Sunteți pe pagina 1din 4

ARIILE NATURALE PROTEJATE DE STAT DIN REPUBLICA

MOLDOVA
Republica Moldova are un mediu natural bogat din punct de vedere al diversitatii peisajelor si al
aspectului geomorfologic. Diversitatea peisajelor include terenuri de padure, stepa, luncile raurilor,
terenuri stancoase, acvatice, agricole si de alta natura.In urma exploatarii nechibzuite a acestor
terenuri ele au inceput sa degradeze sau, altfel spus , in urma impactului antropic necontrolat toate
componentele naturii – padurile, solurile, apele, stepele, luncile – au inceput sa-si piarda aspectul si
structura lor naturala de alta data. Au inceput sa dispara specii de plante si animale, iar multe din
ele au devenit rare si au nevoie de a fi protejate de stat.Din cauza degradarii componentelor naturii
a devenit necesar sa se ia masuri de protectie a mediului, ca societatea umana sa foloseasca
resursele naturale fara a aduce daune mediului ambiant. Astfel au aparut teritorii care au statut
special de protectie, care poarta denumirea de arii naturale protejate de stat.Fondul ariilor naturale
protejate de stat din Republica Moldova include urmatoarele categorii de obiecte si complexe
naturale:
a) rezervatii stiintifice - 5
b) parcuri nationale - in curs de organizare
c) monumente ale naturii - 1035
d) rezervatii naturale - 63
e) rezervatii peisagistice – 41
f) rezervatii de resurse - 13
g) arii cu management multifunctional–32
h) rezervatii ale biosferei – in curs de organizare
i) gradini botanice - 1
j) gradini dendrologice – 2
k) monumente de arhitectura peisajera – 20
l) gradini zoologice - 1
Cele mai importante arii naturale protejate, care sunt destinate in mod prioritar protectiei
mediului, sunt rezervatiile stiintifice. cestea sunt: Codru, Iagorlac, Prutul de Jos, Plaiul Fagului,
Padurea Domneasca. Ele fac parte din prima categorie a Uniunii Internationale de Conservare a
Naturii si au cel mai strict regim de protectie. Destinatia acestor rezervatii este de a proteja
ecosistemele naturale cu toate componentele mediului din cadrul lor, care includ specii de arbori,
arbusti si alte specii de plante, la fel si specii de muschi, licheni, ciuperci si intregul complex
faunistic. In rezervatiile stiintifice se efectueaza in mod obligatoriu investigatii stiintifice pentru a
studia procesele naturale si elabora bazele stiintifice de protectie a mediului.
Rezervatii stiintifice
Rezervatia stiintifica „CODRU” este o arie naturala protejata de stat de aspect silvic, amplasata in
partea centrala a codrilor seculari ai Republicii Moldova si are o suprafata de 5177 ha. Rezervatia a
fost fondata in 1971. Din cele 5177 ha, teritoriul acoperit cu paduri constituie cca 4 666 ha, sau 90%.
Predomina arboretele de gorun – cca 1800 ha, arborete de frasin - aproximativ 1800 ha, arboretele
de carpen – 460 ha, de stejar - cca 400 ha . Se intalnesc pe alocuri si terenuri acoperite cu arboret de
fag. Invelisul ierbos este determinat de gradul de inchidere a coronamentului arborilor si constituie
cca 30% din teritoriu. In rezervatie se intalnesc cca 1000 de specii de plante, dintre care o parte sunt
determinate ca specii rare . Din plantele vasculare peste 50 de specii sunt rare. Rezervatia serveste
ca depozit al genofondului padurilor central-europene.Lumea animala este de asemenea diversa si
bogata. Se intalnesc astfel de specii de animale cum sunt cerbul nobil, cerbul patat, caprioara,
mistretul, bursucul, jderul de padure, pisica salbatica, diferite specii de amfibieni, serpi si pasari. Este
de asemenea larg reprezentata clasa insectelor.Regimul de protectie asigura dezvoltarea populatiilor
fiecarei specii de plante si de animale, concomitent contribuie la cresterea numerica a
reprezentantilor fiecarei specii floristice si faunistice.
