Sunteți pe pagina 1din 3

Istoria numarului Mach

Ernst Mach, om de ştiinţă austriac al secolului al XIX-lea,


cunoscut în vremea sa pentru diversele aplicaţii în domeniul
fizicii şi al filosofiei. Mach a fost primul om din istorie care a
dezvoltat o metodă de vizualizare a curgerii unui fluid în jurul
unui obiect la viteza supersonică. De asemeni a fost primul care
a înteles principiile fundamentale care guvernează curgerile
supersonice şi impactul acestora în aerodinamică.
Născut la 18 februarie 1838, în orasul austriac Turas într-o familie în care tatăl studiase filosofia
şi literatura clasică, iar mama muzica si poezia, Ernst a fost iniţiat de la o vârsta frageda în
tainele limbii latine, greceşti, ale istoriei, matematicii şi geomtriei.
Deşi în şcoala generală şi în liceu, Mach nu a fost considerat decât un elev mediu, talentul
său s-a facut remarcat odată cu intrarea în Universitatea din Viena. A studiat matematică, fizică,
filosofie, obtinându-şi doctoratul în fizică (în anul 1860) cu teza “Despre descărcări electrice şi
inducţie”. Mach a ocupat postul de profesor în fizică la Universitatea din Graz în 1864, mutânu-
se apoi la Universitatea din Praga unde a predat fizică experimentală timp de 28 de ani.

Lucrarea cu care a revoluţionat modul de percepţie


al aerodinamicii poartă numele: “Photographische
Fixierung der durch Projektile in der Luft eingeleiten
Vorgange”. Teza a fost prezentată Academiei de Ştiinţe
în Viena 1887 şi conţinea prima fotografie a undelor de
şoc formate de trecerea unui glonte cu viteză
supersonică. Experimentul este ilustrat mai jos şi
presupune ca lumina sa fie transportată printr-o curgere
de aer şi reflectată pe o placă sensibilă fotografic. Din
moment ce
undele de şoc creează modificări de temperatură şi
densitate în curgerea de aer, undele de lumină se
răsfrâng sau se refractă atunci când trec prin unda de
şoc. Tiparul de lumina format prin refractare este captat
pe placa sensibilă fotografic.
Mach a reuşit astfel să facă din undele de şoc, până atunci invizibile, un aspect concret şi
consistent în aerodinamică. Interesant este modul în care a reuşit să facă aceste fotografii.
Tehnica necesară pentru a poza acest fenomen nu exista pe acea vreame. Tehnica sa de
fotografiere, împreună cu metoda Schlieren sunt utilizate ca principii de bază şi în prezent pentru
observarea şi studiul fenomenelor de curgeri supersonice.
Experimentul său, nu a fost însă singura sa contribuţie. El a fost primul fizician care a reuşit să
înteleagă caracterul de bază al curgerilor supersonice. Una din variabilele cele mai importante
folosite în aerodinamică se referă la relaţia dintre viteza curgerii unui fluid în jurul unui corp (V)
şi viteza sunetului aferenta condiţiilor de temperatură şi densitate (a). Mach a fost cel care a
realizat această dependenţă. De asemenea a observat schimbările bruşte şi discontinue ale
curgerii fluidului, cand raportul V/a trece de la subunitar la supraunitar.
Astăzi, acest raport poartă numele de numărul Mach:

Cu toate acestea, Mach nu a fost cel care a dat numele numărului.


Termenul a fost publicat prima oară în anul 1929 de Jakob Ackeret care
a denumit numărul în cinstea celebrului fizician, în timpul unei lecturi
universitare la Eidgenossiche Technishe Hochschule din Zurich.
Numărul Mach nu a apărut în schimb în publicaţii până în anul 1932 – la
16 ani de la moartea fizicianului.

Jacob Ackeret

În cei 78 de ani de viaţă contribuţiile sale în domeniul fizicii au impresionat prin


ingenuozitate, împreună cu multele sale lecturi şi scrieri despre curgerea supersonică. Mach s-a
ocupat de asemenea şi de domeniul fizicii optice, de istoria ştiinţei, de mecanică, filosofie,
originile teoriei relativităţii, psihologie, termodinamică, fizica muzicală şi literatura clasică.

A scris de asemeni şi despre afacerile mondiale, printre care se enumeră şi celebrul


comentariu despre “absurditatea prin care pretinde conducătorul unei ţări ca indivizii să coexiste
doar în scopul fiinţării statului respectiv”, comentariu care l-a plasat cu aproape un secol înaintea
timpurilor sale. Comentariul său a fost aspru criticat de insuşi Vladimir Lenin.
Contribuţia lui Ernst Mach în studiul fenomenologiei supersonice şi a aerodinamicii este
una de căpătâi pentru inginerii de aviaţie, iar lucrările sale despre epistemologie – studiul
cunoaşterii – sunt discutate şi în prezent în cercurile de filosofie.

Teliceanu Cristina-Dana

S-ar putea să vă placă și