Sunteți pe pagina 1din 10

Prof Petre Botezatu 

:
Politetea este ceea ce cred eu ca tu crezi ca eu cred despre tine !

Comunicarea – un proces continuu si dinamic ce nu se intrerupe.


Un schimb verbal de ganduri sau de idei. Proces prin care ii intelegem pe altii si altii ne
inteleg . Un transfer, un schimb, transmitere de informatii, interactiune, proces de tranzitie,
mecanism prin care se exercita puterea.
In comunicare desemnam 2 lucruri diferite :
 Comunicarea 1 – Un fenomen vast, infinit, care cuprinde intreaga existenta, in care ne
traim viata si care nu se va termina cand unul din noi moare. Proces continuu si
dinamic, ce are la baza atitudini care sunt intentionale si implica ideea de schimb.
Oamenii au o imagine in minte despre semeni. Animalele nu au acest tip de
reprezentare. Atribuim calitati.
 Comunicare 2 – Intamplarea / evenimentul care consta in faptul ca un personaj A ii
transmite un mesaj personajului B, Aspect discret al activitatii umane, are loc cand o
constiinta actioneaza asupra mediului inconjurator, astfel incat este influentata o alta
constiinta si in aceasta a doua constiinta se produce o experienta asemanatoare cu cea
din prima si a carei cauza se gaseste partial in cea dintai.
Paul Watzlawick Orice am face, nu putem sa nu comunicam  !
- atunci cand se spune ceva nu se poate reface imaginea de dinainte
- cuvintele nu se pot retracta
- timpul este ireversibil
Avem cunoastere impartasita, adica A stie x, B stie x, A stie ca B stie x, B stie ca A stie x…..
Instanta de comunicare este doar un segment din continuu vast al comunicarii si poate fi
analizata.
COMUNICAREA NU INCEPE SI NU SE TERMINA NICIODATA !
Inferenta in comunicare – practica a gandirii noastre ce ne ofera posibilitatea de a merge pe
scurtaturi in expresie si in intelesul ei
- ceea ce ne da posibilitatea sa spunem mai putin si sa se inteleaga tot, cateodata nimic
si spunem tot.
- seamana cu rationamentul

inferente in comunicare rationamentul


- inconstient - ocazional
- permanent - constient
- instantaneu (cu o viteza mare) - facut ca urmare a vointei (vreau sa
rationez)
- relativ lent
- consumator de energie

dpdv logic mintea noastra functioneaza in comunicare prin ENTIMEME (silogisme


incomplete)
O singura regula IN COMUNICARE NU EXISTA REGULI
Educatia in comunicare- conceptul de adecvare – o tinta pe care trebuie sa ne o propunem, pe
care nu stim niciodata daca o vom atinge vom fi fericiti daca am atins o si ptr care un
intelectual se straduie toata viata sa o atinga
Intelepciune – greu de definit, de atins , un fundament ptr adecvare
- foarte greu sa obtii intelepciunea si mai greu sa obtii adecvarea
Formarea individului in scoala nu vizeaza atat memorarea notiunilor, cat transformarea
individului intr-un comunicator social bun
- nu inseamna doar acumularea de cunostinte, ci de capacitatea de comunicare in
societate, intr un mod cat mai performant, avand drept scop transformarea individului
intr un bun comunicatror, care este mai lesne implicat in societate.
- Prin comunicare se atinge starea de TRIADA DE CUVINTE
 COMUNICARE
 COMUNIUNE
 COMUNITATE
Pe baza COMUNIUNII realizata prin COMUNICARE se constituie COMUNITATEA.
Fiecare individ intelege lumea prin prisma lumii moderne –Edward Sapir

