecieze în mod empiric distanţe accesibile direct 1. pe baza unor surse diferite Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare La sfârşitul clasei a IV-a elevul Pe parcursul clasei a IV-a se va fi capabil: recomandă activităţile: 2.2.2. pe harta judeţului. să se situeze corect în spaţiul imediat.realizarea unor reprezentări simple cartografice ale orizontului local şi apropiat 1.exerciţii de observare nedirijată şi . la nivelul ţării. într-un geografic local. orizontului local şi al ţării local şi apropiat. observate sau deja prelucrate simple) . să utilizeze. Relaţionarea elementelor geografice.1. diapozitive) etc a unor obiecte aparţinând spaţiului imediat 1.exerciţii de notare (înregistrare). . al relief.23 4.exerciţii de localizare. Europa.

.explorarea mediului din orizontul local şi apropiat. să descopere relaţii simple între diverse elemente din mediul înconjurător. să îşi exprime interesul pentru cunoaşterea cunoaşterea mediului înconjurător.compararea succesivă a unor hărţi realizate la scări diferite. referitoare la fenomene observate direct referitoare la fenomene observate. să elaboreze enunţuri explicative .6.3. să identifice în diferite surse de informare (texte.exerciţii de grupare / de discriminare a unor elemente reprezentate la niveluri şi scări diferite. să construiască enunţuri simple şi dezvoltate . . .jocuri de rol. 3.completarea unor fişe de observare. .realizarea unor proiecte de grup. direct sau percepute mediat (redate în diferite moduri) 2.1.realizarea unui plan individual de observare a unor fenomene de degradare a mediului din zona de reşedinţă.24 2.3. identificând diferite modalităţi de conservare şi de ocrotire a mediului înconjurător 4.2. cu ajutorul despre fenomene şi fapte observate în realitatea termenilor specifici. 3. în texte. . .identificarea de corespondenţe între elemente observate direct şi mediat.4. .descrierea dirijată după o hartă simplă.formularea unor răspunsuri la întrebări. . inclusiv a consecinţelor intervenţiei omului (pozitive saun negative). . de la orizontul la apropiat la planetă) 2. a unor elemente referitoare la realitatea înconjurătoare. 3. să situeze anumite elemente grafice într-o ierarhie spaţială (de la localitate la planetă) a datelor observate. Utilizarea adecvată a unor termeni limbajului specific geografiei Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare La sfârşitul clasei a IV-a elevul Pe parcursul clasei a IV-a se va fi capabil: recomandă activităţile: 3. pe baza unui vocabular de sprijin. să colaboreze cu cei din jur. . să compare elemente şi relaţii reprezentate la niveluri şi la scări diferite.enumerarea.5. . pe baza unor caracteristici date. în spiritul iniţiativei faţă de protecţia mediului de viaţă . să descrie în enunţuri simple elemente . în fotografii şi pe hărţi.exerciţii de descriere succintă a caracteristicilor unor fenomene şi fapte observate în realitatea înconjurătoare. . Manifestarea unui comportament favorabil ameliorării relaţiilor dintre om şi mediul înconjurător Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare La sfârşitul clasei a IV-a elevul Pe parcursul clasei a IV-a se va fi capabil: recomandă activităţile: 4. folosind surse de informare diferite.1. imagini etc) caracteristici ale realităţii înconjurătoare 2. hărţi.prezentarea unor caracteristici ale realităţii înconjurătoare.exerciţii de descriere succintă.2. .exerciţii de explicare a unor relaţii vizibile între elemente 4. a unui element observat înconjurătoare direct sau mediat.exerciţii de completare a unor enunţuri reprezentate pe suporturi catografice lacunare pornind de la un suport carto.

apele. al şcolii.25 CONŢINUTURI (introducere în geografie: de la localitatea natală la planetă) 1.3. Marile unităţi geografice ale ţării (prezentare generală): a) Carpaţii b) Dealurile şi podişurile c) Câmpiile d) Studiu de caz: caracterizarea generală a unei unităţi geografice . Organizarea administrativă Prezentarea localităţii natale.2. Scurtă prezentare geografică a ţărilor vecine .2.4. planul locuinţei. populaţia şi aşezările omeneşti ale ozizontului local Aplicaţii practice în orizontul local . anul) în explicarea unor Modificări ale realităţii observate 1. Punctele cardinale Harta simplă a orizontului local şi orientarea pe aceasta. Europa – un continent la nivelul planetei Caracteristici geografice generale. vegetaţia. ELEMENTE DE GEOGRAFIE A ROMÂNIEI . Terra – planeta oamenilor Momente importante în descoperirea planetei Terra – o planetă a sistemului solar NOTĂ: temele marcate cu litere italice reprezintă curriculum la decizia şcolii.1. Orizontul apropiat Sala de calsă.1. a reşedinţei de judeţ şi a judeţului Harta administrativă Bucureşti – capitala României 1. al cartierului şi al localităţii . Orientarea în orizontul apropiat Planul clasei. Caracteristici geografice generale Limitele şi vecinii Relieful (caracteristici generale şi trepte de relief). Caracteristici geografice ale orizontului local Elemente generale despre relieful. localitatea.1. România în Europa Ţările vecine.1. ELEMENTE DE GEOGRAFIE A ORIZONTULUI APROPIAT ŞI LOCAL . Ele devin obligatorii atunci când se optează pentru curriculum extins. anotimpul. vegetaţia. Unităţi majore de relief Clima. „Hărţi diferite ale orizontului local” . STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANŢĂ (pentru finele învăţământului primar) . hidrografia. Uniunea Europeană . animalele şi solurile – aspecte generale Locuitorii şi aşezările omeneşti Principalele activităţi economice . luna.3. ziua. săptămâna. Orizontul local Linia orizontului. ROMÂNIA ÎN EUROPA ŞI PE GLOB .5. De la orizontul local la ţară Treceri succesive de scară ilustrate pe hărţi 1. Repere de timp (ora. cartierul.2.

Pentru fiecare obiect de învăţământ noua programă prevede etapele progresive în derivarea obiectivelor operaţionale ce cuprind următoarele sarcini realizabile: 1. elevii vor fi capabili să observe şi să înţeleagă următoarele: . se stabileşte acţiunea sau operaţia pe baza conţinutului de predat. să interpreteze.26 Obiectiv cadru Standard 1.3. Criteriile stabilesc un număr minim. învăţătorul trebuie să ţină seama de principiul accesibilităţii. 6.comunicarea orală şi în scris. formulându-se întrebări de evaluare pentru elevi în mod gradat. Astfel. Uilizarea termenilor de bază în contexte geografiei date Noua programă şcolară prevede în procesul operaţionalizării obiectivelor să parcurgă în linii generale mai multe etape. Identificarea unor relaţii elementare pe baza unor observaţii sau pe baza unor surse diferite 3.investigare-explorarea noutăţilor ştiinţifice de către elevi.1. În elaborarea obiectivelor.legătura dintre ştiinţă şi viaţă. să identifice. afective. Identificarea raporturilor dintre elemente baza unor surse diferite observabile şi reprezentarea lor pe suporturi cartografice simple S. . În elaborarea manualelor de Ştiinţe ale naturii şi a geografiei în ciclul primar. . mediu şi maxim de răspunsuri pentru a se obţine un anumit număr de puncte în vederea evaluării corecte a fiecărui elev acordându-i-se calificativul meritat. Acestea urmăresc patru direcţii care vizează: . Descrierea unei realităţi pe baza unor imagini S. să demonstreze.cunoaşterea şi înţelegerea mediului înconjurător şi a fenomenelor de către elevi. să identifice. Prin studiul lecţiilor cuprinse în manualele care se vor elabora în următorii ani. Finalităţi (orientări strategice ale funcţionării sistemului de învăţământ). 5. psihomotorii). Reprezentarea spaţiului geografic (de la S. . 2. Clasificarea elementelor observabile din realitatea înconjurătoare 2. Scopurile urmărite de noua programă de învăţământ este ca toate obiectivele să se realizeze în diferite niveluri şi tipuri de şcolarizare. cerut de obiectul acţiunii şi de condiţiile stabilite. să rezolve în raport cu conţinutul instruirii. Idealul educaţional.2. de la uşor la greu. Realizarea obiectivelor specifice diferitelor obiecte de învăţământ.4. să rezolve. autorii trebuie să aibă în vedere atingerea tuturor obiectivelor prevăzute de actuala programă de învăţământ. Realizarea obiectivelor generale (cognitive.6.5.să poată să descrie condiţiile situaţiei didactice. . . Identificarea elementelor observabile ale localitate la planetă) spaţiului geografic apropiat S.să precizeze criteriul de evaluare standardizat. Utilizarea adecvată a limbajului specific S. 4.să precizeze obiectul acţiunii: ce anume să ştie elevul la sfârşitul lecţiei: să definească. 3. Realizarea obiectivelor operaţionale. Relaţionarea elementelor geografice pe S. In cazul acesta elevul trebuie să definească. . de la simplu la complex.

albume.să efectueze experienţe simple şi măsurători care să conducă la formarea unor observaţii şi aprecieri de verificare a ideilor. Principiile didactice sunt norme care orientează organizarea şi desfăşurarea procesului de învăţământ. inclusiv calculatorul).să descrie în termeni familiari obiecte. plante. . Esenţa acestui principiu pleacă de la ideea că în învăţare trebuie să existe un proces activ de înţelegere şi asimilare a informaţiei.2. vieţuitoare din mediul înconjurător pe baza observaţiilor nemijlocite. .să exprime descoperirile şi ideile proprii utilizând un vocabular adecvat. surprinzând varietatea formelor de viaţă.1. . .să compare perechi de obiecte.să-şi dezvolte aptitudini de investigare a mediului înconjurător. Principiul participării conştiente şi active a elevilor. fenomene (două surse de lumină.să fie încurajaţi să pună întrebări (de ce. cărţi. ce s-ar întâmpla dacă) în legătură cu cele observate. . plante. .să-şi dezvolte capacitatea de conştientizare a rolului ştiinţei în viaţa cotidiană.să stabilească relaţii între elementele mediului înconjurător.să distingă stadiile de dezvoltare a organismelor vii. plante. Principiile didactice. procese la prima vedere. încălzire. obiecte. animale. fenomene.să folosească surse de informare variate (reviste. . IV APLICAREA PRINCIPIILOR DIDACTICE ŞI GEOGRAFICE IN PREDAREINVĂŢARE 4.să sesizeze procese fizice simple (mişcarea unor obiecte).să poată descrie oral materiale.să recunoască materialele. .să ştie să răspundă întrebărilor adresate de învăţător şi colegi. obiecte.să interpreteze date şi simboluri pentru extragerea informaţiei. . cum. . acţionând pentru gestionarea. între acestea şi factorii de mediu. animale. răcire). .să clasifice elemente ale mediului înconjurător după criterii simple. Educatorul trebuie să urmărească prin obiectivele care vizează comunicarea.să exploreze obiecte.să observe elementele componente ale mediului înconjurător. iar elevul este subiectul propriului proces de formare şi însuşire de noi cunoştinţe .să distingă şi să descrie materiale.27 . îngijirea şi protejarea mediului. masă.să sesizeze impactul activităţii omului asupra mediului înconjurător. . . . . flexibilitate. să dezvolte capacitatea creatoare şi imaginaţia acestora. .să comunice informaţii folosind scheme. Învăţătorul trebuie să urmărească prin predarea lecţiilor de ştiinţe ale naturii şi geografie. elevii vor ajunge: . Printre principiile didactice recomandate de Pedogogia şcolară se enumeră: 4. animale după anumite caracteristici fizice. stabilind relaţii de tip cauză-efect. folosind modalităţi potrivite şi multiple. . Deci. constituind adevărate premise necesare în realizarea obiectivelor şi sarcinilor propuse de învăţător în activitatea sa cu elevii. . colecţii de casete audio şi video. schimbări în mediul înconjurător. . . să reuşească în rândul elevilor următoarele: .să perceapă realitatea înconjurătoare ca pe un mediu de viaţă. Prin obiectivele care urmăresc legătura dintre ştiinţa elevilor va trebui: . . Cap.să fie capabil să-şi însuşească termenii şi proprietăţile unor materiale (înfăţişări. tabele.să perceapă procese ale lumii vii. prin obiectivele de investigareexplorare. textură).să descopere proprietăţi ale diverselor materiale în scopul stabilirii utilităţilor lor. simboluri. mişcarea a două jucării. evenimente.

oraşele mari prin care trec şi locul de vărsare. îşi formează scheme intelectuale de conturare a noţiunilor. elevii trebuie să aibă un suport perceptibil şi observabil după care să-şi formeze o reprezentare corectă. 4. . fenomene care se redau prin semne convenţionale consemnate zilnic. În lecţia următoare: "Hotarele şi vecinii României". la ştiinţele naturii şi la geografie. treptele mari de relief străbătute. care se referă la întocmirea calendarului naturii pe o lună. abstractă. De ex. b) Realizarea unei activităţi practice cu materiale didactice care se bazează pe cunoştinţele teoretice sau operaţii intelectuale. desfăşurată pe baza hărţii geografice. vor opera corect între ele. vor da în final imaginea de ansamblu a mersului vremii în localitatea respectivă care poate caracteriza şi specificul climatic al regiunii. precipitaţiile atmosferice (modul de formare şi felul lor). De ex. durabilă a obiectelor şi fenomenelor din natură (ex. formarea vântului şi direcţia lui. Exemple de legare a teoriei de practică pot continua şi la alte tipuri de lecţii desfăşurate sub forma vizitelor. de a-l forma pe elev să "citească" şi să interpreteze şi alte elemente de pe hartă.). elevii îşi vor consolida noţiunile de puncte cardinale. prilej cu care vor fi antrenaţi mai mulţi elevi iar ulterior. Se pot desprinde două direcţii principale prin care cunoştinţele teoretice se îmbină cu cele practice în procesul de învăţământ: a) Aplicarea cunoştinţelor asimilate în rezolvarea altor sarcini teoretice ca de ex. sub îndrumarea învăţătorului. iar pe plan mintal. puteţi descoperi pe harta patriei râurile din vestul ţării cu afluenţii lor principali ? Precizaţi: denumirea râului.: la Geografia României.4. se vor prezenta sub formă simbolică.. apoi cu busola în vederea stabilirii punctelor cardinale. schematică. în clasă. 4. drumeţiilor şi excursiilor. ale râurilor. o reuşită simbioză între procesele de analiză şi sinteză ce contribuie la dezvoltarea capacităţilor intelectuale ale elevilor. pe baza cunoaşterii factorilor de mediu care influenţează încolţirea seminţelor şi dezvoltarea plantelor se poate realiza "Colţul viu al naturii" la nivelul clasei sau laboratorului de biologie. Prin realizarea alternanţei între concret şi abstract cu participarea directă a elevului se asigură procesul de asimilare logică a cunoştinţelor.. reţea hidrografică etc.28 cu o singură condiţie: să fie participant activ la desfăşurarea lecţiei. chiar la primele lecţii de geografie la clasa a IV-a. se aplică cunoştinţele învăţate la lecţiile despre temperatura aerului (cu observaţii după termometru). gradul de acoperire cu nori a cerului (nebulozitatea) etc. la tema "Apele României" se pot realiza următoarele operaţii didactice cu caracter aplicativ şi activ prin care elevii pot dobândi noi informaţii prin propria lor experienţă şi analiză după cerinţele formulate de învăţător astfel: . învăţătorul trebuie să prezinte elevilor punctele cardinale. cunoştinţele empirice ale elevilor se clarifică şi urmează o treaptă de înţelegere corectă a cunoştinţelor conducând la generalizări. Principiul legării teoriei cu practica. Constituie un alt principiu de bază în învăţământul primar care tratează ideea că în învăţare. Astfel.3. pe un anotimp sau pe un an. Principiul intuiţiei. conceptelor care îi vor servi ca bază pentru treapta următoare. în cazul nostru. ale oraşelor şi satelor. dintre deal şi munte etc. Aceste exerciţii de lucru cu harta au menirea de a înţelege cu uşurinţă mesajul lecţiei. afluenţii principali (de dreapta şi de stânga)..cunoscând semnele convenţionale ale formelor de relief.. locul de izvor. Acest principiu didactic exprimă cerinţa de a îmbina însuşirile cunoştinţelor teoretice cu posibilitatea aplicării lor în practică în rezolvarea sarcinilor ulterioare şi a integrării în societate a elevilor. desfăşurate mai întâi în orizontul local din preajma şcolii unde se fac observaţiile asupra mersului aparent al Soarelui. cele constatate de elevi sub dirijarea învăţătorului. Un alt exemplu. se poate realiza terenul geografic cu forme de relief. Elevul participă la descoperirea datelor de informare. comparaţia dintre foioase şi conifere.

