"Sa fie azi pace inlauntru.

Ai incredere ca esti acolo unde e locul tau, unde e n

evoie de tine. Nu uita de posibilitatile infinite care se nasc din credinta in t
ine si in ceilalti. Foloseste darurile pe care le primesti, care iti sunt date,
si da in countinuare altora dragostea pe care o primesti. Fii multumita de felul
in care esti tu, asa cum esti. Lasa aceasta intelepciune sa patrunda adinc, pin
a in maduva oaselor si daruieste sufletului tau cintec, muzica, dans, rugaciune
si libertatea de a iubi. Asta exista pentru noi toti."
http://carminatoader22.hi5.com raluca bruneta: http://princess-ana-marya.hi5.com
Tratamentul naturist al nevrozelor
Nevrozele sint tulburari provocate, in special, de stres. Tensiunea permanenta s
labeste sistemul nervos si ne tine la granita unor descarcari nervoase. Acumular
ea si mentinerea de durata a emotiilor negative poate suprasolicita sistemul ner
vos incit acesta cedeaza. De aceea, sintem nevoiti sa ne adaptam noilor conditii
de viata cu ajutorul reorganizarii psihicului. Majoritatea terapeutilor spun ca
putem sa ne tratam si singuri de nevroze. "Cea mai buna metoda este munca vazut
a ca placere si nu ca mijloc de supravietuire, increderea in vindecare si folosi
rea unor ceaiuri medicinale care sa ajute sistemul nervos. Astfel, furtuna emoti
onala negativa se poate transforma intr-o forta creatoare. Pentru aceasta este n
evoie de multa vointa, precum si de sustinerea rudelor si a celor apropiati", ne
-a spus terapeutul prahovean Fanica Voinea Ene. Pentru tratamentul naturist al n
evrozelor, acesta foloseste un "ceai de baza", din frunze si fructe de paducel (
4 parti), frunze si fructe de afin (3p), frunze de urzica (2p), papadie (1p), sc
oarta de salcie (1p), flori de sulfina (1p) si talpa gistei (1p), la care adauga
tincturi specifice pentru fiecare forma de nevroza. Tratamentul dureaza timp de
6 luni, in trei reprize. Nevroza astenica Se caracterizeaza prin astenie, cefal
ee, tulburari de somn, oboseala la trezire, imposibilitate de concentrare, nehot
arire, lipsa de energie, atentie deficitara, priviri in gol, vise chinuitoare, i
ritabilitate, furnicaturi in membre, nevralgii. In ceaiul de baza se pune tinctu
ra 10 la suta (10 g plante la 100 ml alcool), cite 1-2 lingurite la cana, din ta
lpa gistei, radacina de angelica, radacina de ghintura si fructe de coriandru, i
n parti egale. Se ia de 2-3 ori/zi, cu 30 minute inaintea meselor principale, ti
mp de 6-7 saptamini, cu 1-2 saptamini de pauza inainte de a trece la urmatoarea
repriza. Nevroza anxioasa Se manifesta prin neliniste, spaima, insomnii, frica d
e moarte, sufocari, palpitatii, transpiratii, ameteli, tremuraturi cu racirea ex
tremitatilor, crampe abdominale, senzatie de oprire a inimii, fotofobie, ipohond
rie. In ceaiul de baza se pune tinctura 10 la suta, 1-2 lingurite la cana, din t
alpa gistei, flori si frunze de paducel, radacina de valeriana, conuri de hamei
si flori de levantica, in parti egale. Remediul se ia dupa acelasi program ca la
nevroza astenica. Nevroza viscerovegetativa Mai este denumita si nevroza cardia
ca, datorita rezonantelor sale cardiace accentuate. Se manifesta prin insomnii,
tahicardie, respiratie superficiala intretaiata de oftat, dispnee, bradipnee, du
reri precordiale, balonari abdominale, constipatie. In ceaiul de baza se pune ti
nctura 10 la suta, cite 10-30 de picaturi, din aceleasi plante ca la nevroza anx
ioasa, la care se adauga fructe de chimion si ruscuta de primavara, in parti ega
le cu celelalte ingrediente. ••• In toate cele trei situatii, tratamentul se completea
za cu ulei de levantica (10-30 de picaturi in putina apa calda, de 2-3 ori/zi, c
u jumatate de ora inainte de masa), macerat de orz verde cu miere, drojdie de be
re, macerat de aloe, otet de mere, bors de tarite si oua de prepelita, in cure d
e 1-2 saptamini pe luna.
TRTulburarile metabolismului fosfo-calcic (spasmofilia, hipocalcemia si tetania)
SANATATE | 10 Septembrie 2008 - 09:54 | Numar vizualizari: 3088 tipareste | trim
ite unui prieten | trimite prin Yahoo!
Smasmofilia este dezechilibrul in metabolismul fosfo-calcic (scaderea calciului
si a magneziului si cresterea fosforului din sange), caracterizat prin: contract
uri involuntare ale tuturor muschilor, tulburari respiratorii, palpitatii, senza
tia de prabusire, invinetirea la fata (cianoza), neliniste sau anxietate. Boala
poate sa apara la copiii mici, rahitici (mai ales primavera) si la adultii care
prezinta aceleasi dezechilibre intre minerale. Anxietatea si stresul pot determi
na, de asemenea, crizele de spasmofilie, iar starile de nervozitate refulate le
pot exacerba. Exercitiile de respiratie sau respirarea intr-o punga de plastic (
ce asigura imbogatirea sangelui cu gaz carbonic si diminuarea contractiilor musc
ulare involuntare) sunt metode utile de diminuare a efectelor bolii in timpul cr
izelor sau in momentele imediat premergatoare acestora. Tratamentul alopat presu
pune administrarea de preparate pe baza de calciu, precum si evitarea sau combat
erea traumelor psihice. Hipocalcemia reprezinta scaderea concentratiei calciului
din sange mult sub valoarea de 9-11 mg/100 ml, apreciata drept normala, ca urma
re a hipofunctiei glandelor paratiroide, care regleaza metabolismul sau in organ
ism. Valorile sunt, in general, mai crescute la barbati decat la femei si au ten
dinta de scadere usoara odata cu varsta sau cu unele stari patologice sau fiziol
ogice (hemoragii, sarcina, alaptare, menopauza). Manifestarile hipocalcemiei sun
t variate, pe masura diversitatii rolurilor jucate in organism de acest oligoele
ment. Bolnavul prezinta tulburari digestive (balonari, colici abdominale, dificu
ltati de deglutitie), neuro-psihice (senzatie de amortire a mainilor si furnicat
uri, contractii musculare spontane, crampe, convulsii, senzatie nemotivata de li
psa de aer, crize de transpiratie inexplicabile, dureri de cap intense, stari me
lancolice, tulburari de concentrare etc.) si sexuale (scaderea libidoului si a p
otentei), care-i afecteaza calitatea vietii. In formele severe, caracteristice s
unt lipotimia (lesinul este prezent in cca 63 % din cazuri) si tetania (uneori,
contracturile prinzand si musculatura aparatului respirator), simptome ce pot pu
ne in pericol chiar viata bolnavului. Tetania este o hiperexcitabilitate neuromu
sculara, manifestata prin contracturi spastice, dureroase ale muschilor membrelo
r si ai fetei, asociate sau nu cu manifestari hiperestezice (furnicaturi, amorte
li) si cu spasme generalizate sau viscerale, localizate la nivelul cailor respir
atorii superioare (esofag, laringe) sau ale tubului digestiv (stomac, intestin),
care pot determina crize psihice nespecifice cu caracter anxios depresiv. Daca
nu este congenitala, tetania poate fi consecinta unei insuficiente a glandelor p
aratiroidiene sau a unei tulburari a metabolismului fosfo-calcic, manifestat pri
n scaderea concentratiei de calciu din sange (hipocalcemie) si din urina (hipoca
lciurie), concomitent cu cresterea continutului de fosfor sanguin (hiperfosfatem
ie). Boala, care afecteaza predilect femeile ce alapteaza, precum si persoanele
supuse unor intoxicatii cu nicotina sau cafeina, cu unele medicamente (morfina)
sau diversi poluanti (fosfor, plumb) se manifesta prin demineralizari osoase (de
calcifierea smaltului dentar, unghii friabile), tulburari trofice ale formatiuni
lor ectodermice (piele uscata, hiperpigmentatie, par subtire si decolorat) si af
ectarea grava a vederii (cataracta).
cura cu argila timp de 3luni, se face cura cu grau incoltit 4-5 linguri pe zi, m
inim 3 luni. Se consuma zilnic o salata de cruditati din: radacina de telina, mo
rcov, putin mar, putina zeama de lamaie, o legatura de patrunjel la care se adau
ga doua linguri de orez fiert. Salata nu se consuma cu paine. Se recomanda urmat
oarele vitamine si saruri minerale: Mg, Ca, vitamina B. Se vor consuma: grau, ta
rate, bors, ovaz, orz, porumb, cartofi, sfecla, spanac, polen, varza, laptuca, u
sturoi, argila, migdala dulce, piersica. Se va elimina carnea din alimentatie si
se va tine regim naturist. Seara se va bea chefir. Se renunta la macris, spanac
, stevie, din cauza acidului oxalic. In Formula AS, august 1997, se da reteta: 5
lamai cu coaja se taie bucati si se amesteca cu 5 linguri de miere poliflora, i
ar compozitia se toarna peste 5-6 oua de tara intregi, cu coaja, bine spalate. S
e lasa la macerat 7-14 zile, pana cand coaja oului devine moale. Ca vas pentru m
acerat, se va folosi un borcan legat cu tifon la gura. Dupa cele 7-14 zile, se s
cot usor ouale afara, iar compozitia se va folosi zilnic, dimineata si seara, in
ainte de masa, cate 1-2 linguri, pana se termina continutul. Dupa scoaterea oual
or, borcanul se tine in frigider. Se repeta timp de 1 an, din 3 in 3 luni (4 ret
ete). Nu se consuma cafea, tigari, se mananca mult lapte, oua, branza, si se bea
apa minerala cu Ca, Mg si Fe. Primele semne apar dupa 1 luna, dar faceti cura i
ntreaga.
Spasmofilia este o manifestare a unei furii interioare intense si refulate. Cel
afectat are multe ganduri negative pe care este incapabil sa le exprime si le in
abuse in sine insusi.
Spasmofilia apare în situaţii de stres puternic, oboseală, stil de viaţă dezordonat, ceartă
conflicte în familie şi apare cu precădere în copilărie şi în tinereţe. Cum se manifestă A
rţeli, furnicături, tresăltarea muşchilor. Un exemplu foare cunoscut de toţi este atunci c
and spunem: „mi se zbate ochiul“. Dar spasmele apar la orice nivel al corpului: buze
(tresaltă muşchii la nivelul buzelor), tub digestiv (fiind una din cauzele constipaţi
ei sau diareei), în perioada premenstruală când în organism au loc modificări care favoriz
ează crizele - laringe şi esofag (senzaţia de sufocare şi de nod în gât), spaţiile închise
uce la dificultăţi de respiraţie. Persoanele care au crize de spasmofilie, au probleme
cu somnul: insomnie, somn agitat şi neodihnitor, coşmaruri frecvente. Criza de spas
mofilie variază ca durată şi intensitate. Ce putem face - un regim de viaţă sănătos şi orga
- consumarea de fructe şi legume - plajă, soarele ajută la fixarea vitaminei D în oase
- educarea minţii prin autosugestie. Deseori bolnavii trăiesc cu o teamă permanentă că vor
avea o criză şi sunt într-o permanentă alertă: „dacă mi se întâmplă acum“. De multe ori, î
poate declanşa criza. Această teamă nemotivată sau imaginată poate duce chiar la atacuri d
e panică. - în timpul unei crize este recomandat să se respire într-un spaţiu foarte mic şi
chis: într-o pungă, într-un recipient sau chiar în căuşul palmei, dacă nu avem altceva la î
Spasmofilia nu este o boala in sine, ci o stare caracterizata prin hiperexcitabi
litate neuromusculara. Cu alte cuvinte, la persoanele care se confrunta cu aceas
ta problema (majoritatea femei), muschii si nervii sunt in permanenta gata sa re
actioneze. Explicatia: sistemul lor neurovegetativ (implicat in toate functiile
importante ale organismului) produce prea multe influxuri nervoase. In aceasta s
ituatie, in intregul sistem muscular sunt propulsate in permanenta adevarate des
carcari electrice. Desi manifestarile sunt neplacute, uneori chiar spectaculoase
, sunt lipsite de gravitate. Simptomele, desi intense si neplacute, sunt inofens
ive Simptomele de care se plang cel mai frecvent femeile care sufera de spasmofi
lie sunt tremuraturi, furnicaturi in varful degetelor, in brate, gambe sau fata,
senzatie de nod in gat (din cauza contractiei muschilor faringelui), amorteala
la nivelul buzei superioare sau a limbii, tresariri involuntare ale pleoapelor,
crampe la stomac, dureri intestinale. Poate aparea si senzatia de stransoare la
nivelul pieptului, simptom ce nu are de-a face cu vreo problema cardiaca, dar si
manifestari psiho-emotionale: iritabilitate, anxietate, scaderea libidoului, st
ari depresive. Unele femei fac adevarate crize de spasmofilie, care le lasa stoa
rse de vlaga. Specialistii afirma ca aceste crize, uneori cu manifestari impresi
onante pentru cei din jur, sunt consecinta unui exces de descarcari electrice, d
eclansate de stres, furie, teama, emotie puternica, ingrijorare excesiva. In tim
pul crizei de spasmofilie apar, in afara de simptomele fizice descrise mai sus,
manifestari precum: contractii musculare violente si incontrolabile, palpitatii,
bufeuri de caldura, respiratie accelerata, transpiratii abundente, apatie, senz
atie de sfarseala, slabiciune a membrelor. Aceste crize, mai mult sau mai putin
intense, dispar de la sine, dar sunt cu adevarat epuizante si deseori infricosat
oare pentru persoana in cauza. De unde vine problema? In ce priveste cauzele spa
smofiliei, parerile specialistilor sunt impartite. Unii sustin ca vinovatul numa
rul 1 este stresul: problemele profesionale, responsabilitatile mari, ritmul de
viata extrem de alert, neintelegerile din familie, grijile pentru traiul de zi c
u zi explica de ce tot mai multe femei sufera de spasmofilie. Si este un lucru b
ine stiut ca nu suntem egali in fata stresului, ca fiecare reactioneaza in felul
sau. Unele persoane traverseaza mai usor situatiile stresante pe cand altele, d
impotriva, sunt coplesite. In acelasi timp, insa, exista medici care afirma ca a
ceasta tulburare este cauzata de lipsa de magneziu, care poate da nastere unei h
ipersensibilitati la stres (magneziul fiind un mineral care joaca un rol esentia
l in reglarea activitatii sistemului nervos). Fie ca e vorba de o cauza sau alta
, specialistii sunt de acord privind ideea ca sistemul neurovegetativ (adica mus
chii si nervii) este centrul acestor simptome neplacute. Desi crizele de spasmof
ilie sunt adeseori benigne si dispar de la sine, femeile care se confrunta frecv
ent cu asemenea simptome sau constata ca manifestarile le afecteaza negativ viat
a cotidiana trebuie sa se adreseze medicului, pentru ca este posibil ca in spate
le acestor manifestari sa se ascunda o afectiune serioasa: o tulburare in activi
tatea tiroidei, hipertensiune, tulburari de ritm cardiac, depresie… Un diagnostic
dificil de stabilit Pentru a pune diagnosticul de spasmofilie medicul va sta de
vorba indelung cu pacientul. La prima consultatie, acesta va efectua un examen c
linic minutios, in cursul caruia va verifica reflexele persoanei, apoi va cauta
un simptom particular, semnul lui Chvostek, care consta in contractarea buzei su
perioare in momentul in care obrazul este lovit usor cu ciocanelul de reflexe. T
otusi, acest semn, multa vreme considerat a fi singurul tipic spasmofiliei, poat
e exista si la persoanele care nu au nimic. Concluzia este ca diagnosticul de sp
asmofilie nu este usor de pus, pentru ca nici o analiza sau investigatie nu-i pe
rmite medicului sa afirme cu siguranta ca este vorba de acest sindrom. Nici doza
rea sanguina a magneziului nu este concludenta, deoarece in sange nu circula dec
at 1% din cantitatea totala de magneziu din organism. Asadar, oricine poate sufe
ri de spasmofilie, dar poate avea un nivel normal de magneziu in sange. Medicul
ar putea recomanda efectuarea unei electrocardiograme, pentru a verifica daca nu
exista vreo tulburare cardiaca. Sfaturi pentru a depasi criza de spasmofilie In
momentul in care simtiti ca incep sa apara primele semne (furnicaturi, senzatie
de sufocare), asezati-va pe scaun si respirati lent (umflandu-va cu aer abdomen
ul, nu toracele). Daca starea de rau nu dispare, respirati lent, timp de cateva
secunde, intr-o punga de plastic sau de hartie. Scopul este de a inspira un pic
de gaz carbonic, care va atenua consecintele hiperventilatiei (respiratiei prea
rapide) induse de criza de spasmofilie. Purtati intotdeauna la dvs. un comprimat
de magneziu, pe care sa-l puteti lua in asemenea momente. Informatii utile Ce n
e spun expertii Primul pas in tratament: un nou regim de viata Un stil de viata
echilibrat Nu exista un tratament unic pentru spasmofilie. Pentru a combate acea
sta tulburare trebuie asociate mai multe solutii. De exemplu, un stil de viata e
chilibrat, evitarea tutunului si a alcoolului, practicarea regulata de exercitii
fizice, suficienta odihna, combaterea stresului. De la caz la caz, medicul poat
e prescrie un supliment cu magneziu sau il poate indruma pe pacient catre un psi
hoterapeut. Cura cu magneziu De obicei, in suplimentele nutritive, magneziul e a
sociat cu vitamina B6, care ii sporeste actiunea. Necesarul de magneziu este mai
mare la femei in perioada premenstruala, in timpul
sarcinii si a perioadelor de stres intens. Alimente bogate in magneziu sunt semi
ntele de dovleac, spanacul, ciocolata, migdalele, avocado, bananele, murele, alu
nele, orezul, usturoiul, fasolea alba. Gestionarea stresului Stresul face parte
din viata de zi cu zi, dar nu este intotdeauna „nociv". Insa, atunci cand sta la o
riginea acelor crize de spasmofilie care „iti inmoaie picioarele", este nevoie sa
se ia masuri pentru combaterea lui. Cele mai multe dintre femeile care sufera de
spasmofilie sunt persoane care tin totul in ele, care nu-si exprima sentimentel
e, temerile, ingrijorarile, care sufera in tacere. Or, atunci cand tacem, corpul
vorbeste pentru noi. Daca nu reusiti sa va eliberati singura de stres apelati l
a ajutorul unui psihoterapeut. Acupunctura Aceasta metoda alternativa de tratame
nt poate da rezultate bune, fie singura, fie in completarea unei cure cu magnezi
u. Se recomanda de obicei sa se apeleze la acupunctura in perioadele in care sim
ptomele se manifesta mai mult, caci permite evitarea crizelor. Infuzii de plante
Passiflora, valeriana, teiul si levantica sunt plante cu efecte sedative. O inf
uzie bauta seara inainte de culcare poate fi de mare ajutor. Si sunatoarea este
recomandata in cazul in care isi fac simtite prezenta simptomele depresiei. Calm
ante In cazul in care semnele anxietatii se inmultesc, medicul poate prescrie un
tratament cu anxiolitice pentru o perioada scurta de timp, de exemplu atunci ca
nd este nevoie sa se depaseasca o situatie dificila sau extrem de stresanta.
