UNIVERSITATEA..

FACULTATEA....

Realizarea profilurilor de imagine ale Agenţiei Naţionale pentru

Ocuparea Forţei de Muncă

Conf. univ. dr. ...

DECEMBRIE 2010
 Imaginea Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă

Organizaţiile îşi formează o anumită imagine prin eforturi intenţionate sau, dimpotrivă,
prin neglijarea lor. În acelaşi timp, însăşi activitatea organizaţiei este o sursă de imagine. La
imaginea unei organizaţii mai pot contribui şi alte surse: instituţiile statului (prin documentele
oficiale elaborate), liderii politici (aflaţi la guvernământ sau cei aflaţi în opoziţie) - prin
declaraţiile lor publice, mijloacele de comunicare în masă - prin materialele de presă care le
prezintă atitudinea, liderii de opinie - prin opiniile exprimate pe diferite canale de comunicare.
În funcţie de poziţia în actul comunicaţional a obiectului, imaginea poate fi indusă (se
analizează mesajele emise de organizaţia care constituie obiectul investigaţiei), difuzată (obţinută
din analiza informaţiilor care se referă la obiectul investigaţiei dar care sunt transmise de alte
surse decât acesta), reflectată (obţinută prin analiza informaţiilor referitoare la cum a fost
recepţionată de către publicul ţintă al comunicării imaginea transmisă de organizaţie). Imaginea
rezultantă este rezultatul investigării şi al analizei comparative a celor trei tipuri de imagine
menţionate.
Organizaţia aleasă pentru analiză este Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de
Muncă.
Piaţa muncii a suferit schimbări puternice în ultimul deceniu. Modificările apărute au
creat nevoia unei noi instituţii. Una modernă, flexibilă, cu capacitatea de a răspunde acestor
provocări.
Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM), împreună cu cele 41 de
agenţii judeţene, cu Agenţia Municipiului Bucureşti şi cu cele 88 de agenţii locale şi 156 puncte
de lucru, răspunde acestor provocări.
Serviciile sale se adresează şomerilor şi agenţilor economici.
Principalul său obiectiv este creşterea gradului de ocupare a forţei de muncă şi implicit
scăderea ratei şomajului.
Obiectivele principale ale Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă
sunt:
• Instituţionalizarea dialogului social în domeniul ocupării şi formării profesionale;
• Aplicarea strategiilor în domeniul ocupării şi formării profesionale;

2
• Aplicarea măsurilor de protecţie socială a persoanelor neîncadrate în muncă.
Pentru realizarea obiectivelor sale, Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă
are următoarele atribuţii principale:
• organizează, prestează şi finanţează, în condiţiile legii, servicii de formare profesională pentru
persoanele neîncadrate în muncă;
• orientează persoanele neîncadrate în muncă şi mediază între acestea şi angajatorii din ţară, în
vederea realizării echilibrului dintre cerere şi ofertă pe piaţa internă a forţei de muncă;
• face propuneri privind elaborarea proiectului de buget al asigurărilor pentru şomaj;
• administrează bugetul asigurărilor pentru şomaj şi prezintă Ministerului Muncii şi Solidarităţii
Sociale rapoarte trimestriale şi anuale privind execuţia bugetară;
• propune Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale proiecte de acte normative în domeniul
ocupării şi formării profesionale şi al protecţiei sociale a persoanelor neîncadrate în muncă;
• organizează serviciile de stabilire, plată şi evidenţă a ajutoarelor, alocaţiilor şi indemnizaţiilor
finanţate din bugetul asigurărilor pentru şomaj;
• implementează programe finanţate din Fondul Social European;
• elaborează, în baza indicatorilor sociali de performanţă stabiliţi de Ministerul Muncii şi
Solidarităţii Sociale, programe anuale de activitate pe care le supune spre aprobare Ministrului
Muncii şi Solidarităţii Sociale.
Vom analiza în cele ce urmează imaginea ANOFM reflectată în presa scrisă şi audio-
video.
O primă analiză se va referi la sursele monitorizate. Se va calcula ponderea apariţiilor în
presa scrisă, audio-video; presă centrală şi locală; repartiţia apariţiilor pe luni; subiect
predominant şi aşa mai departe.
În continuare, în vederea investigării imaginii avem nevoie de un sistem al indicatorilor şi
subindicatorilor de imagine reprezentaţi de segmente (sau paliere) relevante în ce priveşte
imaginea ANOFM, de elemente care au un impact important din această perspectivă, de alte
elemente care prin natura lor atrag interesul media.
Indicatorii, respectiv subindicatorii, acoperă zone distincte ale imaginii investigate şi sunt
măsurabili prin cuantificarea sensului conotaţiei (pozitiv sau negativ). Sistemul acesta de
indicatori nu reprezintă altceva decât structura imaginii pe care organizaţia respectivă şi-o
doreşte (denumită într-un limbaj de specialitate imagine dezirabilă).