Sistematizarea cunoştinţelor înseamnă ordonarea lor plecându-se de la concret la abstract. desenare etc. Structurarea înseamnă selectarea fondului de bază al noţiunilor. De ex.: la predarea lecţiei "Industria de prelucrare a lemnului" se fac asocieri logice. învăţate într-un mod temeinic deoarece ele constituie "primele cărămizi" ale alfabetului unei ştiinţe cu care se clădeşte în timp edificiul ei. Respectarea acestui principiu impune consecinţă şi rigurozitate la toate disciplinele de învăţământ. a manualului după care se parcurge materia clasei respective şi nu în ultimul rând a structurii personalităţii elevului pe plan intelectual la fiecare vârstă şi nivel de învăţământ.. structurării şi continuităţii. de observare. eficiente şi ferme a primului fond de reprezentări şi noţiuni prevăzute în programa de Ştiinţe ale naturii şi Geografia României. în afara unor deprinderi generale cum ar fi. De ex. De aici reiese continuitatea ca o cerinţă firească în sensul că asigură o ierarhizare şi structurare logică a cunoştinţelor. Însuşirea deprinderilor încă din ciclul primar presupune exersarea lor continuă. În acelaşi timp trebuie urmărite şi însuşite principiile şi legile geografiei ca ştiinţă potrivit cărora se asigură o învăţare logică şi eficientă. relief. 4. Principiul accesibilităţii sau al orientării după particularităţile de vârstă şi individuale ale elevilor. priceperilor şi deprinderilor. duce la apariţia golurilor în cunoştinţele elevilor care. ape. este de preferat să se insiste asupra ideilor de bază formative şi nu numai pe încărcătura de denumiri şi date care au şi ele rostul cuvenit. 4. . sistematice între amplasarea cen-trelor de prelucrare în preajma pădurilor. oraşul şi chiar judeţul ţinând seama de: aşezarea geografică.7. repartiţia pădurilor de stejar în zona dealurilor joase până în câmpie favorizate de un climat mai blând cu temperaturi mai ridicate şi precipitaţii mai scăzute. Acest mod de algoritm va servi ca suport pentru caracterizarea geografică a altor regiuni. Aşadar. climă. relief. de exerciţiu care să stârnească interes elevilor în timpul lecţiilor. de la elementele simple de bază.. şi strategii euristice. Cerinţele învăţării amplifică treptat efortul din partea elevului. cu mijloace de învăţământ intuitive.29 4. Principiul sistematizării. determină rămâneri în urmă. iar pe de altă parte. deoarece nerealizarea sarcinilor învăţării despre unele informaţii. iar educatorul trebuie să asigure dozarea acestuia venind în sprijinul accesibilizării cunoştinţelor cu metode variate.şi interdisciplinare care au rolul pe de o parte de a consolida informaţia anterioară. se face potrivit principiului cauzalităţii. precum şi încadrarea noilor cunoştinţe pe structuri anterioare. conceptelor cu care operează un obiect de învăţământ în jurul cărora se aplică altele noi în mod gradat potrivit nivelului de gândire al elevilor. pe baza însuşirii noţiunilor de bază (puncte cardinale. ape. Astfel.5. faună) se poate face o sistematizare a acestora în caracterizarea geografică a orizontului local: satul. ci alegerea selectivă a elementelor de observare. ocupaţiile locuitorilor. respectiv conţinutul acesteia. Cerinţa de bază a acestui principiu constă în respectarea unor operaţii absolut necesare în învăţarea logică. cu panta muntelui sau. măsurare. pentru ca însuşirea cunoştinţelor să poată fi adecvată şi să dea rezultatele aşteptate. a celor de conifere. state. până la structuri complexe sintetice. Cerinţa acestui principiu impune cadrului didactic o bună cunoaştere a conţinutului programei şcolare.6. permite o mare stabilitate în timp. climă. şi de aici insuccesul şcolar. acumulate. dar nu agasantă. de a clădi o nouă grupare de elemente (ex.. aplicarea formării a numeroase izvoare de râuri în zona de munte în strânsă legătură cu precipitaţiile bogate. o importanţă deosebită în învăţarea geografiei o are formarea deprinderilor de citire şi interpretare a hărţii cu ajutorul semnelor convenţionale şi a fondului de cunoştinţe respectiv. mai ales. pentru o însuşire activă şi profundă a cunoştinţelor. vegetaţie. în clasele mai mari. Acest principiu pleacă de la ideea însuşirii operaţionale. Repartiţia geografică a acestora este legată de mediul montan. vegetaţia şi fauna. orientare pe teren. Aici educatorul poate face legături intra. de interpretare. Principiul însuşirii temeinice a cunoştinţelor. despre care s-a învăţat într-un alt capitol anterior al cadrului natural.

are influenţă puternică asupra legăturilor cauzale ale faptului geografic respectiv.. sau de la abstract la concret. precizându-se locul şi funcţia lui în sistem.. sunt profilate pe cultura preorăşenească (legume. Principiul integrării geografice constă în faptul că fiecare component geografic poate şi trebuie privit în contextul unui ansamblu de componente legate între ele în sisteme de ordine diferite de complexitate pentru a se asigura caracterul sintetic al geografiei. Cercetările contemporane arată că regulile de mai sus pot uneori să alterneze în procesul de învăţământ în sensul că se poate pleca şi de la general spre particular. De ex. De ex.. repartiţia pădurilor de conifere în zona montană mai înaltă (la peste 1 000-1 200 m) este legată de condiţiile specifice impuse de altitudinea reliefului.. 4. De ex. ouă) sub impulsul necesităţii capitalei. Integrarea trebuie făcută în primul rând. Munţii Dobrogei s-au format cu milioane de ani în urmă (orogeneza hercinică de la sfârşitul erei paleozoice).. de la concret la abstract. munte) regăsite de cele mai multe ori în orizontul local. 4.5.8. urmărindu-se formarea lui în timp sau integrarea în timp a faptelor geografice. Ilfov).8. de la apropiat la depărtat în scopul accesibilizării cunoştinţelor în învăţământul primar. Se pot da şi alte numeroase exemple. De ex. vaci de lapte. Acest principiu constă în căutarea constantă a legăturilor de cauzalitate dintre obiectele. Principiul repartiţiei în timp.. hidrocentrala Porţile de Fier I se integrează în sistemul energetic naţional etc. iar în prezent au înălţimea unor dealuri datorită eroziunii lor de către factorii externi. în cadrul sistemului din care face parte elementul respectiv. Tratarea individuală a elevilor porneşte de la premisa că trebuie luat în considerare specificul individualităţii fiecărui elev. Principiul cauzalităţii. Principiul repartiţiei spaţiale precizează că orice element sau fenomen geografic are o anumită poziţie geografică în spaţiul care. deal. Întrebările permanente în baza acestui principiu sunt: "de ce?" sau "cum se explică faptul că".8. Principiul actualizării cunoştinţelor constituie principiul predominant în predarea geografiei pe care trebuie să-l respecte fiecare cadru didactic.1. Legăturile cauzale demonstrează şi succesiunea în timp a elementelor şi fenomenelor ca decurgând din succesiunea cauză-efect.2. un factor esenţial în dispunerea şi caracteristicile peisajelor geografice. ca de exemplu: de ce pădurea de foioase îşi pierde frunzele toamna? De ce pleacă păsările călătoare din ţara noastră toamna şi sosesc primăvara? De ce au râurile aspectul razelor unui cerc? etc. Sau. Dar cea mai nouă formă de relief este Delta Dunării care continuă să se formeze şi astăzi. în timp ce alte sate din partea centrală a Bărăganului cultivă dominant cerealele deoarece nu se resimte în aceeaşi măsură influenţa directă a marelui centru urban. învăţarea treptată a fondului de noţiuni despre formele de relief (câmpie.4. Chiar dacă un element geografic face parte dintr-un sistem mai vast.8.8. 4. Principiile geografice 4.3.8. sau Carpaţii sunt mai înalţi şi mai tineri decât Munţii Dobrogei pentru că s-au format într-o etapă mai recentă (orogeneza alpină).30 Didactica tradiţională recomandă o serie de reguli cum ar fi: trecerea de la uşor la greu. Acest principiu cere ca orice element sau fenomen geografic actual să fie analizat şi explicat prin baza tratării evolutive. elementele şi fenomenele geografice pentru explicarea cauzală a producerii sau desfăşurării lor.. etc. Munţii Parângului fac parte din Carpaţii Meridionali şi se înscriu în trăsăturile generale ale acestora. el are anumite legături şi în context regional. la rândul său. 4. constituie un suport informativ ştiinţific pe care se amplifică noile cerinţe de învăţare în caracterizarea acestora pe tot cuprinsul patriei. satele din fostul sector agricol Ilfov (azi jud. 4. deoarece manualele şcolare şi .

de ordin pedagogic (instructiv) de către I... 1976). Geograful G. elementele fizico-geografice (relief.funcţia instrumentală se referă la uilizarea metodelor ca instrumente de instruire. adeseori. este călăuzită de ideea obţinerii eficacităţii şi eficienţei maxime. raţionament. ţine seama de anumite norme (principii şi reguli). de roci. calea care conduce la găsirea adevărului" (I. actualizarea datelor de informare despre evoluţia numărului populaţiei într-o localitate sau judeţ etc.. angajează anumiţi participanţi.. În sensul larg al cuvântului "metodele de învăţământ". a muncii colective. în echipe ori individual urmează un curs al desfăşurării prin o suită de secvenţe şi operaţii. chiar prin obiectul său de studiu-relaţiile de interacţiune dintre geosfere-privite în plan planetar sau regional are caracter interdisciplinar. de animale. adică a unor rezultate (performanţe şcolare) ce urmează să fie supuse evaluării (în funcţie de obiectivele de la care s-a pornit). ape) influenţează repartiţia plantelor şi animalelor. Aşadar. acest circuit praxiologic. climă. De ex. Predarea interdisciplinară dezvoltă capacităţile intelectuale de memorare logică. modificarea vegetaţiei prin activitatea omului.1. pune în valoare pedagogică sau vehiculează un anumit conţinut. 4. Funcţiile metodelor de învăţământ sunt: . ca agenţi ai acţiunii (învăţător şi elevi). învăţătorul şi elevii acţionează prin intermediul unor metode de predare şi respectiv de învăţare. Redat schematic. toate elementele fizicogeografice determină repartiţia populaţiei şi aşezărilor etc. Cerghit. Alte exemple: studiul echilibrelor naturale referitoare la fenomenul de eroziune a terenurilor provocat de agenţii externi. sunt înţelese. Metode de învăţământ "Metoda este drumul. mai eficiente ce conduc spre un progres real în plan instructiv-educativ. fiecare lecţie găseşte ca punct de plecare o motivaţie: de ce o desfăşurăm? Definită prin obiectivele şi sarcinile ce le are de îndeplinit. regimul hidrologic al râurilor şi inundaţiile. ca o sinteză care este realitatea cu care vine în contact direct şi imediat copilul şi care are valoare practică în viaţă". V METODE ŞI MIJLOACE DE INVĂŢĂMÂNT UTILIZATE IN ACTIVITATEA INSTRUCTIV-EDUCATIVĂ LA OBIECTUL GEOGRAFIE 5. . Cerghit. ca un mod general de a concepe şi realiza organizarea de ansamblu a activităţii de instrucţie şi de educaţie din şcoală. poate fi prezentat în felul următor: Obiective → participanţi → conţinut → metode şi mijloace de învăţământ → forme de desfăşurare a acţiunii → mod de desfăşurare → rezultatele obţinute → evaluare.funcţia formativă prin care metodele au implicaţii directe în exersarea capacităţilor intelectuale. În procesul de învăţământ. Principiul corelării cunoştinţelor şi al predării interdisciplinare subliniază necesitatea analizei relaţiilor dintre conţinutul geografiei şi a celorlalte obiecte de învăţământ în scopul reliefării unui element sau fenomen geografic şi de a sublinia sinteza componentelor mediului geografic. Cap.8.31 programele au o anumită stabilitate în timp. conducând la creşterea eficienţei procesului de învăţământ. metodologia didactică îl învaţă pe educator să-şi aleagă căile cele mai bune. în raport cu dinamica unor elemente şi fenomene geografice. . De ex. afective şi volitive. se încadrează într-o formă de organizare didactică. ci. Vâlsan spunea că: "lumea nu se prezintă sub formă de felii de plante. Exemplele pot fi numeroase.6. In procesul de învăţământ metoda se realizează cu ajutorul procedeelor metodice. Ca teorie şi practică a metodelor aplicate în procesul de învăţământ. Astfel. . recurge la anumite metode şi mijloace de realizare a acţiunii. poluarea râurilor etc.funcţia cognitivă prin care metodele devin obiecte de cunoaştere şi achiziţii pentru elevi.