CLASIFICARI ALE COMUNICARII

1. Dpdv canalelor folosite


 Comunicarea directa : adesea fata in fata
 Comunicarea mediata : adesea la distanta
 Comunicare orala
 Comunicare scrisa
2. Dpdv al mijloacelor folosite
 Comunicarea verbala
- ceea ce rostesc
 Comunicarea Nonverbala
- limbaj articulat nu este o forma de comunicare
- poate insemna foarte multe
- tot ceea ce foloseste la comunicare dar nu este verbal
- poate coordona intelegerea verbalului
- poate contrazice verbalul
- are o trasatura : este inteles la receptare numai pt ca este tradus instantaneu si
involuntar in verbal
- NU EXISTA GANDIRE FARA LIMBAJ
- Ca sa pot gandi nonverbalul are loc o transformare
- Tot ce percep in planul nonverbalului se transfera in verbal
- Nu este doar limbajul trupului
- Este extrem de vast prin multele subclasificari : proxemica (studiul distantei intre
individ si obiect) limbajul trupului (gesturi, posturi, mimica, pozitii), reactii fiziologice
(cand rosesti, misca privirea, tremura buza)
 Paraverbala
- modul de utilizare a verbalului, modul in care verbalul este produs
- nu poate exista in afara verbalului
- ritmul, pauze, ton, intonatie, intensitatea vocii, volumul vocii, viteza de rostire a
cuvintelor

3. Dpdv al dispozitivului comunicational


 Com. intrapersonala
 C. interpersonala
 C. de grup
 C. publica : - de masa, relatii publice, politica, teologica, moda etc
 Comunicare de tip 1:1 (unu la unu) a ->b ; b<-a : conversatie dialog
- comunicarea intrapersoanala ( de vb cu mn insami) si interpersoanala (2 persj
distincte)
- nu poate exista comunicare in afara existentei alteritatii
- incomunicare : pragul de care nu poate trece comunicarea, prag care vorbeste de
ireductibilitatea subiectivitatilor in comunicare (daca au 2 entitati nu le pot reduce la 1
entitate, ramane 1) – fiecare individ este vazut ca o subiectivitate ; ceea ce face prin
comunicare este o negociere intre subiectivitati ; subiectivitatile nu pot fi reduse  -
fara altul nu ai cum comunica ;
- comunicarea intrapersonala este posibila ptr ca sunt momente in care persoana se
dedubleaza, apar doua personalitati distincte – cu pareri contradictorii, iar cand
realizam dispare dublitatea.
 Comunicarea de tip 1 cu mai multi : comunicarea in grup : 15-20 de membri ;
- grupul este omogen dintr-un anumit pct d vdr : poate fi familia ;
- fiecare grup se aranjeaza in interior si isi pun la pct propriile modalitati de
comunicare ;
- N Goodman : cele 4 modalitati de abordare ale comunicarii:
 Interactionistul simbolic
 Perspectiva dramaturgica
 Spiritul social
 Etnometodologie = presupune dizolvarea cercetatorului in grupul respectiv
 Comunicarea mai multi cu mai multi : posibila in grup, toti participa la discutie,
teleconferinte, lucrul pe web pe acelasi obiect ;
- comunicarea de masa – distribuirea mesajului la un public care depaseste 20 de
persoane
- discursuri : comunicarea publica- politica, media, didactica, relatii publice

CONTRACTUL DE LECTURA

 Eliseo Veron
Contractul de lectura – relatie ce o putem observa cu totii intre cititorul presei si revista
presei ;
Contractul de om = concept preluat de la contractul de lectura ;
Contract -> desemneaza o situatie in care beneficiarul participa activ la activitatea
Initiatorului
Orice act de comunicare produce neaparat o legatura, daca legatura exista deja,
atunci fiecare act de vorbire o actualizeaza intr-un fel sau altul.
Receptorului nu-i propunem doar continutul, ci si o relatie pe care o numim
CONTRACT DE LECTURA – nu are in vedere ceea ce este spus, ci spunerea si
modul de a spune. Modalitatea de spunere consta in 3 elemente:
1. imaginea celui care vorbeste (enuntiator)
2. imaginea celui caruia ii este adresat discursul (destinatar)
3. relatia dintre enuntiator si destinatar

