Specia Definiţia Clasificarea Particularităţi Exemple Pastelspecie lirică caracte -risti

că românilor, încentrul căreia se aflădescrierea naturii,în-soţită de afecţiuneaautorului.

l afost folosit în poezianoastră pentru primaoară de V.Alecsandri.In literarura univer
salăGoethe,Heine,Verlaine
¤
Termenul
vine
dinpictură-însemnînd un ta-blou realizat în creioanecolorate.
¤
Obiectivul
descris este unpretext pentru trezireaunor sentimente transmisecititorului la pe
rs.
|
sau
|||
a .
¤
Prin motivul literar al rela-ţiei om-natură se exprimătrăsăturile sufleteşti
legate
de
aspectul
descris
.
¤
Predomină
adjectivele şi
substantivele
.
V.Alecsandri
“Miezul iernii”“Geul iernii”
Ion Pillat“
Iarna
”I.H.Herdelea“
Zburătorul”
I.H.Rădulescu;G.Coşbuc;Şt.O.Iosif;Ion Pillat
OdaSpecie a genului liricîn care se elogiazăpersonalităţi, fapteeroice ; veneraţie şipremăr
faţă de Di-vinitate.A apărut înGrecia antică caracte-rizîndu-se prin formăprozaică aproap
A fost susţinută demuzică de cor şi chiarde punere în scenă
~
religioasă
~
filosofică
~
sacrală
~
erotică
~
eroică
~
personale
¤
Are caracter solemn şide adresare.
¤
Incepe cu o invocaţieretorică.
¤
Ton solemn, intensăvibraţie lirică.¤Ritm amplu şi avîntat.¤Sentimente de preamă –rire şi ad
¤
Concentrarea
sentimente-
lor într-oformă adecvată.
¤
Exprimarea directă prinintermediul mon
o
logului .¤Ultima strofă conţine un îndemn.¤Oda care se cîntă senumeşte marş .G.Coşbuc
„Patria română”
M.Eminescu„
Odă”(înmetru antic)
N.Stănescu
“Odabucuriei”
V.Alecsandri
“Oda ostaşilor români “
Horaţiu
“Ode”P.B.
Shelley
“Oda vîntuluidin apus”
ImnulSpecie liricei cetăţe-neşti (asemenea odei)în care se preamărescevenimente de impor-t
anţă naţională :eroi,idei,evenimente.
~
religios
~
naţional
~
internaţ
ional~
păgîn
~
ebraic
~
erotică
~
filosofică
¤
Incepe cu o invocaţie re-torică.
¤
Conţine îndemnuri ,accente afective.
¤
Caracter retoric .Tonulmobilizator.¤Evocă epoci,persoaneglorioase.
¤
Meditaţie solemnă. V.Alecsandri
“Imnul luiŞtefan celMar
e” “
Un răsunet”-
imnul României
MeditaţiaPoezie lirică carecuprinde reflecţiifilosofice asupra lumiişi vieţii.Se inspiră d
nproblemele mari alefilosofiei despreunivers,divinitate ,su-flet,originea,esenţa şiv
aloarea vieţii,binele,frumosul.Se cunosc şimeditaţii în proză.Afost cultivată în prero-mant
şi romatism.
¤
Se abordează problememari legate de existenţaomului pe pămînt.
¤
Reprezintă o formăsupe- rioară a liricii şiapare ,de obicei ,îneopoca de ma- turitate aune
i literaturi.M .Eminescu
“La steaua”;“Ce te legen
i..”
Ion Pillat
“Aci sosi pevr
e-
muri”
Gr.Alexandres
cu
“Meditaţii,Anul 1840”
Lamartine
ElegiaSpecie a genului liric ,caracterizată prinexprimarea unui senti-ment de tr
isteţe,deregret de melancolie.Sentimente elegiacicece se pot identifica lamai mu
lte specii aleliricii culte.Elegia esteconsiderată muza du-rerii. La începutulpoezia
este scrisă în
distih
exprimîndjalea-distihul elegiac.Mai tîrziu a început săexprime sentimentecomplexe.
~
erotice
~
filosofice
~
religioase
~
patriotice
¤
Corespunzătoare boci-tului popular , în care seexprimă un sentiment detristeţe,regrete,d
urere,melancolie.