a casetelor video. hărţi. Prin urmare. şi: b) metode noi sau moderne.) şi introducând imaginea vizuală sub diferitele ei forme (zone geografice-munţi.2. diapozitivelor. redăm mai jos câteva dintre ele: 1. b) metoda descoperirii pe hartă şi în natură. legile pedagogiei ale fenomenului învăţării etc. fiecare învăţător poate să facă din clasa de elevi. a instrui şi educa pe copil în şcoală nu presupune să-i dăm adevărul nostru.: expunerea orală a materialului nou este însoţită de . Metode de explorare şi descoperire: a) metode de explorare nemijlocită cum sunt: observarea sistematică şi independentă a obiectelor şi fenomenelor geografice. podişuri şi câmpii cu ajutorul diafilmului. Numai îmbinând în predare cuvântul viu (de ex. cu accent pe dezvoltarea personalităţii elevului. Metode expozitive: a) povestirea. b) utilizarea proiecţiilor luminoase. d) problematizarea. albume tematice şi metodica utilizării lor (tehnica de colecţionare. televiziunea. c) metoda modelării. fotografii. d) metoda de lucru cu harta şi globul geografic. calculatorului etc. Metode conversative sau dialogate: a) conversaţia. planuri. c) explicaţia. ca de ex. Cerghit). materialul didactic etc. dezvoltându-i imaginaţia până la gândirea noastră. grafice. televiziunii şi filmului didactic. cu care lucrează un adevărat laborator de încercare şi descoperire a eficienţei diferitelor sale metode şi procedee de predare" (I. Clasificarea metodelor de învăţământ O primă clasificare are în vedere un criteriu istoric. c) folosirea tablei. cât şi de factorii subiectivi: personalitatea învăţătorului. cu cel scris (lectura geografică. explicaţia. c) comparaţia. realizarea unor machete. psihologia elevului sau psihologia clasei privită ca grup de lucru. În viziunea modernă metodele de predare trebuie concepute în aşa fel încât să-l introducă pe elev cât mai mult în climatul activităţii de învăţare pe bază de descoperire ştiinţifică. Aceasta înseamnă că locul central în predarea noului material trebuie să-l ocupe metodele euristice. filmul etc. b) metoda algoritmizării. Metode bazate pe utilizarea textului scris: a) folosirea manualului şi dicţionarului. 6. În predarea geografiei la clasele primare se folosesc metode şi procedee îmbinate armonios una cu alta. ci să-i dezvoltăm propria gândire.. mijloacele moderne de învăţământ (audio-vizuale. 4. 2. ci în funcţie de o serie de factori obiectivi cum sunt: logica internă a ştiinţei geografice. expresie a celor mai recente inovaţii pedagogice. 5. b) descrierea geografică. 5. clasare.32 "Sarcina perfecţionării metodelor nu poate fi lăsată doar pe seama cercetătorilor ştiinţifici propriu-zişi. depozitare). Metode de explorare a realităţii geografice prin intermediul substitutelor acesteia: a) folosirea. în curs de transformare şi ele. demonstraţia). c) jocul didactic. b) discuţia colectivă.) atunci educatorul poate realiza un învăţământ modern care să răspundă cerinţelor tot mai mari pe care societatea noastră cu o economie de piaţă le ridică în faţa şcolii româneşti. lucrările experimentale cu caracter practic. Educatorul trebuie să fie preocupat de rezolvarea următoarelor probleme prin studiul geografiei patriei: a) ce predau elevilor şi cum expun în faţa acestora? b) ce obiective urmăresc să realizez prin predarea subiectului respectiv? c) ce metode şi procedee voi folosi în vederea însuşirii cu uşurinţă a noului material? d) ce material didactic ajutător pot să prezint în vederea însuşirii cunoştinţelor de geografie şi a formării priceperilor şi deprinderilor la elevi? Alegerea metodelor de predare nu se face la întâmplare. Literatura de specialitate cunoaşte o diversitate a metodelor de învăţământ între care. de raportare a metodelor la cerinţele de ieri şi de astăzi ale învăţământului departajându-le în două mari grupe: a) metode vechi (tradiţionale. sau clasice-dogmatice ori didacticiste) care fac apel la comunicarea directă.). 3. b) utilizarea lecturilor geografice. Metode bazate pe acţiune: a) exerciţiul.: povestirea. televiziunii. dealuri. demonstrarea şi realizarea materialului intuitiv: tablouri. calculatorului.

Modele: . molid. Principalele funcţii ale mijloacelor de învăţământ. pluviometru. Mijloace de comunicare în masă (mass. planşe. utilizate la lecţiile de geografie sunt: . Material grafic: .33 demonstraţia şi observaţia independentă a elevilor.4. cu redarea colorată pentru a fi bine observate şi de elevii care stau în spatele clasei. vegetaţie). . expresive.3. 6.colecţie de minerale şi roci. drumeţii). radio-casetofon. .funcţia culturală. bine conturate.să aibă un conţinut ştiinţific corect.1. 5. Metode de transmitere şi însuşire a noilor cunoştinţe . 3. Clasificarea tipologică a mijloacelor de învăţământ este următoarea (după Onoriu Dăneţ.. Se mai folosesc metode specifice ca: metoda lucrului cu harta şi cu globul. salcie) şi rămurele cu frunze puse în ierbar. 5. .funcţia motivaţională.radio-televiziune. de conifere şi alpine). 2.folii pentru retroproiector. pădurii de foioase. Instrumente şi aparate Tipuri şi mijloace de învăţământ . APLICAREA METODELOR ŞI MIJLOACELOR DE INVĂŢĂMÂNT ÎN PREDAREA-ÎNVĂŢAREA GEOGRAFIEI ÎN CICLUL PRIMAR 5. computer.. televizor. mape tematice ilustrative. . munca cu manualul (formarea deprinderilor de a citi şi extrage ideile principale din lecţia de geografie). 5. planşe în relief pentru studiul geografiei fizice (relief. . ţării.atlase geografice. utilizarea mulajelor. . 1984): Grupa mijloacelor de învăţământ 1.fragmente de trunchiuri de copaci (stejar. cu conversaţia sau dialogul. Ecaterina Olănescu. colecţie de fructe specifice arborilor de mai sus. postere tematice (grafice şi ilustrative aplicate pe panouri cu caracter permanent în clasă).4. Mijloacele de învăţământ şi funcţiile lor A apărut necesitatea practică de folosire a mijloacelor de învăţământ demonstrative şi intuitive. videocasetofon. reviste periodice. staţie meteorologică cu accesorii (termometru.ierbar cu specii de plante caracteristice (stepei. hărţi (ale judeţului. a schiţelor etc. 4. mulaje. aplicaţii practice pe teren (excursii. giruetă). Maria Enache. ape. Naturalizări: . lupă. diapozitive şi diafilme. Europei şi harta Lumii). cu folosirea tablei.globuri geografice. machete. microscop. fag.să fie clar şi concis executate reprezentând elementele principale ale obiectului sau fenomenului geografic (amănuntele inutile împiedică intuirea mai ales pentru şcolarul mic). Mijloace şi echipamente tehnice audio. a graficelor.filme didactice. media) Condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească mijloacele de învăţământ utilizate sunt: .busolă. vizuale: .funcţia informativă. presa.să fie actuale şi suficient de mari.

ea trebuie îmbinată cu utilizarea mijloacelor de învăţământ adecvate: ilustraţie. . folosirea tablei. În cadrul expunerii orale învăţătorul expune în mod cursiv şi sistematic materia. Ex. Expunerea orală a învăţătorului este îmbinată cu alte metode: lucrul cu harta.: la tema "Munţii Carpaţi" s-a explicat modul de formare a munţilor prin încreţirea şi prin izbucnirea vulcanilor etc. Această metodă se desfăşoară sub diferite modalităţi: expunerea orală cursivă sau însoţită de explicaţii verbale. Dacă metodele orale nu pot şi nu este necesar să fie înlăturate. elevii devin participanţi activi la însuşirea propriilor lor cunoştinţe. după parcurgerea fiecărui obiectiv este necesar să se realizeze schema celor expuse pe tablă. diferite aparate. a podişurilor. cum s-au format şi între ce alte forme de relief se află). trezind în felul acesta interesul elevilor pentru studierea geografiei.. a exerciţiilor de muncă independentă de a desena harta. Pentru a deveni instrument eficient în procesul învăţării. rolul cuvântului viu al învăţătorului se diminuează cantitativ în folosul dirijării elevilor spre descoperire. prin permanent apel. hartă inclusiv mijloace audiovizuale. de a analiza textele geografice. când învăţătorul prezintă la început noţiunile generale. Alt mod de expunere orală este acela. sublinierea notelor esenţiale. de desenare şi localizarea munţilor pe conturul efectuat de elevi. procedeul genetic. harta. Când învăţătorul începe expunerea prin comunicarea datelor geografice şi pe urmă dă explicaţiile necesare şi trage concluzii (de ex. tablou. planşe. fie prin inducţie. deltei etc. Expunerea şi explicaţia apelează la diferite procedee cum ar fi cel inductiv. bogăţii. ţinând seama de: denumirea râului principal şi a afluenţilor săi principali. lecturi geografice. o grupă de râuri ale ţării. procedeul analizei cauzale. prin introducerea în cuprinsul lecţiei. a câmpiilor. convorbiri sau dialog învăţător-elev. demonstraţia cu ajutorul materialului intuitiv etc. descrierea. formele de relief pe care le străbate. a legăturilor cauzale dintre obiecte şi fenomene prin sublinierea genezei şi devenirii lor. 2. c) Explicaţia este metoda prin care se urmăreşte lămurirea şi clarificarea unor noţiuni. deductiv al comparaţiei şi analogiei. lucrul cu manualul. Expunerea explicativă se poate prezenta sub două aspecte: 1.34 a) Metode expozitive euristice Metodele expozitive euristice oferă informaţii. paralel cu desfăşurarea lecţiei. Deci. exerciţiile geografice. legi prin relevarea notelor esenţiale. cu vârsta şi nivelul de înţelegere al elevilor. Oricare ar fi metoda expozitivă. de a citi harta. iar prin explicaţii arată cum trebuie folosit manualul. la lecţia "Dealurile subcarpatice şi Dealurile de Vest" se face o comparaţie între ele după schema: aşezare şi limite. prin tragere la sorţi. povestirea şi lectura cu conţinut geografic. La fel se explică formarea dealurilor. mai întâi se pleacă de la munţi şi apoi se explică originea podişurilor. În acest fel. lucrări de laborator etc. elev-învăţător. fie prin deducţie. iar apoi dă explicaţiile corespunzătoare. . Un exemplu de lucru pe grupe: fiecare din cele trei grupe va analiza. locul de vărsare.expunerea să nu depăşească 20 de minute şi. locul de unde izvorăşte. selectarea peisajelor geografice. principii. determină urmărirea conţinutului logic şi sugerează căile pentru a ajunge la adevăr. b) Expunerea sistematică constituie o metodă de bază în predarea geografiei pentru că ea asigură ordonarea logică a conţinutului ştiinţific al lecţiei. vecini. înălţimea.: când predăm la clasa a IV-a podişurile. De ex. cum s-au format. ele pot şi trebuie să fie optimizate. Expunerea sistematică îmbracă diferite forme: explicarea conţinutului prin lămurirea şi clasificarea unor noţiuni. expunerea sistematică şi explicaţia trebuie să respecte câteva cerinţe: .selectarea volumului de informaţii şi sistematizarea lui în raport în primul rând. principalele grupe de dealuri şi depresiuni. adică să fie puse de acord cu unele cerinţe moderne de învăţământ: prin transformarea monologului în dialog. prelegere şcolară şi povestirea descriptivă. ca şi dobândirii de priceperi şi deprinderi de studiere independentă a materiei.

35 . fenomene economice.expresivitatea limbajului este o condiţie foarte necesară în timpul expunerii explicative. apelează la substitute ale realităţii: planşe. Aceste fragmente trebuie alese din timp. învăţătorul constată volumul şi calitatea cunoştinţelor pe baza cărora poate trece la dobândirea altora din noua lecţie. . tensiunea necesară aflării răspunsului. prin reproducerea cunoştinţelor învăţate în lecţiile anterioare. de a recepta mesajul. se stimulează activitatea de cunoaştere făcând parte din categoria metodelor fundamentale ale învăţământului. inclusiv în predarea geografiei la toate tipurile de lecţie. hărţi etc. precizia acestora şi corelaţia logică trebuie să se bazeze pe exemple corespunzătoare nivelului de înţelegere al elevilor.să fie adresate clasei întregi. Povestirea este însoţită de material intuitiv: hărţi. să fie cât mai sugestive. .să fie corecte ca fond şi să cuprindă răspunsul integral.4. care au rolul să trezească imagini vii. Metode conversative sau dialogate (conversaţia. Captarea atenţiei elevilor pentru noua lecţie se poate face cu o povestire sau lectură. dar să se respecte limbajul şi sensul ştiinţific. Pentru ca metoda conversaţiei să contribuie operaţional la realizarea obiectivelor urmărite. pe care elevii nu le pot cunoaşte altfel. De aceea. . evenimente şi întâmplări îndepărtate în spaţiu şi timp. geografia care operează cu elemente şi fenomene geografice şi de la mari distanţe care nu pot fi percepute direct. la timp şi complet. Când metoda conversaţiei este utilizată în orientarea gândirii elevilor prin întrebări bine formulate. discuţia colectivă. fără digresiuni şi paranteze inutile. 5. a cauzelor şi legăturilor dintre ele şi să fie motivate. . In timpul povestirii se pot folosi lecturile geografice în diferite secvenţe ale lecţiei.să fie cât mai variate şi eşalonate gradat. dezvoltă atât memoria şi imaginaţia cât mai ales gândirea. prin care se dirijează învăţarea.. Conversaţia reprezintă o convorbire sau un dialog între învăţător şi elev. să provoace starea de căutare.să fie clare. fixarea acestora.să nu sugereze sau să favorizeze răspunsuri monosilabice (da. cu pauze psihologice în vorbire prin care să se înlăture monotonia şi să se trezească interesul elevilor. d) Povestirea este o altă formă a expunerii cu caracter de naraţiune sau descriere prin care sunt prezentate fapte. cunoaşterea faptelor. . cu o anumită intonaţie.să dovedească înţelegerea fenomenelor.succesiunea şi claritatea ideilor. problematizarea) a) Conversaţia este una dintre metodele active cea mai folosită în învăţământul primar. prin comunicări verbale în scopul găsirii de noi adevăruri. . peisaje geografice.2.să fie într-o succesiune logică. curgătoare. fenomene ale naturii.să fie astfel formulate încât să stimuleze gândirea. . O cerinţă pe care trebuie s-o respecte învăţătorul în introducerea unor asemenea fragmente este aceea de a limita în timp durata citirii la 3-5 minute. curiozitatea. să vizeze un singur răspuns şi să-l ajute pe elev să înţeleagă problema în ansamblul ei. captivantă şi flexibilă. . călătorii geografice etc. diapozitive. nu). didactica formulează o serie de cerinţe cu privire la întrebările formulate astfel: . fiind utilizată încă din antichitate (metoda socratică). dorinţa de a învăţa. în scopul dobândirii de noi cunoştinţe poartă denumirea de conversaţie euristică (sau "conversaţie socratică"). imagini ilustrative. A doua formă a conversaţiei este cea catehetică denumită şi conversaţie examinatoare (întrebare şi răspuns). lăsând timp să gândească la răspunsurile cerute. folosită la verificarea cunoştinţelor.să fie date independent. Se recomandă o vorbire clară. ilustrate. . comparaţia. deoarece prin sistemul de interacţiuni angajat între învăţător şi elevi. precise şi corecte din punct de vedere gramatical şi stilistic. Metoda conversaţiei are o mare valoare formativă. . intuitive şi să stânească interesul pentru lecţie. Prin această formă. concludente şi să întregească povestirea la lecţie. diapozitive etc.