3
 Primul pas în analiza imaginii instituţionale este acela în care se stabileşte sistemul
indicatorilor de imagine. Indicatorii de imagine sunt elementele de structură ale imaginii care o
definesc, o particularizează şi, în egală măsuă, permit investigarea acesteia 1. Pornind de la
imaginea dezirabilă a instituţiei, de la ceea ce se doreşte să se transmită în mass media, precum şi
de la nivelul atribuţiilor, am stabilit următorii indicatori şi subindicatori de imagine care au rolul
de a particulariza imaginea ANOFM:
Pornind de la cea ce se doreşte a se transmite în mass media (imaginea dezirabilă a
ANOFM) s-au stabilit următorii indicatori şi subindicatori de imagine:

I. Eficienţa ANOFM
1.1. Plasarea cetăţenilor români pentru munca în străinătate - 32 apariţii
1.2. Participarea la proiecte internaţionale – 12 apariţii
1.3. Organizarea unor evenimente - 22 apariţii
1.4. Colaborarea cu alte instituţii in scopuri comune - 18 apariţii
1.5. Implementarea programelor pentru ocuparea forţei de muncă – 25 apariţii
1.6. Medierea muncii – 15 apariţii
1.7. Propunerea de proiecte de acte normative către Ministerul Muncii şi Solidarităţii
Sociale – 7 apariţii
1.8. Reorganizarea ANOFM - 12 apariţii
II. Managementul ANOFM
2.1. Profesionalism, corectitudine – 9 apariţii
2.2. Transparenţa actului decizional în condiţiile legii – 8 apariţii
2.3. Notorietate - 18 apariţii

III. Responsabilităţile personalului

3.1. Experienţă - 5 apariţii
3.2. Îndeplinirea atribuţiilor de serviciu - 7 apariţii
3.3. Colaborarea în cadrul instituţiei – 8 apariţii

2. Interpretarea profilurilor de imagine

1
Bogdan Alexandru Halic, Ion Chiciudean, Analiza Imaginii Organizaţiilor, SNSPA, Facultatea de Comunicare si
Relatii Publice, Bucuresti, 2009, p.19.
4
 Realizarea profilurilor de imagine constituie o etapă esenţială a analizei de imagine.
Profilul de imagine este expresia grafică a valorii calculate a indicatorilor şi subindicatorilor
de imagine2.
Pentru sinteza şi analiza activităţii ANOFM au fost monitorizate o serie de mijloace de
comunicare în masă cum ar fi: cotidiane centrale, emisiuni de ştiri din cadrul principalelor
televiziuni din România, agenţii de presă, site-uri de informaţii specifice precum şi site-uri
specializate în PR şi imagine.
Au fost monitorizate
- 16 cotidiane centrale după cum urmează: “Gândul”, “Ziua”, “Cronica Română”,
“Cotidianul”, “Adevărul”, “Evenimentul Zilei”, “România Liberă”, “Gardianul”,
“Curierul Naţional”, “Jurnalul Naţional”, Ziarul Financiar, Bursa, 7Plus, Libertatea,
Azi, Business Adviser (cotidian lunar)
- 8 posturi de televiziune: Jurnal de ştiri (TVR1), Ştirile ProTV, Focus (Prima TV),
Ştiri Realitatea TV, Ştiri (The Money Channel), Observator (Antena1) Ştirile zilei
(Antena 3), Ştirile Naţionale (B1 TV)
- 4 agenţii de presă : Agerpres, Mediafax, Amos News, Newsin
- 6 site-uri specializate pe transmiterea informaţiilor online: www.ziare.com,
www.hotnews.ro, www.capitalul.ro, www.prwave.ro, www.administratie.ro.
www.infolegal.ro