Rezervatia stiintifica „IAGORLIC”
Rezervatia stiintifica „IAGORLIC” a fost fondata in anul 1988 si are o suprafata de 836 ha. Este
amplasata pe malul stang al raului Nistru la varsarea afluentului sau Iagorlac in apropierea satului
Goian. Teritoriul rezervatiei consta din doua componente naturale principale – un sector de stepa de
peste 300 ha si un sector acvatic reprezentat de golful Goian - de aproximativ 250 ha . Se mai
intalnesc sectoare neinsemnate de padure, de lunca, versanti abrupti etc.Rezervatia a fost creata in
vederea conservarii speciilor de plante si animale specifice conditiilor de stepa si celor acvatice. Se
intalnesc peste 600 de specii de plante, inclusiv liane, semiarbusti, arbusti. Dintre speciile de arbori
predomina speciile de stejar, carpen, tei, din arbusti - macesul, porumbarul, scumpia si altele.
Complexul faunistic principal este cel din cadrul sectorului de stepa, in care se intalnesc specii de
tistari si alte rozatoare, din clasa reptilelor si amfibienilor se intalnesc diferite specii de serpi, soparle,
broaste. Este reprezentata clasa insectelor si, partial, cea a ornitofaunei (pasarilor). In sectorul
impadurit se intalnesc unele specii de padure cum ar fi caprioara, mistretul, veverita.
Golful Goian serveste ca un important habitat pentru dezvoltarea si reproducerea complexului
ihtiologic.
Rezervatia stiintifica ”PRUTUL DE JOS ”
Rezervatia stiintifica „PRUTUL DE JOS ” este amplasata in cursul inferior al raului Prut si are o
suprafata de 1691 ha. Ea cuprinde un important si valoros sector de lunca , in componenta caruia
intra lacul Beleu si o retea de balti care in ansamblu formeaza un ecosistem unical de importanta nu
numai nationala, dar si internationala.Vegetatia este reprezentata de o varietate mare de specii si
comunitati de plante vasculare. Sunt raspandite rachitisurile, sangerul, catina rosie, hameiul si altele.
Frecvent se intalneste trestia, iarba campului, pirul tarator, salcisurile. Este prezent plopul alb si cel
negru. In total se intalnesc cca 270 specii de plante vasculare.
Complexul faunistic este specific ecosistemelor acvatice care servesc ca loc de cuibarire a pasarilor,
iar in perioada migratiilor sezoniere acest ecosistem acvatic serveste ca loc de odihna si hrana a
pasarilor migratoare. Unele specii de pasari cum ar fi lebada, gasca sura, starcul sur si cel rosietic,
pelicanul, starcul mare alb si altele sunt ocrotite de stat.De rand cu importanta factorului ornitologic,
la fel de important este si cel ihtiologic. Au fost evidentiate peste 20 specii de pesti. Lacul Beleu
serveste drept mediu preferat de depunere a icrelor, pentru speciile de pesti care traiesc in lac,
precum si pentru speciile migratoare de pesti din Dunare. Se intalnesc astfel de specii ca crapul,
platica, vaduvita, salaul etc. Unele specii de pesti au devenit rare: platica de Dunare, bibanul - soare
si tiganusul. Mamiferele sunt reprezentate de urmatoarele specii: vidra, pisica salbatica, nurca
europeana, ondatra, dihorele negru, mistretul si caprioarele.Ecosistemul acvatic al rezervatiei este
apreciat unanim ca una din cele mai importante zone umede din Republica Moldova, care de rand cu
statutul de rezervatie stiintifica are si statut de zona umeda de insemnatate internationala.
