"O noapte furtunoasa

"
de I.L.Caragiale

Comedie in doua acte
Personajele:
Jupan Dumitrache Titirca Inima Rea-cherestegiu,capitan in garda civica. Nae Ipingescu-ipistat,amic politic. Chiriac-tejghetar,om de incredere al lui Dumitrache,sergent in garda. Spiridon-baiat de procopseala in casa lui Dumitrache. Rica Venturiano-arhivar la judecatoria de ocol,student in drept si publicist. Veta-consoarta lui Jupan Dumitrache. Zita-sora Vetei.

Actul I
SCENA I Scena incepe cu o discutie intre Jupan Dumitrache si Ipingescu despre "bagabonti", iar Dumitrache ii marturiseste lui Ipingescu ca si dupa el se tine un "bagabont".Totul a inceput de "lasata secului", cand Jupan Dumitrache, impreuna cu Veta(sotia sa)si Zita(cumnata), au mers la gradina la "Iunion". In timp ce ei se uitau la o comedie, un "bagabont" s-a asezat la masa vecina si s-a uitat la cucoane toata seara.Dupa ce au plecat, "bagabontul" i-a urmarit pana la Stabilament.Istoria s-a repetat si dupa o saptamana, cand cei trei se duc din nou la gradina la „Iunion” sa vada comediile lui Ionescu. Scena se incheie cu o caracterizare pe care Jupan Dumitrache i-o face lui Chiriac(omul lui de incredere). SCENA II Apare Chiriac,care il anunta pe Dumitrache ca trebuie facut un mandat de arestare pt fiul lui Tache(pantofarul de la Sf. Lefterie), deoarece nu popa Tache vrea „sa iasa maine la izircit” cu pretextul ca este bolnav si ca nea Ghita Tircadau nu este de gasit. Jupan Dumitrache descrie casnicia Zitei cu fostul ei sot(Ghita Tircadau) si cum i-a divortat.

in timp ce se intreaba ce are Dumitrache cu el. dar aceasta nu vrea sa mearga. se uita in curte si pe urma se intoarce ganditoare. ramas singur isi aprinde o tigara.Zita ii povesteste Vetei cum i-a iesit Tircadau in drum si a insultat-o. Se aude zgomot.Ipingescu incepe cu o stire despre R. . Lectura ziarului a fost intrerupta de o cearta mare afara in strada.dar ca i-a dat biletul .In timp ce Ispingescu citeste acest fragment. care ramane o clipa la usa. Spiridon ii da cucoanei un bilet de la „persoana in chestiune”. Vent.Era un bilet de dragoste adresat Zitei. fapt ce face ca Zita sa planga. Se intoarce Spiridon care-i spune Zitei ca nu l-a gasit pe admirator nicaieri . SCENA VII Zita o roaga pe Veta sa-l lase pe Spiridon sa-i aduca ceva de acasa pentru ca acesta sa poata merge sa-i spuna admiratorului Zitei s-o astepte. SCENA V Spiridon.Chiriac pleaca si inchiriaza contotul si magazia.Doar ca Veta nu prea era atenta la ce-i spunea Zita pe motiv ca e bolnava. Dumitrache il intrerupe aprobandul sau interpretand uneori in mod gresit frazele care nu le intelegea.Veta ramane nemiscata. de nici atunci cand l-a gasit treaz nu a fost multumit si nici atunci cand acesta dormea. un june scriitor democrat. care cuprindea si o poezie de dragoste.SCENA III Jupan Dumitrache il cearta pe Spiridon pentru ca a stat prea mult dupa ziar. Porneste sa iasa cand intra Chiriac. SCENA IV Jupanul Dumitrache se aseaza pe scaun si ii cere lui Ipingescu sa citeasca fragmente din ziarul adus de Spiridon.Inainte de plecare Zita ii aminteste Vetei ca a doua zi trebuie sa mearga la „Iunion”.Cei doi recunosc vocea Zitei si ies afara.Dupa ce Spiridon pleaca. redactia ziarului recomandand poporului opera acestuia:”Republica si reactiunea ”sau ”Venitorele si Trecutul” din care este prezentata „prefatiunea”. SCENA VIII Veta il trimite pe Spiridon sa-i duca mondirul lui Chiriac si pe urma il trimite sa se culce. Veta merge incet la fereastra. dupa care il trimire sa ceara cucoanei sabia si cintironul.Spiridon stinge repede tigara si o baga in buzunar. SCENA VI Intra Zita nervoasa intrebandu-l pe Spiridon daca si-a indeplinit misiunea pe care i-a dat-o.