Pentru ca nu voi putea sa raspund fiecarui pacient ,voi posta schema de tratamet
data de dl Florin, pe care am urmato cu succes.Tin sa mentionez ca acest tratam
et nu este universal valabil si ca depinde de starea de boala/sanatate a fiecaru
ia dintre voi..Tratamentul consta in: Regimul alimentar va cuprinde zilnic: sala
te de sfecla rosie,morcovi,telina,mere,miere pliflora,grau incoltit,4-5 prune us
cate,tarate de grau, si bisaptamanal ficat sau rinichi de vita la gratar. Medica
mente,infuzii,tincturi; Dimeneata:Vitamina B1 si B6 (tonic nervos) cate o pastil
a pe zi,calciu lactic in lunile septembrie-aprilie inclusiv.Vitamania a +d 2 (ca
te o pastila), cat se ia si calciu.In cazul problemelor cu inima se ia aspacardi
n 1/2 pastila.Infuzie de ciubotica cucului,cresonul izvoarelor,macris marunt,coa
da calului,coada soricelului, sunatore,talpa gastii si urzica in parti egale.Se
foloseste o lingurita amestec de plante la o cana cu apa fiarat 30 sec.se bea o
cana cu ingitituri mici. La pranz:1/2 aspirina si o tableta mica de glucoza (dac
a aveti hipoglicemie),o lingurita de tinctura de:radacina de valeriana,talpa gas
tii,leurda,sunatoare si paducel.Vitamina E 15 zile da si 15 zile nu maxim 3 luni
pe an. Seara:1 pastila Extraveral sau Meprobamat (la nevoie),fier si vitamna C
(cand nu se ia calciu) daca sunt probleme de respiratie.fierul se dozeaza in fun
ctie de nevoi.Se bea infuzie de ;talpa gastii,cresonul izvoarelr,roinita,paduce
(cu totul),macese, suntoare si conuri de ha,ei in parti egale.se foloste o lingu
rita amesctec l ao cana cu apa fiarta un minut,se strecoara si se bea 1/2 cana c
u 0 ora inainte de culcare. Multa sanatate,
• • •
Fobia sociala
Introducere factori de risc Tratament
Tratament
Tratamentul fobiei sociale se bazeaza pe psihoterapia de tip comportamental- cog
nitiv si doar secundar pe medicamente. Plecand de la premisa ca disfunctia biolo
gica incriminata in fobia sociala este la nivelul serotoninei, atentia cercetato
rilor s-a indreptat asupra acelor medicamente care ii regleaza metabolismul. Din
tre toti inhibitorii recaptarii de serotonina (SSRI) numai paroxetina (Seroxat,
Paxil, Arketis) si-a
dovedit eficacitatea. Efectele ei benefice de ameliorare a anxietatii in situati
i sociale sunt evidente doar pe durata tratamentului si se adreseaza mai curand
pacientilor care se tem ca simptomele anxietatii vor fi remarcate de cei din jur
si ii vor pune in situatii delicate. Paroxetina nu modifica tendinta de autoapr
eciere negativa a propriei persoane si nici deficitul de abilitati sociale (nede
zvoltate sau pierdute in timp din cauza neexersarii lor). Sa nu uitam ca in spat
ele fiecarei persoane cu fobie sociala exista o lunga istorie de evitare a conta
ctelor sociale si a unui mod particular de apreciere a propriei prestatii (« daca
nu am un comportament perfect ma fac de ras »). Paroxetina are totusi sens in asoc
iere cu terapia comportamental-cognitiva in contextul in care studiile arata ca
medicamentele aduc un beneficiu rapid, in timp ce efectul psihoterapiei este mai
lent dar contribuie la prevenirea recaderilor. Psihoterapia comportamental-cogn
itiva presupune o abordare integrata a tuturor elementelor care constituie tablo
ul fobiei sociale cu scopul de a produce o schimbare durabila de comportament (p
artea comportamentala) si de mod de a gandi (partea cognitiva) despre sine si re
latiile sociale. Psihoterapia poate fi individuala sau de grup iar frecventa sed
intelor este saptamanala. Partea comportamentala presupune o evaluare initiala a
abilitatilor sociale ale clientului, urmata de insusirea si/sau exersarea lor i
n situatiile sociale care-i starnesc teama. Abilitatile sociale de baza implica
3 aspecte principale : - expresivitatea (continutul si claritatea mesajului, voc
e, ton, fluenta in exprimare, contact vizual, mimica, gesturi etc.), - receptivi
tatea ( capacitatea de a asculta atent, de a percepe emotiile celorlalti, de a s
esiza corect momentul in care se poate interveni in conversatie) - capacitatea d
e conversa (in sensul de a initia, mentine, incheia conversatia) Abilitatile soc
iale se insusesc/exerseaza mai intai in sedintele de terapie individuala sau de
grup, iar intre sedinte, in situatiile sociale cu care se confrunta clientul in
saptamana ce urmeaza. Clientul are ca tema autoevaluarea reactiilor sale, a nive
lului de anxietate si a felului in care gandeste in situatiile prin care trece s
ingur, urmand sa discute cu terapeutul dificultatile intampinate. Partea cogniti
va vizeaza, pentru inceput, recunoasterea de catre client a gandurilor disfuncti
onale care apar la anticiparea si confruntarea cu situatiile temute (« o sa ma fac
de ras », « o sa creada ca sunt un prost », « nu voi reusi sa fac fata » etc.). Aceste ga
nduri stau la originea nivelului mare al anxietatii, a tendintei de evitare si a
consolidarii imaginii de sine proaste. Ceea ce isi imagineaza clientul ca gande
sc cei din jur despre el este daca nu fals, cel putin exagerat. In terapie, clie
ntul este invatat cum sa-si verifice convingerile disfunctionale in diverse situ
atii si sa descopere singur ca sunt exagerate. In timp, in fata unor argumente s
olide si verificate, aprecierea propriei prestatii devine mult mai adecvata, anx
ietatea scade iar imaginea de sine se imbunatateste. Aceste reusite dau curaj ia
r situatiile sociale incep sa nu mai fie evitate. Acesta este punctul de plecare
al castigarii/recastigarii unei vieti sociale convenabile. Pentru ca fobia soci
ala presupune in multe cazuri o predispozitie genetica si biologica iar stress-u
l poate creste oricand in viata fiecaruia dintre noi, exista riscul real al unei
recaderi. Terapia comportamental-cognitiva ia in considerare acest risc si are
o strategie de prevenire a recaderilor. La finalul terapiei se recapituleaza pri
ncipiile ei generale si se face bilantul tuturor demersurilor care au ajutat cli
entul sa-si schimbe modul de reactie si de gandire. Tot materialul scris rezulta
t din terapie ramane clientului care-l poate revedea oricand se confrunta din no
u cu aceeasi problema. Singur, de data aceasta, poate aplica ceea ce a invatat c
a il ajuta si poate depasi momentele delicate independent de prezenta terapeutul
ui. Adesea confundata cu timiditatea in relatiile sociale sau definita ca emotiv
itate exagerata in situatii in care importanta este performanta (examene, vorbit
ul in public, etc.), fobia sociala a fost acceptata ca un "dat" si foarte multa
vreme a fost privita ca o trasatura de personalitate. Afirmatii ca "sunt timid d
in fire" sau "sunt foarte emotiv" atesta acest lucru. Simptomatologia fobiei soc
iale a fost incadrata intr-un diagnostic abia prin anii `70, gasidu-si locul nu
printre tulburarile de personalitate ci printre cele anxioase. In scurt timp i s
-au descris raspandirea, cauzele, subtipurile, evolutia si tratamentul. Acest lu
cru a transformat-o dintr-un dat intr-o problema rezolvabila.
Foarte multi oameni simt cum le bate inima mai repede sau le transpira mainile i
n anumite situatii sociale pe care le infrunta cu teama sau cu un anume grad de
tensiune interioara. Nu este neobisnuit sa fii anxios atunci cand mergi la prima
intalnire cu cineva, cand trebuie sa vorbesti in public, cand mergi la o petrec
ere unde este multa lume necunoscuta sau cand iei masa cu seful. Ceea ce este di
ferit la fobia sociala, cunoscuta si sub denumirea de anxietate sociala, este te
ama foarte puternica si persistenta de a fi judecat de alti oameni sau de a te p
urta intr-un fel nepotrivit, ridicol si in consecinta umilitor in situatiile res
pective. Gandul ca ai putea fi in centrul atentiei sau ca ai putea atrage privir
ile tuturor printr-un comportament nepotrivit devine de nesuportat. Expunerea la
astfel de situatii duce la manifestari anxioase care pot atinge cotele unui ata
c de panica. Poti sa rosesti, sa ai palpitatii, respiratia sa devina dificila, s
a-ti tremure mainile, sa transpiri abundent sa ai ameteli si greata. In momentul
aparitiei acestor simptome, teama cea mai mare e ca ceilalti le vor sesiza si v
ei sfarsi prin a te face de ras. O persoana care sufera de fobie sociala indura
cu stoicism anxietatea si nu este atat de preocupata de starea de rau pe care o
traieste, cat de faptul ca ea ar putea fi remarcata. Anxietatea apare inainte de
confruntarea cu situatia temuta, persista pe toata durata ei si inca destul tim
p dupa incheierea acesteia. Analiza retrospectiva a propriilor reactii in situat
ia tocmai incheiata este un lucru de la care persoana nu se poate abtine iar con
cluziile asupra prestatiei sale sociale sunt intotdeauna negative. Acest lucru c
onduce la o conduita de evitare a situatiilor problema. Evitarea se instaleaza i
nsidios iar urmarile ei afecteaza toate aspectele vietii cotidiene : 40% dintre
pacienti nu se casatoresc niciodata, nu au prieteni sau au foarte putini, pot ab
andona studiile in ciuda unor rezultate incurajatoare, refuza avansarile profesi
onale, etc. Acest lucru se intampla cand vorbim de subtipul generalizat al fobie
i sociale , in care anxietatea si evitarea apar in aproape toate situatiile soci
ale. Cel de-al doilea subtip descris se numeste anxietate de performanta si el p
oate afecta cariera unui muzician, profesor, actor sau a altor profesionisti a c
aror activitate ii situeaza in centrul atentiei unei audiente
Fobiile specifice si fobia sociala
Fobiile se intalnesc sub mai multe forme. O fobie specifica reprezinta teama de
un anumit obiect sau situatie. Fobia sociala este teama de a fi victima unei sit
uatii penibile intr-o conjunctura sociala. Iar agorafobia, care insoteste adesea
tulburarea de panica, este teama de a fi in oricare situatie favorizanta a unui
atac de panica sau din care este dificil de iesit daca atacul a avut loc. FOBII
LE SPECIFICE --"Imi este teribil de teama de zbor si nu mai pot merge cu avionul
. Senzatia e ingrozitoare cand usa avionului se inchide si ma simt prins in capc
ana. Inima imi bate cu putere si transpir intens. Daca cineva incepe sa vorbeasc
a cu mine devin foarte rigid si preocupat. Cand avionul incepe sa se inalte imi
confirma din nou senzatia ca nu mai pot scapa. Ma imaginez cum imi pierd control
ul, ma inspaimant, imi vine sa ma urc pe pereti, dar niciodata nu trec la actiun
e. Nu mi-e teama de prabusirea avionului sau turbulente. Este pur si simplu senz
atia ca sunt inchis. De fiecare data cand m-am gandit la schimbarea serviciului
m-am intrebat obligatoriu: "O sa fiu nevoit sa zbor cu avionul?" Acum merg in de
plasari doar daca pot apela la masina sau tren. Prietenii insista ca nici dintr-
un tren de mare viteza nu pot cobori, deci de ce nu am probleme si in calatoria
cu trenul? Le raspund ca pur si simplu este o teama irationala. " Fobia nu este
doar teama excesiva ; este o teama irationala. Poti sa schiezi pe unul din cei m
ai inalti munti cu usurinta si sa simti panica daca ajungi mai sus de etajul 10
al unei cladiri. Multe persoane au fobii specifice, temeri intense si irationale
legate de anumite obiecte sau situatii--caini, spatii
inchise, inaltimi, lifturi, tuneluri, calatoria cu masina pe autostrada, apa, zb
orul cu avionul, rani care implica sangerarea sunt unele din cele mai intalnite
fobii. Adultii afectati de fobii sunt constienti ca temerile lor sunt irationale
, insa de cele mai multe ori confruntarea sau chiar simplul gand al confruntarii
cu obiectul sau situatia temuta da nastere unui atac de panica sau unei anxieta
ti severe. Fobiile specifice afecteaza una din 10 persoane. Nu se poate spune cu
exactitate care e cauza lor, acestea intalnindu-se la mai multi membri ai acele
iasi familii si fiind mai frecvente la femei. Fobiile au de obicei debutul in ad
olescenta sau la maturitate. Acestea debuteaza brusc si sunt de mai mare durata
decat cele din copilarie; numai circa 20% din fobiile adultilor dispar de la sin
e. In cazul in care exista la copii fobii specifice-- de exemplu, teama de anima
le--aceste fobii dispar cu timpul, desi exista posibilitatea de a se prelungi si
la varsta adulta. Nu se stie de ce persista in cazul unor oameni, insa dispar i
n cazul altora. Daca obiectul fobiei este usor de evitat, persoanele fobice pot
sa nu resimta nevoia de a urma un tratament. Cu toatea acestea, uneori pot lua d
ecizii importante in plan personal sau profesional pentru a evita o situatie fob
ogena. Atunci cand fobiile perturba viata unei persoane, tratamentul poate fi ut
il. Un tratament eficient implica psihoterapie. Trei patrimi din pacienti au ben
eficii semnificative multumita acestui tip de tratament. In prezent nu exista do
vada certa a eficientei unui tratament medicamentos in cazul fobiilor specifice,
insa, uneori pot fi prescrise anumite medicamente pentru a ajuta la reducerea i
ntensitatii simptomelor anxietatii inainte ca persoana sa se confrunte cu o situ
atie fobogena. FOBIA SOCIALA --"Nu eram in stare sa merg la intalniri sau petrec
eri. O perioada nu am putut merge nici la cursuri. In al doilea an la liceu am f
ost nevoit sa ma intorc acasa pentru un semestru." --"Teama mea aparea in orice
tip de situatie sociala. Eram anxioasa chiar inainte de a iesi din casa si stare
a se amplifica pe masura ce ma apropiam de clasa, de locul unei petreceri sau ce
va asemanator. Simteam stomacul dureros--aproape ca atunci cand am gripa. Inima
imi batea cu putere, palmele imi transpira si aveam senzatia ca sunt detasata de
propria persoana si de ceilalti." --"Cand intru intr-o camera plina de oameni m
a inrosesc si am impresia ca privirile tuturor sunt asupra mea. Sunt prea stanje
nita sa stau izolata intr-un colt, insa nu gasesc nimic sa spun cuiva. Ma simt n
eindemanatica si abia astept sa plec." Fobia sociala este teama intensa de a fi
umilit in situatii sociale, mai ales de a fi expus celorlalti intr-o situatie pe
nibila. Deseori se intalneste la membrii aceleiasi familii si poate fi insotita
de depresie sau alcoolism. Fobia sociala debuteaza la inceputul adolescentei sau
chiar mai devreme. Atunci cand suferi de fobie sociala ai tendinta de a crede d
espre ceilalti ca sunt foarte abili in public si ca tu nu esti. Micile greseli p
e care le faci iti apar mult exagerate. A te imbujora poate fi un motiv de stanj
enire si simti ca toate privirile sunt fixate asupra ta. Te poti teme de prezent
a unor persoane necunoscute. Sau teama poate fi mai specifica, cum ar fi a te si
mti anxios la sustinerea unui discurs, cand trebuie sa i te adresezi sefului sau
unei alte persoane cu autoritate, sau la intalniri. Cea mai cunoscuta fobie soc
iala este teama de a vorbi in public. Uneori fobia sociala implica o teama gener
ala de situatii sociale cum sunt petrecerile. In cazuri mai rare se poate manife
sta prin teama de a merge la o toaleta publica, a manca in public, a vorbi la te
lefon sau a scrie in prezenta altor persoane. Cu toate ca deseori aceasta tulbur
are este considerata sinonima cu timiditatea, acestea sunt diferite. Persoanele
timide se pot simti foarte stanjenite in prezenta altora, insa nu resimt anxieta
te extrema la anticiparea confruntarii cu o situatie sociala si nu evita cu obst
inatie circumstantele care ii fac mai constienti de sine. Dimpotriva, cei cu fob
ie sociala nu sunt in mod obligatoriu si timizi. Acestia se pot simti in general
in largul lor alaturi de ceilalti, insa un anumit tip de imprejurare le poate p
rovoca anxietate intensa. Fobia sociala perturba desfasurarea normala a vietii,
afectand cariera si relatiile sociale. De exemplu, un angajat poate refuza o pro
movare din cauza ca nu poate sustine prezentari publice. Teama majora de un even
iment social poate debuta cu cateva saptamani inainte si simptomele ajung sa fie
destul de dizabilitante. Persoanele care sufera de fobie sociala sunt constient
e ca trairile lor au o baza irationala. Cu toate acestea, ei resimt o mare anxie
tate inainte de confruntarea cu o situatie de care se tem si pot ajunge sa faca
orice ca sa o evite. Chiar daca reusesc sa se confrunte cu obiectul fobiei lor,
acestia se simt foarte anxiosi inainte de confruntare si extrem de tensionati pe
parcurs. Dupa aceasta trairile neplacute pot persista daca se preocupa de cum a
r putea fi judecati sau
ce au observat si gandit ceilalti. In cazul a aproximativ 80% din cei afectati d
e fobie sociala simptomele sunt inlaturate cu ajutorul tratamentului care consta
in psihoterapie sau medicatie, ori o combinare a celor doua.
Terapia cognitiva-comportamentala Terapia cognitiv-comportamentala este una dint
re cele mai de succes metode pentru tratarea fobiei sociale ce se bazeaza pe urm
atoarea presupunere: frica de interactiune, relationare sau socializare este cre
ata de ganduri negative si interpretarea gresita a realitatii. In acest tip de t
ratament, se lucreaza cu un specialist pentru identificarea gandurilor adverse s
i a emotiilor care declanseaza frica sociala. Apoi se urmareste negativismul si
se analizeaza tiparele de gandire irationala, specialistul va ajuta sa fie indep
artate perceptiile false pentru a face loc ideilor realiste. Se invata inlocuire
a afirmatiilot precum: "Sunt o persoana plictisitoare fara niciun interes pe car
e sa il impartasesc", cu declaratii mai pragmatice: "Am avut o viata interesanta
si voi apela la experienta mea daca raman fara idei." Adesea, tratamentul se su
plimenteaza cu terapia de expunere, care este destinata sa forteze pacientii pen
tru confruntarea gandurilor negative si exersarea tehnicilor sociale in conditii
controlate. In speranta inducerii unui sentiment de anxietate prin simularea si
tuatiilor inconfortabile, terapeutii incearca sa neutralizeze pacientii si sa ii
invete sa se descurce cu abilitatile necesare in situatii intenste, dezactivand
reactiile nervoase. Terapia suplimentara cu medicamente Exista cateva tipuri de
medicamente folosite in terapia fobiei sociale, fiind eficiente in combinatie c
u psihoterapia. Au fost aprobate antidepresive pentru tratarea tulburarilor de a
nxietate sociala care contin sertraline, paroxetine si venlafaxine. Folosite pen
tru a alina depresia si nervozitatea asociate cu frica de interactiune sau vorbi
t in public, aceste medicamente nu creeaza dependenta. Pentru un rezultat vizibi
l poate dura 4 pana la 6 saptamani, astfel nu este indicat sa fie folosite in tr
atamentele pentru atacurile de anxietate sociala. Daca antidepresivele nu sunt e
ficiente, doctoral poate prescrie propranolol. Creat pentru prevenirea hipertens
iunii, poate fi luat in doze mici pentru reducerea tremuratului, rosirea si alte
efecte care apar in cazul fobiei sociale. Blocarea receptorilor pentru adrenali
na, aceste medicamente usureaza palpitatiile si transpiratia excesiva. Unii oame
ni care se lupta cu fobia sociala beneficiaza de efectul benzodiazepanului, un t
ranchilizant usor ce reduce anxietatea, insomnia si tensiunea musculara cauzata
de frica de interactiune. Aceste medicamente contra anxietatii care incetinesc s
istemul nervos, pot aparea efecte secundare precum ameteala, moleseala si depend
enta. Este important de tinut minte faptul ca medicamentele pot ajuta pacientul
sa treaca peste anumite simptome, dar nu trebuie sa se bazeze pe ele pe termen l
ung. Schimbarea permanenta a comportamentului si a modului de gandire necesita c
onsiliere, exercitiu si rabdare.