Rezervatia stiintifica „PLAIUL FAGULUI”
Rezervatia stiintifica „PLAIUL FAGULUI” este amplasata in partea de nord a Inaltimii Codrilor si
reprezinta un ecosistem silvic reprezentativ care incheie zona de paduri codrene la latitudinile
nordice ale acestora. Rezervatia a fost fondata in anul 1992 si are o suprafata de 5642 ha. Teritoriul
rezervatiei prezinta interes din punct de vedere geomorfologic, botanic, al diversitatii de habitate
naturale si, nu in ultimul rand, din punct de vedere faunistic.Din cele 5642 ha, terenul impadurit
constituie cca 4640 ha. Mai raspandite sunt sectoarele de gorunete – cca 31 % din teritoriu,
frasinisurile alcatuiesc cca 21 %, carpenetele – cca 19 %.
Fagetele, care sunt cel mai mult raspandite aici, comparativ cu restul teritoriului republicii, alcatuiesc
cca 260 ha sau 5 % din teritoriul rezervatiei. Sectoarele cu stejar ocupa cca 230 ha sau aproximativ
4 % din teritoriu. De pe teritoriul rezervatiei izvoraste r. Bic, in bazinul caruia se afla si orasul
Chisinau.Pe teritoriul rezervatiei se intalnesc cca 900 specii de plante, dintre care plantele vasculare
alcatuiesc cca 640 specii, lichenii – cca 50 specii si alte specii. Din numarul total de specii floristice
77 au devenit rare, alcatuind aproximativ 33 % din speciile rare de flora spontana a Republicii
Moldova. Preponderent in aceasta rezervatie cresc astfel de specii ca malinul, perisorul, pana-
zburatorului, ferigile si altele.S-a constatat ca componenta floristica din cadrul teritoriului acestei
rezervatii este unicala.Rezervatia este interesanta si atractiva si din punct de vedere al complexului
faunistic.Aici vietuiesc multe animale mamifere, cum ar fi cerbul european, cerbul patat, cerbul
lopatar, sunt raspanditi mistretii, jderul de padure, bursucul, hermelina, veverita, pisica salbatica,
lilieci si altele. In lunca r. Bic este bine reprezentat complexul de entomofauna.Si in randul speciilor
faunistice sunt multe specii care au devenit rare, cum ar fi jderul de padure, hermelina, pisica
salbatica; din pasari – cucuveaua sau buha mare.
Rezervatia reprezinta in fond un depozit natural al unui numar substantial de specii de plante si
animale care au un regim strict de protectie.
Rezervatia stiintifica „PADUREA DOMNEASCA”
Rezervatia stiintifica „Padurea Domneasca ” este amplasata in cursul de mijloc al r. Prut si ocupa
lunca r. Prut pe tot intinsul ei din cadrul sectorului Glodeni si, partial, din sectorul Falesti, judetul
Balti, avand o suprafata de 6032 ha. In majoritate teritoriul rezervatiei este acoperit cu padure de
lunca sau, altfel spus, padure zavoi, care s-a pastrat cel mai bine dintre toate padurile de lunca de pe
teritoriul republicii.Din cele 6032 ha suprafata acoperita cu paduri constituie circa 3050 ha sau 52%
din teritoriu. Predomina arboretele de stejar – cca 18 %, de plop alb - 18%, salcie – 7 %, plop negru –
0,5 %, se intalnesc, de asemenea, rachitisuri, sectoare de plop tremurator, gorun, alun, paducel,
clocotici, sanger, vita de vie salbatica, liane si altele. In invelisul ierbos predomina racotelul, piciorul
caprei, lacramioarele. Primavara domina viorelele, brebeneii, toporasii, floarea vantului.In cadrul
rezervatiei s-a pastrat o retea de balti care servesc ca habitat al pasarilor de apa, inclusiv a celor
migratoare.Complexul faunistic este relativ bine dezvoltat. Mamiferele sunt reprezentate prin astfel
de specii ca cerbul nobil, caprioara, mistretul, bursucul, nevastuica, pisica salbatica, jderul de
padure, hermelina, vidra si alte specii.Ornitofauna este reprezentata prin specii de balta cum ar fi
viesparul, acvila pitica, acvila tipatoare, egreta mare alba. Dintre speciile migratoare se intalnesc
soimul dunarean, codalbul, acvila imperiala, vulturul pescar, cocostarcul negru, lebada
cucuiata.Speciile de amfibieni sunt reprezentate de broasca testoasa de balta, broasca gheboasa,
broasca de camp si altele. Este bogata, de asemenea, si entomofauna.Variatia speciilor floristice si a
celor faunistice in acest spatiu natural de lunca, confirma importanta lui ca depozit natural al
genofondului floristic si faunistic, pentru investigatii stiintifice, popularizarea cunostintelor si
educatia ecologica.