deschide lampa. Sunt intrerupti de Jupan Dumitrache. se aude vocea lui Dumitrache in curte. iar maine Chiriac trebuie sa se trezeasca la ora patru pentru a-l ridica pe Tache pantofarul de la Sfantul Lefterie. iar Rica incepe sa-si ceara scuze. ACT UL II SCENA I Veta il trimite pe Chiriac la culcare pentru ca amandoi sunt obositi. SCENA IV Dumitrache se razbuna pe Spiridon. Chiriac pleaca. certandu-l ca l-a gasit dormind.Acesta ia spanga de la pusca dar in urma luptei cu Veta si a juramintelor ei a renuntat. Veta isi da seama ca este confundata cu sora ei. dupa care o trimite la culcare in timp ce-i striga pe Chiriac si Spiridon. ii spune ca a inchis poarta si o intreaba daca mai are ceva de-i comandat. SCENA II Rica Venturiano incepe sa-i faca declaratii de dragoste.SCENA IX Chiriac ii multumeste Vetei pentru ca i-a cusut mondirul. Fredoneaza tot mai incet prima strofa din “Portretul” de G.Refuzul Vetei duce la o tentetiva de omor din partea lui Chiriac.Veta incearca sa plece. aruncand departe spanga si luand pe Veta in brate. pentru ca el a primit un bilet in care aceasta i-a cerut sa se intalneasca la numarul noua pe strada Catilina si ca s-au cunoscut la “Iunion”. SCENA III Jupan Dumitrache. in timp ce cucoana striga dupa ajutoare. dar Chiriac ii taie calea si o intreaba daca nu mai vrea sa fie intre ei ce a fost inainte. Acesta nu intelege comportamentul doamnei. Sion si se pregateste de culcare cand intra Rica Venturiano. crezand ca e vreun hot. Rica sare pe geam.O intreaba daca merge maine seara la „Iunion” ca sa se curteze cu admiratorul ei. care refuza sa traiasca fara dragostea stapanei.Veta refuza sa se mai jure ca nu are nimic cu admiratorul pentru ca oricum nu va fi crezuta. Zita. nervos. Cand sa iasa. iar doamna deschide albumul si da de portretul lui Chiriac. Dupa ce o saruta. sfatuit de doamna Veta. o intreba pe Veta cine a fost in casa. care dormea in camera lui. SCENA V . Veta ii cere sa plece repede ca sa nu fie prins de sotul ei. care striga de afara la Chirita sa se culce si sa fie atent. dupa care il trimite dupa Chiriac.

s-a ascuns intr-un butoi cu “timent”. care a descoperit ca de vina pentru acest incident e numarul sase de la poarta Vetei. Dumitrache ii casatoreste pe cei doi. Powered by http://www.Ipingescu vede fereastra care da pe schele si presupune ca pe acolo a iesit. Intr-un final. Jupan Dumitrache ii cere scuze lui Rica. Toti trei o iau pe schele dupa bagabont. SCENA VII Intra Zita care intreaba ce s-a intamplat. dar el nu vrea. Aud zgomote in gradina si ies amandoua in fuga pentru a vedea ce se intampla. Rica ii ofera lui Spiridon trei sferturi de rubla daca il scapa. SCENA VIII Rica a iesit pe geam. SCENA IX Rica incearca sa iasa pe usa din dreapta.ro/ cel mai complet site cu referate . pus invers.Dumitrache ii spune si lui Chiriac ca a vazut “bagabontul” in casa si ca nu a avut pe unde iesi. Apare Veta care le explica realtia dintre Rica si Zita iar Ipingescu ii spune lui Dumitrache ca Rica e cel care scrie in ”Vocea Patriotului Nationale”. Spiridon isi face un plan pentru a-l scapa. dar nu reuseste. SCENA VI Veta incearca sa-i opreasca sa sara pe geam. care-l inconjoara. Apar Chiriac si Ipingescu. Dumitrache gaseste bastonul lui Rica. dar il intampina Dumitrache cu sabia scoasa. dupa care ajunge inapoi in casa.referat. Veta ii spune ca amorezatul ei a venit la ea si o acuza pentru toate problemele ei cu Dumitrache si Chiriac. Spiridon ii sugereaza sa iasa pe usa din dreapta.