Comunicare – explicita : transmiterea unui mesaj catre cineva vizat


- implicita : se realizeaza in conditiile in care mesajul explicit este destinat unei alte
persoane decat cea vizata
Comunicarea -directa (se face in coprezenta participantilor, are avantajul ca se pot utiliza
si paraverbalul si pot avea in afara continutului vorbit si nonverbal)
-mediata (intervine un sistem tehnic, care realizeaza comunicarea )Aici se insris
comunicarea MEDIA (jurnalismul), are un impact serios, avem de-a face cu o institutie ce
prelucreaza informatii, masina de distributie a informatiei intr-o multime de exemplare
catre o multime, mesajul se construieste simultan, fiecare dintre indivizi stie ca in acelasi
moment foarte multi dintre indivizi fac acelasi lucru ca si tine, continutul ajunge la o masa de
oameni in acelasi timp, cresterea fortei de impact asupra fiecarui mesaj.
Orice mesaj din contractul de comunicare spune mai mult decat continutul mesajului
respectiv, pentru ca stim ca jurnalistii simt nevoia sa aleaga din imensul val de informatii ceva
care sa atraga atentia.
- Registrul limbii: te poti exprima in mai multe stiluri.
- Distinctia dintre raspuns si feed-back: nu poate exista comunicare in absenta alteritatii,
mai ales prin discursul verbal, avem o ineractiune intre subiectivitati, prin determinare
poti influenta anumite activitati/persoane.
Raspunsul:este o reactie la un discurs de acest fel, care este explicita si voluntara
(ala vrea sa dea un raspuns)
De foarte multe ori in loc de raspuns apare o altfel de reactie neexplicita involuntara.
Feed-backul este:-explicit (uneori mai important ca raspunsul)
-implicit
Un jurnalist trebuie sa stie sa surprinda feed-back-ul.
Analiza conversatiei :- presupune analiza tuturor elementelor ce compun conversatia
- este sustinuta tehnic de aparate

CUM COMUNICAM : SPERBER


Pentru a putea comunica indivizii trebuie sa foloseasca acelasi cod
Se intalnesc mai multe tipuri de semne :
- Semne grafice (reproduc o limba)
- Semne lingvistice ( au reproducerea lor scrisa)
- Semne verbale ( sunt orale, isi gasesc o reproducere in scris, stabilita prin conventii)
- Pictograme ( in limba chineza se numesc idiograme si reproduc de fiecare data o
idee, un concept si o imagine).
Scrierea: este un cod ce reprezinta un alt cod
Nu este o structura conventionala
Limba romana nu are o scriere anume, de-a lungul timpului a fost scrisa in mai multe feluri..
Semnele lingvistice: sunt semne apozitive in sistem si arbitrare ( Saussure), se
defineste prin apozitie la celelalte.
Sunetul pus intr-un anumit context are valoare pentru ca schimba cuvantul ( sensul)
Sperber:- arbitariu semnului lingvistic este cel care asigura sensibilitatea limbilor
pentru ca devreme ce nu exista la baza legaturii dintre ce semnifica si ceea ce este semnificat
nu va putea fi construit nici un argument rational.
Viziunea Saussuriana : plaseaza lingvistica intr-o stiinta noua, o stiinta despre semne,
pe care Saussure o numea semiologie.
Saussure vorbeste despre necesitatea semiologiei: “Este necesara aparitia unei stiinte
care sa studieza viata semnelor in sanul vietii sociale”.
Semnul lingvistic este alcatuit din doua elemente:
-semnificant(Sa), vehicul perceptbil al semnului
-semnificat(Se), continutul transportat de acel vehicul.
Ambele componente ale semnului sunt de natura psihica pentru ca semnul lingvistic cere
drept semnificant o imagine acustica, si ca semnifcat un concept.
-nu sunt entitati psihice, sunt produse ale scoartei cerebarle.
Limba ca sistem virtual de semne.
orice limba istorica este un sistem virtual de semne
fiecare semn lingvistic este alcatuit din doua entitati psihice, inseamna ca nu au existenta
concreta, gasindu- se pe creier.
Limba este un depozit virtual de semne lingvistice, de izoglose ( rostiri la fel,
asemanatoare)
Langue- limba existenta virtuala
Parole – totalitatea utilizarilor concrete ale limbii, concretul
“e tarziu”- o face perceptibila, o concretizeaza,o produce fizic.
Ne aflam in jocul virtual – actual. Virtualul se opune realului. Virtualul este si el real. Virtual
se opune concretului, actualului.

REPREZENTAREA

La baza comunicarii ramane aceasta forma de gandire a lumii – reprezentarea.