Rezervaţiile peisajistice (landşafturile naturale)
Rezervaţiile peisajistic- reprezintă nişte compexe naturale de mare valoare ştiinţifică,
ecologică, recreativă, estetică, instructivă, şi educaţională.
Ele sunt destinate menţinerii particularităţilor naturale ale acestor complexe şi unei activităţi
economice reglementate, au o deosibită şi pot servi drept laboratoare în natură drept pentru savanţi.
În prezent în Republica Moldova sunt luate sub protecţie 41 de peisaje cu o suprafaţă de 34200 ha.
,, La castel ”
Această rezervaţie peisajistică ocupă sectorul văii rîului Racovăţ pe o lungime de 5 km între satele
Horodineşti şi Brînzeni. Este un peisaj natural tipic de toltre. Stîncele toltrelor sunt crestate de forme
carstice de relief ca peşterile şi pîlniile crastice. Sub acţiunea agregării, eroziunii, a proceselor
eoliene si a celor carstice, pe alocuri în sînci au luat naştere forme mitice de relief care amintesc
diferite figuri, animale, castele oameni. Din stînci izvorăsc multe izvoare cu apă rece potabilă. Acolo
unde rîul Racovăţ întretaie şirul de toltre, el formează difileuri impresionante iar cursul lui rapid
zgomotos crează impresia unui peisaj montan. Malurile stîncoase ale văii Racovăţ sunt acoperite pe
alocuri de crînguri, grupr de arbori, stejar comun, cireş sălbatic, păr pădureţ; din arbuşti aici cresc
verigarul, porumbarul, păducelul; ierburile sunt reprezentate prin pulmonaria-pufoasă, strigoae,
crînceş, fragi, din plantele rare cresc popilnicul, straşnicul.
,, Suta de movile ”
Suta de movile este situată pe terasele văii bazinului cursului de mijloc al rîului Prut, lîngă satele
Avrameni şi Cubani. Despre Suta de movile pentru prima dată se pomeneşte în 1715 în lucrarea
Descrierea Moldovei de Dimitrie Cantemir. Cercetările savanţilor au arătat că aceste movile s-au
format în urma unor mari alunecări de teren. Peisajul Suta de movile se întinde pe o lungime de 7,5
km şi are o laţime de 2 km. Aici se întîlnesc multe izvoare care formează – În depresiunile dintre
movile – băltoace, bălţi, mlaştini, în carese deyvoltă o faună deosebită unde se întîlnesc: rogozul,
coada calului, pipirigul, rodul pământului, limba şarpelui. Din arbori – plopul alb, plopul tremurător.
Pe movilele mai înalte şi mai drenete cresc stjarul comun, arţarul, teiul, frasinul, cireşul sălbatic, din
arbuşti – salba moale, lemnul câinesc, alunul, cornul din liane, hameiul.
,, Saharna ”
În cursul de mijloc al bazinului rîului Nistru un deosebit interes prezintă peisajul Saharna, situat
lîngă satul cu acelaşi nume. Obiectele lui principale sunt masivele rifogene calcaroase stîncoase
străbătute de defileurile fermecătoare ale rîuleţelor Saharna şi Stahna. Cel mai frumos şi pitoresc
este defileul Saharna, a cărui adîncime este de 175 m şi care îţi face impresia unei prăpastii fioroase.
