PATOLOGIA NEUROLOGICĂ

CERVICO FACIALĂ
 În cadrul acestui capitol vom
studia:

 Algiile faciale
 Hemispasmul facial
 Asimetriile faciale de origine nervoasă
 Epidroza auriculo temporală (sindromul
Pray)
 Paraliziile faciale
 Manifestări patologice neuro-vegetative
 Algiile faciale

 Patologia buco-maxilo-facială este

dominată în genaral de simptomul
durere. Durerea facială îmbracă multiple
forme clinice şi interesează diferite teritorii
nervoase, motiv pentru care sunt descrise
mai multe tipuri de algii faciale, adesea în
mod diferit sistematizate.
 Algiile faciale

 nevralgia de nerv trigemen

 nevralgia de nerv gloso faringian
 glosodiniile
 algiile vasculare ale feţei
 maladia Horton
 algiile faciale proiectate
 algiile de origine psihică
 nevralgia facială post herpes zoster
 nevralgia de ganglion geniculat
 nevralgia de nerv laringian superior
NERVUL TRIGEMEN
NERVUL OFTALMIC
Nevralgia de nerv trigemen

Chirurgia buco-maxilo-facială, diferenţiază

două entităţi clinice ale nevralgiei de
trigemen
 nevralgia esenţială (primitivă)
 nevralgia simptomatică sau secundară
 Nevralgia esenţială
 Nevralgia trigemenială ’’primitivă’’
(esenţială) – este o boală de sine
stătătoare în care se cunosc unele
mecanisme fizio-patologice, dar nu se
poate decela o etiologie precisă.
 Caracterele clinice ale nevralgiei
trigeminale primitive
 Durerea este limitată strict la teritoriul
ramurii afectate
 Durerea apare în crize urmate de
perioade de linişte
 Crizele se declanşează brusc şi dispar
brusc
 Caracterele clinice ale nevralgiei
trigeminale primitive
 Durerea porneşte întodeauna din acelaşi
loc numit ‚’’zona trăgaci’’ (trigger zone).
Nu de puţine ori bonlavii localizează
această durere la nivelul dinţilor fie ei şi
sănătoşi, ceea ce îi îndeamnă la extracţii
ce duc la edentaţii întinse sau chiar
totale.
 Caracterele clinice ale nevralgiei
trigeminale primitive
 Durerile sunt întodeauna provocate de
vorbire, mişcările feţei, atingere,
masticaţie, bărbierit, spălat, ştersul nasului
sau al obrazului.

 Durerile sunt descrise de bonlav ca

înţepătură, fulgerătură, constricţie,
presiune, arsură.
 Caracterele clinice ale nevralgiei
trigeminale primitive
 Durerile sunt însoţite întodeauna de: fenomene
motorii: spasmul muşchilor mimicii (grimasa
facială) şi fenomene vegetative : congestia feţei,
hipersecreţie lacrimală şi salivară.
Acest tablou clinic complex la determinat pe Sicard
să compare nevralgia de trigemen cu o dramă în
trei acte:
 actul I. Interpretat de trigemen- criza dureroasă;
 actul II. Interpretat de facial- grimasa facială;
 actul III. Interpretat de s.n. vegetativ- fenomenele
vegetative;
 Caracterele clinice ale nevralgiei
trigeminale primitive
 Durerile nu apar decât în timpul
perioadei de veghe, somnul fiind cel mai
bun timp pentru bonlav.
 Durerile nu cedeaza la antalgicele
obişnuite.
 Evoluţie

 La început crizele sunt mai rare urmate de

perioade de linişte lungă, apoi devin tot
mai frecvente. În unele cazuri crizele pot fi
atât de frecvente încât desfiinţează
perioada de linişte iar bonlavul trece
dintr-o criză în alta când vorbim de aşa
zisele crize subintrânde.
 Evoluţie

 După tratament (medicamentos sau

chirurgical) frecvent apare recidiva, la
perioade variabile de timp.
 Uneori se observă o frecvenţă crescută a
recidivelor legate de sezon (primavara şi
toamna).
 Evoluţie