Se foloseşte la comunicarea noilor cunoştinţe. frontală care se face cu întreaga clasă. Privită sub aspecul locului pe care-l ocupă în cadrul lecţiei.care este cel mai mare oraş al ţării. metoda conversaţiei ajută la continua repetare a materiei concomitent cu predarea unor probleme noi. deoarece ajută la cunoaşterea de către acesta a gradului de însuşire de către elevi a materialului predat. Conversaţia introductivă.. 2. e) Conversaţia de fixare şi consolidare se foloseşte în mod curent la sfârşitul lecţiei.Cu ce culoare convenţională este reprezentată pe hartă câmpia? .Ce importanţă economică au câmpiile? . aici elevii au posibilitatea să aleagă răspunsurile din mai multe variante şi să-şi formuleze răspunsurile corecte. Apelând mereu la cunoştinţele elevilor. pentru a reaminti principalele probleme ale lecţiei precedente sau lecţiilor precedente. câmpiile. Ea are menirea de a sublinia aspectele cele mai importante ale lecţiei. Pentru o bună reuşită este necesar ca în procesul predării să se utilizeze pe cât posibil problematizarea şi descoperirea. iar pe fundalul colorat. să se poată clarifica prin discuţie cu elevii şi nu prin expunere. Ce sunt animalele sălbatice? 2.36 . Fiind toate materialele pregătite se pun întrebările: . tot legat de căile ferate ale României. în predarea lecţiei "Câmpiile" la clasa a IV-a se pot utiliza următoarele întrebări: . a stimulării interesului pentru lecţia nouă. cauzele şi relaţiile din cadrul lor. conversaţia poate fi de mai multe feluri: 1. Întrebările se bazează pe o parte din cunoştinţele lor şi pe folosirea mijloacelor de învăţământ cu ajutorul cărora se fac analize. delta. De pildă. dealurile şi podişurile. Astfel. a mobilizării atenţiei.Observaţi harta fizică a României şi precizaţi în ce parte a ţării se află câmpiile ţării? Conversaţia oferă posibilitatea învăţătorului de a antrena la lucru întreaga clasă şi de a cunoaşte mai bine pe fiecare elev. b) Conversaţia ce se bazează pe un lanţ de întrebări deschise. Conversaţia în cadrul predării noului material.câte căi ferate principale străbat teritoriul României? . de a fixa prin repetare anumite cunoştinţe. De ex. d) Conversaţia în timpul predării noilor cunoştinţe. de a le realiza în vederea unei întipăriri mai trainice în memorie. care au o legătură strânsă cu lecţia nouă. Ce pagube produc ele? c) Conversaţia introductivă prin care se urmăreşte reîmprospătarea cunoştinţelor învăţate în scopul predării noilor cunoştinţe.ce factori geografici influenţează repartiţia căilor ferate în ţara noastră? . la tema "Animalele sălbatice de câmpie": 1.Definiţi câmpia! . Are rolul de a dirija observarea şi atenţia elevilor pentru a descoperi singuri o serie de elemente şi fenomene geografice. De exemplu. litoralul Mării Negre) şi. Precizaţi animalele sălbatice care trăiesc la câmpie? 3. Conversaţia constituie şi un bun mijloc de control la îndemâna învăţătorului. fie după mai multe lecţii care tratează aceeaşi temă. fie după o secvenţă a lecţiei.să fie formulate ţinând seama de gradul de pregătire şi de particularităţile de vârstă ale elevilor. Aceeaşi întrebare poate declanşa mai multe răspunsuri corecte din partea elevilor. se pot pune următoarele întrebări: . la lecţia "Căile ferate din România" se foloseşte harta fizică a României. prin semnele convenţionale corespunzătoare sunt desenate căile ferate principale şi localităţile principale prin care trece reţeaua de căi ferate. cum? Exemplu: care sunt formele de relief învăţate? Cum vă explicaţi formarea precipitaţiilor? etc. de unde pleacă şi sosesc cele mai importante trenuri şi căi ferate? Se pun apoi şi întrebări asupra reţelei de căi ferate şi punctele cardinale spre care se îndreaptă etc. planşa cu conturul României pe care sunt trasate râurile principale de-a lungul cărora se desfăşoară magistratele feroviare. ce?. Această conversaţie de început face ca multe probleme în cadrul lecţiei. treptele mari de relief ale patriei (munţii. comparaţii şi explicaţii asupra noilor cerinţe ale lecţiei. După specificul întrebărilor care solicită răspunsul se disting următoarele tipuri de conversaţie: a) Conversaţie ce se bazează pe întrebări închise şi care se caracterizează prin aceea că presupun un singur răspuns după întrebările: care?.

geneză. eşantioanelor de roci. se clarifică anumite aspecte care interesează pe elevi şi să asigure consolidarea cunoştinţelor. a hărţii etc. Criteriile utilizate pentru comparaţia formelor de relief sunt: înălţimea. după criteriile: aşezarea geografică.cum s-au format Munţii Carpaţi? . Se pot efectua şi alte comparaţii. cu ajutorul cărora se fac relaţii cauzale. ea contribuie la formarea reprezentărilor şi noţiunilor geografice constituind o operaţie de gândire. etajele climatice (de câmpie. să evidenţieze legăturile dintre temele şi ideile între lecţii. 5. f) Conversaţia în timpul recapitulării se face la sfârşitul unui capitol cu scopul de a repeta şi aprofunda cunoştinţele. iar prin comparaţie cu dealul se formează noţiunea de munte. formativ şi informativ.4.care sunt vecinii României? . Se face comparaţie şi între Europa şi România. se fac generalizări.cum este clima ţării noastre? . Prin ea se sistematizează cunoştinţe. De ex. roci. de munte) şi vegetaţia din ţara noastră? . ca de ex.argumentaţi legăturile dintre varietatea formelor de relief şi resursele solului şi subsolului! .precizaţi câteva trăsături ale României! .care este importanţa Mării Negre pentru ţara noastră? . Sau la lecţia "Carpaţii Orientali" se pot utiliza întrebări conversative de fixare ca: . Astfel. se scot în evidenţă elementele esenţiale. puteţi enumera principalele elemente geografice prin care România este o ţară privilegiată faţă de alte ţări ale lumii? Conversaţia de recapitulare urmăreşte puterea de analiză şi sinteză a gândirii elevilor. pot fi: .ce formează Dunărea la vărsare? . elevii îşi formează reprezentări clare cu privire la acestea intuindu-le corect. geneza. Punând în discuţie obiecte şi fenomene geografice necunoscute în comparaţie cu cele cunoscute.şi interdisciplinare.ce suprafaţă are ţara noastră? . prin comparaţie cu câmpia putem forma noţiunea de deal.enumeraţi şi localizaţi masivele muntoase importante! .3. Succesiunea de întrebări trebuie să cuprindă problemele esenţiale. întrebările trebuie să fie ordonate logic şi gradat. cu ajutorul ilustraţiilor. De ex.unde este aşezată România? . rocile alcătuitoare.de ce capitala este cel mai mare "nod" feroviar al ţării? etc. comparaţia între caracteristicile generale ale celor trei grupe ale Carpaţilor Româneşti.cum s-au format dealurile.recunoaşteţi după ilustratele prezentate tipurile de lacuri din România? .după scurta caracterizare făcută. importanţa economică. . se fac conexiuni intra.. Metoda comparaţiei Comparaţia în predarea geografiei are o deosebită însemnătate deoarece cu ajutorul ei se stabilesc asemănări şi deosebiri care există între obiectele şi fenomenele geografice evidenţiindu-se trăsăturile specifice ale acestora. capacitatea de integrare a mijloacelor de învăţământ (în special a hărţii)..unde sunt aşezaţi Carpaţii Orientali? . Conversaţia de tip recapitulare dă posibilitatea unui dialog activ. întrebările recapitulative la capitolul cadrul natural al ţării noastre. Ea însoţeşte toate celelalte metode fiind considerată de cele mai multe ori un procedeu anexă al acestora prin care se rezolvă o serie de probleme instructiv-educative care se analizează în procesul învăţării geografiei. de determinare şi intercondiţionare pentru a evidenţia elementele esenţiale despre cadrul natural al patriei noastre şi importanţa sa social-economică şi strategică.. de deal şi podiş.ce importanţă au apele curgătoare? .37 .care este cea mai mare apă curgătoare din România? ..cum influenţează treptele de relief clima ţării noastre? .priviţi harta patriei şi identificaţi principalele forme de relief! . a graficului. dar câmpiile? .ce legătură există între treptele de relief.care sunt bogăţiile solice şi subsolice? etc.

să explice elevii de ce râurile Argeş şi Ialomiţa când ajung în câmpie îşi schimbă direcţia către est. şi al doilea.de ce pelicanii preferă delta şi nu alte sectoare ale Dunării sau râurilor. . esenţializarea şi consolidarea informaţiilor unei regiuni geografice de referinţă a teritoriului ţării. Rezolvarea euristică a problemelor de geografie presupune în primul rând. primele două categorii. lebede. canale. două elemente principale: primul. . Unii autori grupează situaţiile-problemă în mai multe categorii: .probleme de identificare. problematizarea constă în aplicarea unor procedee prin care se urmăreşte crearea situaţiilor-problemă care antrenează şi dirijează gândirea elevilor în activitatea de rezolvare a acestora. vegetaţia. precum şi preponderenţa lor în aceea zonă geografică.argumentaţi de ce Delta Dunării este "rezervaţie-biosferă mondială"? Educatorul trebuie să solicite din partea elevilor comparaţie pentru identificarea reală şi exactă a elementelor puse în discuţie şi explicarea formării lor. lacuri. bălţi. ori altor lacuri din ţară? . Se prezintă un tablou. sălcii şi răchite adăpostesc multe păsări de apă. contribuind la sistematizarea.priviţi cu atenţie şi observaţi elementele care alcătuiesc acest tablou! Ce anume reprezintă ele? Cum le grupăm? Întrebările noastre. resurse solice şi subsolice. . harta patriei şi planşa cu harta deltei. În orice situaţie problematică se disting. 1973). Problematizarea Problematizarea este "metoda didactică" de activizare prin care se solicită elevilor un susţinut şi complet efort intelectual pentru a descoperi singuri noi adevăruri. .cum se explică mulţimea de unităţi acvatice în Deltă (braţe ale fluviului. o scurtă informaţie de date constituind partea participativă a problemei prin care se pun elevii în temă.4. pe baza unor lecturi geografice însoţite de imagini. numărul depresiunilor şi trecătorilor.probleme de construire. iar Buzăul către nord-est. în special în ciclul primar. mlaştini). Elevii trebuie să dispună de informaţiile necesare înţelegerii situaţiei-problemă şi rezolvării ei. Cu alte cuvinte. unele păsări) specific acestui etaj de vegetaţie. a găsi soluţiile unor probleme. deductive sau inductive. inclusiv a le verifica şi explica" (T. Gradul de dificultate al problemei trebuie să corespundă cunoştinţelor şi nivelului de dezvoltare a gândirii. se descrie acest ţinut în care unităţile de apă domină porţiunile de uscat. gârle. cormorani şi colonii de pelicani etc. o ilustrată cu pădure de stejar în care se află animale sălbatice (mistreţul. vegetaţia specifică este formată din "păduri" de stuf şi papură. o gândire intuitivă care se bazează pe fondul de cunoştinţe geografice la care se poate apela în formularea de concluzii analitice. Căliman. 5. Sau.probleme de explicare şi demonstrare. în general. b) Probleme de explicare şi demonstrare La lecţia: "Delta Dunării". Prin acest sistem de comparaţie şi identificare contribuim la formarea unor reprezentări şi noţiuni durabile. solicită o identificare şi o clasificare a elementelor şi fenomenelor geografice din care se finalizează concluzii sub formă de generalizări (de pădurea de stejar se leagă domeniul de viaţă a unor anumite animale sălbatice). a abilităţilor practice a elevilor. raţe şi gâşte sălbatice. . întrebarea care provoacă dificultatea de rezolvare pentru găsirea diferitelor soluţii.38 altitudine. veveriţa. Foarte frecvent sunt utilizate. În această comparaţie complexă se realizează o sinteză amplă a cunoştinţelor despre cele trei regiuni geografice. căpriorul.4. în comparaţie cu Lunca Dunării? . a) Probleme de identificare. grad de populare.

totodată îmbină elementele practice (mânuirea unui instrument. le suscită interesul pentru descoperirea adevărului. se identifică în teren mai multe elemente componente ale mediului înconjurător. a unor experienţe cu scopul acumulării de informaţii ştiinţifice şi al observării adevărurilor transmise. c) Probleme de construire.lucrări pe grupe. forme de relief. . manual etc. cu ajutorul busolei se identifică pe teren punctele cardinale. Paralel cu efectuarea operaţiilor indicate. aparat. prin care elevii sunt puşi în situaţia de a provoca şi experimenta fenomenele. analiză. inclusiv formarea deprinderii de lucru cu harta. Problematizarea solicită gândirea elevilor care dispun de eforturi proprii în găsirea soluţiei. hartă. instrumentelor şi a altor materiale dinainte pregătite de către învăţător în cadrul laboraturului. mânuirea instrumentului de utilizare. Metoda descoperirii Această metodă se află în strânsă corelaţie cu metoda problematizării. 1996): .). Această metodă constă. vegetaţie de pădure şi pajişti. prin conversaţie se sintetizează sub formă de concluzii rezultatele experimentului.lucrările frontale la care toţi elevii efectuează concomitent aceeaşi experienţă.. în care fiecare elev foloseşte instrumente adecvate şi îndeplineşte o sarcină diferită de a celorlalţi. grupele având sarcini diferite. 5.39 Întrebări-problemă pot fi numeroase. râuri şi lacuri. care le orientează atenţia. compararea datelor şi ordonarea lor potrivit cerinţelor din planul indicat. Lucrarea experimentală este o metodă de explorare directă a realităţii. Învăţătorul va face asocieri cu valorile temperaturilor la care se declanşează fiecare fenomen în parte. în efectuarea de către elevi sub supravegherea învăţătorului. Activitatea se desfăşoară cu ajutorul aparetelor. Metoda experimentului stimulează spiritul de observaţie al elevilor. Nicola.lucrări experimentale aplicative care se efectuează de elevi în vederea urmăririi în practică a cunoştinţelor teoretice. cum este harta. Toate activează gândirea elevilor de la observaţie. apelează la mijloacele de învăţământ specifice geografiei. unde animalele sălbatice precum şi activitatea omului cu aşezările sale. În urma vizitelor şi excursiilor de scurtă durată realizate în judeţul fiecărui învăţător cu elevii săi. în sala de clasă sau pe terenul geografic. iar învăţătorul poate interveni cu recomandări şi precizări la fiecare în parte. Problematizarea pune accent pe declanşarea şi crearea unor situaţii-problemă de învăţare.lucrări individuale. De ex. elevii observă ceea ce se produce şi notează rezultatele sub supravegherea învăţătorului. sinteza) realizându-se unitatea între cele două laturi ale instruirii. urmează redactarea compunerii potrivit impresiilor şi trăirilor emoţionale ale elevilor în acele acţiuni. prin care se găsesc o serie de rezolvări ale problemelor din mediul înconjurător. iar descoperirea . învăţătorul face instructajul elevilor prin indicarea principalelor etape ce urmează a fi parcurse. răspunzând la întrebările puse.5. Cerinţele problemei: Alegeţi un traseu parcurs de activităţile extraşcolare şi după un plan dat.. . realizaţi o compunere cu conţinut geografic. d) Lucrările experimentale. De ex. Lucrările experimentale pot fi împărţite în trei categorii după modul de organizare (I. lucrul cu harta până la găsirea soluţiei-problemă. În final.4. După specificul şi finalitatea specifică se pot desfăşura în mai multe variante: . . Ele sunt posibile când fiecare elev posedă câte o trusă de experimente. sate şi oraşe. comparare. analiza. deci.lucrări demonstrative care se desfăşoară de învăţător în faţa clasei cu scopul de a demonstra şi confirma adevărurile transmise în lecţie. Situaţia dată provoacă frământări în rememorarea traseului. a elementelor observate şi explicate cu acel prilej. stările de agregare ale apei şi transformarea acestor stări. În prealabil. ritmul de lucru este comun pentru toţi. pentru a cunoaşte în mod concret diferite manifestări ale lor. cu cele teoretice (observaţia.