În albia rîuleţului Saharna s-au format 22 de cascade care provoacă murmurul lui zgomotos. Una
dintre aceste cascade are înălţimea de 4 m, lăţimea de 6 m care a săpat în pitră o adîncitură de circa
10 m. Versanţii verticali a defileului, sub acţiunea proceselor de dezagregare, carstice, eroziunii,
vîntului, sunt marcţi de numeroase nişe şi peşteri care au servit pentru omul primitiv drept primele
adăposturi naturale. În prezent aici locuiesc, păsări răpitoare, jderul de piatră, vulpi, bursuci, care
ziua şed în ascunzişuri, iar noaptea ies la vînat. În multe locuri versanţii stîncoşi sunt acoperiţi de
păduri: stejari seculari, arţar tătăresc, gorun, vişin turcesc, din arbuşti se întîlnesc scumpia,
păducelul, alunul, cornul. În aceste păduri vieţuesc căproare, cerbi, bursuci, vulpi, jderi.
Pe teritoriul acestui peisa s-au înregistrat o serie de vechi aşezări omeneşti din perioada antică şi
medievală. În stîncile landşaftului se observă si astăzi ruinele unor mănăstiri din secolele XII-XVII.
,, Trebujeni ”
Trebujeni este situată în vale rîului Răut. Ra include sectorul văii Răutului în formă de canion al
afluenţilor lui – Ivancea din dreapta şi Drăghiceni din stinga. Văile acestor rîuri se dezvoltă în calcare
sarmaţiene cu versanţi abrupţi, stîncoşi, împiestriţaţi de numeroase peşteri, pâlnii carstice, iar în
albiile lor lor s-au format vaduri şi cascade mic. Pe versanţii stîncoşi ai Răutului s-au păstrat unele
mănăstiri medievale săpate în pitară. Versanţii văilor sunt acoperiţi de gorun, vişin turcesc, păr de
pădure, carpen, frasin, arţar, cireş sălbatic, ulm. Din arbuşti aici cresc cornul, dîrmozul, sîngerul,
scumpia. Pe stînci se încălzesc la sore şarpele lui Eculap, şarpele cu abdomenul galben, şarpele
coronele, şopîrlr. Aici se află unul dintre cele mai preţiose monumente arhiologico-istrice: ruinele
oraşului-cetatea medieval Orheiului Vechi.
,, Ţigăneşti ”
Ţigăneşti este situat în apropierea satului cu acelaşi nume şi ocupă versanţii unui hîrtop care se
deschide în vale rîului Ichel în formă de amfiteatru. În partea inferioară a caestui hîrtop este o
mănastire. Pe versanţi se întîlnesc multe izvoare ce formează un pîrîiaş. Versanţii hîrtopului sunt
acoperiţi de păduri de gorun, stejar comun (unii arbori au vîrsta de 200-300 ani şi au o grosime în
diametru de 1 m ), carpen, arţar, maceşul, cornul.
,, Ţipova ”
Ţipova este situată în cursul de mijloc al rîului Nistru între satele Ţipova şi Horodişte. El includ
terasele Nistrului şi valea rîuleţului Ţipova şi are formă de canion cu adîncimea de 150-200 m. În
albia rîuleţului s-au format multe cascade. Pe versanţii canionului se găsesc forme de relief eulian,
forme carstice: peşteri, pîlnii carstice. Aici s-au păstrat ruinele unei cetăţi getice, iar în apropiere de
satul Ţipova – s-a păstrat o mănăstire. Vegetaţia scundă este reprezentată de comunităţi de
bărboasă, mai creşte cimbrul, jugărelul, lapele cîinelui. S-au păstrat trei masive de pădure arţar
tătăresc, arţar, jugastru, din arbuşti se întîlnesc cornul, alunul, scumpia, porumbarul.
In republică se planifică majorarea suprafeţei ocupate de rezervaţiile peisajistice naturale.
Acesta va contribui la restabilirea parţială a echilibrului ecologic şi la ameliorarea protecţiei mediului
înconjurător.