Serge Mercovisi-> in anii 60 a inceput sa publice lucrari consistente dsp acest mecanism al
reprezentarilor.
D Stoica: NU L NUMIM OM PANA NU A VORBIT! –obiectie la spusele lui Sperber.
Dan Sperber - un sens al frazei
- un sens al vorbitorului
Fraza – tine de lingvistica; este unitate a limbii, iar actualizarea / concretizarea frazei,
vorbirea(parole- Saussure) nu tine de limba, ci de comunicare, de interactiunea sociala.
Limba- un depozit virtual
Comunicarea, in sine -> inseamna concretizare, actualizare a unui segment din limba+ seg din
limba are o semnificatie, o valoare.
O fiinta poate fi numita om in momentul in care foloseste limbajul verbal, articulator.
Unitatea maximala ce cade pe__ limbii este fraza.
Continutul limbajului are sen si are o componenta situationala.
Diferenta intre limba si parole (instantele de limba) e destul de importanta. Un seg lingvistic
poate fi repetat intr o infinitate de stituatii pt a crea f multe sensuri. Dar fenomenul ca atare ala
actualizarii unui seg lingvistic ramane unic, enuntabil.
Enuntarea- producerea unui enunt;
- anunta un eveniment contextual, ce nu poate fi repetat;
Un anunt dureaza atat cat dureaza enuntarea lui. Este irepetabil. Este contextual, se produce
intr un context si produce efectul dat. In functie de context poate trimite un alt mesaj sau cu
un alt sens.
Fiecare enunt este unic. Repetat a doua oara este diferit.
Repetarea – este repetarea continututlui lingvistic, nu al enuntului.

Text Discurs
Fraza Enunt
Parole Langue

Zona incercarilor Zona imanentei

Contextul conteaza cel mai mult.

Setul lingvistic la Saussure


SEMNIFICANT si SEMNIFICAT

(CONTINUTUL) SI (O IMAG ACUSTICA)


-la nivel psihic

Arbitrariul semnului lingvistic – nu exista nicio legatura relationala intre semnificant si


semnificat. Este tezasia stabilitatii limbii. Limba nu o poti schimba pt k semnul este adecvat.
Saussure – semnificantul si semnificatul sunt ca cele 2 suprafete ale unei harti- nu poate exista
una fara cealalta.
SEMNUL – nu are existenta palpabila
- nu poate fi perceput de vreun simt
- la nivel psihic
- o entitate psihica formata din doua entitati psihice : conceptul (semnificat) si
imaginea acustica (semnificant)
A B

Semnul nu iese din cap, trebuie sa produc ca sa se produca.

S (sursa) -> C (codor semantic – cel care extrage sensul) -> E ------------ R -> D (decodor)
-> D (destinatar)

Astfel, se produce feed-back-ul- reactia ce echilibreaza sistemul. Este nevoie de o coeziune


intre viziune.

Relatia dintre semiotica si comunicare

Saussure: prevedea aparitia unei stiinte numite semiologie, care sa studieza viata
semnelor in viata sociala.Obiectul lingvistic este limba( nu limbajul) pe care el o desemneaza
ca mijloc de comunicare intre oameni.
Limba un sistem de semne utilizate in comunicare.
Multa vreme studiul semnelor insemena studiul stiintelor de semnificare, a modului in care
unui sistem i se atribuie un sens.
Charles.S.Pierce: este filozof, este cel care a redactat programul unui curent
filozofic-social”Pragmatismul”.El a enuntat o intreaga teorie pe care posteritatea o retine ca
pragmatism.
Semnul se desemneaza in functie de utilizarile si functiile lui:”Daca imi arati un semn
si imi spui la ce poate fi el utilizat , nu mai e nevoie sa spui nimic despre el”(Peirce)
Sistem – functie semn cu o semnificatie:” Dimpotriva avem un proces atunci cand
semnele unui sistem sunt puse la lucru pentru a produce fizic lucruri si utilizari practice”,
U.Eco
Peirce: „semne ca instituiri prin conventie, semnul sta in locul la ceva, pentru cineva,
in virtutea unei calitati, unei conventii”.
Saussure :”Semnul lingvistic este arbitrar”.
Peirce :”Daca nu imi spui la ce foloseste un semn, atunci degeaba mi-larati”.
Clasificarea lui Peirce,-sunt 3 categorii de semne:
 Iconuri
 Indice
 Simboluri
Semnele indiciale- se poate exploata relatiea dintre obiect si semnificat.
Charlles Morris instituie semiotica drept stiinta precisa, a avem de-a face cu o stiinta
care prezinta o interesanta tripartitie interna. Cele 3 subdomenii ale semioticii, fiind in
stransa legatura unele cu altele.
1. Sintaxa- acea parte a semioticii ce srudiaza relatia semnelor cu alte semne.Modul
de compunere a unor semne de intindere mai mari din semne de intindere mai
mica.
2. Semantica:- studiaza relatia dintre samne si obiectul lumii inconjuratoare. Modul
in care ni se arata un obiect din lumea inconjuratoare.
3. Pragmatica:- acea parte a semioticii ce studiaza relatia dintre semne si utilizatorii
de semne.
Semnele: constructia, relatia dintre semne cu alte semne, cu obiectul din lumea
inconjuratoare, cu persoana care le folosesc.
Pragmatica:- Un sistem de semne cu semnificatia lor impartasita si o cunoastere a
celuilalt(metaeprezentari)
Imi va spune ce semn sa aleg pentru ca efectul in comunicare sa fie maxim.
Morris a avensat si pe curentl filozofic numit „behaviorismul”.In societatea uman atotul se
bazeaza pe comportament (voluntar/involuntar), ce transmite masaje de tot felul din jur si
astfel comunicam.
Pragmatica lui Morris preia controlul behaviorist si prezinta comunicarea ca un
concept comunicational.
Semnul discursiv:are o dimensiune a semnificarii
Si o dimensiune a utilizarii
Tabelul lui Charles Morris( din cartea lui D.Stoica)