forme de relief diverse etc. principii. fondul de informaţie cu care să descopere apoi mai departe anumite noţiuni generale. un mulaj cu formele principale de relief. oraşele mari prin care trece râul şi gura sa de vărsare. cele trei mari subdiviziuni ale Carpaţilor şi să le noteze pe hartă. În lecţia bazată pe descoperire deductivă. . Această metodă de învăţare se poate realiza prin mai multe forme în raport de cerinţele didactice: a) Descoperirea de tip inductiv implică analiza în detaliu a unor date particulare care conduc la generalizări în descoperirea unor noţiuni. în vederea găsirii răspunsurilor.elevii să descopere după poziţia geografică în teritoriu. c) Descoperirea pe hartă. Noţiunea se consolidează şi prin alte operaţii executate de elevi: realizarea din plastilină colorată a diferitelor forme de relief sau modelarea acestora la lada cu nisip ori în terenul geografic amenajat. caracteristicile fiecărui etaj în parte: de câmpie. pornind de la precizarea generală că acestea sunt răspândite sub formă de zone sau etaje după formele de relief argumentând. elevii trebuie să cunoască toate datele necesare. întrebări ajutătoare etc.. când elevul pleacă de la cazuri generale (definiţii. toate urmărind canalizarea preocupărilor spre cerinţa finală. afluenţii principali.: izvor.. de observaţie şi de clarificare a noţiunii respective (ex. De ex. La vârsta şcolară mică. 1985). În etapa finală ei descoperă pe hartă prin exemplificarea unui râu. munte precizându-le trăsăturile specifice observate. să compare aceste forme de relief. Se va cere elevilor să deseneze. urmărindu-se o serie de caracteristici: înălţimea. b) Descoperirea în natură a unor elemente şi fenomene geografice sub dirijarea învăţătorului pentru a se urmări conţinutul unor noţiuni concrete de către elevi. observare etc. are loc o reactualizare a cunoştinţelor însuşite anterior.). iar elevii în caiete. intuind cu uşurinţă elementele analizate pas cu pas. harta Carpaţilor. de munte. pe baza ilustraţiilor. unde dezvoltarea gândirii se află în stadiile de început bazate pe operaţii concrete. râu. la judecăţi particulare. să analizeze. de deal şi podiş. f) Descoperirea dirijată este cea în care învăţătorul conduce descoperirea elevilor prin sugestii. panta. deal. însuşite anterior pentru a ajunge. la rândul lor. . Această formă de descoperire ajută la întipărirea în minte pentru totdeauna a fenomenului sau elementului geografic respectiv. Liubova Buşe. sub formă de hartă mută pe care sunt trecute apele care îi delimitează în grupele principale şi înălţimile de peste 2 500 m în cinci vârfuri. treptat. La tema "Apele curgătoare din România" se descoperă: locul de unde izvorăşte râul. harta fizică reprezentând prin culori formele de relief menţionate. care. reguli. se dă ca fişă de lucru. legi etc. pe rând. informaţii suplimentare. se desenează pe tablă cu cretă colorată. de prelucrare a acestora. se poate ajunge la generalizări şi definiţia noţiunii de forme de relief. dealuri şi munte. are un suport real. se foloseşte cu precădere descoperirea de tip inductiv (Stoica D. d) Descoperirea deductivă se realizează în procesul de învăţare. de asociere. În clasă. planşei şi hărţii se reconstituie noţiunile descoperite în teren cu ajutorul simbolurilor sau semnelor convenţionale. e) Descoperirea independentă predomină activitatea elevilor în mod independent. la tema "Vegetaţia şi animalele din România".). se cer: . unităţile mari de relief străbătute. iar învăţătorul supraveghează şi controlează acest proces.să descopere cele cinci vârfuri cu altitudinile marcate în subdiviziunile Carpaţilor şi să le noteze corespunzător. vegetaţia naturală sau cultivată şi să le descopere pe fiecare în parte: câmpie. concret.40 impune o atitudine activă de căutare şi de găsire a diverselor alternative pentru găsirea soluţiei. mulajului.. reprezentând apele curgătoare. ulterior. La tema "Formele de relief" se pun la dispoziţia elevilor mijloace concrete de învăţământ: planşă-poster cu ilustraţii despre câmpie. De exemplu. influenţează temperatura şi precipitaţiile. la adevăruri noi. În final.

cu ajutorul observaţiei elevii participă activ la procesul cunoaşterii. de aceea modelul este un valoros material intuitiv şi izvor de cunoştinţe. Copiii privesc lumea înconjurătoare. de investigare şi cercetare pentru a înarma elevii cu instrumente de cunoaştere. când se percep elementele direct în natură (ex.). Se pot face comparaţii cu alte regiuni privind clima.şi termocentrale. se compară raportul hidro.: fotografii. sau poate fi indirectă. tipuri de ţărm. De aceea. dacă sunt precipitaţii şi sub ce formă. cât şi utilizarea pe scară largă a materialelor intuitive pe baza cărora se pot forma reprezentări corecte şi solide şi implicit noţiuni geografice.) va fi completat de către elevi. al şcolii. ei pot exprima cunoştinţele dobândite printr-o suită de propoziţii logice: direcţia principalelor căi ferate şi răspândirea lor în interiorul şi exteriorul lanţului carpatic. dezvoltă interese şi aptitudini explorative şi experimentale etc. Observarea poate fi directă.. văd obiectele şi fenomenele dar.7.).4. De ex. După observaţiile directe în natură se prezintă termometrul cu ajutorul căruia se observă sistematic temperatura aerului şi se notează în "Calendarul naturii". filme. 5. tablouri. cursul râului. nu ştiu să observe. ape curgătoare şi stătătoare. amplasarea termocentralelor aproape de bazinele carbonifere etc.: un izvor. direcţia vântului etc. Nicola. Modelul prezintă intuitiv şi simplificat un obiect sau un fenomen complex. Aceleaşi observaţii se fac şi asupra celorlalte elemente ale atmosferei şi se fac corelaţii. sinteze etc. planul clasei. Se poate vizita o staţie meteorologică din apropiere (în cazul zonei Beiuşului. are caracter operaţional. forme de relief etc. după ce elevii au studiat un model grafic (harta căilor ferate. o confluenţă. Modelarea şi modelul în predarea geografiei Modelul şi modelarea este o direcţie metodologică de mare eficienţă în procesul de învăţământ pentru formarea la elevi a deprinderilor de autoinstruire. ce se bazează pe structuri logice.4. . când elevii au ocazia să vadă mai multe elemente şi complexe geografice. Pe baza percepţiei directe. deoarece rezultatul descoperirii este întotdeauna o nouă achiziţie. vulcani. Observarea de comparare şi analiză este frecvent aplicată la foarte multe lecţii (ex. învăţarea devine activă. al satului. să sesizeze ceea ce au în comun şi ceea ce le deosebeşte. harta.41 Oricare ar fi formele de descoperire. sub dirijarea învăţătorului. însoţind celelalte metode de învăţământ.6. roci. schema sau planul de studiu. Deoarece elevii ciclului primar au o gândire dominant intuitivă se impune cu acuitate atât observarea directă în natură a elementelor şi fenomenelor geografice. învăţătorul este acela care formează la elevi priceperea şi deprinderea de a observa. mulajele şi machetele care reprezintă forme de relief. elevii observă starea fenomenelor atmosferice: strălucirea Soarelui. Calendarul naturii (care cuprinde temperatura aerului.) cu prilejul drumeţiilor sau excursiilor. în funcţie de obiectul observării. "Ceea ce se obţine prin efort propriu nu se reduce la o simplă întipărire în memorie. adică exprimarea corectă a unui şir de propoziţii în ordine logică. Holod etc.. dacă cerul este acoperit cu nori. precipitaţii. la capitolul "Noţiuni de meteorologie". Perioada de timp a observării poate fi mai lungă sau mai scurtă. pe bază de substitute (ex.modele fizice: globul geografic. .. dacă bate vântul sau nu etc. Stâna de Vale. diapozitive etc. Observarea poate fi organizată în grup sau individual. Metode de explorare şi descoperire a) Observarea geografică constituie metoda esenţială în procesul de formare a reprezentărilor şi noţiunilor geografice. desenul schematic. Observaţii geografice complexe şi distincte se pot face şi în timpul excursiilor. Cele mai folosite modele în cadrul orelor de geografie sunt: . nebulozitatea." (I. la Ştei. 1996). De ex.modelul logic. la lecţia "Energia electrică". ci. 5.modele grafice: semnele convenţionale. .). pe baza unui plan de studiu (tot model grafic).

: planul. ca metodă de învăţământ constă în utilizarea unor obiecte. fenomenelor şi proceselor în starea lor naturală. a unei termocentrale. Este necesar să se treacă de la modelele fizice şi grafice la cele logice. cercetării şi cunoaşterii realităţii. fotografiilor. fie material ilustrativ. Modelarea este strâns legată de alte metode folosite la lecţiile de geografie: problematizarea. Nicola. harta. c) Demonstraţia prin desenul pe tablă. . de ridicare la un nivel superior de abstractizare. în special pentru elevii din învăţământul primar. . Metoda demonstraţiei a) Demonstraţia cu ajutorul obiectelor. dobândirea de cunoştinţe pe baza unor modele.macheta tunelului. experienţe etc. o are percepţia directă a obiectelor şi fenomenelor din mediul natural unde învăţătorul argumentează un adevăr sau altul dirijând observarea acestora. 5. La o lecţie cunoştinţele se pot dobândi după un singur tip de model sau după mai multe tipuri de modele (ex. Deci. ilustrează obiectele originale.42 legătura dintre căile ferate din interiorul şi exteriorul lanţului carpatic) etc.. fenomene. mai mult sau mai puţin schematice ale acestora. El nu trebuie să înlocuiască desenul din manual sau alte materiale mai eficiente. În geografie cercetarea pe bază de model este necesară pentru că elevul nu are întotdeauna posibilităţi să cerceteze obiecte şi fenomene direct în natură. precum şi executarea sau producerea în faţa elevilor a unor acţiuni. b) Demonstraţia conţinutului lecţiilor cu ajutorul materialului intuitiv. a peşterii. În acest caz. diagramele servesc investigării. d) Demonstraţia cu ajutorul tablourilor. 1996). ilustraţiilor tematice. . De ex. Ilustraţiile trebuie să fie reprezentative pentru fenomenenul studiat sau ilustrat de preferinţă în culori pentru a fi atractive şi să reflecte cât mai real elementele puse în discuţie. Cea mai mare eficienţă în învăţare. Cu cât elevul vine în contact direct cu lumea reală a obiectelor şi fenomenelor. va recurge la substituentele realităţii.4. În aceste condiţii a apărut necesitatea practică de folosire a mijloacelor de învăţământ demonstrativ şi intuitiv care să asigure baza perceptivă şi sugestivă pentru realizarea unor lecţii mai atractive. pentru că numai astfel exersăm procesele de adâncire a cunoaşterii. învăţarea prin descoperire. mai bogate în conţinut. Desenul geografic reprezintă imaginea grafică a cunoştinţelor geografice şi este utilizat pentru înţelegerea fenomenelor şi proceselor din conţinutul lecţiei şi poate fi executat în orice moment al lecţiei. ilustrative şi demonstrative. cercetarea.: la "Relieful României"). Învăţătorul nu poate totdeauna să efectueze lecţia pe baza unor realităţi naturale cu care elevii să ia cunoştinţă în mod nemijlocit. grafic. mai vii. elevii trec de la modelul grafic la cel logic şi astfel se educă flexibilitatea gândirii. în vederea acumulării de informaţii despre ele şi familiarizării cu executarea corectă a soluţiilor respective" (I. serveşte pentru ridicarea diferitelor forme de relief. La baza demonstraţiei se află întotdeauna o sursă. mijloace audiovizuale etc. Modelele au funcţii cognitive. Modelarea este un procedeu care presupune studierea. un model intuitiv fie în stare naturală din mediul geografic înconjurător.lada cu nisip. ceea ce antrenează gândirea creatoare a elevului. simbolic. adică la serviciul diferitelor materiale ilustrative şi mijloace demonstrative care sunt în măsură se redea cu mai multă sau mai puţină fidelitate ansamblul de obiecte şi de fenomene despre care elevii urmează să ia cunoştinţă. procese sau reproduceri. cu atât îşi va forma elevul reprezentări şi noţiuni mai clare şi mai precise cu semnificaţie ştiinţifică putând să opereze cu ele cu mai multă uşurinţă şi siguranţă. "Demonstraţia. filmele cu trucaj au funcţii demonstrative.8. ca şi mulajele unor forme de relief. Colecţia de vederi şi ilustraţii tematice pot fi grupate în colaje tematice şi planşe-poster din carton cu ilustrarea conţinutului lecţiei sau în albume tematice.