Din fericire, acest disconfort fizic localizat in ceafa nu sugereaza neaparat o
problema de sanatate grava. Nu in toate cazurile, insa.
Diagnostic de discopatie cervicala? Daca medicul specialist ti-a dat diagnosticu
l de discopatie cervicala, atunci trebuie sa iei problema in serios.
"Daca este o forma de discopatie usoara, se poate corecta prin pozitionare, dar
daca este ceva mai grav - nu. La copii se poate corecta, pentru ca au o forma de
inceput. In mod normal, discopatia apare la o anumita varsta, mai ales dupa var
sta a doua. Apare dupa ani intregi de stat intr-o pozitie deficitara, cu capul a
plecat si umerii lasati", explica Aurelia Popa, kinetoterapeut la Centrul Medica
l Romar. Discopatia cervicala este o deteriorare a discului intervertebral de la
nivelul coloanei vertebrale cervicale. Coloana vertebrala este formata din vert
ebre pozitionate una deasupra celeilalte. Intre aceste vertebre se afla discuril
e intervertebrale. Pentru recuperarea mobilitatii si intarirea coloanei vertebra
le, kinetoterapeutul Aurelia Popa iti recomanda o serie de exercitii, care iti l
ucreaza muschii, articulatiile si ligamentele. Recomandabil ar fi sa faci aceste
exercitii o data sau de doua ori pe zi, fiecare sedinta cu o durata de 20 de mi
nute, timp de 10 zile. La primele trei exercitii se lucreaza musculatura gatului
. Majoritatea exercitiilor se efectueaza pe scaun. Acestea se pot efectua si din
picioare, dar este indicat sa le faci asezat, pentru ca in momentul in care luc
rezi coloana stand, aceasta se arcuieste foarte usor in zona lombara. 1. Stand p
e scaun, cu picioarele usor departate, spatele drept, inclina capul in fata si i
n spate. Se efectueaza cinci exercitii, se face o mica pauza, si alte cinci exer
citii. Se sta cu picioarele departate pentru a avea mai multa stabilitate. 2. Ac
eeasi pozitie, inclina capul inspre dreapta si stanga, alternativ. Efectueaza ci
nci exercitii - pauza - inca alte cinci exercitii. 3. In aceeasi pozitie, pe sca
un, efectueaza rasuciri de cap dreapta - stanga. Dupa zece exercitii fa o mica p
auza si apoi alte zece exercitii. 4. Mentinand pozitia pe scaun, ridica umerii s
i trage-i in spate. Prin aceasta miscare se activeaza musculatura cervicala si s
patele. Numarul exercitiilor ramane acelasi: zece, pauza, inca zece. 5. Aceeasi
pozitie. Se face o extensie de brate, avand coatele indoite la nivelul umerilor,
palmele in fata, indreptate in jos. Dupa aceea, intinde bratele, avand palmele
privind in sus, se face extensie. Numarul recomandat este de zece exercitii, pau
za, alte zece exercitii. 6. Aceeasi pozitie. Se face extensie de brate pe diagon
ala. Acelasi numar: zece, pauza, zece. 7. Stai pe scaun in aceeasi pozitie cu ma
inile impreunate la nivelul cefei. Trage coatele in spate si mentine pozitia sas
e secunde, dupa care relaxezi. 8. Aceeasi pozitie pe scaun, apuci cu mainile un
baston de capete (daca nu ai un baston, poti folosi si un prosop) si faci extens
ii. Se ridica bastonul, se trage in spate de 2 ori si se revine in pozitia initi
ala. 9. Aceeasi pozitie, tine bastonul de capete deasupra capului, indoaie coate
le, aducand bastonul la ceafa. Exercitiu la spalier Cu spatele la spalier, tine
bara cu mainile la nivelul bazinului. Se face un pas in fata cu piciorul stang,
omoplatii se apropie si se revine in pozitia initiala. Aceeasi miscare si cu pic
iorul drept. Fa zece exercitii, dupa care o mica pauza si inca alte zece exercit
ii.
Anxin (Plantextrakt) este un produsul fitoterapic care conţine Extract de Hypericu
m perforatum-herba (Sunătoare), Extract de Passiflora incarnata- herba (Floarea pa
siunii) şi Extract de Camellia sinensis –folium (Ceai verde). Produsul Anxin îmbunătăţeşte
acitatea de relaxare şi de management al stresului cotidian. Cele 3 extracte veget
ale acţionează sinergic pentru reducerea simptomelor cauzate de stări anxioase, de agi
taţie, nervozitate, oboseală, iritabilitate. Anxin reduce stresul şi anxietatea într-o m
anieră blândă, printr-un mecanism similar celui fiziologic, de unde şi lipsa reacţiilor ad
verse specifice antidepresivelor.
Este un produs care nu alterează funcţiile cognitive, chiar după un tratament de lungă d
urată. Poate îmbunătăţi calitatea somnului în insomniile cauzate de stări anxioase. La adul
opii peste 14 ani Anxin se administrează câte o capsulă de 2 ori pe zi, înainte de masă. A
doua administrare din zi se poate face seara, înainte de culcare, pentru cei care
suferă de insomnie de origine nervoasă. Se recomandă cure de min. 4 –6 săptămâni. Acest pr
s poate avea efect fotosensibilizant datorită extractului de Hypericum perforatum
(Sunătoare). Se recomandă evitarea expunerii prelungite la razele solare sau la raze
ultraviolete. Hypericum perforatum poate creşte nivelul enzimelor de metabolizare
al unor medicamente, scăzând nivelul seric al acestora. Atenţionare în cazul tratamente
lor cu: contraceptive hormonale, anticoagulante, digoxină, teofilină, antidepresive
serotoninergice, antivirale ( de tipul: inhibitori de HIV-1 protează, inhibitori n
ucleozidici de revers transferază), imunosupresoare, antiepileptice. Poate da reacţi
i alergice în cazul persoanelor sensibile la una dintre componente. Nu se administ
rează în sarcină şi alăptare. Acest articol a fost citit de 100 ori. Distonia neurovegetat
ivă apare ca urmare a unor disfuncţionalităţi ale sistemului nervos vegetativ. Acest sis
tem nervos vegetativ autonom (al vieţii de realţie) controlează toate funcţiile importan
te ale organismului (circulaţie, digestie, respiraţie) prin intermediul mediatorilor
chimici. Hipotalamusul este responsabil de controlul acestui sistem nervos vege
tativ prin care se reglează activitatea principalelor organe. Distonia neurovegeta
tivă este un diagnostic care cuprinde o paletă foarte largă de manifestări clinice dator
ate unor disfuncţii ale sistemului nervos vegetativ. În cazul acestor manifestări exis
tă doar alterări funcţionale la nivelul diverselor aparate şi sisteme fără să fie modificat
nalizele de laborator şi investigaţiile paraclinice (electrocardiogramă, ecografie, ra
diografie). Contextul apariţiei acestor manifestări sunt oboseala excesivă, stresul ps
ihoemoţional, tulburările afective şi apar de obicei la sexul feminin. De multe ori es
te un diagnostic prin excludere după ce se infirmă cauze organice care ar fi putut d
eclanşa simptomatologia. Manifestările sunt foarte variate cele mai frecvente find c
ele care caracterizează aparatul cardio- vascular: palpitaţii, variaţii ale tensiunii
arteriale, dureri precordiale sub formă de înţepături. Greţurile, vărsăturile, inapetenţa,
ile abdominale pot fi de asemenea o manifestare a bolii. Simptomul de “nod în gât” este
de asemenea caracteristic distoniei neurovegetative. Alte simptome care pot apar
e sunt: tremurături ale extremităţilor, transpiraţii, cefalee, ameţeală, stări de teamă, in
e, senzaţii de leşin, furnicături şi înţepături la nivelul membrelor, feţei, buzelor. De as
a bolnavii pot descrie grade variate de durere cu diverse localizări. Este importa
nt ca în distonia neurovegetativă tratamentul să se facă pentru început cu produse fitoter
apice. Corphyt soluţie este un tonic cardiac care conţine Extract din fructe de Păduce
l (Crataegus monogyna fructus), Extract din flori de Păducel (Crataegus monogyna f
lores), Extract din mlădiţe de Păducel- Crataegus oxyacantha MG= D1 şi Extract din mlădiţe
e Măslin- Olea europaea MG= D1. Corphyt reglează ritmul cardiac, normalizează tensiune
a arterială şi are un efect sedativ uşor reducând intensitatea manifestărilor psiho-somati
ce caracteristice distoniei neurovegetative.
Pentru pacienţii la care predomină simptomele de ordin psihic vom administra produsu
l fitoterapic Anxin. Este un anxiolitic natural care ameliorează componentele psih
ologice ale anxietăţii (frică, încordare, dificultăţi de concentrare) şi cele somatice (pal
aţii, tremurături, tahicardie, transpiraţii). Are capacitatea de a induce o relaxare p
e plan psihic şi implicit pe întregul organism. Pentru Anxin este specifică lipsa reacţi
ilor adverse specifice antidepresivelor. Dacă în cadrul distoniei neurovegetative ap
ar şi tuburările de somn indicat este produsul sub formă de drajeuri Sediphyt. Sediphy
t favorizează reechilibrarea organismului în insomnii, stări de agitaţie psihică cu hipere
xcitabilitate, stări de deezechilibru ale sistemului nervos vegetativ. Aceste prod
use fitoterapice le putem administra după următoarea schemă timp de 2-3 săptămâni, cu repet
re ulterioară: 1.dimineaţa Corphyt soluţie 2 ml, înainte de masă 2.prânz 1 capsulă Anxin 3.
ra 1- 2 drajeuri Sediphyt. Dr. Simona Bărnuţiu
Definita din punct de vedere medical, spasmofilia este o hiperexcitabilitate neu
romusculara esentiala. Avand in vedere cei peste 400 de muschi care alcatuiesc c
orpul uman, ne putem imagina raspandirea acestei maladii in organism: de la simp
lele crampe in stomac, la senzatia de prabusire, de la dureri dorsale, la palpit
atii. Oligoelementele, plantele medicinale dau un raspuns terapeutic armonios. L
a baza tratamentului stau doua elemente:
1. magneziul, care combate in mod eficient hiperexcitabilitatea cu actiune sensi
bila asupra
oboselii de dimineata
2. litiul, care intervine asupra angoasei, in tulburarile somatice, cele ale som
nului.
Alte oligoelemente cum ar fi manganul, zincul, potasiul, sunt prescrise ca o com
pletare pentru actiunea asupra simptomelor caracteristice spasmofiliei. Magneziu
-cobalt, este indicat pentru tratarea colitelor somatice, a migrenelor, a spasme
lor digestive. Numeroase plante medicinale sunt un arsenal terapeutic major. Cea
iul de melisa amelioreaza anxietatea, insomnia; macesul are efecte pozitive asup
ra tulburarilor de ritm cardiac; valeriana reechilibreaza sistemul nervos; uleiu
l din flori de portocal amar combate hiperexcitabilitatea legata de stres. Acest
tratament completat cu practicarea unui sport, da un rezultat bun. Dieta cura d
e sucuri, cruditati, timp de 2 luni, intr-un regim de refacere, timp de 5-7 zile
pe luna. Se consuma complexul vitaminic din graul incoltit, sau 6 linguri de ta
rate de grau pe zi. Se consuma suc de orz verde, 3x50 ml. pe zi. Se consuma 2x1
lingura de pulbere de coada calului. Se face cura cu polen. Ceaiurile din urmato
arele plante, sub forma de infuzie: 20 gr. valeriana, 20 gr. coada calului, 20 g
r. schinel, 10 gr. talpa gastii, 20 gr. coada soricelului, 20 gr. urzica, 20 gr.
tataneasa. Se prepara astfel: 1 lingurita cu varf din amestecul de plante la 25
0 ml. de apa clocotita, se infuzeaza 2 minute. Se beau 3 cani pe zi pe nemancate
, neindulcit.
SEROTONINĂ, DOPAMINĂ ŞI NORADRENALINĂ -tratarea depresiei...
Autor: Mr. NICK
Data: 05-01-2009, ora 22:38
RUGAMINTE: Cititi cu atentie tot, va puteti schimba total perspectiva asupra dep
resiei, tulburarii obsesiv-compulsive, insomniei primare etc...
SEROTONINA (5HT) --- este cel mai important neurotransmitator; face parte din ca
tegoria aminelor biogene, fiind o indolamina; formeaza calea indolaminergica (tr
ansmisia serotoninergica). In creier, serotonina, activeaza 7 receptori: - 5HT 1
; - 5HT 2; - 5HT 3; - 5HT 4; - 5HT 5; - 5HT 6; - 5HT 7 si variantele lor: - 5HT
1A; - 5HT 1B; - 5HT 1C; - 5HT 1D; - 5HT 1E; - 5HT 1F; - 5HT 2A; - 5HT 2B; - 5HT
2C. Receptorii 5HT 1 au actiune antidepresiva, anxiolitica, antipanica, antifobi
ca, antibulimica, antiobsesionala, anticompulsiva, iar receptorii 5HT 2 au actiu
ne antipsihotica asupra simptomelor negative. SEROTONINA se mai numeste conform
nomenclatorului IUPAC (International Union of Pure and Applied Chemistry Uniunea
Internationala de Chimie Pura si Aplicata; organizatie non-guvernamentala, fond
ata in 1919, forumul cel mai inalt recunoscut la nivel mondial ca unica autorita
te ce elaboreaza standarde pentru nomenclatura substantelor anorganice sau organ
ice.), si: 5-hidroxitriptamina (5-HT) sau 3-(2-aminoethyl)-1H-indol-5-ol.
BIOSINTEZA SEROTONINEI
Este biosintetizata in neuronii serotonergici din sistemul nervos central (SNC)
si in tractul gastrointestinal, de catre celulele enterochromaffine. L-triptofan
este hidroxilat in 5-HTP (5-hidroxitriptofan) via triptofan hidroxilaza. 5-HTP
este decarboxilat in 5hidroxitriptamina (5-HT - serotonina) via aromatic-L-amino
acid-decarboxilaza. 5-HT este mai departe transformata in celulele pinealocite d
in epifiza (glanda pineala), in melatonina, la lasarea intunericului via enzimei
5-hidroxiindol-O-metiltransferaza. Melatonina, denumita stiintific de nomenclat
orul IUPAC si Nacetyl-5-methoxytryptamina, este supranumita si "hormonul somnulu
i", disfunctia acestui neurohormon fiind principala cauza a insomniei de adormir
e. Principalii metaboliti ai serotoninei sunt: - acidul 5-hidroxiindolacetic (5-
HIIA), melatonina (5-metoxitriptamina) si derivati N-metilati si N-formilati.
INACTIVARE si DEGRADARE
Serotonina este inactivata prin recaptare via SERT (serotonin transporter), prot
eina care se "leaga" de serotonina transportand-o din spatiul sinaptic in neuron
ii presinaptici. Acest transport o inactiveaza si o recicleaza pentru reutilizar
e. Degradarea enzimatica este realizata de monoaminooxidaza A (MAO-A).
FUNCTIILE SEROTONINEI 5HT este foarte importanta pentru actiunea sa: - antidepre
siva, - anxiolitica, - antipanica, - antibulimica, - antifobica, - antiobsesiona
la, - anticompulsiva, cat si pentru perceptia durerii, controlul agresivitatii,
apetitului, emotiilor, inducerea calmului, somnului, trezirii, si nu in ultimul
rand, este foarte importanta pentru functia cognitiva inalta.
DOPAMINA (DA) ---- este un neurotransmitator (neuroregulator) care face parte di
n categoria aminelor biogene, fiind o catecolamina; formeaza alaturi de norepine
frina - NE (noradrenalina (NA)) si epinefrina (adrenalina), calea catecolaminerg
ica. In creier, dopamina, activeaza 5 receptori: - D 1; - D 2; - D 3; - D 4; - D
5 si variantele lor: - D 2A; - D 2S; - D 2L; - D 3 (D 2B); - D 3S; - D 3L; - D
4 (D 2C); - D 4.0...D 4.10). Aceasta se mai numeste si: - 3,4-dihydroxyphenetyla
lanina; - 3-hydroxytyramina; - Oxytyramina, insa IUPAC i-a dat numele de 4-(2-am
inoethyl)benzene-1,2-diol.
BIOSINTEZA DOPAMINEI
Dopamina este biosintetizata in organismul uman de catre tesutul nervos si medul
osuprarenala. L-fenilalanina (phenylalanina) este hidroxilata in L-tirozina (tyr
osine) via fenilalanin-hidroxilaza. L-tirozina este hidroxilata in L-DOPA (3,4-d
ihydroxy-L-phenylalanine) via tirozin-hidroxilaza. In final L-DOPA se transforma
prin decarboxilare in DOPAMINA via aromatic-L-aminoacid-decarboxilaza (denumita
frecvent si dopa decarboxilaza). In unii neuroni, dopamina, este mai departe tr
ansformata in norepinefrina - NE (noradrenalina - NA) prin hidroxilare via dopam
in beta-hidroxilaza. Norepinefrina - NE, este transformata prin metilare (methyl
ation) via phenyletanolamina N-metiltransferaza (PNMT), in epinefrina, adica ADR
ENALINA. Principalii metaboliti ai dopaminei sunt: - 3,4-dyhidroxyphenyl-acetic
acid (DOPAC) (DA - via MAO - DOPAC) -----> - 3-Methoxytyramina (3-MT) (DOPAC via
COMT - MAO - 3MT) -----> - Homovanilic acid (HVA) (DOPAC - 3MT via COMT - MAO -
----> HVA). NOREPINEFRINA - NE sau NORADRENALINA - NA are un rol foarte importan
t in tratarea depresiei si a ADHD (attention-deficit/hyperactivity disorder).
INACTIVARE si DEGRADARE
Dopamina este inactivata prin recaptare via dopamine transporter, denumit si DAT
(dopamine active transporter), proteina membranara care se "leaga" de dopamina
transportand-o din spatiul sinaptic in neuronii presinaptici. Apoi este degradat
a enzimativ de catre COMT (catechol-O-metiltransferaza) si monoaminooxidaza A si
B (MAO - A si MAO - B). Dopamina care nu este degradata, este reimpachetata pen
tru reutilizare.
FUNCTIILE DOPAMINEI DA are multe functii si roluri, printre care si: - reglare u
morala (functie antidepresiva, timostabilizare comportamentala, motivare si reco
mpensa etc.); - functie cognitiva (rol foarte important in memorizare, atentie,
concentrare si invatare); - functie neuroendocrina (inhibarea productiei de prol
actina (PRL), din acest motiv, dopamina, mai este supranumita in literatura de s
pecialitate si Prolactin-inhibiting factor (PIT), prolactin-inhibiting hormone (
PIB) sau prolactostatin etc.