Mod de Mod de informati Evoluati Injonctiv(incitativ sistemi


semnificare utilizare v v ) c
Descriptive(designative X - - -
)
Apreciative(o evoluare) - X - -
Prescriptive - - - X
Formative(constiinte - - - -
filozofice)

Modul de existenta al discursului:e dat de tonalitatea dominanta (daca


predomina ascriptul informativ, atunci avem un discurs informativ, etc.)
Peirce imparte semnele in 3 categorii:
 Icon – un semn care si ar poseda caracterul semnificant chiar daca obicetul
sau nu ar exista;
- este un semn care se refera la obicetul pe care l denota doar in virtutea insusirilor
proprii pe care le poseda;
- nu are nicio legatura dinamica cu obiectul pe care il reprezinta, pur si simplu se
intampla sa semene.
 Indice – este un semn care si ar pierde pe data caracterul ce face din el un
semn daca obicetul sau ar fi indepartat, da nu si-ar pierde acest caracter in
absenta unui interpretant;
- semn care se refera la obiectul pe acre l denota in virtutea faptului ca este intr adevar
marcat de acest obiect;
- nu prezinta nicio asemanare obiectiva cu obicetul sau. Indicele este legat fizic de
obiectul sau cu care formeaza o pereche organica. Mintea nu poate decat sa conteste
aceasta legatura;
 Simbolul – este un semn care in absenta unui interpretant si ar pierde
caracterul ce face din el un semn.
- un semn care se refera la obicetul pe care l denota in virtutea unei legi, a unei
adocieri generale care determina interpretarea simbolului ca referindu se la acest
obicel
- un semn conventional;
- este legat de obiectul sau in virtutea idei pe care o are mintea care foloseste simbolul,
idee fara de care o astfel de legatura n ar exista.

Creierul are mai multe nivele de reprezentare:


NIVEL 1 – imaginile marcate de adevar, acre exista
NIVEL 2 – nu se pune probl val de adevar
- avem copiile imaginilor, deformate cu care operam si pe care le folosim pt a intelege
imaginile de pe primul nivel
- al doilea nivel este interpretarea reprezentarilor primului nivel
Goffman : Vrem sa pastram o imagine fata de ceilalti, pe care ne-o dorim sau sa mentinem
imagine ape care o au ceilalti dsp noi
Fata = linia de conduita pe care ceilalti ti-o atribuie. Sr contureaza in interactiune.
Comporatmentul responsabi ;l nu insemana cum te comporti fata de ceilalti , ci fata de tine.
Inadecvarea – duce la o figura jalnica
Figurare – modalitatea prin care inlaturam primejdia de a ne pierde fata caract principala
Increderea.
Exista 3 niveluri de responsabilitati :
- gafele, stanjenelile fara intentie
- intentia : jicniri din rautate, cu rautate
- jicnirile intamplatoare, din greseala
Ritual : se repeta in cultura, pt a arata cat de vrednica de respect e o persoana.Se repeta ceva
in cadrul aceleiasi culturi pt a vedea daca indivizii se comporta la fel.
Pozitia pe care trebuie sa ne o atribuim fata de cei din jur.
Gluma salveaza uneori fata ta si pe cea a interlocutorului.
Nu traim tipuri de situatii, ci situatii unice.
Grija de conduita ti o da comunitatea, tu trebuie doar sa ai grija de fata ta.
E. Coseriu – Introducere in lingvistica :
O stiinta trebuie sa defineasca, mai intai, pe sine insasi. Lingvistica antonim
cunoasterea limbii.
Un lingvist nu stie neaparat limba in care se specializeaza, deoarece el nu vede in acea limba
decat un obiect de studiu.
Filologie = critica textelor vechi ;
Lingvistul = limbajul textelor ;
Lingvistii idealisti identifica limbaj = poezie ( un lingvist german).
In realitatea concreta nu exista limbaj.
Izofoza= linia ideala ce delimiteaza actele lingvistice ale unui anbumit teritoriu si intr un
anumit secol.
NICIUN SEMN NU ARE ACELASI INTELES !
Legatura dintre cele 3 subdomenii ale semioticii :
 sintaxa
 semantica
 pragmatica –relatia dintre semne si utilizator

