CHICUTA DI HARAU

FIMIRIDA FARÂLJEI ARMÂNJILOR

ANUL I NR. 1 AUGUST 2005 DIT BANAT
Director: Vasile TODI
DIMÂNDAREA PÃRINTEASCÃ
Di ma ghini 100 di ani,
veaclia „Dimândare Pãrinteascã",
arãdãpsitã poetic di C.Belemace,
armaºi trã noi armânili, rugãciune
murmuratã seara nãinte di culcare,
imnu di ambãrbãtare tu multili dzâli
furtunoasi þi nî suntu daþi s-li
bânãm, cântic di tinisire hãrioasã a
strãauºilor, tu puþânili a noastri
dzâli sirini.
Furtuñi greali, trã
nespuneari, nî aputrusirã º-tu añi di
cându C. Belemace îºi doarmi
somnul trã totna tu murminþili
armâneºti di Bituli -singurlu loc
cari aduþi aminti azî º-di populu a
nostru-. Trapsim mulþi. Fum
avinaþî, ncliºi, strãmutaþi, deportaþi.
Mulþi hoari nî si arsirã; alþi nî si
asparsirã. Ma limba nî u afirim, u
Redactor ªef: Victor ENACHE
CHIRUTA CASÂ
Rugãciunea
apãrãm ºi nu nî si asteasi. Tu suti di amirãreascã
ñili di casi armâneþti dit tutã lumea Tatãl a nostru cari eshti-n tser,
s-avdi „marseileza" armânã. Tu s-ayiseascã numa a ta,
revisti, cãrþî, limba nî si scrii. ªutaþi s-facã vrerea a ta, ashi cum ãn
culturali armâneºti (vlahi) îºi tser shi pisti loc;
tinisescu limba, cântiþili, adeþili, pânea a noastrã atsea di tute
portul. Limba scrisã, cânticlu cu dzãlile, dã-ne-o a nauã astã-dzi
muzica ºi zborlu armânescu pi shi nã ljiartã stepsurile a noastre,
piricliu. Trã s-nu chiarã lipseaºti s-
discuri ºi caseti agiungu tu multi dupã cum ljirtãm shi noi
u anviþãm ºi la scoalã. Aestã easti
casi di armâni ºi la mulþî oamiñi stipsitsilor a noshtri;
azî aþea ma mari Dimândare
nviþaþî europeni: latinofoni, shi nu nã du pi noi la cãrtire ma
Pãrinteascã. Ti aestâ va s-cãftãm
grecofoni, slavofoni, germanofoni nã aveaglje di atsel arãu.
pânã va nî si da dascãli cari, la tuti
etc. cari nî agiutã s-apãrãm limba di Cã a ta easte amirãriljea shi
ºcoalili dit Europa iu anveaþã
chireari. puterea
ficiori armâni, s-li anveaþî º-limba
Ari ndriptati profesorlu Tatãlui shi a Hiljilui shi a
a noastrã armâneascã trã s-nu nî
R.Rohr. Azî, cându dzuã di dzuã, Spiritului Sãntu
agiungã blãstemlu dit
tineretlu easti bombardat di ºcoalã, tora shi totuna,
„Dimândarea Pãrinteascã".
radio, televizor, presã etc. cu limbi shi tu eta a etelor.
Vasile BARBA
xeani (albaneza, greaca, slava, Amin
Freiburg - Germania
germana. etc.) limba nî easti tu mari

Dimãndarea pãrinteascã El ãn vatra-lj pãrinteascã

Pãrinteasca Dimãndare
Nã sprigiurã cu foc mare
DIMÃNDAREA Fumealja s-nu-sh hãriseascã;
Di fumelj curunj s-nu bashe
Frats di mumã shi di-un tatã, PÃRINTEASCÃ Njic ãn leagãn si nu-nfashe.
Noi, Armãnj di eta toatã.
Cari-sh lasã limba-a lui Cari fudze di-a lui mumã
Di sum plocile di murmintsã S-lu-ardã pira-a focului, Shi di pãrinteasca-lj numã,
Strigã-a noshtri bunj pãrintsã: Fugã-lj doara-a Domnului
Si s-dirinã yiu pri loc,
"Blãstem mari s-aibã-n casã Shi dultseamea-a somnului!"
Cari di limba-a lui s-alasã. Sã-lj si frigã limba-n foc.
Constantin BELEMACE

Câtse «Chicuta di harau»?