ANTIDEPRESIVELE chimice din clasa SSRI, SNRI, SNDRI, au ca mecanism de functiona
re inhibarea recaptarii serotoninei, dopaminei si a noradrenalinei prin inhibare
a proteinei DAT, SERT si NET (NET reprezinta norepinephrine transporter), permit
and astfel "scaldarea" sinaptica indelungata cu acesti neurotransmitatori. Din p
acate, reactiile adverse sunt pe masura gravitatii inhibarii acestui proces biol
ogic foarte important: SNC: nervozitate, insomnie, letargie, fatigabilitate, euf
orie, halucinatii, ideatie suicidara, anxietate etc.; CV: hipotensiune posturala
, aritmie, vasodilatatie etc.; GI: xerostomie, dispepsie, constipatie, anorexie,
flatulenta etc.; GU: poliurie, amenoree, dismenoree, impotenta, anorgasmie, eja
culare anormala etc.; Dermatologice: diaforeza, rash, alergie etc.;
Sistemice: astenie, febra etc. etc. etc. Unele reactii adverse precum sedare, xe
rostomie si constipatie apar datorita functiei anticolinergice moderat-puternice
ale SSRI, SNRI, SNDRI si TCA`s.
ATENTIE: Am deschis acest subiect pentru a va oferii o privire de ansamblu despr
e serotonina, dopamina si noradrenalina, principalii neuroregulatori implicati i
n patologia depresiei, tulburarii obsesiv-compulsive, insomniei primare si de ad
ormire etc... Vazand atat de multe cazuri de oameni suferinzi si doleantele lor
cu privire la gravitatea reactiilor adverse, care ii determina sa intrerupa trat
amentul, m-am gandit sa contactez reprezentantul unei firmei pentru a-l convinge
sa importe cateva suplimente alimentare din SUA care contin precursorii 5HT, DA
si NA + L-theanina, Benfotiamina si acid alfa-lipoic (acestea 3 din urma, iau c
u succes locul benzodiazepinelor datorita efectului natural anxiolitic, destresa
nt oxidativ si mai ales revigorant nervos). Din fericire, Vitaking Romania a imp
ortat masiv Sulforaphane - supliment alimentar obtinut din broccoli, destinat pe
rsoanelor depistate pozitiv cu Helicobacter Pylori datorita cererilor foarte mar
i venite si din partea altor persoane de pe forum (Jackie, Lilic, Arena, Obikka
etc.) Din pacate, produsele destinate pentru depresie, ADHD, TOC si insomnie, au
fost importate in cantitati foarte mici (raportate la numarul de oameni bolnavi
) - (decat 28 de flacoane de 5-HTP, DL-phenylalanina, L-theanina, Acid alfa-lipo
ic si Benfotiamina), din cauza faptului ca cei de la Vitaking nu au putut aduce
mai mult doar pentru ca asa doream eu (daca faceam din timp o "campanie" poate i
mportam cantitati suficiente).
- SW ULTRA 5-HTP 100MG 60 CAPSULES extras din Griffonia Simplicifolia (precursor
pt serotonina) (http://www.swansonvitamins.com/SWU154/ItemDetail?n=4294967190+7
5 link-ul pt prezentarea produsului din SUA)
Suplimentarea cu 5-HTP contracareaza efectele unui nivel redus de serotonina in
creier. De fapt 5-HTP se transforma in serotonina dar fara efectele secundare ne
dorite ale medicamentelor de sinteza cum ar fi PROZAC. 5-HTP este o alternativa
naturala, testata clinic a acestui medicament foarte la moda. Simptomele unui de
ficit de serotonina pot fi una sau mai multe din urmatoarele: Depresie – Insomnie
Anxietate – Comportament Obsesiv Migrene – Foame persistenta Agresivitate – Ne-sociabi
litate In mai multe studii clinice recente, 5-HTP s-a dovedit egal sau chiar sup
erior medicamentelor de sinteza utilizate pentru tratamentul depresiei nervoase.
Intr-un studiu efectuat in Norvegia s-a demonstrat ca 5-HTP imbunatateste consi
derabil somnul. Doua studii efectuate in Spania si in Italia au demonstrat ca 5-
HTP este eficace contra migrenelor pe fond depresiv. Efectele suplimentarii cu 5
-HTP: Imbunatateste starea psihica in general Induce stare de calm, relaxare, in
credere si siguranta de sine Imbunatateste calitatea somnului de vegehe si profu
nd Reduce sau elimina migrenele cauzate de starea de stres sau starea depresiva
Trateaza tulburare obsesiv-compulsiva Amelioreaza tulburarile de comportament si
ADHD etc. Mod de administrare: 1 cps de 100 mg o data pe zi in primele 7 zile d
upa care se creste doza la 2 cps pe zi (se iau inainte de masa cu 30 de minute).
SWANSON DL-PHENYLALANINE 500MG 100 CAPS (precursor pt dopamina, noradrenalina si
adrenalina) (http://www.swansonvitamins.com/SW873/ItemDetail?n=4294967190%20102
4) Mod de administrare: 1 cps de doua ori pe zi (dimineata si seara), luata pe s
tomacul gol cu 15 minute dupa 5HTP (practic
se administreaza 5HTP pe stomacul gol, dupa 15 minute DL-phenylalanina si dupa a
lte 15 minute se poate manca).
SW ULTRA L-THEANINE 100MG 60 CAPS (http://www.swansonvitamins.com/SWU110/ItemDet
ail?n=4294967190+322) L-Theanina: creste activitatea neurotransmitatorului GABA
(gama amino butiric) care produce relaxare si reduce anxietatea, hipotenslv, ind
uce starea de bine si incredere (stimuleaza productia neurotransmitatorului dopa
mina), previne cancerul de ficat, prostata, ovare, plamani, esofag, san, piele,
adjuvant in chimioterapia cu Doxorubicina, creste capacitatea de memorare; Mod d
e administrare: 1 cps luata inainte de masa seara la culcare!
SW ULTRA BENFOTIAMINE 80 MG 120 CAPS (http://www.swansonvitamins.com/SWU271/Item
Detail?n=4294967190+114) Benfotiamina este forma liposolubila a vitaminei B1 (ti
amina, care in mod normal este hidrosolubila). Revigoreaza sistemul nervos si pa
rticipa la functionarea optima a cailor catecolaminergice si indolaminergice! Mo
d de administrare: 2 cps pe zi (dimineata si seara) la 1 h dupa masa!
SW ULTRA ALPHA LIPOIC ACID 600MG 60 CAPS (http://www.swansonvitamins.com/SWU167/
ItemDetail?n=4294967190+95) Acidul alfa-lipoic are un puternic efect destresant
oxidativ. Este foarte benefic pentru sistemul nervos, impreuna cu Benfotiamina s
i L-theanina suplinesc benzodiazepinele (Xanax (alprazolnam), Rivotril (clonazep
am) etc... Mod de administrare: 2 cps pe zi (dimineata si seara) luate impreuna
cu benfotiamina la 1 h dupa masa!
SPER ca ati avut rabdare sa cititi tot ce am scris, daca ati facut-o, a fost spr
e binele dvs.
ATENTIE: Aceste produsele nu se iau in combinatie cu antidepresive chimice (treb
uie oprita administrarea gradat pt a minimiza sindromul de discontinuitate speci
fic antidepresivelor sau sindromul de sevraj specific benzodiazepinelor! NU SUNT
ETI obligati sa cumparati aceste produse, sunt doar o sugestie, o alternativa na
turala pentru o revitalizare psihica, o refacere a depozitului de neurotransmita
tori si a transmisiei influxului informational de la nivelul cailor catecolamine
rgice si indolaminergice! P.S. Nu am nici o legatura cu Vitaking, sunt doar o pe
rsoana care stie cum este sa ai stari depresive si mai ales sa ai reactii advers
e (de la Remeron)...am invatat din greseli si sper sa va invat si pe dvs. Nu sun
t impotriva antidepresivelor chimice, v-am prezentat doar o alternativa naturala
fara nici o reactie adversa (daca sunt luate conform recomandarilor)! In speran
ta ca v-am facut un bine, Nick!
Autor: Mr. NICK
Data: 07-01-2009, ora 16:10
Am primit rsp. celor de la Vitaking Romania cu privire la cat costa exact suplim
entele dsp care v-am vb ma sus si
cantitatea exacta din fiecare. SWU154-SW ULTRA 5-HTP 100MG 60 CAPSULES 67.35 Ron
(8 flacoane) SW873- SWANSON DL-PHENYLALANINE 500MG 100 CAPS 42 Ron (5 flacoane)
SWU110-SW ULTRA L-THEANINE 100MG 60 CAPS 77.85 Ron (8 flacoane) SWU271 - SW ULT
RA BENFOTIAMINE 80 MG 120 CAPS 82.5 Ron (4 flacoane) SWU167-SW ULTRA ALPHA LIPOI
C ACID 600MG 60 CAPS -58.50 Ron (3 flacoane). Dupa cum puteti vedea, nu sunt foa
rte multe flacoane, nu costa foarte mult tinand cont de faptul ca un flacon cont
ine si 120 de cps, iar concentratiile sunt "generoase"! Pt. cine doreste sa coma
nde, o poate face sunand la numarul 0266 218818 sau puteti trimite un e-mail la
office@vitaking.ro. Persoana de contact este d-na Kata Markon care s-a purtat fa
ntastic si a importat aceste produse cu toate ca nu avea nici o obligatie fata d
e nimeni de pe acest forum, a dorit doar sa faca un bine, dand curs unei rugamin
ti de-ale mele! Numai Bine!
Autor: stevens
Data: 10-01-2009, ora 20:00
Buna Nick ! Cred ca s-a inteles de la inceput ce vroiai sa spui nu stiu daca mai
era nevoie sa editezi primul mesaj ! Ideea este ca acestia sant aminoacizi prec
ursori ai neurotransmitatorilor, vitamine si lipide implicate in procesul de pro
ducere si transmisie neuronala ! Sunt in general substante naturale extrase din
vegetale dar se pot obtine si sintetic si cu putine sau fara efecte secundare, c
u o exceptie notabila - cazurile de eozinofilie din S.U.A. de acum ctiva ani, ca
nd japonezii au folosit bacterii modificate genetic pt obtinerea tryptofanului !
Mai ramane de stabilit care sant cele mai bune suplimente in ce priveste proven
ienta, puritatea si concentratia ! Probabil ca astea de care tu spui sant foarte
bune ! Acum fiindca recomanzi aminoacizi si suplimente am si eu curaj sa ma las
sfatuit de tine ! :) Numai bine si sanatate cat mai naturala !
Autor: Mr. NICK
Data: 10-01-2009, ora 20:26
Daca vrei un produs 100% natural si pe deasupra homeopat, pentru depresie, insom
nie si alte tulburari psihice, iti recomand DEPREX. Ingredientele sunt atent sel
ectionate si fabricate! Este un produs homeopat produs de concernul american VAX
A; contine un blend de plante, vitamine, minerale, aminoacizi etc., perfect pt s
anatatea psihica! http://www.vaxa.com/630.cfm Lista ingredientelor: Avena Sativa
30C, 200C; Kali Phosphoricum 3C, 6C, 12C, 30C; Cimicifuga Racemosa, Humulus Lup
ulus, Ignatia Amara, Kali Bromatum, Natrum Muriaticum 6C, 12C, 30C; Hypothalamus
9C; Lithium Carbonicum 6X, 12X; Lithium Bromatum 12X. In a base of: DL-Phenylal
anine, St. Johns Wort, Scutellaria Lateriflora, Verbena Officinalis, L-Glutamic
Acid, LGlutamine, GABA, Sodium Bicarbonate, Potassium Bicarbonate, L-Alanine, L-
Aspartic Acid, Calcium Pantothenate, 5HTP, Pantothenic Acid, L-Threonine, L-Lysi
ne HCL, L-Tyrosine, and Folic Acid. Costa aproape 28,95 $, dar NU este disponibi
l in Romania, trebuie comandat si importat (din fericire, Romania este pe
lista tarilor admise pentru import)... Numai Bine si multa sanatate ;)
Autor: Mr. NICK
Data: 20-01-2009, ora 12:05
Cu multa placere Mladen! Insomnia este provocata indirect de serotonina. Somnul
este o "activitate fiziologica" provocata de melatonina, denumita si hormonul in
tunericului si al somnului. La lasarea intunericului (tocmai de aceea este foart
e important sa nu lasi lumina aprinsa in camera dupa ora 20), celulele pinealoci
te din glanda pineala (epifiza), transforma serotonina(5hidroxitriptamina) in me
latonina cu ajutorul enzimei 5-hydroxyindol-o-metiltransferaza. Odata secretata,
melatonina este eliminata in fluxul sanguin si isi incepe activitatea prin indu
cerea unei relaxari profunde; incepi sa casti foarte mult, simti o oboseala musc
ulara, ochii parca devin mai grei, activitatea electrica a creierului are un vol
taj mai scazut predominand undele alfa etc... si adormi, dupa care treci prin to
ate fazele somnului! Tratamentul cu 5-htp este magnific pentru insomnie si poate
fi luat mult timp(de la minim 3 luni, pana la 6-8 cu pauza o luna), insa recoma
ndarea mea este sa il combini cu L-theanina pentru a mari sa spun asa efectele d
e relaxare si calitatea somnului, asta pentru ca la trezire sa ai senzatia de fr
esh, nu de oboseala! Ti-ar ajunge o cantitate de 200 de mg de 5htp, luata impreu
na cu 100 de mg de L-theanina (1 flacon de 5-htp si unul de ltheanina). Mai exis
ta si alta varianta, si anume sa iei Bio-melatonina, dar nu elimini cauza ci doa
r efectul. Bio-melatonina poate fi luata in maxim 6 mg pe seara, cu 30 de minute
inainte de culcare (1-2 cps, pt ca o capsula contine 3 mg de methoxytriptamina)
. Daca mai ai alte nelamuriri, ma poti intreba fara nici un fel de problema! Num
ai Bine si multa sanatate!
Autor: Mr. NICK
Data: 20-01-2009, ora 17:27
Mladen, conform unui studiu, 5htp-ul intr-o concentratie de 50 de mg, creste des
tul de mult nivelul de serotonina la subiectii sanatosi, conferindu-le acestora,
un somn mult mai bun, calm, energie psihica, atitudine pozitiva si optimism etc
.. La subiectii bolnavi (depinde de ce!) 5htp-ul este eficient in doze de 200 de
mg (depresie usoara), aproximativ 400 de mg pt TOC - OCD, peste 500 de mg in ca
zul unor depresii endogene foarte grave, fobii sau alte tulburari psihice in car
e este implicata serotonina si metabolitii acesteia (in principal melatonina). D
ozele se impart in 3 si se incepe, evident, cu o cantitate mica (minim 100 mg).
In functie de raspunsul organismului se creste sau se scade. In nici un caz prim
a doza nu trebuie sa depaseasca 100 de mg sau maxim maximorum 200! 5-htp-ul mare
ste cantitatea de serotonina, marire dependenta de cantitatea ingerata si de pro
cesul de decarboxilare realizat in SNC. 5-htp-ul nu are efecte secundare, decat
la inceputul tratamentului. Exista posibilitatea ca in primele zile, persoana sa
aiba unele stari de greata sau voma datorita stimularii zonei chemoreceptoare d
in bulb, unde este centrul vomei! 5-htp-ul nu este la fel de bun ca un SSRi, est
e cu cel putin 200% mai eficient si fara efecte secundare daca este administrat
fara un alt antidepresiv, cu atat mai mult daca este chimic! Ai dreptate! SSRI-u
rile provoaca impotenta, anorgasmie etc... 5-htp-ul nu provoaca dependenta, nu a
re cum! Eu daca as fii in locul tau nici nu m-as mai gandi, as lua clar 5-htp si
L-theanina, dar decizia iti apartine. Documenteaza-te,
consulta-te cu familia si ia decizia cea mai buna pentru ca este in joc echilibr
ul tau psihoafectiv! In speranta ca te-am putut ajuta, NICK :)
Autor: Mr. NICK
Data: 21-01-2009, ora 14:53
pana la lansarea site-ului http://www.vitamineswanson.ro/
Autor: Mr. NICK
Data: 21-01-2009, ora 19:21
Da, iei 100 de mg de 5-htp seara cu 30 de minute inainte de cina, iar L-theanina
o iei la 1 h dupa masa (asta in prima saptamana), dupa care in a doua saptamana
incepi sa iei ori 100 mg dimineata si seara, ori 200 de mg seara (depinde de cu
m rsp, pentru ca exista posibilitatea a dupa 1-2 h de la 5-htp sa ai o stare de
liniste profunda care pe timpul zilei sa te deconecteze oarecum de la activitati
le cotidiene si nu ar fi tocmai indicat, dar daca tu consideri ca nu te deranjea
za este okay. L-theanina iei 200 de mg in cazul in care doresti sau ai difultati
in a mentine starea de somn. NU au nici un efect secundar, decat o usoara stare
de greata in primele zile, atat! In nici un caz impotenta sau alte astfel de si
mptome care afecteaza aparatul reproducator masculin, stai linistit si gandeste-
te ca totul va fi bine si asa va fi. Vizualizeaza-te sanatos si zambaret si asa
vei deveni si mai ales spune in fiecare zi cateva zeci de minute in gand: vreau
sa fiu sanatos, vreau sa fiu viguros si echilibrat psihic, sunt sanatos, viguros
si echilibrat psihic...puterea subconstientului care preia de la constient aces
te afirmatii, este foarte mare!
Despresia este o suferinta a sufletului...apare atunci cand omul urmeaza un drum
gresit in viata, aluat decizii gresite sau a afacut prea multe greseli fata de
semenii sau de el insasi sau univers/divinitate. Prin meditatie, liniste, trebui
e sa incerci sa-ti amintesti/vizualizezi care sunt aceste greseli.Crezi sau nu i
n ingerii pazitori, ei te pot asculta si indruma daca le ceri ajutorul..insa tre
buie sa schimbi frecventa pe care gandesti/starea sufleteasca, sa elimini sentim
entele de ura/nvidie/egoism si sa le inlocuiesti cu iubire , iubire pur si simpl
u pentru tot ce te inconjoara, oameni, plante,animale,etc...doar oamenii care au
scanteie divina in suflet pot iubi
SEROTONINA
Serotonina este un neurotransmitator important in creierul uman. Nivelurile redu
se ale serotoninei in creier pot conduce la astenia de primavara. Serotonina est
e un aminoacid care nu se gaseste in alimente sau suplimente nutritionale, ci se
sintetizeaza in organism pornind de la un aminoacid esential: triptofan. Consum
ind alimente care contin cantitati adecvate de triptofan, optimizam productia de
serotonina. Cum cei care sufera de AP nu prea au pofta de mincare, este importa
nt ca ei sa consume alimente bogate in triptofan. Carnea si produsele animale, d
esi contin triptofan, impiedica accesul acestuia spre creier. Acest fapt se dato
reaza unor alti aminoacizi competitori care impiedica sinteza serotoninei in cre
ier. Cele mai bogate surse alimentare de triptofan sint cele vegetariene: brinza
tofu - cea mai bogata sursa, nucile, semintele de dovleac, soia boabe, semintel
e de susan, migdalele etc.