 În unele situaţii, din fericire rare, evoluţia

poate deveni dramatică: după repetate
tentative terapeutice mai puţin reuşite sau
nereuşite se produc profunde alterări
psihice care determină bolnavul să ia
hotărâri extreme mergând până la
sinucidere.
 Diagnostic diferenţial
Nevralgii faciale atipice: dureri faciale de tip
nediferentiat
 Migrena: mai ales cea fără faza prodrominală
evidentă sau alte hemicranii vasculare
asemanatoare cu sindromul Horton (cefalgia
histaminica), care răspunde prompt la
ergotamină
 Nevralgia sfeno palatină (sindrom Sluder), care
are localizare inferioară (reg. auriculară, orbita
şi cu iradieri spre umăr şi ceafă). Mai frecventă
la femei.
 Diagnostic diferenţial

 Simdromul paratrigeminal Raeder: dureri cu

caracter şi localizare trigeminală, dar cu
participare oculo-simpatică ipsilaterală.
Crizele se defăşoară pe un fond dureros
continuu. Întânlim aici: hipo-estezia în teritoriul
ramurei oftalmice; diminuarea reflexului
corneean, simdromul Clade Bernard – Horner
(mioza, enoftalmia, ingustarea fantei
palpebrale). Acest sindrom şi fondul dureros
continuu sunt elementele de diferenţiere.
 Diagnostic diferenţial
 Glaucomul cu dureri oculare ce pot iradia în
teritoriu oftalmicului Dg. se face prin
masurarea tensiunii intraoculare şi acţiunea
pilocarpinei.
 Disfuncţia dureroasă a ATM : durerile apar
sau dispar, se accentuează la mişcările de
deschidere a gurii.
 Nevralgia de nerv glosofaringian si gg.
Geniculat : are localizare total diferită (vezi
nevralgia glosofaringranului).
 Principii şi mijloace de tratament

În tratamentul unei nevralgii trigeminale trebuie să

ţinem seama de următorii factori:
 tipul de durere trigeminală: primitivă sau
secundară
 stadiul de evoluţie al bolii: precoce, recentă sau
tardivă, precum şi dacă s-a mai efectuat sau nu
tratament.
 localizarea certă a durerii şi a zonei
declanşatoare.
 starea fizică a bonlavului.
 Principii şi mijloace de tratament

Nevralgia trigeminala esentiala nu beneficiaza de

un tratament etiologic, ci de unul simptomatic.
Din punct de vedere terapeutic nevralgia
trigeminală poate benficia de două grupe de
procedee :
 conservatoare

locale şi generale
 chirurgicale

periferice si centrale
 Tratamentul conservator local

 În formele recente suprimarea crizelor dureroase

se face prin blocaje anestezice simple sau în
asociere cu Plegomazin (A. Filipescu).
 În formele avansate – blocaje anestezice
tronculare periferice sau profunde troculare
conţinând (plegomazin 25-50 mg , novocaina
0,25% , 50-60ml şi nyason 150-300u).
 Tratamentul general

 CARBAMAZEPINA
(Tegretol,Stazepin,Finlepsin)-antiepileptic
psihotrop care actioneaza la nivel central.
 Se administreaza pentru prevenirea
crizelor.
 Doza 200 - 600 mg/zi sau in cazuri mai
rebele 800 – 1200 mg/zi
 Tratamentul general

 BACLOFENUL
Este un relaxant muscular si antispastic.
Se prescrie cand monoterapia cu
carbamazepina este ineficienta.Se poate
utiliza singur sau in asociere cu Tegretolul.
Dozele limita sunt cuprinse intre 40 si 60
mg/zi
 Tratamentul general

Tot pe cale generală se administrează:

 vitamina B1, vitamina B6, vitamina B12

 hidantoinele (difenilhidantoină) Fenitoina

200-600mg/zi
 Vasodilatatoare ca nitritul de amil în inhalaţii,
histamina, acidul nicotinic
 Fiziterapia: constând în unde ultrascurte,
ionizări cu aconitină.
 Tratamentul chirurgical

Se poate adresa teritoriului periferic sau central al

trigemenului.
Tratamentul chirurgical periferic :
 neurectomia ramulului sau ramurilor afectate.

 Neuroliza pe cale chimică prin acloolizarea

trunchiurilor nervoase cu alcool absolut,
sterilizant.
 Neuroliza termica: crioterapie(congelare) sau
injectare de lichide fierbinti (termocoagulare sau
electrocoagulare)
 Tratamentul chirurgical

 Tratamentul chirurgical central

 neurotomia retrograsseriană;
 neurotomia juxta pontină;
 tractotomia bulbară;
 tractotomia pontină şi mezencefalică;
 decompresiunea gasseriană şi
retrogaseriană.
 Tot pe cale centrală se poate realiza şi
alcolizarea ganglionului lui Gasser.