Tu bana unui omlu poa's hibâ unâ dzuâ, unâ sati, tsi tsi eram unoarâ: Mariana Bara, mushatâ shi mult învitsatâ, Stere
sâ-lji arâmãnâ tu minti cãt va bânedzâ. Cãndu ma multi Samara, tinjisit shi gioni, Constantin Grasu, mintimen shi mult durut-
achtãri lucurji ul hârâsescu, le-adunã tu mintea lui, shi- sãnt uaminlji tsi-apreasirâ lunjina nâdjia.
lji arâmãn aclo tutâ bana ca Cu aici deadun fu nâ altâ chicutâ di
un ljicur di lunjinâ, câtâ cai harauâ la Dudeshti shi ninga unâ harauâ
va sâ-s toarâ atuntsea cãndu lji-u suflitu mari la Variash, jiu nu nâ minduim vloarâ
greu sh-njiguros, s-toarâ la „chicuta di cã va s-aflãm ahatâ moabete de-a noastrã.
harauâ„- ca la un shopat djiu sh-tradzi Sh pisti tuti aisti nâ shi fânurisi shi
putearea tsi hinji di la strãpãpãnji. Gicã Hagi, tsi vini Timishoara dip tu a
Ashe vru Dumidzã s-hibâ sh-ti noi, tsea oarâ, ca nâ duchiri cã nãdjia noastrâ
cã putum s-dunãm tu putsãnji dzãlji nu s-asteasi.
lucâri tsi nu li featsim tru multsâlji anji Tuti aistji, tu un chirorlu ahãt shcurtu,
tsi tricurâ pi ningã noi, tru nâ scutidzi tsi cu ahãtâ prucupsjirji, adârarâ aistâ
va nâ doarâ cãt va bânãm. chicutâ di harauã, tsi ma-s hjim icano, va-
Fu prota oarâ di n-dunãm cu chir uadâram shopat, flumin dipus pistji tutâ
Max Demeter Peyfuss (pãpãnljii a lui armânamea cai situasâ eastji di zboarâlji
sãntu di Moscopolji), omlu aistu durusit sh di limba al papu sh-a lji mumji.
cu nauli hãri, gioni aleptu prãxit, tsi vini cu pripsita-lji nicuchirâ,di Tu dzãljilji pisimi cai va hjinâ tuts s-avets tu casjii sânâtatji multâ shi
nâ tinjisirã sh-nâ hârâsjirã cu opsea shi spunearea lor. Chicuta di haraua tsi alâncsi tu meslu tu cai s-amintinã Hritsolu.
Fu prota oarâ di n-adunãm cu aleaptâ sojii di Bucureshti si S-vâ sji amintî Hristolu-n casâ!
Custantsa, oaminji tsi n-adusirâ umutea cã deadun va adârãm s-him Victor ENACHE
ADRESA INTERNET:
2005

ANUL I/Nr. 1 (1) ANDREU/ DECEMBRIE http://www.geocities.com/fimirida;

e-mail: fimirida@yahoo.com;
CHICUTA DI HARAU
ANDREU 2
FIMIRIDA FARÂLJEI
ARMÂNJILOR DIT
BANAT
Pârmithi - Isturii - Cântiþi Nr. 1 (1) 2005

La valea di Ianina S-tsãnji minti...

S-tsãnji minti lãi hiliu cã pit chirorlu
Câmbãnlji bâturâ cu jãljiuri,
Plândzeau tuþ aushlji, sh-cu iei tut laolu;
Cã limba va chiarâ pit cãljiuri.

Avem pârintsâlji, aushlji chirurâ

Sh-pârintslji va chiarâ shi iei
Sh-cum trec, un dup-alant nâ spidjurâ
S-tsânem di limbâ sh-di obicei.