În total ANOFM a înregistrat 198 de apariţii. Precizăm încă de la bun început că datorită
resurselor umane şi materiale limitate nu au putut fi monitorizate posturile de radio sau alte
apariţii ale ANOFM în mijloacele de comunicare neenunţate mai sus. Menţionăm faptul că suma
apariţiilor în presa scrisă locală şi centrală, internet, a ANOFM a crescut în timp datorită măririi
numărului de conferinţe de presă, declaraţilor şi interviurilor mai mult sau mai puţin programate,
diversificării programelor urmărite şi nu în ultimul rând datorită creşterii interesului populaţiei
faţă de această organizaţie, având în vedere situaţia dificilă de pe piaţa muncii în prezent.

2
Ibidem, p. 61.
5
 Cele 198 de apariţii din perioada analizată pot fi structurate după mai multe criterii:
1. Locul apariţiei:
a. apariţii presă scrisă - 102
b. apariţii site-uri de ştiri sau PR – 83
c. apariţii mass media audio-video – 13

Locul aparitiei

42% Presa scrisa

Audio-video
51%
Site-uri

7%

1. Aspect jurnalistic:
a. Pozitiv -80
b. Negativ - 72
c. Neutru-46

Aspect jurnalistic

23%
41%
Pozitiv
Negativ
Neutru

36%

6
 2. Subiect predominant
a. Subiect ANOFM sau conducerea ANOFM - 141
b. Subiectul nu este ANOFM sau conducerea (apariţia instituţiei în cadrul articolului
este neintenţionată şi oarecum pasageră) - 57

Subiect predominant

29%
Subiect ANOFM
Alt subiect
71%

Realizarea profilurilor de imagine constituie etapa cea mai importantă în analiza de

imagine.
În contextul schimbărilor survenite la nivel legislativ, ce impun unele măsuri de natură
organizatorică şi funcţională, Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă a suferit unele
modificări. Astfel, ea poate funcţiona cu un număr de maxim 2162 posturi, dintre care 154 de
posturi pentru aparatul central, 1.913 de posturi pentru agenţiile teritoriale şi Centrul Naţional de
Formare Profesională a Personalului Propriu şi 95 de posturi pentru centrele regionale.
Cu toate acestea, activitatea a continuat cu amplificarea rolurilor pe care ANOFM le are
în mod legitim.
Astfel, creşterea gradului de ocupare a forţei de muncă, scăderea ratei şomajului,
asigurarea egalităţii şanselor pe piaţa muncii, creşterea mobilităţii forţei de muncă, continuarea
proiectelor începute în anii precedenţi, mai cu seamă cele internaţionale reprezintă obiective ale
ANOFM în prezent, în scopul întăririi şi îmbunătăţirii imaginii instituţiei.

7
 Pentru realizarea obiectivelor prioritare în domeniul său de activitate, conducerea
Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă şi-a bazat politica managerială cu
consecvenţă, în principal, pe următoarele direcţii de acţiune: implementarea programelor de
ocupare şi formare profesională, precum şi adaptarea acestora în funcţie de cerinţele şi evoluţiile
de pe pieţele muncii locale, dezvoltarea relaţiilor cu angajatorii, pregătirea personalului propriu
pe diferitele paliere ale activităţii proprii, dar mai ales pentru accesarea fondurilor europene, cu
precădere a Fondului Social European.
Prin natura atribuţiilor sale, ANOFM este o instituţie cu conducere tripartită, asigurată de
un Consiliu de administraţie care îi coordonează întreaga activitate implicându-se, prin hotărârile
adoptate, în toate acţiunile care s-au realizat în perioada analizată. Acţiunile şi rezultatele
obţinute de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă trebuie analizate având în
vedere şi manifestarea în România, a crizei mondiale economice şi financiare, încă din ultimele
luni ale anului 2008. Astfel, perioada curentă este caracterizată printr-o scădere economică
importantă, dar şi prin creşterea simţitoare a numărului de şomeri indemnizaţi şi a ratei
şomajului, ceea ce a restrâns foarte mult capacitatea de intervenţie a serviciului public de
ocupare.