¤
Uniori are un pronunţatc
a
racter meditativ.¤In mod clasic ,elegiaeste reprezentată deorice poem compus dinvers
uri elegiacice, disti-huri formate din alterna-rea hexamentului cupentamentul.¤Ton
ul este tandru.M.Eminescu
“Trecut-auanii”;“O,rămîi”
V.Voiculescu
“Luminătorul”O.Goga“Bătrîni”
In literaturauniversală:V.HugoPlatonOvidiuR.M.RilkePetrarca
RomanţaPoezie lirică sentimen-tală,de obicei deinsperaţie erotică,cîn-tată pe o melodie lin
ancolică.In EvulMediu romanţa denu-mea poemele epicecare celebrau fapte is-torice,v
itejia unor eroiTermenul se foloseşteca titlu a unor creaţiipoetice diferite catema
tică.
~
cavalerească
~
morescă
~
satirică
~
păstorală
~
burlească¤Specie cu aspect erotic,sentimentală,duioasă,tris-tă,melancolică.¤Formă simplă o
de lied.¤Stil simplu: exclamaţii,chemări¤Textele sunt puse pemuzică.M.Eminescu
“Pe lîngă plo-pii fără soţ”;“Mai am unsingur dor”;“Dorinţa”
Maria Cunţan
“Pe subfereastra-micurge-un rîu”

IdilaSpecie lirică şi eroticădin sfera poeziei buc

o-
lice în care este repr
e-
zentată în formă opti-mistă sau idealizatăviaţa şi dragostea încadrul rustic.In sec. al 18-
idilapăstorală în formăritmată acutal ele suntversificate.
~
Pastorală
~
bucolică
~
eglogă¤Spre deosebire de pastelunde natura estesub
i
ectul,
în idilă accentul cade peviaţa pastorală,a obiceiu-rilor cîmpeneşticunoscuteşi sub numele d
glogă.Egloga este în formă dedialog(intre un păstor şi opăstoriţă) cu sentimenterotic.¤In s
18-lea- idlapăstorală în proză ritmatăacutal ele sunt versificate¤Natura apare ca decor.M.E
inescu“
Dorinţa”;“Sara pe del”;“Lacul”
V.Alecsandri
“Rodica”
G.Coşbuc
“La pîrău”;“Rea de plată”
Şt.O.Iosif
“Doina”
N.Labiş
“Idilă”
PsalmulSpecie a liricii religio
a-
se prin care se înalţălaude lui Dumnezeu ,exprimînd setimentede recunoştinţă,de im-plorare,
umilinţă,deregret,de adoraţie,deiubire,de mulţumire.Pot avea uncaracter de:rugăciune,odă ,e
egiesacră.
~
de laudă
~
de durere
~
de pocăinţă¤Tematică diversă.¤Adresare în formă de
mo-
nolog.¤Cîntece de regret,de
ado-
raţie.¤Sunt
clasificate
în versete notate cu cifre arabe.¤Sunt alcătuită din maimulte paragrafe.¤Se folosesc term
enimetafotici,monologul şidialogul mistic.T.Arghezi
“Psaltirea”
L.Blaga
“Psalm”
Al.Macedonschi
“Psalmi mo –derni”
EpigramaO poezie lirică cu unconţinut politic , di –dactic ,de formă re –strînsă ,în care s
i-rizează defecte,vicii şiobiceiuri omeneşti .Lagrecii vechi ,epigramaca şi epitaful ,şie
pigraful desemna in-scripţiile scurte de pepietre funerare sau depe opere de artă.¤Conţi
nut politic . ¤Forma restrînsă(deobicei un catren).¤Atitudine :ironică saus
ar-
castică.Al.VlăhuţăC.NegruzziG.TopîrceanuE.TarlapanVoltaireLessingMarţial
EpistolăSpecie literară a ve-chiului gen didactic saua genului liric,sub formade scr
isoare.¤Este sub formă de scri-soare.¤Adresate unei persoane riale sau imaginare.¤Se abo
rdează teme filo-sofice,morale,artistice,familiare.M.EminescuC.BolliacHoraţiuVoltair
ePoe
Madrigalu
lPoezie lirică scurtă careexprimă sentimente de-licate sau complicate.Compoziţie muzicalăp
olifonică pentru cor acapella.In lirica italianăapare în secolul al 14-
lea
In Franţa s-a răspînditîn secolul 16-18.După
caracterpot fi:
~
satiric
~
idilic
~
didactic¤O mică piesă de
dra –goste
(3,4,14 versuri) cu
conţinut
idilic ,apoididactic şi satiric¤Cîntătă fără reguli pre-cise în previnţaversifica- ţiei.¤Se
licate.¤Din madrigalul poetic s-adesprins madrigalul muzi-cal.C.Pavelescu
“Madrigaltrist”
TassoPetrarcaBoccaccioPamfletul
Specie litrară în versurisau în proză care se re-marcă orin caracter sa-tiric.Se dezvoltă
ec.al XVIII-lea¤Caracter polemic,satiric,violent-în adresa unorpe
r-
soane,atitudini,concepţii,moravuri,realităţi sociale,politice
Camil PetrescuT.ArgheziN.D.CoceaSwiftVoltaire
RondelulSpecie lirică de formăfixă alcătuită din 13
sau
14 versuri,grupateîn 3 catrene şi un versindependent. Este ospecie întîlnită foarterar. A
fost cultivatăîndeosebi în lirica medi-evală şi mai tîrziu deparnasieni.Rondelulapare în s
XV înFranţa prin poeţiiVillon, Climet Marot.Macedonschi preea mo-delul rondelurilor
de lapoeţii francezi Maurice
Rolli
nat
şi
Th de
Bonville
. ¤Incepe cu un refren , re-luat parţial sau integral lamijl
oc
şi la sfîrşit,avîndnumai d
o
uă
rime.¤Primele două versuri,care sintetizează motivulliric, sunt identice saufoarte as
e
mănătoare.¤Are 13 versuri sau 14 dis-puse în trei strofe.¤Primul vers este identiccu al şap
elea şi altreisprezecelea,iar aldoilea cu al patrulea şi cuultimul vers.¤Rimele sunt n
umai doua.N.Costencu
“Rondeluldoinei”
Al.