-EMOCALM, 60 capsule (Armonia emoţiilor) DACIA PLANT -Comprimate 100% naturale cu
efecte antidepresive, calmante, anxiolitice -EMOCALM - Armonia emoţiilor: - Camil
Petrescu spunea că “viaţa nu trebuie irosită în frământări mărunte”. -S-a constatat că de o
m viaţa sub impulsul emoţiilor pe care le lăsăm adesea să ne subjuge. -Pentru a ne simţi bi
e trebuie să fim calmi, să ne ţinem emoţiile sub control, mai ales pe cele negative, sub
acţiunea cărora se secretă în corp substanţe care produc o serie de efecte nocive (îngusta
ea şi depunerea de grăsimi pe peretele vaselor de sânge, dereglări ale funcţiei stomacului
, colecistului etc). -Pentru realizarea acestui produs, specialiştii Dacia Plant a
u selecţionat cu atenţie plante de leac care ne ajută să ne reechilibrăm emoţional, să ne t
viaţa sănătoşi şi fericiţi. -COMPOZIŢIE: -SUNĂTOARE (hypericum perforatum): - Plantă române
nală. Sunătoarea este una dintre plantele cele mai folosite plante pe plan mondial,
datorită acţiunii sale anxiolitice si antidepresive excepţionale. Conţine numeroase prin
cipii active valoroase, dintre care hypericina este cel mai important. Sunătoarea
mai conţine şi taninuri, proantocianide, quercitina, bioflavonide, vitaminele C şi A ,
săruri minerale. Alături de efectele psihostabilizante, sunătoarea mai este cunoscută şi
pentru efecte hepatoprotectoare, antiinflamatorii, astringente, etc. -VALERIANĂ (v
aleriana officinalis): - Este bogată în acizi valerianici, care sunt fitocampionii a
cţiunii sedative şi hipnotice şi de inducere a somnului. Planta are de asemenea acţiuni
antispastice şi miorelaxante la nivelul muschilor netezi de la nivelul tubului dig
estiv, a vaselor de sânge, al tractului reno-urinar etc. -ROINIŢĂ (Melissa officinalis
): - Plantă miraculoasă pentru secolul nostru, roiniţa este extrem de valoroasă datorită a
cţiuni sale de reglare psiho-emotională şi de stimulare a memoriei. Planta conţine princ
ipii active valoroase: flavonoide, triterpene, uleiui volatile (dintre care cel
rosmarinic îi conferă calităţile reglatoare mentale). Alte efecte benefice ale roiniţei su
nt: sedativ, tranchilizant, analgezic, antiinflamator, antispastic, carminativ.
-LEVĂNŢICĂ (lavandula officinalis): - Este o plantă deosebit de parfumată, plăcută, renumit
tru acţiunea sa sedativă, relaxantă, datorată uleiului volatil. -ULEI VOLATIL DE PORTOCA
L: - Uleiurile volatile sunt cele mai preţioase componente active ale plantelor da
torită actiunii intense şi rapide. Uleiul volatil de portocal are efecte calmante şi r
elaxante, foarte potrivite pentru calmarea emoţiilor. -ARE CALITĂŢI: -antidepresiv, an
xiolitic, armonizator al stărilor psihoemoţionale-psihostabilizant, antistress, seda
tiv, usor hypnotic, inductor al stării de somn, antispastic şi miorelaxant la nivelu
l muşchilor netezi ai tubului digestiv, a vaselor de sânge, al tractului reno-urinar
, stimulent al memoriei. -RECOMANDAT CA ADJUVANT ÎN: -distonii neuro-vegetative, i
nsomnie, depresie, anxietate, atacuri de panică. -Adjuvant în hipertensiune arterială,
cardiopatie ischemică, tahicardie, sindrom hyperkinetic, gastroduodenite, diskine
zii digestive, biliare, urinare.
-ADMINISTRARE: - PENTRU ADULŢI ŞI COPII PESTE 14 ANI: 1 COMPRIMAT DE 3 ORI PE ZI ÎNAIN
TE DE MESE (în situaţii solicitante, adulţii pot lua şi de 3 ori pe zi câte 2 comprimate,
pe perioade scurte, de 2-3 săptămâni) - PENTRU COPII ÎNTRE 10 ŞI 14 ANI: 1/2COMPRIMAT DE 3
ORI PE ZI, ÎNAINTE DE MESE PENTRU COPII SUB 10 ANI: este recomandat dupa vârstă şi greu
tate, cu avizul medicului. -Comprimatele se iau cu puţină apă sau se pot suge (gustul
este plăcut datorită conţinutului de lactoză şi uleiuri volatile). -CONTRAINDICAŢII: -Intol
ranţă la lactoză. -Preparatul nu prezintă contraindicaţii - poate fi folosit în dozele reco
andate chiar şi de către şoferi (nu scade reflexele) şi gravide.
Sfatul Medicului Top of Form
searchSphinx medic, farm 0
In tot site-ul Unde caut? Close In tot site-ul Articole Dictionar Termeni Medici
Spitale Farmacii Analize Medicale Parteneri Medicamente Clinici/Firme medicale
Submit
Bottom of Form Login | Inscrie-te acum! Aboneaza-te la newsletter-ul nostru Acas
a Consulta medicul Sanatate A-Z Servicii medicale Medici Farmacii Spitale Produs
e medicale Firme medicale Dictionare medicale Dictionar medicamente Dictionar te
rmeni medicali Dictionar plante medicinale Dictionar semne si simptome Clinici A
nalize Teste Teste medicale Trackere Comunitate Prima pagina Boli ale sangelui I
nformatii esentiale despre sindromul Sjogren citeste despre.. Informatii esentia
le despre sindromul Sjogren
Mai multe sanse pentru suferinzii de boli hematologice, dupa inaugurarea Registr
ului Donatorilor Mai multe sanse pentru suferinzii de boli hematologice, dupa in
augurarea Registrului Donatorilor Articole Boli ale sangelui afectiuni Anemiile
Tulburari de coagulare
Cadouri, genti, portofele dama.Genti dama si portofele cadou. 10 EUR Informatii
esentiale despre sindromul Sjogren verifica-ti sanatatea Alege pe manechin zona
afectata si raspunde la intrebari pentru a primi acum diagnosticul prezumtiv. sa
natate a-z Informatii complete despre cele mai frecvente afectiuni. consulta med
icul online
Afla raspunsurile intrebarilor tale de la medicii nostri. comunitate ESTE UN INC
EPUT DE POLIARTRITA? Postat pe 01, decembrie, 2009 16:25:10 Am aceasta problema
de aproximativ 2 ani,insa in timp s-a agravat.imi apar pe corp(in... Klebsiella
Postat pe 01, decembrie, 2009 14:44:04 Se poate scapa deifinitiv de ea dupa trat
ament antibiotic cu nolicin (dat in baza... O fi oare anevrism cerebral? Postat
pe 01, decembrie, 2009 14:29:02 Buna ziua,mai am putin si implinesc 25 de ani.ca
m de prin 2005 am cateva probleme,cum se... Boli venerice Postat pe 01, decembri
e, 2009 13:39:45 Buna,am o intrebare, am niste bubite mici de ceva vreme,in varf
ul pelvisului sunt de culoare... Histerectomie totala Postat pe 01, decembrie, 2
009 09:44:13 Pe langa multe afectiuni intervenite in starea mea de sanatate , ca
si cum nu era destul ,... Histerectomie totala Postat pe 01, decembrie, 2009 09
:35:00 Am intrat la menopauza in urma unei interventii de histerectomie totala,
si in urma acesteia... E. coli in primul trimetru de sarcina Postat pe 30, noiem
brie, 2009 22:20:15 Buna.sunt insarcinata in saptamana 6 si am fost diagnosticat
a cu infectie urinara... Hrana bebelusului de 4 luni Postat pe 30, noiembrie, 20
09 22:04:38 Cat laptic artificial este normal sa bea un bebe la 4 luni,cantarest
e 6,200kg si daca este... Hepatita c Postat pe 30, noiembrie, 2009 21:40:41 Buna
,imi poate spune si mie cineva ce inseamna tratamentul cu interferon?tb stat in
spital... Am o mare problema Postat pe 30, noiembrie, 2009 14:38:53 Buna ziua!s
unt noua pe acest forum si as dori sa-mi dati un sfat in legatura cu o problema.
.. Vezi toate posturile Generalitati
Sindromul Sjogren este o afectiune a sistemului imun ce afecteaza intregul organ
ism si care este caracterizata prin infiltrarea limfocitara cronica a organelor
cu secretie exocrina. In cadrul acestei boli celulele imune ataca si ajung in fi
nal sa distruga in mod special glandele exocrine (cum ar fi cele implicate in se
cretia de saliva, de lacrimi). Datorita acestei particularitati, cel mai adesea
pacientul prezinta, din punct de vedere clinic, xerostomie si xeroftalmie, mucoa
sele bucale si conjunctivale fiind primele afectate. In general, aceste simptome
descriu asa numitele “sindroame sicca”. Ca urmare a agresiunii autoimune se poate c
a in structura glandelor sa apara tesut fibros, cicatricial, care sa modifice nu
doar arhitectura si morfologia glandei, dar mai ales functionarea sa. Sindromul
Sjogren nu apare izolat, ci adesea este insotit (sau insoteste) si alte afectiu
ni de natura autoimuna. Specialistii recunosc existenta a doua tipuri de sindroa
me Sjogren: tipul primar si secundar. Sindromul Sjogren primar apare in absenta
unor alte afectiuni de natura autoimuna sau reumatica, in timp ce tipul secundar
are un tablou complex, si poate insoti boli precum sclerodermia, lupusul eritem
atos sistemic, poliartrita reumatoida. Datorita faptului ca simptomele se pot su
prapune si chiar coexista cu manifestarile din respectivele boli, diagnosticarea
sindromului Sjogren poate fi facuta in astfel de situatii destul de greu. In fa
ta unui pacient care se prezinta la medic acuzand simptome sicca pentru o perioa
da de minim 3 luni, trebuie exclusa o reactie secundara a vreunui tratament medi
camentos sau radioterapic. Pe langa radioterapie, cele mai frecvente medicamente
care se pot complica cu aparitia unor astfel de simptome sunt antihistaminicele
si antidepresivele. Desi sindromul poate sa apara la orice varsta si la ambele
sexe, si in cazul acestuia, precum si in cazul majoritatii afectiunilor de aceas
ta natura (autoimuna), pacientii sunt in principal femei trecute de varsta de 40
de ani. Rata de afectare a femeilor, comparativ cu a barbatilor este de 9:1. Ch
iar daca boala pare a fi mai rar diagnosticata, specialistii estimeaza ca de fap
t ea afecteaza un procent variabil din populatie, acesta fiind intre 0.1 - 4%. D
iagnosticarea sindromului respecta pasii clasici, anume discutia cu pacientul in
vederea stabilirii momentului debutului simptomelor, caracteristicile acestora,
evolutia lor sau antecedentele medicale (atat personale cat si heredo colateral
e). Anamneza va fi ulterior completata cu efectuarea unor teste speciale care po
t stabili diagnosticul de certitudine, in cazul in care se suspicioneaza un astf
el de sindrom autoimun. Diagnosticul se poate confirma prin recoltarea de produs
e biologice precum saliva, lacrimi si sange. Morbiditatile asociate acestui sind
rom sunt datorate faptului ca, in timp, pe masura ce boala evolueaza, se pierde
din functia glandelor exocrine, care devin infiltrate cu limfocite. Sindromul Sj
ogren in sine nu este mortal, insa prin asocierea cu alte afectiuni autoimune po
ate ridica probleme de supravietuire.
Cele mai periculoase afectiuni coexistente, care pot modifica speranta de viata
a pacientului sunt poliartrita reumatoida si ciroza biliara primitiva. Desi nu e
xista un tratament curativ pentru o astfel de afectiune, medicul impreuna cu pac
ientul pot gasi o schema terapeutica ce va tine simptomele sub control si nu va
permite sindromului sa scada din calitatea vietii pacientului. Cuprins Generalit
ati Cauze Simptomatologie Investigatii paraclinice Tratament Medicamente cu risc
Terapii adjuvante Complicatii Prognostic CauzeSus Cauza exacta de aparitie a ac
estui sindrom nu este deocamdata complet cunoscuta, insa specialistii sunt de pa
rere ca de fapt etiologia este plurifactoriala si include atat elemente genetice
, cat si factori de mediu. De asemenea, ereditatea poate fi un important factor
in aparitia acestui sindrom, deoarece s-a observat faptul ca se poate transmite
de la o generatie la alta. Datorita faptului ca rata de afectare a femeilor este
atat de inalta (9:1, comparativ cu barbatii), de-a lungul timpului au fost emis
e si teorii conform carora aparitia sindromului este influentata de factorii hor
monali estrogenici. Legatura dintre cele doua ramane insa neclara si insuficient
studiata pentru a se putea afirma cu certitudine ca exista o legatura. Printre
alti factori care pot fi asociati aparitiei sindromului Sjogren pot fi inclusi s
i factorii virali. Virusurile sunt candidati de seama in etiologia sindromului,
multi dintre pacientii diagnosticati cu Sjogren fiind infectati cu virusurile HI
V, HTLV- 1 sau cu virusul hepatitei C. Specialistii sunt de parere ca agresiunea
virala initiala este cea care determina activarea anormala a sistemului imun. C
a urmare, local va aparea o supraproductie de citokine, chemochine precum si alt
e molecule ce vor intretine inflamatia. In final se va distruge arhitectura glan
dulara. Preparatele tisulare recoltate din glandele salivare ale pacientilor cu
sindrom Sjogren au evidentiat faptul ca doar 40% din morfologie se va pastra, re
stul glandei fiind profund alterata. Infiltratul inflamator corelat cu leziunile
tisulare vor duce in final la distructia glandulara si la diminuarea semnificat
iva a
secretiilor. Manifestarile extraglandulare ale sindromului Sjogren se datoreaza
in principal existentei autoanticorpilor circulanti, a complexelor imune si a in
filtrarii limfocitare extensive si apar la aproximativ o treime dintre pacienti.
SimptomatologieSus Tabloul clinic al sindromului Sjogren este dominat de existe
nta simptomelor sicca, reprezentate in principal prin uscaciunea mucoasei bucale
(xerostomie) si a mucoasei conjunctivale (xeroftalmie). Pentru a fi sugestive i
n cadrul sindromului, durata simptomelor trebuie sa fie mai lunga de 3 luni si a
cestea trebuie sa apara in afara administrarii unei medicatii ce poate da astfel
de reactii adverse. Adesea pacientii descriu si o senzatie intens pruriginoasa
sau chiar de arsura la nivel ocular. Vorbirea este foarte mult afectata deoarece
secretia salivara este atat de diminuata. Xeroftalmia care caracterizeaza sindr
omul Sjogren are urmatoarele caracteristici: - Se insoteste de inflamatia si inr
osirea conjunctivei; - Clipitul este ingreunat, la fel si miscarea globului ocul
ar; - Apare senzatia de nisip in ochi, care afecteaza semnificativ acuitatea viz
uala; - Este acompaniata de fotofobie (pacientul nu suporta sau este foarte dera
njat de lumina); - Poate fi acompaniata de blefarita (inflamarea pleoapelor); -
Apare senzatia de oboseala a ochilor, pacientul nu se poate uita intr-un anumit
punct mai mult timp (de exemplu in ecranul calculatorului, la televizor, nu poat
e citi o carte); - La trezirea matinala poate exista senzatia de pleoape lipide
(deoarece lacrimile isi pierd din fluiditate, iar ce se secreta pe timpul noptii
lipeste pleoapele intre ele); - Existenta unui material vascos care se pot acum
ula in unghiul intern al ochiului. Simptomele se agraveaza de-a lungul zilei, pe
masura ce se evapora chiar si stratul minim de secretie de la trezire. Xerostom
ia din cadrul sindromului poate fi insotita de: - Dificultatea la masticatie, la
deglutitie (acestea sunt ameliorate in cazul in care pacientul ingera si o cant
itate crescuta de lichide); - Alterarea gustului (poate fi modificat dar poate s
a si dispara complet); - Aparitia unor fisuri pe limba sau la nivelul buzelor (d
atorita uscaciunii permanente); - Lipirea efectiva a limbii de palatul dur; - Di
ficultati la vorbire, raguseala; - Dezvoltarea unor probleme stomatologice, in p
rincipal carii dentare si gingivita; - Dificultati in mentinerea protezelor dent
are la locul lor; - Dezvoltarea unor episoade frecvente de candidoza bucala si c
heilita angulara, ceea ce va determina aparitia unor dureri intense. Incidenta s
i gravitatea acestor simptome creste o data cu varsta, mai mult de o treime din
pacienti fiind grav afectati. S-a observat totusi ca astfel de simptome
pot sa apara si in afara sindromului, parand a fi corelate cu inaintarea in vars
ta (caracterizata printr-o atrofie marcata a glandelor si o scadere a secretiilo
r, in general). Simptomele sicca sunt mult mai accentuate in cazul femeilor care
folosesc si terapie de substitutie hormonala. Desi xerostomia si xeroftalmia su
nt printre cele mai frecvent descrise simptome ale sindromului Sjogren, ele nu s
unt unice. Pacientii pot acuza si: - Dispareunie (durere la contactul sexual), v
aginita, prurit genital (in cazul femeilor); - Uscarea mucoasei nazale, insotita
de disconfort pronuntat si chiar de sangerare; - Parotidita (adesea bilaterala)
. Sindromul Sjogren se poate acompania si de simptome importante extraglandulare
, ca urmare a distructiei sistemice realizate de catre autoanticorpi. Astfel, ce
le mai frecvente simptome cu localizare extraglandulara sunt: - Manifestari tegu
mentare: apare prurit generalizat, eruptie cutanata fotosensibila, piele excesiv
de uscata, transpiratie diminuata, vasculita cutanata (sub forma unei purpure p
alpabile) si fenomene Raynaud (la aproximativ 20% dintre pacienti); - Manifestar
i pulmonare: poate sa apara xerotrahee (uscaciunea traheei), tuse uscata, neprod
uctiva, dispnee (in cazul in care sindromul se complica si cu boala pulmonara in
terstitiala), sinuzita, bronsita recurenta sau chiar pneumonie si pneumonita (de
natura infectioasa sau nonifectioasa); - Manifestari gastrointestinale: disfagi
e, esofagita, boala de reflux gastroesofagian, diaree si dureri abdominale. Mai
rar, pacientii pot suferi si pancreatita acuta sau cronica si uneori apare o mal
absorbtie cauzata de secretia pancreatica insuficienta; - Manifestari cardiace:
pericardita si hipertensiunea pulmonara sunt cele mai frecvente complicatii card
iace ale sindromului; - Manifestari renale: pot sa apara calculi renali, acidoza
tubulara renala secundara nefritei interstitiale (cea mai frecventa complicatie
renala); - Manifestari neurologice: se pare ca afectarea neurologica apare la u
n procent de pana la 40% din pacienti, iar cele mai frecvente manifestari includ
mielopatie, neuropatia optica, convulsii, disfunctie cognitiva siencefalopatie;
- Alte manifestari generale includ: astenie generalizata, dureri articulare, tu
mefactie articulara (uneori), mialgii, dureri dentare. De retinut! Femeile cu si
ndrom Sjogren au un risc mult mai crescut de avort spontan sau de sarcini inchei
ate tragic prin moartea fatului, precum si risc de tromboza venoasa profunda (ce
se poate complica ulterior cu trombembolism pulmonar - o urgenta medicala). Ace
ste complicatii se datoreaza existentei in circulatie a anticorpilor antifosfoli
pidici (anticorpii anticardiolipina). Sindromul Sjogren poate sa apara si pe fon
dul unor afectiuni autoimune, cum ar
fi lupus eritematos sitemic, poliartrita reumatoida sau sclerodermie. In aceste
situatii este vorba de forma secundara a sindromului. Indiferent daca este vorba
de forma primara sau secundara, simptomele sicca sunt similare. Totusi, diagnos
ticarea sindromului Sjogren in cadrul unor alte afectiuni se poate realiza destu
l de greu, deoarece patologia autoimuna este foarte intricata, iar simptomele ac
estor boli sunt de multe ori similare. In cazul in care in evolutia unei boli ap
ar simptome noi, pacientul trebuie sa le comunice medicului, deoarece riscul de
aparitie a unor afectiuni conexe sau al unor complicatii este foarte crescut. Ev
olutia sindromului Sjogren variaza foarte multe, in functie de particularitatile
fiecarui pacient, in functie de amploarea raspunsului imun, starea generala de
sanatate si in functie de raspunsul la tratament. In unele cazuri evolutia este
agravanta, in timp ce la aproximativ 12% dintre pacienti simptomele se remit spo
ntan. In majoritatea cazurilor, insa, sindromul are caracter si evolutie cronica
, pacientii acuzand simptomele sicca toata viata. Desi pot sa apara, complicatii
le majore asociate acestei afectiuni sunt mai rare, insa in evolutie pot fi afec
tate si alte organe si sisteme. Cel mai frecvent este vorba de o implicare pluri
sistemica, incluzand aparatul respirator, renal, cardiac. Un procent relativ red
us din cadrul pacientilor cu sindrom Sjogren au risc de aparitie a cancerelor li
mfatice, cum ar fi limfomul non - Hodgkin. Deoarece exista foarte multe afectiun
i similare sindromului Sjogren, diagnosticul diferential este foarte importat in
acest caaz. Simptomele trebuie descrise medicului cu cat mai mare exactitate, a
stfel incat sa se poata formula un diagnostic de suspiciune corect. In cazul in
care prezentati simptome sugestive pentru sindrom Sjogren, cel mai indicat ar fi
sa va adresati unui medic specialist. In functie de predominanta simptomelor, s
e poate ocupa de cazul dumneavoastra un reumatolog, oftalmolog, stomatolog sau u
n medic internist. Uneori gravitatea situatiei impune realizarea unei echipe mix
te, astfel incat sa fie tratate toate aspectele bolii. Investigatii paracliniceS
us Dupa efectuarea anamnezei si stabilirea principalelor simptome, medicul va ef
ectua un examen fizic in urma caruia poate realiza bilantul clinic al pacientulu
i. Este foarte important de stabilit, in cadrul anamnezei, daca pacientul se afl
a sub tratament cu vreun compus care poate determina ca reactie secundara xerost
omie sau xeroftalmie. Cele mai frecvente medicamente cu astfel de efecte sunt ce
le apartinand clasei antihistaminicelor si antidepresivelor, anticolinergicelor,
diureticelor, betablocantelor. De retinut! Simptomele sicca pot sa apara si in
cazul unor infectii virale, deshidratarii, hipervitaminozei A, anxietatii si dep
resiei, desfasurarii activitatii intr- un mediu plin cu iritanti, dupa radiotera
pie, in boala Alzheimer, in limfoame, sarcoidoza, amiloidoza, sau natural, pe ma
sura ce organismul imbatraneste iar pacientul inainteaza in varsta.