Sintaxa – modul de alcatuire a semnelor si relatiile dintre semne


- daca nu constr bine nu va exista un inteles ;
- Noam Chomsky – preocupat in anii 50 de ideea ca exista sintaxa independenta de
semantica. Colorless green ideas sleep furiously. Incolorele culori verzi dorm cu
furie.
- Nu putem extrage un sens, nicio idee de aici
- Se poate realiza dpdv sintactic a constructiei (total aiurea) corecta, iar dpdv semantic
sa fie nula.
Contextul s a schimbat si dupa 50 de ani fraza poate avea inteles.
1968 – rusii invadeaza Cehoslovacia.
Schimbarea de context aduce schimbarea de inteles.

Modelele comunicarii

Roman Jakobson(1896-1982)
Limba+parole:limbaj la Coseriu
Functiile limbajului:
 F.referentiala: este dezvaluit continutul referential al mesajului, acel ceva din
lumea exterioara la care mesajul face trimitere(ex:orice comunicare
informativa)
 F.poetica: pune accent pe mesaj ca atare,, ne spune cum este alcatuit acest
mesaj-ilustreaza imensa bogatie a posibilitatilor de expresie pe care le avem
-nu e intalnita doar in poezie ci si in comunicare (exprimari
frumoase, elegante, sugestiile si aluziile fine)
 F.emotiva:- face referire la atitdinea celui care vorbeste fata de ceea
ce spune si fata d ecel caruia i se adreseaza
Nu are lagatura cu emotia in sine, chiar si cel mai rece mesajpune n
evidenta conditia emitatorului.
 Functia fatica:se refera la canal, este cea prin care limbajul asigura
mentinerea in contact a intrelocutorului ex:”Alo, ma auzi?”.
 F.matalingvistica: limbajul ne pune la dispozitie mecanismele necesare pt a
„ne acorda” cu interlocutorii(ne asiguram ca folosim acelasi cod si acelasi
canal); cand limbajul vorbeste despre limbaj
 F.conativa:centrata pe destinatar
se refera la toate asepectele limbajului care tradeaza insistenta interlocutorului
de a crea un rspuns din partea destinatarului.
Supranumita si functia imperativa.
R.Jakobson nu a construit o schema a comunicarii ci o schema a functiilor limbajului, pe
care insa le descrie in relatia cu elementele orcarei instante de com.
Fiunctiile suntt ale libajului, dar ele pot fii reperate la nivelul canlullui, codului .
Emitator- este cel care face o activitate de enuntare de punere in concret a unei structuri
lingvistice.Enuntul e unic, definit fiind de context, este o efemerida.
Enuntul dureaza atat cat dureaza enuntarea lui.
Destinatar: fenomen al tranzactiilor mentale reprezentari, metarepezentari pt ca el se afla
mintea mea, eu pot sa identific ceva.
Valorile:-ceva ce merita sa stea drept criteriu in orientarea actiunii personale, sociale ddar
si in aprecierea actiunilor celorlalti.Ele sunt in general impartasite de membrii unei
comunitati culturale.
In plan real, social, nu e o diferenta a seurilor de valori, ci a ierarhiilor.

S-ar putea să vă placă și