Aşa cum reiese din calculul primar al apariţiilor ANOFM pe cei trei indicatori stabiliţi se
poate observa că cele mai multe apariţii vizează eficienţa ANOFM
Apariţiile ANOFM conform indicatorilor de imagine:

Responsabilitatile personalului-5 20

Managementul ANOFM-7 35

-22
Eficienta ANOFM 143

-50 0 50 100 150 200

stiri negative stiri pozitive

8
 10%

18% Eficienta ANOFM

Manage m entul ANOFM
Responsabilitatile personalului

72%

Observăm că cele mai multe ponderi le-a înregistrat indicatorul Eficienţa ANFP (72%,
cuprinzând ca majoritate aspectele pozitive, 60.92% şi ca minoritate referirile negative 11,08%)
şi subindicatorii aferenţi acestuia.

Responsabilitatile personalului 9 1
valori pozitive
Managem entul ANFP 18 3,6 valori negative

Eficienta ANFP 60,92 11,08

0 20 40 60 80

Eficienţa ANOFM
9
 0% 13%
7%4% 8%
11%
19%

21% 17%
Plasarea cetatenilor romani la munca in strainatate
Participarea la proiecte internationale
Organizarea unor evenimente
colaborare cu alte institutii
Implementarea programelor pentru ocuparea fortei de munca
Medierea muncii
Propunerea de proiecte de acte normative
Reorganizarea ANOFM
Slice 9

Subindicatorul reorganizarea instituţiei, cu o pondere de 13 % în cadrul indicatorului

eficienţa ANFP este vizibil în special în luna ianuarie, odată cu numirea noului preşedinte în
fruntea Agenţiei şi la începutul lunii aprilie, odată cu venirea noului vicepreşedinte.
Ponderile pozitive ale indicatorului Eficienţa ANOFM se manifestă în principal pe subiectul
participării la proiecte internaţionale. 32 de apariţii reprezentând 21% dintre cele 143 apariţii
(72%) se referă la aceste activităţi.
Spre exemplificare, se poate aduce articolul aparut pe site-ul www.capitalul.ro, la data de 23
noiembrie 2010. Astfel, se face cunoscut faptul ca “Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de
Munca (ANOFM) organizeaza marti o conferinta prilejuita de lansarea proiectului "Call Center
SPO", al carui obiectiv il constituie cresterea calitatii si eficientei serviciilor furnizate de catre
ANOFM.
Obiectivul proiectului prevede dezvoltarea unui sistem inovativ de furnizare de informatii,
care va contribui la cresterea oportunitatilor de orientare, formare si dezvoltare profesionala si de
integrare socio-profesionala pe piata muncii a persoanelor aflate in cautarea unui loc de munca.
Proiectul are rolul de a contribui la transformarea Serviciului Public de Ocupare intr-o structura
flexibila, transparenta si orientata cat mai eficient catre nevoile si asteptarile concrete ale
clientilor, relateaza Agerpres.