inaccesibile lor. trebuie să fie de aşa natură concepute.11.4. există numeroase feluri de exerciţii. indicarea lor spre rezolvarea şi urmărirea exigentă de către învăţător la fiecare lecţie. casete video. din practică. c) favorizează dezvoltarea gândirii independente a elevilor de mobilizare a eforturilor proprii. Metoda exerciţiilor are o sferă largă de aplicabilitate. pe terenul geografic. Nu se poate forma o . Metoda exerciţiilor Această metodă vizează accentuarea caracterului practic aplicativ al procesului de învăţământ. Demonstrarea cu ajutorul filmului didactic oferă elevilor posibilitatea observării fenomenelor şi elementelor îndepărtate. b) asigură fixarea şi consolidarea cunoştinţelor predate elevilor. începând cu clasa a III-a. se vor scrie pe tablă ideile sistematizate paralel cu localizarea pe hartă a elementelor şi fenomenelor observate. Filmul-lecţie prezintă fenomenele. permiţând studierea amănunţită a detaliilor deoarece sunt vizibile prin proiecţie pe ecran de toţi elevii din clasă. este posibilă numai prin efectuarea repetată în mod conştient a unor acţiuni motrice sau intelectuale. 5. încât să solicite în mod complex gândirea elevilor. Valorificarea eficientă a acestei metode depinde de: a) alcătuirea cu responsabilitate a exerciţiilor din manuale. b) înţelegerea de către toţi învăţătorii a locului şi rolului exerciţiilor în ansamblul muncii didactice. stabilesc relaţii de cauzalitate între fenomenele vizionate. în mişcarea lor naturală: valurile mării. avalanşe etc. elevii reiau imaginile vizionate. Formarea deprinderilor motrice sau intelectuale. Exerciţiile geografice sunt prezentate elevilor sub formă de întrebări.43 e) Demonstraţia cu ajutorul diapozitivelor şi a diafilmelor constituie fidel o realitate din teren. probleme etc. erupţia unui vulcan.4. ca şi a celor elaborate de fiecare învăţător. consultarea listei cu filme. în mod gradat. Nicola. în vederea găsirii răspunsului corespunzător la o serie de probleme ce se întâlnesc în practică. accesibilitatea pentru elevi. Poate fi folosită la lecţiile din clasă în cabinetul sau sala specializată. Astfel. Pe plan mintal. 5. 5. Metoda utilizării filmului didactic Metoda utilizării filmului didactic impune vizionarea sa dinainte. cursul apelor de munte. pentru a se analiza calitatea.9. c) calitatea exerciţiilor din manual. privind folosirea de către elevi a manualului. 1996). inundaţii.10. ţinând seama de vârstă şi de capacitatea de înţelegere a elevilor. Exerciţiul şi algoritmizarea Exerciţiul constituie o metodă didactică fundamentală care se bazează pe acţiuni motrice sau intelectuale ce se repetă relativ identic cu scopul automatizării unor modalităţi sau tehnici de lucru de natură motrică (manuală) sau mintală (I. precum şi înţelegerea utilităţii geografiei în ansamblul lor. Se va alege secvenţa de lecţie în care va fi proiectat filmul care nu trebuie să depăşească 15 minute. test geografic. începând de la cele mai simple. eliminarea situaţiilor de abordare fugitivă sau formală a discutării exerciţiilor. Metode bazate pe acţiune. După proiecţia filmului se vor face analize şi suprinderea ideilor esenţiale. Aceste mijloace pot fi utilizate în foarte multe lecţii de geografie fizică. cât şi în excursii (aplicaţiile practice). Desfăşurarea exerciţiilor de geografie în ciclul primar au un rol însemnat şi constă în următoarele: a) contribuie la însuşirea de către elevi a cunoştinţelor în contact cu unele date şi probleme din realitate. a altor cărţi şi a hărţilor şi până la probleme de rezolvat cuprinse în manuale sau formulate de învăţător. cu orizontul local.4. procesele şi evenimentele în ordinea impusă de lecţie. Apoi. ea trebuie folosită la toate clasele. chestionar.

ci.recapitulative.aplicative.de exprimare concretă (desen.de creaţie (descrieri şi compuneri geografice).44 reprezentare sau o noţiune doar printr-o simplă explicare verbală (de ex. Exerciţiile motrice sunt cele care conduc spre formarea de priceperi şi deprinderi în care predominantă este componenta motrică cum sunt: mărimea aparatelor. . confuză.de observare şi analiză. instrumentelor. noţiunea de râu). . a face un lucru de mai multe ori în vederea dobândirii unei îndemânări. astfel: a) după forma de organizare a rezolvării există exerciţii individuale. pentru a se evita o învăţare mecanică. se predau informaţiile noi. operaţii). Observaţi componenţa busolei. se comunică elevilor obiectivele operaţionale cerute în efectuarea exerciţiilor. 1996). Enumeraţi obiectele situate pe linia orizontului în direcţia. .operatorii (de mânuire). Exerciţiul este o metodă care face parte din grupajul metodelor algoritmice deoarece presupune respectarea riguroasă a unor prescripţii (reguli. Metodologia învăţării prin exerciţii semidirijate. principii.. se explică şi se demonstrează concret modul de rezolvare a unui model în mod corect. De exemplu. . precizează că în timpul lecţiei. a efectua un exerciţiu înseamnă "a executa o acţiune în mod repetat şi conştient. acestea se mai pot grupa. c) după funcţiile îndeplinite există exerciţii: . desenarea semnului convenţional şi apoi identificarea pe hartă. Dacă. observarea în natură. se stimulează atenţia. Exerciţiile. de echipă şi frontale.corective. 6. modelul iniţial de rezolvare a unui exerciţiu este greşit. Observaţi în zare locul unde cerul ni se pare că se uneşte cu suprafaţa pământului (cu obiectele de pe pământ).. Cerghit. 2. b) după gradul de intervenţie al învăţătorului există exerciţii dirijate (de tip algoritmizat. prin exerciţii repetate de observare a unor imagini.de iniţiere (introductive sau de acordare). Ne deplasăm în alt loc unde linia orizontului are o altă perspectivă mai îndepărtată. 5. cu precizie şi claritate. exerciţii de observare a orizontului şi a liniei orizontului: 1.. semidirijate (semi-algoritmizate) şi exerciţii libere sau autodirijate. Elevii trebuie să rezolve exerciţiile pas cu pas.de asociaţie. 4. . Sau se pot exemplifica exerciţii de orientare cu ajutorul busolei. iar reînvăţarea sau dezvăţarea este mai dificilă decât o învăţare corectă. Adăugând şi alte criterii de ordonare a exerciţiilor. conduce spre o finalitate prestabilită. .de bază (de fixare şi consolidare). Identificaţi şi enumeraţi obiectele situate pe linia orizontului.de evaluare şi verificare. Nicola.de exprimare abstractă (lectură. Elevii trebuie să-şi fixeze în plan mintal componentele şi succesiunea operaţiilor. după Maria Eliza Dulamă (1996). . Enumeraţi obiectele care au apărut şi obiectele care au dispărut de la orizont pe parcursul deplasării noastre. să exerseze operaţiile conştient pentru a putea să utilizeze mai departe cunoştinţele şi deprinderile însuşite în situaţii noi. respectiv cu determinarea riguroasă a operaţiilor de efectuat şi a succesiunilor specifice). Identificaţi forma liniei orizontului. se actualizează cunoştinţele necesare rezolvării. . Exerciţiile operaţionale sunt acele exerciţii care contribuie la formarea operaţiilor intelectuale.. uneltelor etc. . a unei deprinderi" (I. . notiţe). apare o învăţare defectuoasă. deci. 1980). în funcţie de conţinutul lor. . Aşadar. 1. 3. de orientare). sunt de două categorii: motrice şi operaţionale (I. .

etc. prin al căror conţinut. din depresiuni.12. ape.: calcar din Padiş. constituite dintr-o succesiune de secvenţe sau operaţii. dar şi dobândirea unor procedee cu caracter în forme noi. 5.4. Pe peretele din faţa vitrinei se pot afişa: fotomontaje cu vederi color din peisajul românesc. Se pot afişa şi alte materiale: scheme. jocul "Lanţul geografic" este simplu şi uşor de realizat. prin repetare şi transfer a tehnicilor de execuţie. În funcţie de cunoştinţele elevilor se vor acorda punctaje. asigură o atmosferă plăcută etc. de la câmpie.). Rotiţi busola spre stânga sau spre dreapta până când nordul de pe cadran ajunge în dreapta acului negru. pe învăţător în cunoaşterea capacităţii elevilor. tabele. Expoziţiile geografice Cu elevii clasei a IV-a se pot organiza expoziţii geografice. munţi. totodată. Elevii trebuie să descrie. Dintre jocurile ce se pot organiza cu elevii. "Oraşul nostru". însoţit de cadrul festiv adecvat. forme de relief. 5. 6. Urmăriţi modul de funcţionare a busolei. ajutând. Prin latura lor instructivă. la cercetarea geografică. cunoaşterea din timp. Materialele colectate se pun în vitrină însoţite de notiţă explicativă (de ex. Aşezaţi-vă cu faţa în direcţia nordului. jocurile geografice constituie una din activităţile instructiv-educative în afară de clasă şi chiar în timpul predării unor noţiuni geografice. 1996). a interesului pentru lărgirea culturii geografice. completează pregătirea elevilor şi le sporesc interesul pentru geografie. Indicaţi punctele cardinale în raport de indicaţia busolei şi de poziţia corpului (în faţă este nordul. granit (granodiorit) din Pietroasa etc.45 2. din Delta Dunării.4. Reuşita jocurilor geografice presupune. harta în bucăţele etc. Jocurile se pot organiza individual sau pe grupe de elevi. ape curgătoare. Jocurile geografice pe hartă sunt reprezentate prin excursiile imaginare pe harta judeţului şi a ţării. Se va indica un itinerariu pe care se vor nominaliza câteva oraşe. Nicola. localităţi după tema aleasă. 4.). secţiuni transversale prin relief etc. Fiecare exponat trebuie să fie însoţit şi de explicaţia necesară. Întindeţi o mână lateral. făcând-o mai uşoară. 3. precum şi a regulamentului jocului. desigur. elaborarea algoritmilor şi aplicarea lor pentru rezolvarea cerinţelor obiectivelor propuse în lecţie (I. în vederea rezolvării unor probleme tipice şi a asimilării pe această bază a cunoştinţelor. Jocul didactic folosit în predarea şi învăţarea geografiei Ca metodă activă de însuşire şi consolidare a cunoştinţelor.13. de către elevi. în stânga apusul). în spate sudul. a gândirii şi imaginaţiei. "Din ce direcţie bate vântul?". "Loto geografic" etc. dezvoltă dragostea pentru frumuseţile patriei. în dreapta răsăritul. Se pot folosi: harta mută a judeţului sau a patriei. Se disting în cadrul acestei metode două niveluri complementare. "Scrierea denumirilor geografice". Expoziţia se organizează pe diferite teme: "Comuna noastră". De exemplu. "Pe cărările patriei noastre" etc. Elevii sunt obligaţi să denumească râuri. bauxită din Munţii Pădurea Craiului. de pe litoralul Mării Negre etc. concomitent cu formarea capacităţilor operaţionale corespunzătoare. sub formă de concurs.. de la munte. . Jocul didactic asigură lărgirea orizontului geografic. Elevii grupei câştigătoare vor prima nota (calificativ) maximă. Metoda algoritmizării constă în elaborarea şi aplicarea unor scheme. să caracterizeze aceste obiective geografice citind şi interpretând harta. Prin exerciţii se asigură însuşirea cunoştinţelor. jocurile contribuie la dezvoltarea spiritului inventiv şi creativ. menţionăm: "Harta de contur". a temei şi bibliografiei corespunzătoare. tehnica jocului: se alege tema (munţi. "Lanţul geografic". Astfel de jocuri se folosesc mai cu seamă în cadrul activităţilor cercului de geografie şi în excursii. localităţi etc. 5.

Utilizarea tablei impune mai multe cerinţe. scris în partea stângă). colecţionarea unor legende. Rolul acestei metode constă în acţiunea cadrului didactic de a-i introduce pe elevi în tehnica folosirii textului scris. a ilustraţiilor.4. Manifestarea trebuie să aibă un caracter cultural-artistic. Activitatea dirijată presupune citirea textului pe secvenţe. "Rebus geografic". dicţionarul şi alte cărţi cu conţinut geografic. schiţele sau desenele care explică şi completează lecţia redactată pe tablă reprezintă un model de organizare a caietului de notiţe al elevului.scrierea expresivă. părinţi. . "Loto geografic". dotat cu premii. Prin schema conţinutului de idei de pe tablă. elevi ai altor clase etc. Sunt invitaţi şi alţi factori: solişti vocali.succesiunea logică a ideilor izvorâte din lecţia care alcătuiesc planul de idei. în cea independentă. explicarea acestuia şi redactarea schiţei pe tablă cu ideile principale.4.4. sau înrudite cu geografia (descrieri. Metode bazate pe utilizarea textului scris 5.15. constituie un sistem de acţiuni prin care se urmăreşte formarea priceperilor şi deprinderilor necesare în vederea utilizării corecte şi eficiente a manualelor şi a altor cărţi ca surse de informare.46 5. clară..).1. a simbolurilor. pot cuprinde concursuri (gen: "Cine ştie câştigă". Pentru pregătirea acestor activităţi. se realizează fixarea cunoştinţelor. . Deprinderea de scriere sistematică şi schematizată se formează la elevii mici odată cu activitatea învăţătorului care utilizează tabla oferindu-le în fiecare oră modalităţi diverse de întocmire a conţinuturilor schematice de lecţii cu utilizarea cretei colorate.14. recitatori. pot face unele legături mai rapide între secvenţele lecţiei pentru realizarea obiectivelor operaţionale. formaţii de dansuri populare. La fel se dau indicaţii cum să se folosească dicţionarul.15. selecţionarea soliştilor de muzică populară sau uşoară etc). în special pentru elevii ciclului primar: . elevii continuă această metodă după modelul făcut în clasă. Folosirea tablei la lecţiile de geografie Tabla constituie unul din mijloacele indispensabile procesului de învăţământ la toate nivelele. geografi etc.). lecturile geografice etc.15. alte cărţi. studiul costumelor naţionale din zona respectivă. "Filatelia". legende. 5. Seratele geografice Seratele. Serata geografică se planifică de către învăţător încă de la începutul semestrului cu fixarea datei. în funcţie de particularităţile de vârstă şi de sursele de informare utilizate. curiozităţi geografice. întâlniri cu invitaţi: arheologi. Conţinutul de idei. . să-i corespundă desenul explicativ (în partea dreaptă). 5. reportaje etc. Este metoda care se foloseşte pe toate treptele învăţământului în forme diferite. istorici. locul de defăşurare şi programul de prezentare. învăţătorul trebuie să colaboreze cu profesorii de la alte discipline: istorie şi de limba română. Folosirea manualului. nuanţată a titlului lecţiei. Munca cu manualul este de două feluri: dirijată şi independentă. "Concursuri de ghicitori". care se pot organiza şi cu elevii clasei a III-a. note de călătorie.spaţiul tablei să fie proporţionat în aşa fel încât paralel cu conţinutul scris (de ex.2. pentru completarea planului de studiu. toate acestea. a desenelor. elevii percep lecţia în întregime. scriitori. graficilor şi a hărţilor cu semnele convenţionale corespunzătoare al căror conţinut completează textul scris. conducând la însuşirea celor predate în clasă într-un procent ridicat. a dicţionarului geografic şi a altor cărţi Lucrul cu manualul. "Călătorii imaginare pe hartă". definiţiile. Se dau sarcini elevilor pentru consultarea bibliografiei (învăţarea unor poezii.4.