Datele obtinute in urma efectuarii examenului fizic pot fi foarte sugestive pent
ru sindromul Sjogren si includ: - Examen oftalmologic: se pot descoperi vase con
junctivale dilatate, blefarita, cornee opacificata, existenta unor filamente ker
atozice sau muco- vascoase; - Examinarea cavitatii bucale: carii dentare (adesea
cu localizari mai putin obisnuite - cum ar fi linia gingivala sau suprafata inc
isivilor), boala parodontala, candidoza orala, limba fisurata, eritematoasa, che
ilita angulara. Se poate observa marirea in volum a glandelor parotide, a glande
lor submandibulare; - Examinarea articulatiilor: poate evidentia simptome sugest
ive pentru artrita (poate sa apara atat in cadrul sindromul Sjogren primar cat s
i secundar). Artrita este simetrica, poliartriculara, are intensitate moderata s
i este, in mod tipic, noneroziva; - Examinarea pulmonara poate evidentia existen
ta ralurilor bilaterale bazale (in cazul in care pacientul are boala interstitia
la); - Examinarea tegumentelor: poate obiectiva afectarea vasculitica (prin apar
itia purpurei palpabile, localizata in special la nivelul extremitatilor inferio
are). Deoarece anamneza si examenul clinic nu furnizeaza intotdeauna informatiil
e de care medicii au nevoie in stabilirea diagnosticului, urmatorul pas in inves
tigarea pacientului este reprezentat de efectuarea testelor paraclinice. Ele pot
demonstra existenta unei stari inflamatorii generalizate, sau pot fi foarte spe
cifice si pot evidentia reducerea secretiilor (in special cea lacrimala si saliv
ara). Inflamatia se poate investiga prin determinarea VSH (volumul de sedimentar
e al hematiilor), care este crescut, prin determinarea fibrinogenului (de asemen
ea crescut), prin determinarea PCR (proteinei C reactive). In ciuda faptului ca
apar pozitive, aceste valori nu sunt specifice sindromului Sjogren, ele fiind cr
escute si in cazul altor afectiuni autoimune. Hemograma completa nu arata nimic
particular in cazul acestui sindrom. Daca apar date anormale, in special privind
leucocitele, pacientul ar trebui investigat mai amanuntit deoarece exista riscu
l de aparitie a unor complicatii maligne limforeticulare. In diagnosticarea sind
romului Sjogren, ca si in cazul altor boli autoimune, de importanta esentiala es
te determinarea autoanticorpilor. Astfel, cel mai frecvent se vor descoperi: - F
actor reumatoid prezent (este important atat in diagnosticare cat si in stabilir
ea unui prognostic - daca un factor reumatoid anterior pozitiv se negativeaza in
timp, este un indiciu pentru aparitia unui limfom); - Anticorpii specifici sind
romului Sjogren sunt anticorpii anti - antigen B (SSB/La) si anticorpii antianti
genului A (SSA/Ro). SSA/Ro apar pozitivi la peste 75% dintre pacientii cu sindro
m Sjogren primar. Acest fapt semnifica in acelasi timp ca anticorpii sunt sensib
ili, insa ca absenta lor nu exclude diagnosticul. Anticorpii anti SSB/La sunt po
zitivi la peste jumatate dintre pacientii cu sindrom primar si la 15% dintre cei
cu sindrom secundar; - Anticorpii antifosfolipidici sunt prezenti la unii pacie
nti si sunt insotiti si de manifestari clinice mai grave (avort spontan, acciden
te trombotice). In vederea diagnosticarii cu exactitate a sindromului Sjogren, p
acientului ii vor fi efectuate
cateva teste foarte specifice. Acestea vor determina fluxul secretiei lacrimale,
vor investiga functia glandelor salivare si vor consta chiar in recoltarea de m
aterial bioptic pentru stabilirea gradului de afectare histologica. Testul Schir
mer masoara debitul secretiei lacrimale. Exista doua variante ale acestui test,
Schirmer I si Schirmer II. Testul Schirmer I utilizeaza o banda subtire de harti
e de filtru care va fi plasata la nivelul pleoapei inferioare pentru cateva minu
te. Ulterior, dupa 5 minute, medicul va masura exact, in mm, cat din hartie este
imbibata cu lacrimi. Testul Schirmer II presupune stimularea secretiei lacrimal
e prin introducerea intranazala a unui betisor cu vata. Secretia va fi apoi masu
rata similar, prin masurarea mm udati. De cele mai multe ori se foloseste una di
n aceste metode, insa daca rezultatele sunt neclare se pot utiliza combinat. In
mod normal, la un adult tanar sanatos vor fi udati aproximativ 15 mm. Deoarece s
e considera ca hipolacrimatia poate sa apara o data cu imbatranirea, la 33% din
populatia varstnica imnuierea va fi mai redusa (10 mm in 5 minute). Pacientii cu
sindrom Sjogren vor avea un rezultat net inferior, de doar 5 mm (sau mai putin)
la 5 minute. Teste de sialometrie sunt folosite, similar testului Schirmer, pen
tru determinarea gradului de reducere a fluxului salivar si pentru obiectivarea
xerostomiei. Sialochimia presupune recoltarea de mostre din saliva si investigar
ea continutului acestora. In cazul pacientilor cu sindrom Sjogren saliva poate f
i mai bogata in sodiu, clor, lactoferina si imunoglobulina A. Scintigrafia saliv
ara este o metoda mai laborioasa care masoara disfunctia glandulara, dar care nu
este insa foarte specifica sindromului Sjogren. Testul cu roz Bengal este utili
zat pentru investigarea unor posibile leziuni corneene ce pot sa apara ca urmare
directa a xenoftalmiei. Testul presupune picurarea de solutie coloranta in sacu
l conjunctival (o picatura in fiecare ochi). Substanta se va distribui apoi unif
orm si se va fixa in zonele cu leziuni. Urmeaza clatirea ochiului cu ser fiziolo
gic si investigarea atenta la lampa cu fanta, pentru a se detecta unde s-a fixat
colorantul. Daca leziunile sunt importante, substanta poate fi vizibila si cu o
chiul liber. Zona colorata este si zona afectata, desigur. Roz bengal este o sub
stanta cu proprietati speciale care se fixeaza pe zonele cu protectie mucoasa fo
arte redusa, sau cu leziuni epiteliale. Datorita complexitatii testului, acesta
este cel mai bine realizat de catre un oftalmolog. In prezent, cea mai eficienta
metoda pentru diagnosticarea sindroului Sjogren este biopsierea glandelor saliv
are. Se prefera biopsierea glandelor mici. Se va efectua o incizie foarte fina l
a nivelul buzei inferioare de unde se va extrage un fragment tisular foarte redu
s, care apoi va fi analizat la microscop. Pentru ca analiza sa poata fi efectuat
a, in fragmentul trimis laboratorului trebuie sa fie minim 4 lobuli glandulari.
Un aspect sugestiv pentru sindromul Sjogren include existenta unor agregate de m
inim 50 de limfocite, cu minim 1 agregat limfocitar la fiecare 4 mm 2 examinati,
inlocuirea acinilor normali cu limfocite, precum si alte modificari.
TratamentSus Sindromul Sjogren nu are un tratament curativ, insa are tratamente
simptomatice si paleative, care pot ameliora semnificativ calitatea vietii pacie
ntului. Tratamentul este complex si include atat o parte de specialitate, ce pre
supune administrarea unor medicamente, precum si o parte pe care pacientul o poa
te efectua la domiciliu. Tratamentul initial Prin administrarea unui tratament c
orect, simptomele pot fi tinute sub control. Acestea, chiar daca sunt adesea foa
rte deranjante, nu sunt dizabilitante, iar pacientii pot lua masuri care sa le r
educa impactul asupra starii generale. Cele mai recomandate masuri ce pot fi lua
te la domiciliu includ: - Utilizarea lacrimilor artificiale, astfel incat ochii
sa nu fie privati de secretia fiziologica; - Utilizarea salivei artificiale care
sa impiedice aparitia senzatiei de gura uscata si a complicatiilor acesteia; -
Consumul unor dropsuri care pot stimula secretia salivara (in principal a celor
cu aroma de lamaie); - Evitarea expunerii la fum (inclusiv/ mai ales fum de tiga
ra), la vant puternic sau la alti iritanti, astfel incat sa fie redus gradul de
lezare a ochilor; - Prevenirea instalarii starii de oboseala prin efectuarea de
pauze, exercitii de relaxare; - Prevenirea aparitiei unor probleme de natura sto
matologica prin perierea dintilor conform recomandarilor specialistilor (dupa fi
ecare masa) si prin utilizarea atei dentare; - Ameliorarea problemelor respirato
rii si manifestarilor tegumentare, prin mentinerea unei umiditati corespunzatoar
e in aerul din incapere si prin aplicarea repetata a unor creme hidratante; - Am
eliorarea simptomelor gastrointestinale, mai ales daca este vorba de boala de re
flux, prin administrarea de antiacide sau protectoare gastrice; - Controlul dure
rilor de intensitate moderata prin administrarea de analgezice de tipul paraceta
molului sau celor din clasa antiinflamatoarelor nesteroidiene (cum ar fi ibuprof
en); - Utilizarea de lubrifianti vaginali. Tratamentul ulterior Evolutia sindrom
ului Sjogren variaza semnificativ de la individ la individ. In cele mai multe ca
zuri pacientii se confrunta cu simptomele bolii timp indelungat, chiar toata via
ta. Xerostomia si xeroftalmia sunt printre cele mai deranjante simptome. De acee
a, si recomandarile specialistilor se adreseaza ameliorarii, in principal a aces
tora. Printre cele mai practice sfaturi se numara: - Aplicarea repetata a lacrim
ilor artificiale sau a salivei artificiale, ori de cate ori pacientul simte nevo
ia; - Prevenirea aparitiei unor leziuni corneene, prin evitarea expunerii la van
t, fum (inclusiv fum de tigara), substante chimice industriale, sau la alti irit
anti din mediu;
- Prevenirea unor probleme stomatologice (in principal a cariilor dentare), prin
trun periaj zilnic corect, dupa fiecare masa si prin utilizarea zilnica a atei d
entare; - Prevenirea instalarii oboselii, prin odihna si relaxare; - Ameliorarea
problemelor cutanate si respiratorii, prin utilizarea unui umidificator care sa
confere aerului din incapere anumite proprietati ce pot impiedica agravarea sim
ptomelor. Se pot utiliza cu succes si creme special concepute si adresate aceste
i grupe de pacienti, creme cu proprietati hidratante; - Ameliorarea tulburarilor
gastrice, prin administrarea de antiacide si protectoare gastrice. Cele mai rec
omandate sunt inhibitoarele de pompa de protoni (IPP- uri de genul omeprazol, la
nsoprazol) si blocantii H2 (precum ranitidina, famotidina); - Asigurarea unei lu
brefieri vaginale adecvate la fiecare contact sexual prin aplicare de geluri si
creme speciale; - Controlul durerii prin administrarea de analgezice obisnuite (
de tipul acetaminofenului sau antiinflamatoarelor nesteroidiene); In cazul in ca
re simptomele nu se amelioreaza prin aplicarea acestor sfaturi practice, sau chi
ar se agraveaza, cel mai probabil medicul va recomanda un tratament medicamentos
mai agresiv, care sa fie mult mai eficient in combaterea acestor probleme. In c
adrul tratamentului specific se pot administra urmatoarele medicamente: astfel,
pentru controlul xeroftalmiei se pot prescrie: - Lacrimi artificiale. Preparatel
e disponibile pot inlocui stratul natural protector de lacrimi. In functie de su
bstantele care sunt incluse in compozitia fiecarui preparat, ele se pot mentine
mai mult sau mai putin la suprafata ochiului. Majoritatea includ metilceluloza s
au dextran. In timpul utilizarii pacientii pot descrie un disconfort local, ceea
ce trebuie interpretata ca reactie alergica la excipienti; - Cevimelim (sub for
ma de capsule) sau pilocarpina (tablete). Cevimelin este o substanta cu propriet
ati parasimpatomimetice si un antagonist al receptorilor muscarinici care se uti
lizeaza de multi ani cu succes in tratamentul sindromului Sjogren. Ea poate stim
ula secretia glandelor salivare si lacrimale, ameliorand astfel semnificativ sim
ptomele. Administrarea sa este insa restransa datorita efectelor secundare care
pot sa apara, anume greata, varsaturi, diaree, diaforeza, eruptii tegumentare, c
efalee, tulburarea acuitatii vizuale. Desi cevimelinul este utilizat in special
pentru combaterea xerostomiei, studii recente il indica si pentru ameliorarea xe
roftalmiei. Pilocarpina este utilizata tot pentru a stimula secretia glandelor e
xocrine, fiind recomandata cand terapia locala nu aduce imbunatatiri semnificati
ve sau cand este necesara terapia sistemica. Pilocarpina, desi eficienta pentru
sindromul Sjogren, poate interfera cu alte medicamente, si poate creste riscul d
e aparitie a anomaliilor de conducere atrioventriculara daca pacientul este in t
ratament cu beta blocante. Pilocarpina este contraindicata pacientilor cu astm n
econtrolat terapeutic, cu irita acuta sau cu glaucom, deoarece poate precipita s
imptomele si poate agrava evolutia; - Daca xeroftalmia nu este ameliorata prin a
dministrarea de lacrimi artificiale se pot utiliza picaturi continand ciclospori
na oftalmologica. - Antibiotice cu aplicare topica sunt recomandate in special d
aca apar semne de infectie: roseata conjunctivala, edem, blefarita, secretie pur
ulenta. Pentru tratamentul medicamentos al xerostomiei se pot administra: - Sali
va artificiala: acest produs contine metilceluloza, sorbitol si saruri care pot
lubrefia si umezi cavitatea bucala. Se recomanda aplicarea sprayului direct in g
ura. Produsul poate fi administrat fara precautii speciale, neinteractionand cu
alte tratamente locale sau sistemice. Pacientii trebuie sa fie atenti insa sa nu
pulverizeze spray-ul in ochi; - Medicamente antifungice care pot combate cu suc
ces candidoza bucala ce poate complica uneori sindromul; - Produse de uz stomato
logic care sa contina fluor astfel incat sa fie asigurata o protectie optima imp
otriva cariilor dentare si altor complicatii. Se pot folosi paste de dinti speci
ale sau apa de gura imbogatita cu fluor; - Stimulante ale secretiei salivare, cu
m ar fi pilocarpina sau cevimelinul, care siau demonstrat deja eficienta in amel
iorarea xerostomiei. De retinut ! Este foarte important ca pacientii cu xerostom
ie si/sau xeroftalmie sa evite administrarea unor tratamente pe baza de antihist
aminice, care pot agrava foarte mult simptomele. In cadrul tratamentului destina
t ameliorarii uscaciunii vaginale, medicul poate recomanda utilizarea unor creme
speciale pe baza de estrogeni in cazul in care lubrefiantele uzuale nu sunt uti
le si dispareunia persista. Astfel de creme sunt destinate in special femeilor a
flate la menopauza, insa utilizarea lor poate fi largita. Este foarte important
ca pacienta sa fie atenta si sa observe daca apar secretii vaginale modificate s
au prurit genital, semne ale unei eventuale candidoze vaginale. Tratamentul artr
algiilor se poate face prin administrarea de antiiflamatoare nesteroidiene. Daca
actiunea lor nu este suficienta, si durerile persista, medicul poate recomanda
un tratament sistemic al artritei, pe baza de hidroxiclorochina. In cazul in car
e artrita apare in cadrul poliartritei reumatoide ce se asociaza sindromului Sjo
gren, tratamentul trebuie sa fie mult mai specific. Este foarte important de pre
cizat faptul ca administrarea unui tratament medicamentos specific este realizat
a doar dupa o atenta examinare a fiecarui pacient in parte. Reactiile adverse al
e terapiei sistemice impun o astfel de prudenta. Aprecierea afectarii oculare tr
ebuie facuta de catre un oftalmolog. Instituirea tratamentului se va face apoi p
rin corelarea simptomelor cu datele obtinute la examenul fizic. Evolutia sindrom
ului Sjogren variaza foarte mult si ea nu poate fi prevazuta nici macar de catre
specialisti. Exista foarte multe variabile de care trebuie sa se tina cont, fie
care organism avand un raspuns diferit la tratament. Sindromul Sjogren ramane in
sa o afectiune cu caracter cronic, in ciuda tratamentului, pacientul confruntand
u-se cu simptomele toata viata. Tratamentul sindromului nu este unul curativ, in
tru-cat nu se cunoaste cu precizie cauza, deci nu se poate sti impotriva carui a
gent trebuie directionat un astfel de tratament. Medicii incerca insa sa control
eze simptomele, astfel incat viata pacientilor sa isi reia cursul normal iar sin
dromul sa nu interfere foarte mult cu activitatile zilinice.