S-dutsem armâneshtili zboarã pit lumi,

S-him djonji shi-di limbâ s-tsânem,
S' vâ acrishtem cu dorlu di papi shi di muni,
Di cântic sh-pârmiti tsi-avem.
La valea di Ianina S-tsãnji minti lãi hiljiu cã paplu-ausheadsâ,
Una moaºe maº plânzea, S-tut tsi zburashti s-invets,
Perli din cap º'arupea, Shi s-ljiai di hâbarii ahãt cat bâneadsâ,
Daule palme º'Ii bãtea C-ausljii sãnt tut tsi avets.
Valea maº'o plãcãrsea: - Fã-mi te vale, cama 'ncoa,
- Ta sã 'mi trec di Ianina, Aushlji vâ-nveatsã armânestilii zboarã,
- Ianina, hoarã di furi. Vâ cãntâ, mushatsâ s-acrishets',
- Sum blestemaþi-li di muri S-tsãnji minti lãi hiljiu cã unoarâ,
- Îmi vãtãmarã ficiorlu ameu: Aushji va câftats' shi nu va-li-avets'!
- Ma º'o-aflã de Dumnezeu! Victor ENACHE
- Cãpidan, ca un aslan.
- Nu 'ni jilescu arma lui,
- Mã 'ni jilescu niata lui.
NJEL UMPLUT
CU YIANOMATI SI
, ARIZ:

Angucitori Njel ântreg; 500 g ariz; yianomatli di la njel (matsâli,

Tata nica nifaptu, Hiilu la Dumnidzã traptu. (Foclu ºi
fumlu)
Loclu tut Iu alagã ª-dit loc nu-s minã (Mintea)
Ia-u, ia-u ºi... nu-i. (Scînteaua)
Una bisearicã fãrã intrare Hiarbe di lumea ce
are.(Curcubeta)
Dzace stringu º-dauã plângu. (Muldzearea)
Lale u agudeaºte ª-teta zghileaºte. (Timpîna)
Dzace fraþî cu plocili-n cap (Dzeaditli)
Tahina pi patru, ti prîndzu pi dauã, seara pi trei.
(Omlu)
Un auº cu barba tu loc (Praºlu).
Oili lãi pi cîmplu albu Care li paºte li cunoaºte. (Literli)
La cicioari ariºcllitoari, dinapoi poartã cusoari,ºi pri
cap un cheaptin º-ari. (Cucotlu)
Oasi nu are, oasi frîndze (Limba)
Ce treace pri-n hoarã/ ª-nu-l bagâcãnili oarâ? (Negura)
Suflit nu ari, suflit Ilia. (Tujechea)
Cîndu are apã, domnul bea vinu, cîndu nu are apã,
domnul bea apã. (Moara)
Coarni am ºi bou nu-ni hiu am sumar, nu hiu gumar;
imnu ºi scriu ºi dascãl nu hiu. (Zmelciul)
pânticlu, splina, inima, buretslji) fãrã hicat; 250 ml
untulemnu; 200 g tseapã; chiper arosh; sari.
Mãyiripsearea: njelu ntreg s-talji la pântic, matsâli s-
shutsã, s-aspealã ghini cu sari shi s-herbu ãntredz deadun
cu alanti yianomati. Dupu tsi hearsirã s-ascot dit apã shi s-
dinjicã cama njits, s-tsârgãsescu tu tighani cu untulemnu
sh-cu tseapã dinjicatâ. Arizlu s-aleadzi, s-aspealã, s-
astricoarã shi s-toarnã pisti mãcarea di yianomati. S-
adavgã niheamã apã (200 ml), s-hearbi niheamã pânã s-
chearã dzama. S-ameasticã, s-adavgã chiperlu sh-sarea shi
s-minteashti ghini mãcarea. Mãcarea adratã s-bagã nuntru
tu njel, s-coasi njelu cu hir albu shi s-uidiseashti tu tavã. S-
andreadzi cireaplu s-ardã ghini shi s-bagã tãvãlu tu cireap
pi pirustii. S-ancljidi ghini cireaplu ti fridzeari ghini 1-1
1/2 sihati. Cãndu easti etim adrat, s-ascoati tãvãlu cu njel,
s-bagã pi masã, s-discoasi, s-ascoati mãcarea di nuntru tu
un vas cama mari, njelu s-talji icã s-arupi cumãts.
S-andreadzi masa cu stulitsi, mãcarea s-mãcã cu
bunela sh-carnea cu mana.
Aestã mãcari s-adatrã tu sãrbãtori (Pashti), la isuseri, la
turnarea-a nveastãljei atsea noaua sh-la alþi arãdz
armãneshtsã.
Stere STAVROSITU
 (
PICATURA DE BUCURIE