suprafaţă. semne convenţionale care uşurează munca învăţătorului şi elevului. . în orizontul local.4. expunere şi instruire geografică. ca privite de la înălţime.scrierea clară. diagrame. iar cu ajutorul lor. hărţi mute. simplu. micşorată la scară convenţională şi generalizată a suprafeţei terestre pe un plan pe care este redată repartiţia spaţială a diferitelor elemente naturale şi social-economice de pe un anumit teritoriu sau de pe întreaga planetă. această etajare este dată şi de etajele climatice care sunt influenţate tot de dispunerea treptelor de relief (climat de câmpie. cercetare. grafice. ori în teren. 5. simboluri geometrice. a întinderii şi repartiţiei spaţiale. oferă posibilitatea de a le descrie după caracteristicile lor: altitudine. grad de fragmentare. Trebuie să dirijăm atenţia elevilor spre observarea şi stabilirea legăturilor între diferite obiecte şi fenomene geografice care sunt de două feluri: de ordin topografic şi. cerute de o anumită lecţie. A interpreta harta înseamnă a înţelege relaţiile dintre obiectele şi fenomenele reprezentate pe hartă prin semnele convenţionale şi a le explica potrivit cerinţelor obiectivelor operaţionale din lecţia dată. Paralel cu învăţătorul. o imagine simultană şi sugestivă a conţinutului geografic. Într-un text geografic. cu harta. a evoluţiei în timp a elementelor şi fenomenelor geografice. întregul conţinut să rămână până la sfârşitul lecţiei. Harta redă elementele din natură în mod convenţional şi intuitiv cu ajutorul semnelor convenţionale care pot fi de mai multe tipuri: culori. Se crează mare economie de timp pentru învăţător şi pentru elevi. Obiectele şi fenomenele din natură sunt reprezentate pe hartă prin semne convenţionale în plan. îngrijită. . sugestiv. litere. Utilizarea hărţii în activitatea didactică. denumirile proprii după ce au fost explicate în prealabil. ilustraţii etc. elevii îşi notează în caiete conţinutul scris pe tablă. după planul scris pe tablă asociat cu desenul explicativ de pe tablă. Elevii trebuie învăţaţi să identifice tipul hărţii. sau în excursii şcolare. izolinii etc.. pe când harta oferă dintr-o singură privire. inclusiv de predarea ei ca obiect de învăţământ în şcoală. sau o activitate didactică desfăşurată în clasă. Harta constituie cel mai important material didactic utilizat în predarea-învăţarea geografiei. conduc la o cunoaştere a conţinutului hărţii. . Harta constituie principalul mijloc de informare. descrierea şi explicarea elementelor şi fenomenelor geografice se face în mod succesiv conform evoluţiei lor. de deal şi podiş. să se identifice elementele şi fenomenele geografice reprezentate pe hartă. Metoda de lucru cu harta Harta reprezintă unul dintre cele mai importante mijloace de învăţământ legat de specificul geografiei. corectă şi fără prescurtări (care ar putea crea confuzii). sau de pe planşă. Aceste caiete se verifică periodic. De ex. Citirea şi interpretarea hărţii sunt laturi ale aceluiaşi proces şi numai luate împreună. relaţia dintre formele de relief şi etajele de vegetaţie.3. să descifreze legenda.este recomandat (la clasa a III-a şi a IV-a) ca tabla să nu se şteargă în timpul predării lecţiei. de munte). când se face fixarea cunoştinţelor învăţate. haşuri. să exprime realitatea obiectului din natură.15. tot harta. cunoaştere. Elevului i se cer sarcini de lucru pe materialul gata pregătit după care construieşte răspunsuri. cifre. îl completează. noţiunile mai abstracte.47 . . să citească şi să interpreteze harta.se mai scriu pe tablă. A citi harta înseamnă a cunoaşte mai întâi semnele convenţionale.desenul explicativ trebuie să fie clar. să localizeze pe hartă elementele din conţinutul lecţiei. respectiv. În prezent au apărut o serie de caiete didactice care însoţesc manualul. având o suită de desene. cursivă. Harta geografică este o reprezentare grafică. După identificarea pe hartă a elementelor solicitate. de ordin logic. lungime. orientare în teren. densitate.

5. de reciprocitate care există între diverse fenomene fizico-geografice sau economico-geografice. Cabinetul sau sala specializată trebuie să conţină hărţi. Pe folie învăţătorul poate desena din timp obiecte geografice. tablouri în culori sau alb-negru. pe căi ferate. apoi harta mută. hărţi executate de elevi etc. scheme. . respectând o poziţie favorabilă observării de elevi. alte materiale ajutătoare. ca loc de organizare a procesului de învăţământ. mai jos. deoarece pot fi văzute de întreaga clasă. Trebuie formată deprinderea la elevi de a localiza pe hartă. se aşează în stânga hărţii iar localizările vor fi făcute cu ajutorul unui indicator. În cabinet se pot organiza numeroase activităţi atât în cadrul orelor propriu-zise. la est etc. aparate de proiecţie (epidiascol. cât şi pe acelea ale fotografiilor. activităţi independente. O condiţie esenţială pentru eficienţă este localizarea celor observate pe diapozitive.5.6.indicarea corectă a râurilor. Alte cerinţe de lucru cu harta sunt: . Harta murală trebuie totdeauna raportată la hărţile din manual şi atlas. datorită pantei mari şi rocilor dure. etc. 5. retroproiector. o mică bibliotecă de specialitate. cât şi în cadrul activităţilor extraşcolare. adică de la izvor către vărsare. chiar calculator. sate) se vor indica după semnul convenţional şi nu unde este scrisă denumirea care ocupă o suprafaţă mai mare. plop. răchită se află de-a lungul apelor curgătoare. amplasat la "poarta" Deltei Dunării etc.15.. etc.aşezările (oraşe.4. scheme şi chiar întrebări. 5.15. mai ales la lecţiile de fixare şi consolidare. Tulcea este port la Dunăre. La clasă se pot utiliza hărţile din manual şi din atlasul şcolar. Diapozitivele întrunesc atât avantajul tablourilor. fiindcă pot fi arătate în număr mare. Folosirea terenului geografic în predarea geografiei are multiple aspecte metodicodidactice şi ştiinţifice pozitive în însuşirea activă şi temeinică de către elevi a cunoştinţelor geografice. călătorii imaginare (pe drumuri. termocentralele de la Rovinari şi Turceni sunt amplasate în apropierea bazinului carbonifer Motru-Rovinari etc. Terenul geografic Fiecare şcoală trebuie să aibă un teren geografic din care nu trebuie să lipsească platforma meteorologică. în sensul direcţiei de curgere a râului. Retroproiectorul şi diascolul pot fi folosite la toate tipurile de lecţii şi în oricare din momentele lecţiei.localizarea elementelor se face după punctele cardinale: mai la nord.15. aspectomat). ca de pildă: zăvoaiele formate din salcie. mai la sud. mai la dreapta etc.4. harta în bucăţele. .).4.48 Legăturile de ordin topografic sunt cele mai simple şi se referă la reprezentarea pe hartă a elementelor geografice care sunt redate şi intuitiv. diagrame şi grafice comparativ şi chiar schema lecţiei. sau mai concret.4. Cabinetul de geografie sau sala specializată Principala funcţie a cabinetului o constituie funcţia didactică. planşe. în loc de: mai sus. Legăturile de ordin logic indică relaţiile de interdependenţă. Procedeele de lucru cu harta sunt numeroase şi diferite: utilizarea ilustraţiilor. unde elevii sunt mobilizaţi să răspundă la ele. Diapozitivele şi foliile geografice Retroproiectorul este un aparat care ne prezintă pe ecran: fotografii. pe Dunăre sau râuri etc. cursurile repezi şi cu cascade ale râurilor şi defileele acestora se formează în zona de munte. legături simple între două obiecte: oraşul Arad este situat pe malul Mureşului în vestul ţării. . seratele se pot organiza aici etc.

Formele de lucru pot fi: . căi de comunicaţie. terenul geografic trebuie să îndeplinească următoarele sarcini metodico-didactice: . lectura suplimentară.să permită observarea. Platforma geomorfologică cuprinde.activităţi individuale (munca independentă. în principal. cum ar fi: platforma meteorologică.). lucrări practice la colţul naturii şi la punctul geografic. cu un bazin hidrografic (care foloseşte şi studiilor de hidrologie) şi. rezolvarea de probleme şi exerciţii. analiza şi experimentarea unei arii cât mai largi de fenomene şi procese din natură. învăţarea independentă.să contribuie la formarea unui sistem de priceperi şi deprinderi de cercetare ştiinţifică şi investigaţie independentă la elevi.să se coreleze şi să se acopere un număr cât mai mare de lecţii pe parcursul claselor IIIVIII. indicatorul meridianului şi paralelei locului etc. Ionescu. cercurile pe materii. de cercuri. Sectorul de hidrologie marină cuprinde macheta bazinului Mării Negre şi macheta unui bazin oceanic. meditaţiile şi consultaţiile. Punctul astronomic cuprinde: o serie de dotări şi aparatură. concursuri etc. turism. reduse la scară. vizite. Sectorul de apreciere a mărimilor poate cuprinde următoarele: stâlpi pentru aprecierea diferitelor dimensiuni verticale. efectuarea unor desene şi scheme. lecţia. un teren pentru modelare naturală. sectorul de hidrologie marină. studiul individual. dintre care menţionăm: indicatorul stelei polare. . ceas solar. detaliile reliefului. . Platforma meteorologică trebuie să cuprindă: termometre obişnuite. În acest ansamblu al formelor de lucru.49 Pentru a-şi îndeplini utilitatea ştiinţifică. psihrometrul şi higrometrul. vizita. termometru de maximă (gradat de la -30 la +50 oC). activităţi independente. Sectorul orizontului local este format din planurile machetă ale şcolii. teme pentru acasă. sectorul pentru măsurarea mărimilor. sectorul orizontului local. studiul în bibliotecă etc.activităţi frontale (lecţia. . formele de lucru pot fi grupate astfel: . constituind principala formă de activitate a relaţiei învăţător-elev. eclimetrul. unde se pot studia. studiul individual. astfel încât fenomenele însuşite la ora de clasă să-şi găsească o corespondenţă cât mai bună în realitatea din orizontul local sau în fenomenele studiate pe terenul geografic. . observaţiile în natură. . activitatea în cabinete şi laboratoare. la colţul viu. sectorul de geomorfologie. munca în laborator. termometrul de minimă cu alcool (gradat de la -45 la +45oC).). 1992).) (M. gnomon. educativă şi formativă. CAP. obiective industriale etc.forme de organizare a activităţii instructiv-educative extraclasă (activităţi de club. activitatea în cabinete sau sala specializată. lecţia are un rol important. Activitatea va fi dirijată în vederea formării priceperilor şi deprinderilor de lucru cu reprezentările la scară şi de aplicare a cunoştinţelor pe tot parcursul şcolarităţii. heliograf. diferite fenomene.). localităţii.să se axeze într-o măsură însemnată pe elementele şi fenomenele geografice din orizontul local şi apropiat. VI FORME DE ORGANIZARE ŞI DE DESFĂŞURARE A ACTIVITĂŢII DIDACTICE LECŢIA Pentru realizarea integrală şi eficientă a procesului instructiv-educativ este necesar un sistem cât mai cuprinzător al formelor sale de desfăşurare.forme de organizare a ativităţii instructiv-educative în şcoală (în clasă şi în afara ei). inclusiv cele ce sunt mai greu accesibile în realitatea înconjurătoare. barometrul aneroid. pluviometrul. . drumeţii. După locul de desfăşurare. vizionarea de spectacole etc. roza vânturilor. excursii. eventual. efectuarea temelor. Terenul se poate realiza în mai multe sectoare. termometre pentru măsurarea temperaturii solului. vizionări de spectacole etc. hidrografia. girueta şi anemometrul. o ladă cu nisip. excursia. gradate de la +55o la o -35 C. elaborarea compunerilor şi a altor lucrări scrise şi practice. higrometrul cu fir de păr.

în atelier. . algoritm. evaluare. cu autoreglare.lecţia de recapitulare şi sistematizare cu variantele: clasică. Ionescu. mijloacele de învăţământ. PROIECTAREA ACTIVITĂŢII DIDACTICE Proiectarea-conţinut. prin muncă independentă. Neacşu. Dar operaţia de clasificare a lecţiilor impune luarea în considerare atât a factorului constant (obiectivul fundamental-cel care determină tipul lecţiei). strategiilor de predare-învăţare. Obiectivele generale cuprind domenii şi tipuri de schimbări în concordanţă cu finalităţile învăţământului în general şi ale unui ciclu în special). Ionescu. dezvoltarea temei acasă. modelul Gagné.lecţia de formare de priceperi şi deprinderi cu variantele: clasică. un fel de "algoritm". vizite. . provocând în sfera bio-psihică a acestora o modifică în sensul formării dorite (M. fiecare lecţie purtând numele acestui obiectiv (M. Radu. munca în grup. pe calea unei activităţi intenţionate. I. I. în cabinet. verificare orală sau prin calculator. la ierarhizarea şi structurarea lor. a modalităţilor de evaluare a rezultatelor obţinute. Factorii variabili: obiectul de învăţământ. vizite. Aceste etape sintetizate sunt: a) Precizarea obiectivelor educaţionale Literatura de specialitate oferă mai multe orientări cu privire la finalităţile educaţiei. 1992). învăţarea prin expunere. teste docimologice. prin excursii. TIPURI FUNDAMENTALE DE LECŢII Drept criteriu în stabilirea tipurilor de lecţii este considerat obiectivul fundamental urmărit. 1995). "fundamental". locul lecţiei în sistem etc. Ionescu. . lecţie introductivă. Ionescu. Aceste tipuri de lecţii sunt considerate ca modele orientative care pot fi modificate şi nu ca tipare rigide în desfăşurarea lecţiei. o formă a procesului de învăţământ prin intermediul căreia o cantitate de informaţii este percepută activ de elevi. varianta alternarea predării cu fixarea.lecţia de verificare şi evaluare cu variantele: clasică. obiective specifice diferitelor obiecte de .2. Proiectarea activităţii didactice include un ansamblu de operaţii de elaborare anticipată a obiectivelor. utilizarea manualului. într-un timp determinat. 1992). utilizarea mijloacelor de învăţământ. strategie.50 Există mai multe definiţii ale lecţiei în funcţie de anumite criterii (conţinut. 1990. varianta clasică. Realizarea proiectării didactice conţine mai multe grupe de procese şi operaţii. V. mod de organizare). studiul manualului. . educativ. În studii şi articole de multe ori scopul este adesea asimilat cu obiectivul "central". 1992. formativ. complexitatea conţinutului. 1986): . Chiş. lucrări scrise sau combinate. Prin intermediul lecţiei se asigură predarea-învăţarea sistematică a conţinutului unei discipline şi realizarea obiectivelor acesteia. excursii. învăţarea prin recenzare.lecţia combinată cu variantele: lecţie introductivă în capitol. M. sistematice. el fiind informativ. în raport cu obiectivele operaţionale. Chiş. dobândirea inductivă. nivelul de pregătire al elevilor. 6. Cerghit. lecţia sinteză sau schemă. conţinut. precum şi a relaţiilor dintre acestea. teme practice. scopurile şi obiectivele educaţionale. 6. combinarea mai multor etape. etape. lecţia este definită ca unitate didactică fundamentală. modelul Gagné.lecţia de dobândire cu variantele: clasică. V. Robu. timp. prin lucrări practice. Didactica generală precizează următoarele tipuri şi variante de lecţii (I. pe lot. organizare). alteori corespunde celor trei dimensiuni ale procesului de învăţare. îmbrăcând forma idealului educaţional. strategiile de lucru de care dispune învăţătorul. prin fişe sau exerciţii. Privită ca o sinteză a elementelor sistemului de instruire şi educare (obiective. I. utilizarea mijloacelor de învăţământ. dar şi factorii variabili care determină variantele fiecărui tip de lecţie. utilizarea mijloacelor de învăţământ. (M.3.