Efortul terapeutic este insa unul complex si combinat. In realizarea unei scheme
terapeutice eficiente sunt implicati medici din diverse specialitati: reumatolo
gi, oftalmologi, gastroenterologi, stomatologi. Pacientii sunt sfatuiti sa respe
cte recomandarile facute de catre medici si sa discute cu acestia ori de cate or
i apar agravari ale simptomelor sau chiar simptome noi. In cazul in care tratame
ntul nu mai este eficient inseamna ca afectiunea a evoluat si schema terapeutica
trebuie regandita. Pe masura ce apar complicatii tratamentul va fi mai complex,
iar medicamentele vor avea o actiune mai intensa (insa si efecte secundare mai
importante). Daca situatia o impune, se poate ajunge chiar si la diverse interve
ntii chirugicale. Acestea sunt de cele mai multe ori minore, fiind efectuate asu
pra glandelor salivare sau asupra canalelor lacrimale (in cazul in care apar obs
tructii care interfera cu drenarea secretiilor). Artralgiile, precum si alte man
ifestari care apar in cadrul sindroamelor insotitoare pot ridica anumite problem
e terapeutice. Abordarea lor este adesea mai agresiva si include administrarea u
nui tratament ce poate include: - Corticosteroizi, de tipul prednisonului, admin
istrati in special pentru ameliorarea durerilor articulare si mialgiilor. Utiliz
area pe termen lung a corticosteroizilor este insa grefata de numeroase reactii
adverse, printre care aparitia osteoporozei, a glaucomului si a diabetului, cres
terea riscului de aparitie a infectiilor (prin reducerea capacitatii organismulu
i de a se apara). Din acest motiv terapia cu corticosteroizi trebuie rezervata d
oar anumitor situatii, atent sectionate si trebuie realizata doar pe termen scur
t. - Agenti modificatori ai bolii sunt recomandati in tratamentul artritei asoci
ate sindromului Sjogren, daca aceasta nu raspunde la antiinflamatoare nesteroidi
ene (AINS). Din aceasta grupa face parte hidroxiclorochina, un antimalaric efici
ent in astfel de situatii. Medicamentele din aceasta clasa sunt insa mult mai nu
meroase si ele pot fi administrate combinat, astfel incat sa isi potenteze sau s
a isi completeze efectele terapeutice. - Agenti alchilanti sunt recomandati daca
sindromul Sjogren se complica cu probleme organice majore, cum ar fi aparitia b
olii interstitiale pulmonare. Se pot administra in aceasta situatie ciclofosfami
da, agent alchilant cu proprietati imunosupresoare. Dozele trebuie ajustate perm
anet, iar starea de sanatate si efectul tratamentului asupra organismului trebui
e investigate si ele periodic. Astfel de medicamente pot creste semnificativ ris
cul de hemoragii sau de infectii si au un dovedit efect mielosupresor. - Substan
te imunomodulatoare care pot regla activitatea unor factori imuni implicati in s
timularea si intretinerea procesului inflamator sistemic. Se poate administra ci
closporina, substanta recomandata in special pentru ameliorarea xeroftalmiei. De
si substanta nu prezinta interactiuni cu alte medicamente, ea nu trebuie adminis
trata femeilor insarcinate deoarece riscul asupra fatului inca nu sa stabilit cu
precizie, iar pericolul de inducere a unor leziuni si malformatii congenitale p
oate fi prezent. Ciclosporina nu trebuie administrata pacientilor cu
infectii oculare si nici celor cu keratita herpetica. In anumite cazuri pacienti
lor cu sindrom Sjogren le este recomandat un tratament antitrombotic pe termen l
ung, mai ales daca se documenteaza existenta anticorpilor antifosfolipidici. De
retinut ! In prezent sunt in desfasurare numeroase studi clinice care si- au pro
pus sa investigheze posibile scheme de tratament utile in sindromul Sjogren, spe
cialistii fiind optimisti in gasirea unor noi si noi substante cu actiune terape
utica. Se pare ca interferonul alfa poate stimula productia salivara, insa deoca
mdata nu s-a stabilit siguranta sa in administrare pentru sindromul Sjogren. Tre
buie stablit raportul risc beneficiu in acest caz si ulterior se va putea stabil
i daca o astfel de substanta este eficienta sau nu. O serie de substante care po
t modula functia sistemului imun, utilizate deja in alte afectiuni de tesut conj
unctiv, sunt incluse in studii, pentru a se determina daca ele pot fi utilizate
si in sindromul Sjogren. Printre acestea se numara infliximab, adalinumab. Trata
mentul la domiciliu Sindromul Sjogren este o afectiune ce nu poate fi tratata pr
in masuri luate la domiciliu, insa pacientii isi pot ameliora simptomele daca re
specta anumite recomandari medicale. In continuare sunt prezentate cateva sfatur
i practice pe care specialistii le indica pacientilor, acestea putand imbunatati
calitatea vietii si reduce modul in care simptomele influenteaza activitatile z
ilnice. Pe langa acestea, este foarte important ca pacientii sa se odihneasca di
n plin, sa nu efectueze activitati fizice epuizante si sa adopte o dieta echilib
rata, astfel incat organismul sa nu fie privat de elemente minerale, nutrienti s
i vitamine esentiale. Pentru evitarea agravarii simptomelor oculare, pacientii p
ot: - Sa aplice lacrimile artificiale de mai multe ori pe zi, ori de cate ori es
te nevoie. Exista foarte multe formule de lacrimi artificiale, unele mai eficien
te decat altele, si cu siguranta se va gasi una care sa fie utila fiecarui pacie
nt in parte. Sunt recomandate formulele care sa contina cei mai putin excipienti
, astfel incat sa nu existe un risc de aparitie a unui disconfort ocular care sa
impuna oprirea aplicarii. Exista lacrimi artificiale disponibile in doze de uni
ca folosinta, astfel incat sa se evite contaminarea bacteriana si aparitia unor
infectii; - Sa utilizeze unguentelor oftalmice nocturne - acestea se aplica sear
a la culcare, au o consistenta mai crescuta si protejeaza ochii chiar si in timp
ul somnului. Exista riscul ca dupa primele aplicari unguentele sa reduca din acu
itatea vizuala a pacientului, insa acest efect dispare pe masura ce ochiul se ob
isnuieste; - Sa evite medicamentele cu actiune antihistaminica, anticolinergica,
a antidepresivelor si diureticelor, deoarece ele favorizeaza deshidratrea gener
ala a organismului, fapt ce se va repercuta negativ asupra simptomelor sicca din
cadrul sindromului; - Sa se protejeze de iritantii din mediu: frig, umiditate r
edusa, curent, praf; - Sa evite fumul de tigara si locatiile in care se fumeaza;
- Sa evite sa foloseasca produse cosmetice, farduri, rimel; - Sa foloseasca och
elari de soare cat mai mari pentru a se proteja de soare, de
vant si de praf. Pentru evitarea agravarii xerostomiei, pacientii sunt sfatuiti:
- Sa consume cat mai multe lichide in cursul zilei, astfel incat sa evite apari
tia deshidratarii. Pe timpul noptii este util daca isi pun un pahar cu apa aproa
pe (langa pat). Trebuie precizat insa ca prin consumul unor cantitati mai crescu
te de lichide apare si nicturia, pacientul trezindu-se mai frecvent in timpul no
ptii pentru a se duce la toaleta. Licihidele pot fi sorbite si in inghituri mici
, dar mai frecvente, sau pacientii pot consuma cuburi de gheata, inghetata sau a
cadele care sa stimuleze secretia salivara. Sunt recomandate acadele si bomboane
le fara zahar (zaharul poate favoriza aparitia cariilor dentare si a candidozei
bucale); - Sa utilizeze spray-urilor cu saliva artificiala care formeaza un stra
t hidratant si protector la nivelul cavitatii bucale; - Sa evite medicamentele c
are pot agrava senzatia de xerostomie; - Sa isi perieze dintii dupa fiecare masa
(sau cel putin dimineata si seara) pentru a evita aparitia cariilor dentare (ac
estea fiind o adevarata problema in cazul pacientilor cu sindrom Sjogren). De as
emenea, se recomanda ca pacientii sa utilizeze si ata dentara si apa de gura (ev
entual imbogatita cu fluor, pentru o protectie anticarii suplimentara); - Sa se
prezinte cu regularitate la controale stomatologice, pentru ca medicul sa poata
observa evolutia problemelor dentare si sa poata trata prompt complicatiile; - S
a isi administreze conform recomandarilor medicului un tratament corespunzator i
mpotriva candidozei bucale (daca aceasta a aparut). Pentru evitarea agravarii ma
nifestarilor tegumentare, se recomanda: - Utilizarea cremelor si unguentelor hid
ratante. Acestea se pot aplica de mai multe ori pe zi, nu doar dimineata, ori de
cate ori pacientul isi simte tegumetul uscat; - Evitarea bailor lungi, care fav
orizeaza deshidratarea pielii. Sunt recomandate mai mult dusurile, si se prefera
utilizarea unor sapunuri sau geluri de dus hidratante. Dupa dus se pot aplica c
reme si uleiuri care sa mentina starea de hidratare. Nu este recomandat stersul
energic cu prosopul, ci mai degraba uscarea prin tamponare usoara; - Evitarea ex
punerii la soare puternic, mai ales in absenta aplicarii unei creme cu factor de
protectie solar (minim 30, desi majoritatea specialistilor recomanda chiar 50).
Pielea pacientilor cu sindrom Sjogren este foarte sensibila la radiatiile solar
e. Pacientii sunt sfatuiti sa evite soarele intre orele 10 dimineata si 16. In c
azul in care este necesara o iesire din casa in acest interval, pielea trebuie p
rotejata prin creme speciale, prin haine cu maneca lunga (dar care sa fie confec
tionate din materiale naturale), pantaloni lungi, prin palarii cu boruri largi s
i ochelari de soare. Pentru evitarea agravarii simptomelor respiratorii, pacient
ii pot sa: - Utilizeze un umidificator de aer (atat acasa cat si la serviciu) pe
ntru a creste confortul general si a li se usura respiratia; - Sa utilizeze ori
de cate ori este necesar un spray nazal care sa contina apa si saruri ce pot ame
liora congestia nazala aparuta prin deshidratare;
Pentru evitarea agravarii simptomelor genitale, femeile pot sa: - Utilizeze crem
e si geluri lubrefiante disponibile in farmacii. Dispareunia datorata insuficien
tei lubrefieri este foarte frecventa in cadrul sindromului Sjogren, insa poate f
i combatuta. Exista numeroase metode pentru realizarea lubrefierii, printre care
: - Supozitoare vaginale care pot fi introduse anterior actului sexual; - Geluri
pe baza de uleiuri si vaselina, care sunt recomandate femeilor aflate in perioa
da de perimenopauza sau menopauza; - Geluri apoase continand celuloza si gliceri
na - acestia sunt cei mai recomandati lubrefianti deoarece nu contin substante c
e pot interfera cu procesele locale si nici nu modifica mediul intravaginal. Ast
fel, riscul de aparitie a unor infectii secundare folosirii lubrefiantilor este
mai redus in acest caz; - Lubrefianti organici; - Lubrefianti pe baza de silicon
. Utilizarea lubrefiantilor vaginali poate reduce disconfortul aparut in cursul
actului sexual. Ei sunt recomandati exclusiv pentru acest rol, deoarece nu pot s
a mentina lubrefierea si umiditatea vaginului mai mult timp. Pentru evitarea agr
avarii simptomelor digestive, se recomanda: - Administrarea de preparate antiaci
de. Se pot administra preparate eliberate fara prescriptie medicala, cum ar fi p
reparatele pe baza de bicarbonat de sodiu, sau medicamente cu mecanism de actiun
e mai complex, precum inhibitorii pompei de protoni: omeprazol, lansoprazol. Ace
stea pot ameliora semnificativ pirozisul, eructatiile si senzatia de disconfort
gastric care poate sa apara; - Ridicarea pernei sau a capului patului cu aproxim
ativ 15 cm, astfel incat sa nu fie favorizat refluxul gastro - esofagian in timp
ul noptii; - Respectarea unui regim dietetic echilibrat si a unui program regula
t al meselor zilnice; - Consultarea unui medic in cazul in care simptomele gastr
ice persista sau se agraveaza; Pentru evitarea aparitiei starii de oboseala se r
ecomanda: - Intreruperea activitatii ori de cate ori apare senzatia de oboseala.
Este foarte important ca activitatile fizice sa fie alternate cu momente de rel
axare. In plus, pacientii pot incerca un stil de viata cu mai mult sport, care l
e poate creste si rezistenta fizica, in timp; - Limitarea administrarii medicame
ntelor care pot induce senzatia de somnolenta. Printre astfel de medicamente se
numara cele recomandate in tratamentul starilor anxioase, al durerilor, si al ra
celilor obisnuite. Nu este recomandata sistarea acestor tratamente decat daca si
medicul curant considera ca este necesar; - Respectarea meselor, in special a m
icului dejun. Printr- o dieta echilibrata si mese regulate organismul poate fi a
provizionat cu substante energetice, ceea ce ii stimuleaza functionarea corecta
de-a lungul intregii zile; - Reducerea aportului de cafeina, nicotina si alcool,
deoarece acestea spoliaza organismul de substante energetice si ii pot induce o
stare de oboseala permanenta; - Reducerea orelor petrecute in fata televizorulu
i sau a computerului. Este mult mai sanatos daca timpul respectiv este petrecut
afara, in aer liber, impreuna cu
prietenii si familia, deoarece poate influenta benefic intregul organism, precum
si starea de spirit; - Respectarea somnului de noapte. Este foarte important ca
pacientii sa aibe un somn de noapte cat mai linistit, iar cele 8 ore necesare p
entru refacere sa fie respectate. Oboseala de peste zi poate fi ameliorata daca
noaptea pacientul se odihneste corespunzator. Oboseala ce poate insoti majoritat
ea simptomelor sugestive sindromului Sjogren poate sa aiba insa numeroase cauze.
Este foarte important ca, in cazul in care ea se mentine chiar si dupa adaptare
a stilului de viata si respectarea orarului de odihna, pacientul sa se adreseze
medicului si sa ii prezinte aceasta problema. Oboseala poate fi un semn ce apare
in numeroase boli cronice consumptive, care spoliaza organismul de rezervele sa
le energetice si care il fac incapabil sa raspunda in parametri optim sarcinilor
zilnice. Sindromul Sjogren poate creste riscul pacientilor de a se confrunta cu
probleme endocrine, in special ale tioridei (hipo sau hipertiroidism) si poate
de asemenea, creste riscul aparitiei starilor depresive. In prezent exista numer
oase optiuni terapeutice eficiente pentru tratarea acestor afectiuni coexistente
, insa pacientii trebuie sa se prezinte la medic pentru ca ele sa fie diagnostic
ate. Recomandari pentru sporirea confortului zilnic si pentru ameliorarea dureri
i si inflamatiei: - Specialistii recomanda inotul ca un sport foarte bun pentru
ameliorarea starii articulatiilor, in special in piscine cu apa calduta. Dupa o
zi in care au inotat, pacientii trebuie sa se odihneasca adecvat; - Se poate adm
inistra acetaminofen in vederea inlaturarii durerii asociate artritei sau se pot
folosi unguente pe baza de ibuprofen; Acetaminofenul, compus analgetic cu struc
tura diferita de antiinflmatoarele nesteroidiene nu este eficient si in combater
ea inflamatiei, insa are reactii adverse gastrice mult mai reduse comparativ cu
AINS clasice. In functie de componenta dominanta ce trebuie ameliorata (durere s
au inflamatie) pacientii pot opta, dupa sfatuirea cu medicul, pentru un compus s
au altul. Medicamente cu riscSus Exista o serie de medicamente ce pot interfera
semnificativ cu evolutia sindromului Sjogren si pe care pacientii diagnosticati
cu aceasta boala trebuie sa le evite. Acestea sunt in general substante care pot
determina deshidratarea si care reduc secretiile exocrine. In cazul in care ast
fel de medicamente sunt incluse in tratamentul de fond al pacientului, administr
ate pentru probleme particulare si specifice, cel mai adesea ele trebuie inlocui
te, o data ce diagnosticul de sindrom Sjogren a fost stabilit. In clasa medicame
ntelor ce trebuie evitate sunt incluse: - Antihistaminice; - Anticolinergice; -
Antispastice; - Antihipertensive; - Diuretice; - Antidepresive;
-
Decongestionante; Medicatie cardiaca (beta blocante); Antiparkinsoniene; Medicam
ente impotriva bolii Alzheimer; Tratamente pentru probleme ale vezicii urinare.
Terapii adjuvanteSus Terapiile traditionale si cele naturiste nu s-au dovedit ut
ile in tratamentul eficient al sindromului Sjogren. In cazul in care pacientii d
oresc sa recurga la astfel de optiuni, cel mai recomandat este sa se sfatuiasca
in primul rand cu medicul care se ocupa de caz. Unele tratamente nu fac rau, dar
nici bine, in timp ce altele pot avea chiar consecinte grave si sunt relativ pe
riculoase si trebuie evitate. In cadrul terapiilor traditionale este inclusa si
acupunctura. Unele studii sugereaza ca aceasta are anumite beneficii, in special
in amelioarea simptomelor sicca (xerostomie si xeroftalmie). Se pare ca si prod
usele bogate in acizi grasi omega 3 pot influenta benefic evolutia acestor simpt
ome, deoarece acesti compusi au proprietati antiinflamatorii recunoscute. De ret
inut ! Inaintea instituirii oricarui tratament naturist sau alternativ, medicul
trebuie consultat. Modul in care astfel de produse influenteaza organismul este
complex si anumite afectiuni nu raspund favorabil la astfel de metode terapeutic
e. In plus, excipientii adaugati in numeroase creme, tablete sau plantele din ca
re sunt facute ceaiuri si suplimente nutritive pot fi foarte suspecte. Ambalajul
produsului trebuie prezentat medicului pentru ca acesta sa poata aprecia daca e
xista ceva in continutul lui ce este periculos. Aceasta recomandare este adresat
a in special femeilor insarcinate, deoarece fatul este foarte sensibil la orice
agent extern si malformatiile pot avea numeroase cauze, unele chiar asa zis “natur
ale”. In cazul in care produsul dorit este vizat si de catre medic, este important
ca pacientul sa nu exagereze si sa il administreze doar conform recomandarilor
producatorului si in doza sugerata. ComplicatiiSus Cele mai frecvente complicati
i ce pot insoti evolutia sindromului Sjogren includ: - Infectii ale glandelor pa
rotide - de cele mai multe ori agentii bacterieni incriminati sunt Stafilococul,
Streptococul sau Pneumococul. Semne sugestive pentru o astfel de complicatie su
nt agravarea simptomelor, durere localizata, eritem si tumefactie parotidiana; -
Aparitia altor afectiuni de natura autoimuna, cum ar fi lupus eritematos sistem
ic, poliartrita reumatoida; - Dezvoltarea unor tumori ale glandelor parotide; -
Aparitia pseudolimfoamelor si a limfoamelor non - Hodgkin (incidenta lor este de
aproximativ 5%), iar perioada medie care trece de la diagnosticarea sindromului
si aparitia limfomului este de 7.5 ani; - Aparitia sindromului antifosfolipidic
, manifestat clinic prin devoltarea de episoade trombotice recurente.
PrognosticSus Prognosticul pacientilor diagnosticati cu sindrom Sjogren este in
general favorabil. In cazul in care apar complicatii ca urmare a evolutiei, prog
nosticul este similar cu al altor pacienti care sufera de afectiunea respectiva
(de exemplu lupus eritematos, limfoame) si variaza in functie de gravitatea comp
licatiei si de raspunsul terapeutic. Majoritatea pacientilor cu sindrom Sjogren
trebuie sa se prezinte periodic la consult. De cele mai multe ori vizitele la me
dic trebuie efectuate la 3 luni, iar in cazul in care boala se stabilizeaza sub
tratament, controalele pot fi efectuate la 6 luni. Daca apar insa complicatii si
medicul considera necesar, pacientii pot fi chemati lunar la control. Discutii
din comunitate Despre hemofilie Sunt insarcinata in 4 luni si jumatate,siam afla
t ca va fii baiat.in familia mea,nepotul bunicii mele are hemofilie a.as... Anem
ie?? Hematocrit -41,0 % (18 - 44 ani)!!ce se intimpla???????? hemoglobina -12,9
g/dl (18 - 44 ani)??? Anemie sau hipertiroidism Salut, si eu am o problema asema
natoare cu a ta, mie imi zvacneste testicolul stang, tot de o luna si nu s-a mai
oprit, am... Anemia la copii Buna ziua!ma numesc iuliana si am o fetita de 2ani
3luni care de la varsta de 7luni i sa descoperit anemia hipocroma... Citeste si
NEWS
Pfizer HCP Corporation
Bolile cardiovasculare sunt în prezent principala cauzã de morbiditate i mortalitate
pe glob putând fi considerate inamicul public numãrul 1 în þãrile dezvoltate. Datele stati
stice au arãtat cã în anul 2000 principalele cauze de moarte în lumea "civilizatã" au fost
bolile cardiovasculare, urmate de moartea violentã i neoplazii. Calculele efectuat
e de OMS apreciazã pentru viitor schimbarea acestei ordini. Astfel, pentru anul 20
20 este estimatã cre terea frecvenþei patologiei generate de boala coronarianã ischemicã c
a urmare a cre terii mediei de vârstã a populaþiei, dar i cre terea semnificativã a tulbur
r anxioase i depresive majore care vor ocupa locul 2 dupã bolile cardiovasculare ca
factor de dizabilitate i mortalitate. Din punct de vedere medical putem sã ne conf
runtãm cu douã probleme: apariþia patologiei anxioase acompaniatã de simptome somatice s
au tulburãri organice care pot genera tulburãri anxioase secundare. Problema care se
ridicã este în ce masurã bolile cardiovasculare i tulburãrile anxioase i depresive coexi
tã sau sunt separate, sau mai precis în ce masurã patologia somaticã i cea psihicã se angr
neazã întrun cerc vicios care trebuie interferat terapeutic în timp util. Anxietatea t
rebuie consideratã iniþial un simptom nu un diagnostic. Anxietatea este fie o reacþie
la diversele experiente ale vieþii, fie o manifestare a tulburãrilor psihiatrice sau
a bolilor organice cardiovasculare, respiratorii, endocrine, etc. Asocierile fr
ecvente dintre anxietate i bolile organice pun probleme serioase i dificile de dia
gnostic diferenþial i pozitiv al fiecarei categorii de afecþiuni în parte.