)
)
REVISTA A COMUNITATII ARMÂNILOR DIN BANAT

,
Director: Vasile TODI Redactor ªef: Victor Enache
Se pare cã am mânã de DE CE "PICÃTURA DE BUCURIE"?
Eternitatea naº bun la facerea
cuvântului gazetelor. Revista pe care
o þineþi în mânã, este a treia
În viaþa unui om, întâmplãri,
dintr-o zi, dintr-o orã, rãmân în
frumoasã ºi învãþatã, Stere
Samara, dãruit si vrednic,
în ordine calendaristicã. În minte toatã viaþa. Când o seamã Constantin Grasu, deºtept ºi cu
de asemenea întâmplãri îi bucura dragoste de neam ei au aprins
1990 am tipãrit prima revistã a aromânilor din România fãclia speranþei.
nespus, le aduna în mintea lui, ºi,
postbelicã, „Deºteptarea” . Apoi, câþiva ani mai târziu, în acolo rãmân pe vecie ca o Cu toþi aceºtia a fost o nouã
condiþii de excepþie, am tipãrit „Magazin” revistã a scânteiere feericã la care se picãtura de bucurie la Dudeºti ºi
românilor de pretutindeni. Spre bucuria mea ºi a întoarce mereu, când sufletul îi încã o bucurie mare la Variaº,
cititorilor, ambele trãiesc. ªi asta, într-o þarã mai este greu, se-întoarce la unde nu ne-am gândit niciodatã
buimãcitã decât o cireadã de vite speriate de fulgere ºi mai „picãtura de bucurie ",ca la un ca vom întâlni atâþia de-ai noºtri,
izvor nesecat de putere ce parcã e cu simþire ºi dor de neam.
sãracã decât o fântânã secatã. Într-o þarã în care nici 10% ªi, ne-a mai bucurat, tocmai
rãmas de la strãmoºi.
din totalul gazetelor aflate pe piaþa româneascã în '90, nu Aºa a vrut Dumnezeu sa fie, în acele zile, venirea lui Gicã
mai trãiesc. de am putut sã facem în puþine Hagi la Timiºoara, ca un semn cã
„Picãtura de bucurie”, este revista comunitãþii zile, lucruri, pe care nu le-am nãdejdea noastrã nu s-a stins.
Armânilor din Banat. Am acceptat sã o îngrijesc din trei izbândit în mulþi ani care au Toate aceste întâmplãri
motive. Unul, este acela cã redactorul ºef este un om de trecut pe lângã noi, într-un dumnezeieºti, într-un timp atât de
întuneric care o sã ne doarã atât scurt, au fãurit aceastã picãturã
toatã isprava ºi un poet remarcabil. Un om pe care îl voi de bucurie, pe care, dacã vom fi
cât vom trãi.
propune în viitorul apropiat, în funcþia de vicepreºedinte A fost întâi, prima întâlnire cu vrednici o vom transforma în
al Uniunii Scriitorilor Macedo- Români. Apoi, faptul cã domnul Max Demeter Peyfuss fântânã pentru a astâmpãra setea
eu însumi aparþin acestui neam a cãrui genezã creºtin- (strãmoºii domniei sale se trag neamului dornic de a auzi ºi citii
ortodoxã este de origine direct apostolicã. ªi în fine, din Moscopole), Omul acesta vorbele ºi limba strãmoºilor.
dãruit cu toate harurile, învãþat ºi De Sãrbãtorile Sfinte care vin,
pentru cã eu cred în eternitatea Cuvântului. sã aveþi în casa multã sãnãtate, ºi,
ales, venit împreunã cu distinsa-i
Oameni buni, vremile trec ºi se schimbã ºi noi odatã cu soþie, ºi care, ne-au onorat cu Picãtura de bucurie, care a
ele spunea Lothar I, nepotul lui Carol cel Mare împãratul prezenþa ºi spusa lor. Afost prima rãsãrit în luna în care s-a nãscut
germanic al Occidentului. Dar sunt ºi lucruri ce pot pãrea întâlnire cu neam ales din Hristos, sã vã aducã bucurii. Mult