menită pregătirii elevilor pentru achiziţionarea de noi cunoştinţe. noţiunile fundamentale (pentru proiectarea fiecărei lecţii). VII TIPURI ŞI FORME DE ACTIVITĂŢI INDEPENDENTE În funcţie de sarcina didactică dominantă. în vederea cunoaşterii efectelor activităţilor desfăşurate pentru perfecţionarea procesului instructiveducativ. c) Activităţi independente. Aceste activităţi sunt menite să furnizeze informaţii necesare "reglării" şi "ameliorării" activităţii didactice.51 învăţământ. în vederea antrenării elevilor la repetarea şi sistematizarea cunoştinţelor. prezentate în programele şcolare. de aplicare în practică a cunoştinţelor pentru formarea priceperilor şi deprinderilor.. se observă clasele de obiective cognitive (cunoaştere. culori) pentru realizarea de hărţi. întregului proces de învăţare. de concretizare. să participe pe tot parcursul lecţiei. atitudinale: să manifeste interes. temele şi lucrările pratice. obiective operaţionale au un caracter concret şi sunt realizabile în situaţii specifice de învăţare. Obiectivele operaţionale sunt: să descrie. etc. cele de interacţiune didactică. se selectează şi se ordonează ideile.lecţii de achiziţionare de noi informaţii. evaluare).lecţii de repetare şi sistematizare a cunoştinţelor. Carpaţii Meridionali-aşezare. să elaboreze o compunere etc. să localizeze. timpul de parcurgere (pentru proiectarea anuală). pentru consolidarea acestora. de comparare. Obiectivele afective. temelor. d) Stabilirea activităţilor de predare-învăţare prin care se urmăreşte în mod deosebit activitatea de învăţare a elevilor. se stabilesc elementele esenţiale. rezolvând corect toate sarcinile de învăţare. Scopul lecţiilor poate fi: informativ (dobândirea unui sistem de cunoştinţe despre ce trebuie învăţat: ex. nivelul de pregătire al elevilor. potenţialul lor de dezvoltare. înţelegere. în această etapă se precizează tipurile de învăţare. subcapitolelor. În sensul celor precizate distingem patru activităţi independente: a) Activitate independentă. formativ (dezvoltarea capacităţilor de observare. grupe). analiză. aplicare. . . pentru activitatea independentă.lecţii de verificare şi evaluare a rezultatelor şcolare. de scopul didactic fundamental. timpul de instruire. . metodele şi formele de evaluare adecvate. se definesc patru tipuri de lecţii: . e) Modalităţi de evaluare a rezultatelor obţinute prin care se stabilesc conţinuturile probelor de evaluare. să exemplifice. se organizează conţinutul pe sisteme de lecţii. structură. de analiză.lecţii de aplicare în practică a cunoştinţelor pentru formarea priceperilor şi deprinderilor. a căror funcţie principală este îmbogăţirea experienţei elevilor cu noi informaţii şi cu noi cunoştinţe. de generalizare. exerciţiile. CAP. b) Activitatea independentă. b) Cunoaşterea resurselor şi a condiţiilor de desfăşurare a procesului didactic presupune cunoaşterea condiţiilor didactico-materiale. Achiziţionarea de noi cunoştinţe se realizează prin: a) Munca independentă pregătitoare pentru predarea de noi cunoştinţe. c) Organizarea şi pregătirea conţinutului instructiv-educativ presupune delimitarea şi ordonarea capitolelor. d) Activităţi independente. . b) Munca independentă pentru dobândirea de noi cunoştinţe şi formarea priceperilor şi deprinderilor noi. să argumenteze. limite. strategiile didactice specifice. pentru verificarea şi evaluarea rezultatelor şcolare. educativ (stimularea dorinţei de a cunoaşte şi de a aprecia frumuseţile naturale ale ţării noastre). centralizarea informaţiilor dobândite până în momentul respectiv şi de ridicare la niveluri mai înalte de abstractizare şi generalizare. Obiective psiho-motorii: să folosească corect instrumentele de lucru (şablon. să explice. de citire şi interpetare a hărţii. sinteză. înălţime. curiozitate pentru aflarea noutăţilor.

al satului sau oraşului. dar şi cele diferite care definesc elementele geografice. 8. Important este ca efectuarea acestor lucrări independente. Mihăilescu a afirmat: "Orizontul local este unitatea de măsură a tuturor fenomenelor geografice. excursia geografică etc. pentru formarea noţiunii de orizont. la întrebările de pe tablă sau de pe fişele de lucru. Dintre multitudinea de teme (subiecte) ce pot fi date ca muncă independentă. constituind locul cel mai eficient pentru exemplificare şi experimentare.. elemente ale vremii şi climei.1. Aplicaţiile practice se pot realiza la fiecare temă: formele de relief. . Conţinutul activităţii independente poate fi variat şi depinde nu numai de scopul lecţiei. priceperilor şi deprinderilor. pentru a se convinge de exactitatea cunoştinţelor pe care le posedă elevii. VIII ACTIVITĂŢI DIDACTICE EXTRAŞCOLARE Aceste activităţi cuprind: orizontul local. observaţiile vor urmări linia orizontului atât într-un loc jos cu vizibilitate limitată.. Orizontul local constituie "laboratorul geografic" cel mai fidel unde elevii intră în contact cu lumea reală a obiectelor şi fenomenelor. De ex. cu reducerea corespunzătoare a dimensiunilor. Se vor face observaţii în mod comparativ pentru a se scoate în evidenţă trăsăturile comune. de obiectivele urmărite. .să răspundă în scris. vizita. desenarea pe caiet a planului unor obiecte. mijloace de orientare în spaţiu) impune deplasarea cu elevii în orizontul local din preajma şcolii pentru a se realiza imaginea. pentru înţelegerea cauzalităţii fenomenelor şi evoluţia lor în timp. Geograful V. . trăiri emoţionale şi sentiment de ataşament ale copiilor faţă de locurile natale. date la elevi. menţionăm: .2. din Europa etc. Odată cu primele reprezentări şi noţiuni geografice cuprinse în capitolul "Noţiuni de orientare" (orizontul. cu privire la orizontul şi linia orizontului. munte. CAP. Marele geograf G. aşezările omeneşti. precum şi depistarea eventualelor "lipsuri" în cunoaştere sau învăţare a celor predate la clasă.întocmirea de albume cu vederi din ţară şi din oraşul natal. Se realizează stări afective. . vizita geografică. cu prezentarea momentelor mai importante. ci şi de formele şi metodele folosite în cadrul acestei activităţi. oraş sau împrejurimi. Aceste reprezentări geografice se pot realiza şi în cadrul activităţilor didactice extraşcolare cum sunt: drumeţia. ape. conţinutul corect. concret şi durabil al noţiunilor respective. excursia. al casei părinteşti. Desfăşurarea activităţilor cu elevii în orizontul local accesibilizează trecerea de la gândirea concretă la cea abstractă şi invers. ORIZONTUL LOCAL-LABORATOR NATURAL DE APLICAŢII PRACTICE Orizontul local cuprinde o suprafaţă sau unitatea teritorială din preajma unei localităţi rurale sau urbane unde elementele cadrului geografic natural se îmbină cu componentele social-economice. la intuiesc la "faţa locului" însuşindu-şi fondul corect de reprezentări şi noţiuni ştiinţifice despre lumea înconjurătoare. punctele cardinale. drumeţia.fixarea punctelor cardinale pe caiet sau pe maculator. corectitudinea însuşirii acestora. .citirea unor lecturi geografice în vederea povestirii lor.52 c) Munca independentă pentru consolidarea cunoştinţelor.descrierea unor excursii făcute cu elevii în sat. cât şi într-un loc mai înalt cu deschidere largă (deal.". linia orizontului. Cu cele văzute în apropiere măsurăm tot ce aflăm despre ale ţării". respectiv omul şi activitatea sa.. să fie controlată de învăţător. DRUMEŢIA . studiu ecologic al mediului înconjurător etc.întocmirea planului clasei şi al şcolii. plante şi animale. câmp deschis) pentru ca prin exerciţiu comparativ să definească noţiunea de orizont în mod corect şi convingător. 8. Vâlsan afirma despre orizontul local: "orizontul local este cea dintâi patrie a copilului.

încheierea prin evaluarea şi valorificarea cunoştinţelor acumulate. . dar şi în orientarea profesională a acestora pentru viitor. Vizitele geografice folosite ca lecţii au o mare importanţă în instruirea şi educarea elevilor. . de a aplica în practică cele învăţate în lecţii. o instituţie.documentarea prealabilă. a interesului pentru studiul geografiei ţării şi a capacităţii de înţelegere a realităţii înconjurătoare. precizându-se foarte clar şi concret scopul propus. . o rezervaţie naturală etc. 8. EXCURSIA GEOGRAFICĂ Este cunoscută importanţa şi valoarea instructiv-educativă a excursiilor geografice. drumeţia organizată în vederea comunicării sau dobândirii de noi cunoştinţe ce asigură condiţiile necesare efectuării unor lecţii cu acest scop.3. excursiile pot fi: preliminare şi finale. VIZITA GEOGRAFICĂ Constituie o acţiune cu caracter instructiv-educativ de deplasare pentru a cunoaşte la faţa locului o localitate.evaluarea rezultatelor vizitei.stabilirea scopului şi a obiectivelor urmărite. Vizita se organizează. . fie la unul din obiectivele înscrise pe traseul unei excursii. . 8. în funcţie de conţinutul obiectivelor propuse excursiile pot fi: a) excursii pentru cunoaşterea componentelor naturale ale peisajului geografic.precizarea obiectivelor. Drumeţia este categorisită astfel: drumeţie introductivă (sau preliminară). pe jos care se desfăşoară în orizontul local. Realizarea acestor activităţi didactice trebuie să respecte etapele următoare: . de a ilustra şi exemplifica în mod concret achiziţiile teoretice.colaborarea cu administraţia unităţii de vizitat pentru desemnarea unor persoane competente care să îndeplinească rolul de ghid. .desfăşurarea vizitei propuse. ce se organizează înainte sau la începutul unor teme sau capitole şi urmăreşte pregătirea iniţială a elevilor. făcându-i să urmărească cu interes poziţia. ce contribuie la dezvoltarea simţului de observaţie a elevilor. cu scopul de a consolida şi fixa cunoştinţele. învăţătorul trebuie să parcurgă aceleaşi etape: . Prin lecţiile-excursie se asigură stimularea dorinţei de curiozitate de a descoperi noi fenomene şi elemente. trezirea interesului lor faţă de conţinutul sau fondul de probleme ce urmează a fi studiate. . Drumeţiile ca şi vizitele şi excursiile se organizează cu răspundere după planificare tematică. fie în localitatea natală.vizitarea în prealabil de către învăţător în unitatea care va fi vizitată pentru a se comunica data şi ora sosirii grupului. . Importanţa ei constă în aceea că învăţătorul dirijează observaţiile copiilor asupra comportamentelor mediului înconjurător.proiectarea şi selectarea itinerariului de parcurs. evoluţia şi diversitatea sau specificul acestora. priceperile şi deprinderile. monument istoric.desfăşurarea activităţii. pentru a observa cu atenţie exponatele unui muzeu. precum şi alegerea perioadei de desfăşurare. se face legătura dintre teorie şi practică. legăturile cauzale dintre ele. . drumeţia finală ce se organizează după încheierea predării unei teme sau capitol.53 Drumeţia reprezintă forma de deplasare de scurtă durată pe distanţe mici. .4. Anterior deplasării cu elevii la locul vizitei.documentarea asupra locului vizitei. Din punct de vedere didactic. numărul de elevi şi vârsta acestora şi a scopului urmărit.

probe practice etc. CAP. recomandarea este să fie grupate clasele a I-a cu a III-a şi a IIa cu a IV-a. Tipurile de lecţii în condiţiile activităţii simultane: .). la şcoală. ciclu de învăţământ. elevilor este mic. chestionarea orală. evaluarea are efecte pozitive. etapa a doua este desfăşurarea excursiei şcolare iar etapa a treia constă în evaluarea excursiei în clasă.gruparea unei clase mici cu o clasă mare dă posibilitatea învăţătorului să afecteze mai mult timp muncii directe cu clasa mică. care nu are formate deprinderile de muncă independentă. cu resursele utilizate sau cu rezultatele anterioare (I.funcţia de predicţie (prognosticare). elevii au nevoie de mai mult sprijin.54 b) excursii pentru cunoaşterea anumitor obiective social-economice şi culturale din peisajul geografic. în şcolile unde nr.oferă un feed back operativ Evaluarea cuprinde următoarele forme: evaluarea iniţială (la începutul unui program de instruire.funcţia de diagnosticare a activităţii desfăşurate prin cunoaşterea factorilor şi a situaţiilor care au condus la rezultatele constatate. c) excursii cu obiective mixte pe itinerarii mai mari (ca distanţă şi timp). pedagogice: . Evaluarea este definită ca un proces complex de comparare a rezultatelor activităţii instructiv-educative cu obiectivele planificate. de motivare. autoevaluare etc. IX EVALUAREA A evalua rezultatele şcolare înseamnă a determina în ce măsură au fost realizate obiectivele procesului instructiv-educativ şi eficienţa strategiilor didactice folosite.T. toate clasele intră în simultaneitate. FUNCŢIILE VERIFICĂRII ŞI ALE EVALUĂRII Sinteza funcţiilor fundamentale ale verificării şi evaluării (I. probele scrise. Radu. a hărţilor mute. apreciat ca o probă complexă dar se utilizează şi probe scrise. completarea tabelelor etc. 9. unde nu există altă situaţie. chestionarea orală. forma des folosită este testul docimologic. După indicaţia pedagogică. an. Funcţiile specifice. de stimulare ("întăriri pozitive". . .). probe practice ca realizarea unor mulaje. din partea învăţătorului pentru a se adapta în regimul şcolar. teste de cunoştinţe. .clarifică şi consolidează cunoştinţele acumulate care sunt sistematizate. se face prin examinări orale.1.funcţia de constatare şi apreciere a rezultatelor şcolare. în primul semestru. . X PROIECTAREA ACTIVITĂŢII DIDACTICE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL SIMULTAN Activitatea instructiv-educativă se organizează simultan cu două şi/sau mai multe clase. evaluarea sumativă sau cumulativă (de la sfârşitul unui capitol sau de perioadă şcolară-semestru. dictări şi compuneri geografice. Organizarea excursiei geografice necesită trei etape: Prima etapă constă în pregătirea teoretică a excursiei. realizarea de machete etc. probe scrise sau practice). evaluarea continuă sau formativă (care cuprinde următoarele modalităţi: observarea. Jinga.pentru elevi. evaluarea prin probe scrise. În condiţiile grupării claselor I-a şi a III-a este ideală din următoarele motive: . evaluarea prin probe practice. Ca metode de verificare şi evaluare a rezultatelor şcolare enumerăm: observaţia curentă. ca de exemplu exerciţii de completare a textelor lacunare.un alt avantaj este continuitatea la aceleaşi clase a învăţătorului. 1994): . de prevedere a desfăşurării activităţii în secvenţele urmărite. CAP. În special la clasa I-a. .. 1993). modelarea din plastilină.

iar la cealaltă alt tip de lecţie. iar la cealaltă se consolidează sau se recapitulează cunoştinţele învăţate anterior. lecţii în care la o clasă se învaţă cunoştinţe noi.55 - lecţii în care la o clasă are loc dobândire de cunoştinţe. lecţii de formare de priceperi şi deprinderi (consolidare) sau de recapitulare la ambele clase. .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->