Macedonschi
“Rondelul roze-lor de august”;“Rondelul roze-lor ce mor”
Clement MarotFr.Villon
SonetulPoezie lirică de formăfixă compusă din 14versuri grupate în douăcatrene şi două terţ
timul vers,fiind o con-cluzie a întregii poezii .Sonetul românesc ur -mează modelul s
onetu-lui italian.A apărut însec.al XIII-lea la fran -cezi (poezia trubaduri-lor),ap
oi în Renaştereaitliană şi restul Europiisec. XVI .Se cunosc şitipul de sonet neregulatcul
tivatde Shakespeare –trei catrene cu rimealternative,diferite înfiecare catren.Există şi
sonet scurt inversat încare terţinele precedcatrenele.
~
italian
~
englez
~
neregulat
~
scurtinversat¤Forma fixă:2 catrene şi2 terţine,nu se admiterepetarea cuvintelor cuexcepţie
construcţiilorgramaticale(conjuncţii şiprepoziţii).¤Catrenile au rimaîmbrăţişată,iar terţi
ră,variată.¤Ultimul vers exprimă osentinţă,o concluzie.¤In catrene e prezentă otemă ascende
-ţine-tematica descenden
tă¤
Sonetul italian şi celromân au versul deunsprezece silbe şi ritmuliambic.M.Eminescu
“Vorbeşte-ncet”“Afară-itoamnă”
O.Goga
“Sonet”
DantePetrarcaMichelangeloShakespeare
GlosăPoezie de formă fixăalcătuită tot din atîteastrofe cîte versuri areprima strofă.Prima
introdu-ce tema poeziei .Glosade tip francez cuprindeşase strofe,iar ce de tipgerm
an-zece strofe
~
filosofică
~
gnomica
~
sentenţios¤Fiecare vers din primastrofă este consemnatsuccesiv în cîte o strofăurmătoare.
¤
Fiecare
vers
din
primastro- fă conţine tema debază.¤Incepînd cu strofa a douafiecare vers din prima stro-fă
ste comentat.¤Structura iniţială şi cea fi-nală constituie un cadru.¤Creaţie lirică de fact
ică.M.Eminescu(glosă de tipgerman)M.Codreanu(glosă de tipfrancez)BonifaceHetratGazelul
Poezie de formă fixăcare este alcătuitădintr-un variabil de di-stihuri,avînd aceeaşirimă cu
le două ver-suri ale distihuluiinţial.¤Este alcătuit din versuriîn care numai primul dist
ihrimează,următoarele disti-huri obţinîndu-şi plasticita-tea prin repetarea ,în aldoilea ve
s a fiecărui distih,a rimei din primul distih.¤Distihurile se constituie caadevărate m
aximeM.Eminescu
În postumeGazel ,mottoul laCălin(Filedin poveste)
G.Coşbuc
Gazel şiLupta vieţii
Hafiz
DoinaCîntic liric popular ,ce exprimă în mod directcele mai sublime senti-mente ale po
porului.Este o specie proprienumai românilor.Se mainumeşte cîntec defrunză ,deoarece încep
ecu “frunză verde” .
~
de jale
~
de
dor
~
de dragoste
~
de înstrăina-re
~
de noroc
~
de soartă
~
de haiducie¤Din punct de vedere muzi-cal este alcătuită din douăpărţi una tristă şi altavi
cu caracter dansant.¤Incărcătură metaforică¤Ritm trohaic ¤Rima împerecheată,măsu-ra de 7-8