10
 Partenerii ANOFM in acest proiect sunt ÖSB Consulting GmbH Austria, Asociatia Telefonul
Copilului si AMS Österreich - Serviciul Public de Ocupare din Austria.”
Pe parcursul anului, conducerea ANFP a avut o serie de discuţii cu reprezentanţi ai
Asociaţiilor profesionale şi sindicatelor din administraţia publică românească. Subiectul a fost pe
larg dezbătut în mass media. Discuţiile au vizat o serie de aspecte privind: modificările Legii nr.
188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, susţinerea procesului de descentralizare şi a
reducerii cheltuielilor bugetare, organizarea concursurilor pentru ocuparea a diferitelor functii de
conducere din administraţia publică locala. Iniţiativa ANFP a fost apreciată ca fiind oportună. În
Transilvania Expres, articolul apărut în data de 29 mai a.c. şi denumit Proiect. Potrivit unei
propuneri, secretarii de localităţi vor să fie reîncadraţi distinct, semnat de Dragoş Cenţu se dau
câteva detalii cu privire la aceste discuţii de la sediul ANFP:
Reprezentantii asociatiilor secretarilor au apreciat ca se impune ca, pe viitor, secretarul unitatii
administrativ-teritoriale sa fie incadrat ca functie publica specifica, evidentiindu-i-se atributiile la nivel
local. In acest sens, ministrul secretar de stat a solicitat propuneri din partea participantilor, pentru a fi
dezbatute cu factorii de interes din administratia centrala si locala.
Un alt eveniment care a adus în această perioadă analizată notorietate ANFP şi conducerii
acesteia, este reprezentat de anunţul privind controalele inopinate. Acţiunile de monitorizare şi
control au fost desfăşurate de către echipele ANFP ca urmare a verificării bazei de date existente
în ANFP, referitoare la situatia funcţiilor publice şi a funcţionarilor publici şi au vizat 3 consilii
locale (comuna Feldioara, Municipiul Făgăraş, comuna Lisa) şi 3 instituţii deconcentrate
(Direcţia Generală a Finanţelor Publice, Direcţia Judeţeană de Statistică şi Agenţia de Plăţi şi
Intervenţii pentru Agricultură).
Însă, anunţul cu privire la aceste controale a fost făcut cu mai mult timp înainte. În conferinţa
desfăşurată în luna iunie, preşedintele ANFP a afirmat că există 1.921 de instituţii publice din
cele 4.579 din România care funcţionează fără avizul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor
Publici, necesar desfăşurării activităţii, conform legii. Ştirile au avut caracter preponderent
pozitiv.

Ponderile negative prezente la indicatorul Eficienţa ANFP se manifestă la subindicatorul

organizarea concursurilor pentru funcţiile publice (1 apariţie în Ziua, 3 iunie), reorganizarea
instituţiei (Gândul, 24 ianuarie), derulare proiecte (2 apariţii în Cotidianul, 9 martie, 27 martie)
Articol din Gândul este persiflant la adresa iniţiativei noului preşedinte al ANFP de a-şi
transporta la actualul loc de muncă, mobilierul de la fostul cabinet. În articol se face referire la
11
vechea apartenenţă politică a preşedintelui ANFP, inducându-se în acelaşi timp ideea potrivit
căreia domnul Szakal ar opta pentru înscrierea într-un partid politic.
Szakal Andras, noul şef al ANFP - la Bucureşti cu tot cu ... mobilierul din fostul său cabinet de subprefect de
Braşov. Proaspăt uns şef al Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, după ce a schimbat pe şest laleaua
udemeristă cu trandafirul pedelist, fostul subprefect de Braşov, Szakal Andras, nu va pleca la Bucureşti cu mâna
goală. Ca să nu se simtă „dezrădăcinat” la noul loc de muncă şi să nu-l acuze careva că bagă instituţia la cheltuială
pe asemenea vremuri de criză, el va lua cu sine şi ... mobilierul din fostul său cabinet din Prefectura Braşov! „Dom’le,
las doar scaunele alea şase de la masa de şedinţă, că alea-s ale Prefecturii, în rest, îl iau pe tot, că m-am obişnuit cu el
şi apoi e proprietatea mea, m-a costat vreo 70 de milioane acum patru ani, când l-am adus în locul gioarselor pe care
le-am găsit în birou, după ce am venit subprefect.

Cel de-al doilea indicator supus analizei este Managementul ANFP, care a înregistrat o pondere a
referirilor de 21% (20% - pozitiv şi 1% -negativ) Cel mai valorizat subindicator a fost
notorietatea.
Indicatorul Responsabilităţile personalului a înregistrat o pondere primară cumulativă de 10%
(9%-pozitiv, 1%- negativ), ceea ce arată că funcţionarii publici din ANFP îşi îndeplinesc
atribuţiile de serviciu cu corectitudine, însă nu colaborează suficient.

12