Tulburãrile de anxietate generalizate definite pe baza criteriilor DSM-IV (Diagnos
tic and Statistical Manual of Mental Disorders-4th edition) au incidenþã i prevalenþã rid
icate. Ele sunt o importantã problemã individualã cu impact social care le transformã într
-o problemã de importanþã publicã. În populaþia generalã prevalenþa tulburãrilor anxioase e
e-a lungul vieþii este de cca 46% cu o predominenþã a sexului feminin. Tulburãrile anxio
ase se asociazã frecvent cu depresia i de multe ori o preced, fapt dovedit în prezent
atât de observaþii clinice cât i de studii epidemiologice. Asocierea acestora are un i
mpact negativ asupra evoluþiei clinice a pacienþilor. Raportul între anxietate, simpto
me depresive i simptome somatice este complex, ele intricându-se frecvent i nu de puþi
ne ori potentându-se reciproc. Anxietatea are un impact negativ semnificativ asupr
a evoluþiei afecþiunilor somatice cu care se poate asocia, agravând în special prognosti
cul bolilor cardiovasculare, a diabetului sau a neoplaziilor. În ciuda prevalenþei r
idicate a tulburãrilor anxioase, acestea continuã din pacate sã nu fie recunoscute i tr
atate de medicii din asistenþa primarã sau de cardiologii la care se adreseazã iniþial p
acienþii. Anxietatea acutã este o stare caracterizatã de senzaþie subiectivã de teamã i ne
i te la care se asociazã în procente variabile tulburãri somatice. Manifestarile psiho-s
omatice cardiovasculare sunt aproape o regulã în starile anxioase sub forma cenestop
atiilor cardiace care pun reale probleme de diagnostic diferenþial i terapie, influ
enþeazã calitatea vieþii devenind uneori factor de risc de mortalitate. Acestea se int
ercaleazã între psihiatrie i cardiologie ca o paletã eterogenã de tulburãri funcþionale cu
cute sub diverse nume: eretism cardiac, distonie neurocirculatorie, nevrozã cardia
cã, sindrom hiperkinetic. Manifestarile cenestopate reprezintã aproximativ 50% din m
otivele de prezentare la medic în ambulatorul de cardiologie deoarece de i nu pun în p
ericol viaþa pacientului genereazã un grad mare de disconfort care tinde sã devinã croni
c. Ele sunt reprezentate de percepþia bãtãilor cardiace sub formã de palpitaþii, constient
izarea existenþei inimii, precordialgii, înþepãturi, apãsãri, parestezii pe braþul stâng sa
nivelul mâinilor, dispnee de efort sau de repaus, fatigabilitate excesivã, scãderea ca
pacitãþii de efort etc. Palpitaþiile sunt un bun exemplu al asemãnãrii existente între simp
omele vegetative determinate de anxietate i cele care apar bolilor somatice. În caz
ul tulburãrilor de anxietate, în urma stres-ului emoþional, sistemul nervos vegetativ
produce descãrcãri de catecolamine, cu apariþia palpitaþiilor. Durerea toracicã este un si
mptom ce caracterizeazã atât bolile organice, cât i cele funcþionale. Peste jumãtate dintr
pacienþii cu durere precordialã care se prezintã la medicul cardiolog sunt "non cardi
aci". Durerea precordialã este un simptom relativ frecvent la pacienþii anxio i. Raspu
nsul farmacologic la medicaþia anxioliticã este extrem de eficient, 52-66%, dintre p
acienþi prezentând cuparea durerii la administrarea drogurilor active vs. 1% la plac
ebo. Dispneea, simptom cardinal al bolilor cardiace i respiratorii este frecventã l
a pacienþii cu anxietate. Acest simptom poate sa aparã brusc, fãrã nici o legãturã cu un ef
rt fizic i în prezenþa unei frecvenþe normale a respiraþiei, gazele sangvine fiind eviden
t normale. Pacientul anxios acuzã adesea o obosealã cronicã, mai ales dupã ce se treze te
dimineaþa. Aceastã obosealã se înrãutãþe te în timpul nopþii i este disproporþionatã faþã
cã desfa uratã. Tulburãrile de panicã sunt afecþiuni cu caracter cronic i ciclic, caracter
te prin perioade de fricã intensã, teroare, nea teptate i neprovocate. Ele pot fi inval
idante generând scãderea capacitãþii de muncã, imposibilitatea de a lucra, consum excesiv
de alcool. Se caracterizeazã prin crize recurente de anxietate plus minim patru di
ntre urmãtoarele simptome: palpitaþii, tahicardie, opresiune toracicã, dispnee, parest
ezii în membre, transpiraþii, sincope, greaþã, dureri abdominale, senzaþie de moarte imine
ntã. Între crize existã anxietate în a teptarea unui nou atac. Atacul de panicã în boli som
ce Menþionãm despre dualitatea psihic-organic i despre influenþa reciprocã. O diversitate
de condiþii medicale generale pot cauza simptome anxioase de intensitãþi diferite, in
clusiv tulburãrile cardiovasculare (prolaps de valvã mitralã, infarctul de miocard, in
suficienþa coronarianã cronicã, aritmii) condiþii endocrine (hipotirodia, hipertiroidia)
condiþii respiratorii, etc. Anxietatea i depresia în boli somatice cardiovasculare P
oate fi întalnita în toate bolile menþionate anterior în care poate apare i atacul de pan
icã. Anxietatea se asociazã crizelor hipertensive, poate determina false citiri ale
tensiunii arteriale i poate reprezenta una din cauzele rezistenþei false la tratame
nt hipotensor. La internare în unitãþile de terapie intensivã coronarianã peste 60% din pa
cienþi dezvoltã tulburãri anxioase. Dupã un infarct miocardic peste 90% din bolnavi devi
n anxio i. Aproximativ 40% dintre pacienþi nu i i reiau activitatea profesionalã dupã
accidentul coronarian, dintre ace tia 80% din motive psihice. Au apãrut o serie de t
eorii în ceea ce prive te mecanismele neurobiologice care leagã aceste afecþiuni. La amb
ele grupuri sunt afectate: echilibrul adrenergic cu depletia de norepinefrina in
locus ceruleus, funcþiile neuroendocrine cum ar fi rãspunsul cortizolului i al ACTH
la CRF, rãspunsul TSH la TRH. Scade neurotransmisia GABA-ergicã cu cre terea transmisi
ei glutamatergice schimbând balanþa între neurotransmiþãtorii excitatori i cei inhibitori
ezultând o dezinhibiþie a activitãþii hipocampice. Un model experimental de inducere a d
epresiei prin administrarea de rezerpinã la animale
de laborator a arãtat cre terea de
nsitãþii receptorilor β adrenergici în cortexul cere ral. Rezerpina favorizeazã stimularea
sintezei de cAMP mediatã de noradrenalina. Experimental, alprazolam-ul ® (XANAX ), în
administrare cronicã, nu diminua numai densitatea β receptorilor ci atenueazã ºi up-reg
larea corticalã β
- adrenergicã indusã
de rezerpinã. Cercul vicios patologie somaticã - pat
logie psihicã

Tul urãrile anxioase ºi olile cardiovasculare,

fiind strâns corelate, nec
esitã o a ordare interdisciplinarã, mai precis o cola orare strânsã
între cardiolog ºi psih
atru. Comparativ cu populaþia
generalã, indivizii care suferã de
tul urãri anxioase au u
n risc crescut de moarte su itã,
risc amplificat
de coexistenþa olilor cardiovascul
are. Deasemenea pacienþii cu oli cardiace au tul urãri anxioase
mult mai frecvent d
ecât este estimat. > Anxietatea ca
factor de risc pentru olile cardiovasculare an
xietatea se asociazã frecvent cu oala coronarianã, iar depresia este factor
de risc
independent pentru evenimente coronariene. Riscul cardiovascular se du leazã prac
tic la pacienþii cu anxietate ºi depresie. >
Ischemia miocardicã ca rãspuns la stresul m
ental - analiza unor grupuri de pacienþi cu oalã coronarianã documentatã ºi test de efort
pozitiv pentru ischemie a relevat faptul cã stresul
psihologic acut induce ischem
ie miocardicã la jumãtate dintre aceºtia, fapt o iectivat prin metode izotopice. > Efe
ctul prognostic al anxietãþii ºi depresiei la pacienþii coronarieni - faptul
ca tonusul
simpatic crescut se coreleazã cu prognosticul rezervat al pacienþilor cu fo ii anxio
ase sau depresie la pacienþii

coronarieni reiese ºi din Normative

Aging Study realiz
at de Kawachi ºi cola oratorii. În studiu au fost înrolaþi 581
ãr aþi cu vârste cuprinse î
47 si
56 de ani fãrã cardiopatie ischemicã manifestã

sau dia et la care s-a determinat v
aria ilitatea ritmului
cardiac care reflectã alanþa modulãrii adrenergice asupra acti
vitãþii cardiace. S-a
o servat totuºi cã anxietatea se asociazã cu alterarea controlului c
ardiac autonom, varia ilitate redusã a ritmului cardiac ºi/sau
creºterea tonusului sim
patic ceea
ce predispune la creºterea riscului de moarte su itã. > Insuficienþa cardia

cã ºi tul urãrile anxioase - pacienþii

cu IC asociazã în mod frecvent anxietate ºi tul urãr
resive. Studii pe animale de la orator aratã cã stresul psihologic ºi anxietatea gener
eazã activarea excesivã a sistemului nervos simpatic care de asemenea este activat în
insuficienþa cardiacã iniþial ca
mecanism compensator pentru ca ulterior sa fie marker
al progresivitãþii ºi ireversi ilitãþii sindromului. Anxietatea ºi depresia sunt factori
d
risc independenþi pentru declinul funcþional din insuficienþa cardiacã. Acestea contri
uie ºi la scãderea aderenþei la terapie. Mecanismele anxietãþii ºi atacului
de panicã ºi ma
entul terapeutic Mecanismele anxietãþii ºi atacului de panicã au la azã insuficienþa frenã
prin α -2 receptori drenergici în nucleul locus coeruleus, secund rã insuficienþei neu
rotr nsmit torului inhibitor GABA c re re receptori în structurile limbice, hipoc
mp, cortexul front l. Mec nismele p tologice sunt þint  ter piei tulburãrilor psiho
som tice. În prezent genþii f rm cologici princip li pentu tr t re  nxietãþii sunt ben
zodi zepinele. Aceste droguri cþione zã prin leg re  de receptori specifici din sis
temul nervos centr l c re u o densit te m i m re în structurile limbice ºi cortex.
Efectul inter cþiunii benzodi zepinelor cu receptorii specifici re c  rezult t u
gment re  proprietãþilor inhibitorii neuron le le GABA. Receptorul benzodi zepinic
f ce p rte din structur  molecul rã complexã  receptorului GABA , o protein  oligom
ericã constituitã din cel puþin p tru subunitãþi c re lcãtuiesc un c n l centr l. Se ºtie
BA creºte perme bilit te  cestui c n l pentru ionii de clor. Leg re  benzodi zepi
nelor de receptorul lor specific f cilite zã neurotr nsmisi  GABA-ergicã mplificând t
r nsportul ionilor de clor prin membr n  neuron lã. Creºtere  perme bilitãþii celul re p
entru clor determinã scãdere  excit bilitãþii neuron le prin hiperpol riz re  membr nelo
r neuron le. Se presupune cã hiperpol riz re  membr nei neuron le este respons bilã
de
scãdere  ctivitãþii unor rii hipoc mpice determinând scãdere  nxietãþii. ® Alpr zol m (X
) este o benzodi zepinã cu mec nism p rticul r ºi complex de cþiune, cu proprietãþi f rm 
cocinetice import nte, cu eficienþã doveditã ºi efecte secund re mici ocupând un loc centr
l în ter pi  suferinþelor psiho-som tice ºi som to-psihice c rdiov scul re. El se le 
gã cu finit te crescutã de receptorul benzodi zepinic GABA . A ® Alpr zol m-ul (XANAX
) f cilite zã leg re  GABA ºi creºtere  influxului ionului de clor. Receptorul benzod
i zepinic GABA este lcãtuit din m i multe subunitãþi din A c re α si γ sunt capabile sã le
e benzodiazepinele. Aceste subunitãþi pot fi divizate în mai multe izoforme(α , γ ). 1-6 1
-3 Activarea subunitatii α medi z  sed re , mnezi  nterogr d , ºi efectele 1 hipno
tice le benzodi zepinelor în timp ce subunit te  α ctiv tã induce efect 2 nxiolitic
. S- u observ t diferenþe de cþiune le diferitelor benzodi zepine în tr t mentul nx
ietãþii l  p cienþi cu fecþiuni c rdiov scul re. ® Alpr zol m (XANAX ), spre deosebire de
lte benzodi zepine, suprimã eficient ctivit te  drenergicã ducând un beneficiu su
pliment r l  p cienþii cu nxiet te ºi boli c rdiov scul re. ® S-  observ t cã lpr zol 
m (XANAX ) controle zã pe lângã tulburãrile de nxiet te gener liz tã ºi t cul de p nicã s
deosebire de di zep m c re nu îl meliore zã. Asociere  clonidinã, di zep m influenþe zã
t cul de p nicã ducând dovezi în f vo re  import nþei modulãrii sin pselor nor drenergic
e. ® F ptul cã lpr zol m (XANAX ) în monoter pie este superior c  efect, în bsenþ  re cþi
lor dverse induse de sociere  menþion tã, sublini zã import nþ  proprietãþilor s le de α
nist. 2 ® Alpr zol m (XANAX ) este singur  benzodi zepinã cu cþiune supr  receptoril
or lf 2 din locus coeruleus , explicând stfel eficienþ  p rticul rã în t cul de p nicã º
supr  simptom tologiei veget tive. Studii clinice u demonstr t cã dizep mul, c 
ºi celel lte benzodi zepine, nu cþione zã pe receptorii lf  2. ® Activit te  f rm col
ogicã  0,5 mg de lpr zol m (XANAX ) este comp r bilã cu 5 mg de di zep m d r fãrã re cþi
ile dverse ºi dependenþ  induse de cest  d toritã mec nismului diferit de cþiune l  n
ivel centr l. ® Proprietãþile nxiolitice le lpr zol m (XANAX ) u fost demonstr te
de un numãr suficient de studii. ® Dupã dministr re or lã, lpr zol m (XANAX ) este uºor
bsorbit intrând r pid în cþiune. Atinge un vârf de concentr þie pl sm ticã l  circ  1-2 o
e dupã dministr re. Nivelele pl sm tice sunt proporþion le cu doz  dministr tã. Timp
ul de înjumãtãþire pl sm ticã l  subiecþii sãnãtoºi este de 11,2 ore (în medie: 6,3-26,9 or
 drogului ºi  met boliþilor sãi este predomin nt urin rã, proxim tiv 20% eliminându-se
ren l nemodific t. S-  urmãrit ® dministr re  de lpr zol m (XANAX ) versus pl cebo
în studii clinice re liz te dublu orb l  p cienþi di gnostic þi cu nxiet te s u nxi
et te soci tã cu simptome depresive. Rezult tele u fost semnific tiv m i bune du
pã 4 ® sãptãmâni de dministr re de lpr zol m (XANAX ). Dovezi pentru ® efic cit te  lpr
ol m-ului (XANAX ) în tr t mentul tulburãrilor de p nicã derivã din studii pe termen scu
rt (pânã l  10 sãptãmâni), pl cebo control te,l  p cienþi di gnostic þi pe b z  criteriilor
M-III-R cu tulburãri de p nicã. Nu u fost r port te c zuri c re sã necesite creºtere  d
ozelor d toritã inst lãrii toler nþei. ® Alpr zol m-ul (XANAX ) se flã pe list  primelor
10 medic mente frecvent prescrise în SUA. Utilit te  s  este demonstr tã tât l  p cie
nþii cu cenestop tii c rdi ce, cât ºi l  p cienþii cu nxiet te ºi diferite comorbiditãþi.
ceºti  din urmã cup re  ter peuticã specificã  nxietãþii sc de riscul unor noi eveniment
c rdiov scul re, sc de neces rul ºi c ntit te  drogurilor convenþion le ºi meliore z
 prognosticul bolilor .
®
> Alpr zol m-ul (XANAX ) reduce nxiet te  ºi în cest fel reduce git þi , irit bilit
te , tensiune  emoþion lã, tulbur rile de somn prin intensific re  efectelor inhibi
to re le GABA. > Prin ctiv re  receptorilor α drenergici reduce simptomele 2 so
m tice cum r fi p lpit þiile, t hic rdi  s u dispnee  . > Prin deprim re  recepto
rilor β -adrenergici corticali reduce depresia exprimatã prin apatie, melancolie, pe
simism, senzaþie de apãsare, lipsa de energie. > Intrã rapid în acþiune determinând un efec
anxiolitic eficient ceea ce determinã
o complianþã excelentã la tratament. > Lipsa efec
telor toxice cardiovasculare ºi posi ilitatea administrãrii în siguranþã la persoane vârstn
ce îl face anxioliticul de primã intenþie la aceastã categorie de pacienþi .
Concluzii:
Prof. Dr. Marius Vintilã, Clinica de Medicinã Internã ºi Cardiologie, Spitalul Clinic de
Urgenþã "Sf.Pantelimon"; Dr.Monica Bãluþã, asistent universitar, Clinica de Medicinã Inter
Cardiologie, Spitalul Clinic de Urgenþã "Sf.Pantelimon".
®
> XANAX - reduce reacþia de stres dupã infarctul acut de miocard (pacienþii cu infarct
de miocard ºi anxietate asociatã prezintã o creºtere de 2-5 ori a riscului de reinfarct
izare, ischemie recurentã sau deces)
®



> Spre deose ire de alte BZD, XANAX scade eli erarea de catecolamine > Eficienþã dov
editã
®
4 XANAX - efect rapid ºi duratã de acþiune prelungitã
CARDIOVASCULARÃ ANXIETATEA SI
PATOLOGIA
>

Profil de
siguranþã favora il 4
interferenþe

minime cu medicaþia de uz cardiologic 4 a
senþa meta olitilor activi cu pro a ilitate minimã de acumulare
®
4 XANAX are efecte cardioprotectoare > Influenþe minime asupra funcþiilor psihomotor
ii (sedare)