la început perisabile, dãruite efemerului, dar care, privite Bucureºti si Constanta, oameni succes.
prin prisma obiectivã a vremii, se dovedesc perene. Ridicã ce ne-au dat speranþa, cã Sã vi se nascã Hristos în casã!
unii palate ºi nu rãmâne piatrã pe piatrã de-a lungul împreunã o sã reuºim sã devenim
ce-am fost odatã; Mariana Bara, Victor ENACHE
vremurilor. Strâng alþii comori ºi se îngroapã cu pantofi de
unicã folosinþã. Doar cuvântul e veºnic! Scris fiind, el
supravieþuieºte ºi unui cataclism nuclear. Cuvântul e viu. Din agenda comunitãþii
Odatã aºezat pe albul hârtiei, el nemureºte fapte ºi În ziua de 14 ianuarie 2006, va avea loc Marea Sãrbãtoare a
întâmplãri. Tristeþi ºi bucurii. Trecerea noastrã pe acest tuturor armânilor din Banat, în localitatea Variaº, la Cãminul
pãmânt. cultural. Oaspeþii vor fi aºteptaþi, începând cu ora 6 am.
Vasile TODI Coordonator al evenimentului este domnul ªirli Dumitru (tel.-
0743477074-sau 0256-387981), ajutat de o echipã inimoasã ºi
harnicã.
Þine minte... Nu în numãr stã puterea, dar, aºteptãm sã fim cât mai mulþi.
Sã þii minte, fecior, cã prin vreme, Preþul unui tacâm este de 350.000 lei vechi.
Clopote bãteau cu durere,
Vãzând pe bãtrânul cum geme, Comitet de iniþiativã Timiºoara: Belu Octavian, Caxi Dan,
Cã limba pe drumuri îi piere. Strãmoºii s-au dus spre o lume mai bunã.
Pãrinþii s-or duce, azi, mâine ºi ei Capsali Sorin, Cociu Marius Dogariu Eugen, Dogariu Octavian,
ªi toþi încearcã mereu sã ne spunã Enache Victor. ªtefu Cãtãlin, Todi Vasile, Toza Sterian ºi
Sã þinem de limbã ºi de obicei. Alexandru Todi.
Sã duceþi frumoasele vorbe prin lume,
Vrednici de limb-armâneascã. Comitet de iniþiativã - Dudeºti: Mita Hristu, Pundichi Nicolae,
Sã creºteþi cu respect de papi ºi de mume, Capsali Aurel, Capsali Adrian, Pavlov Bogdan, Chervasitu
De tot ce au sã rosteascã. Nicolae, Belu Gheorghe Liþa Mihai, Chirvasitu Gheorghe.
Þine minte, fecior, ca papu se trece,
Si ceea ce-þi spune sã-nveþi,
Sã ºtii cã odatã iþi vei da seama, Comitet de iniþiativã - Variaº: Cociu Cristu, ªuca Anastasie,
C-aceasta e tot ce aveþi. Rabota Ion, Lola Ion, Kerestes Liliana, Zaica Petre, Zaica
Bãtrânii vã-nvaþã o limbã de doruri, vrãjitã, Constantin, Dina C. Marius, Tumba Avram, Cociu Gheorghe,
Vã cântã sã creºteþi frumoºi. Cociu Anastase, ªirli Dumitru.
Cândva cãutându-i feriþi de ispitã, Comitet de iniþiativã - Jimbolia: Poþa ªtefan, Poþa Alexandru,
Nu-i veþi gãsi niciunde pe moºi! Victor ENACHE Mamca Marius.
PICÃTURA DE BUCURIE
DECEMBRIE 4
REVISTÃ A
COMUNITÃÞII
ARMÂNILOR DIN BANAT
În jurul împãratului Nr. 1 (1) 2005

Cate poºtalã ilustratã circulatã din 1906 Armâni din Avdela

A A A A
R R
M M
R R
  M M
N N Â Â
I I N N
I I
D D
I I
T N D D
I E
Z T
 R T A
M E Marele celnic Zega
A C
O Z
N U R I
I T A

Ansamblul de dansuri armânesc

din Dudeºtii Noi Bãtrânã cu nepotul ei
Reºiþa 1948

Alexandre, armânamea easti slozmâ ti-anihisari...

Armâni la mormântul Marea Adunare Popularã

lui Sina - Viena 2005 de la Eschibaba - 27 August 2005

Tineri din Banat, alãturi de Tânãr armân iniþiat Armâni pe drumurile Europei
Gheorghe Hagi ºi Aurel ªunda în tainele dansului strãmoºesc