Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
MULTIPLE CHOICE
7. Neobehaviorismul:
a. sustine schema S – R
b. neagã existenta constiintei
c. recunoaste existenta comportamentelor psihice interne
1
10. Psihologia conduitei s-a constituit pentru a depãsi limitele:
a) freudismului;
b) behaviorismului;
c) introspectionismului
a. b+c
b. a+c
c. a+b+c
17. Potrivit psihologiei umaniste, obiectul de studiu al stiintei psihologice trebuie sã fie:
a. functiile psihice particulare
b. omul concret cu problematica sa existentialã
c. conduita
d. activitatea
24. Psihicul:
a. izvorãste din structura celularã internã a creierului
b. este o realitate paralelã care coexistã de la început cu creierul
c. este un rezultat al comunicãrii creierului cu sursele externe de informatii
4
40. Legea heteronomiei se referã la:
a. ritmul dezvoltãrii diferitelor functii si capacitãti psihice
b. succesiunea stadiilor psihogenetice
c. nivelul de dezvoltare – consolidare atins de diferitele componente psihice particulare
5
50. Gratie constiintei, omul devine capabil:
a. sã rãspundã imediat la stimulii externi
b. sã foloseascã unelte
c. sã înteleagã, sã explice si sã confere semnificatii obiectelor si fenomenelor din jur
51. Alegeti cele douã forme generice (bazale) în care se structureazã constiinta:
a) constiinta moralã;
b) constiinta corporalã;
c) constiinta lumii externe;
d) constiinta trecutului;
e) constiinta de sine.
a. b+d
b. b+c
c. c+d
d. c+e
57. În modelul freudian, între inconstientul înnãscut si cel dobândit existã o relatie:
a. de concordantã
b. antagonicã
c. de complementaritate
7
70. Legea pragurilor diferentiale a lui Weber-Fechner exprimã:
a. diferenta dintre intensitãtile a doi stimuli independenti
b. valoarea (câtimea) ce trebuie adãugatã la intensitatea stimulului initial
77. Adaptarea se realizeazã cel mai rapid si la valorile cele mai ridicate în:
a. sfera sensibilitãtii tactile
b. sfera sensibilitãtii olfactive
c. sfera sensibilitãtii luminoase
8
81. Senzatia este:
a. identicã însusirii fizice a stimulului
b. un obstacol între noi si lume
c. o verigã necesarã a procesului de cunoastere a lumii
82. Cui apartine teza „întreaga viatã psihicã este reductibilã la senzatii”?
a. psihanalizei
b. asociationismului
c. behaviorismului
9
90. Receptorii sensibilitãtii tactile sunt:
a) celulele bipolare;
b) corpusculii Meissner;
c) corpusculii Kranue;
d) discurile Merkel.
a. a+c
b. a+b+c
c. b+c+d
d. c+d
10
100. Cel care a pus în evidentã existenta culorilor spectrale prin descompunerea fasciculului
luminos a fost:
a. Helmholtz
b. Newton
c. Hering
105. Potrivit legii Weber-Fechner, valoarea pragului diferential pentru sensibilitatea auditivã este:
a. 1/30
b. 1/15
c. 1/10
15
154. Determinantii perceptiei includ:
a. exclusiv factorii obiectivi externi
b. exclusiv factorii subiectivi – interni
c. factorii obiectivi externi si factorii subiectivi interni în aditiune
d. ambele categorii de factori în interactiune
173. Pentru a se realiza perceptia obiectului în volum (cu cea de a treia dimensiune) este necesar ca
cele douã imagini retiniene:
a. sã fie complet disparate
b. sã se suprapunã partial
c. sã se suprapunã integral
17
176. Duratele evenimentelor neplãcute:
a. tind sã fie subestimate
b. se evalueazã în mod obiectiv
c. tind sã fie supraestimate
184.În teoria lui S. Freud, elementul component esenţial al inconştientului înnăscut este:
a) instinctul de autoconservare;
b) instinctul erotico-sexual;
c) instinctul curiozităţii.
185. După Daniel Lagache, conduitele sunt combinări dinamice între două tipuri de acţiuni:
a) simple şi complexe;
b) înnăscute şi dobândite;
c) interofective şi exterofective.
18
187. Principalele forme generic-categoriale ale activităţii umane sunt:
a) munca fizică şi munca intelectuală;
b) activitatea de creaţie şi activitatea de execuţie;
c) jocul, învăţarea şi munca.
197. Structura de conţinut a subconştientului este formată din elemente care provin din:
a) percepţia actuală a obiectelor;
b) memoria imediată;
19
c) inconştient şi conştient.
198. Informaţia este:
a) măsura dezordinii;
b) indicator al funcţionării unui computer;
c) măsura gradului de organizare.
203. Funcţia principală a conştiinţei din care derivă şi căreia i se subordonează celelalte este:
a) funcţia axiologică;
b) funcţia cognitivă;
c) funcţia reglatoare.
206. Teoria energiilor specifice ale organelor de simţ a fost fundamentată prin folosirea:
a) stimulilor nespecifici;
b) stimulilor specifici;
c) stimulilor tactili.
20
c) intensitatea minimă a stimulului specific necesară pentru a produce o senzaţie.
209. Pragul diferenţial reprezintă:
a) câtimea ce trebuie adăugată la intensitatea iniţială;
b) intensitatea iniţială a stimulului;
c) intensitatea senzaţiei iniţiale.
210. Informaţia cu gradul de obiectivitate cel mai ridicat despre materialitatea lumii externe o
furnizează senzaţiile şi percepţiile:
a) vizuale;
b) tactile;
c) proprioceptive.
213. Care din proprietăţile de mai jos definesc exclusiv senzaţiile de culoare?
a) înălţimea;
b) tonul cromatic;
c) intensitatea;
d) saturaţia.
216. Pentru explicarea mecanismului senzaţiilor cromatice au fost avansate trei teorii principale,
care din ele este considerată astăzi mai adecvată:
a) tricromatică;
b) policromatică;
c) tetracromatică.
21
218. Auzul „colorat" este efectul legii:
a) contrastului;
b) sinesteziei;
c) compensaţiei.
222. Schema corporală (modelul informaţional al Eu-lui fizic) se formează pe baza integrării
informaţiilor furnizate de senzaţiile:
a) organice;
b) tactile;
c) proprioceptive;
d) kinestezice.
225. Modelele informaţionale - etalon care mediază identificarea perceptivă sunt de două tipuri:
a) unidimensionale şi bidimensionale;
b) individuale şi categoriale;
c) interne şi externe.
227. Cel mai mare volum de informaţie despre lumea externă ni-l furnizează:
a) percepţia tactilă;
b) percepţia vizuală;
c) percepţia auditivă.
22
228. Setul este:
a) un model informaţional izomorfic;
b) un amestec de senzaţii de diferite modalităţi;
c) o stare internă de pregătire care se interpune între obiect şi imaginea lui perceptivă.
23
TRUE/FALSE
24