1912). sinucideri.. crime. Garabet Ibraileanu afirma ca dramaturgul face "concurenta starii civile". in cadrul cenaclului "Junimea" in ziua de 12 noiembrie 1878 si a avut premiera la 18 ianuarie 1879. S-au tras focuri de arma."O scrisoare pierduta". ridicol si prostie. ce . care avea "ambitul" de a nu fi inselat de nevasta. iar Tudor Vianu considera ca formula artistica a lui Caragiale este "realismul tipic". convins fiind ca "nimic nu arde mai rau pe ticalosi decat rasul". parade. o lume pe care Caragiale a iubit-o cu patima: "Ma innebunesc dupa evenimentele de senzatie. ilustrand aspecte sociale si psihologice specifice locuitorilor de la periferia Capitalei. altfel. idee pe care o afirma el insusi. Piesa a fost publicata in revista "Convorbiri literare" in 1879 si inclusa in volumul de "Teatru" din 1889. Caragiale a avut intentia de a contribui la indreptarea moravurilor sociale. un scriitor realist si moralizator. de aceea personajele lui traiesc in orice epoca prin vicii. [. vesele sau funebre. macar. Semnificatia titlului. exclama surescitat: "O. un exceptional creator de oameni si de viata. cu nelipsitul triunghi conjugal. dupa ce reuseste cu chiu cu vai sa scape de urmaritorii dezlantuiti.. Comedia lui Caragiale "O noapte furtunoasa sau NumaruI 9" sintetizeaza evenimentele tensionate. unor tipologii unice in literatura romana. daca nu adevarate. fiind adeptul cugetarii clasice. a fost un observator lucid si ironic al societatii romanesti din vremea lui. dramaturg si prozator. Rica Venturiano. alaturi de care se manifesta si comicul de limbaj. pentru a ilustra moravurile societatii romanesti si a contura personaje dominate de o tara (defect) morala reprezentativa pentru tipul si caracterul uman. cel care provoaca toata incurcatura. agitatie peste masura pentru ca nu cumva sa se atenteze la "onoarea de famiiist" a stapanului casei. comicul de nume. pe scena Teatrului National din Bucuresti. El foloseste cu maiestrie satira si sarcasmul. "D-ale carnavalului". situata la periferia Bucurestiului. Intrucat Caragiale a dat viata unor tipuri umane memorabile. Principalul mijloc artistic de realizare a acestei comedii este comicul de situatie. imposture. "O noapte furtunoasa" este o comedie a moravurilor de mahala. Dezmintirea lor seara ma mahneste peste masura si nu ma pot mangaia decat a doua zi cu o nascocire si mai si". spaime. accidente. Comedia "O noapte furtunoasa" de Ion Luca Caragiale a fost citita la Iasi.] Imi trebuiesc dimineata cum deschid ochii stiri palpitante... De altfel. "ridendo castigat mores" ("rasul indreapta moravurile"). cu scandaluri si "ambituri" de familisti.O noapte furtunoasa de Ion Luca Caragiale (autor canonic) comedie Ion Luca Caragiale (1852 . au fost urmariri. Tema..atesta un spirit de observatie necrutator pentru cunoasterea firii umane. "O noapte furtunoasa" si "Conu Leonida fafa cu reactiunea" . scandaluri. comicul de caracter si comicul de intentie. Comediile sale .. zbuciumate petrecute intro singura noapte in casa lui Jupan Dumitrache.

Veta. prin flash-back. atunci cand mersese impreuna cu nevasta lui. care este "cherestegiu si capitan in garda civica". si cu sora acesteia. ii relateaza lui Nae Ipingescu.. viata mahalalelor din capitala.. Structura comediei. Subiectul piesei reflecta. decorul fiind alcatuit din mobila de lemn si paie. poreclit "Titirca Inima-Rea". Dumitrache povestind cu indignare "istoria" cu "bagabontul". adica in ordinea deruiarii evenimentelor. dar fiind un negustor onorabil nu se putea face de ras in public. la insistence Zitei. la gradina la "Iunion" ca sa se distreze la "comediile alea de le joaca Ionescu".] moftangiul dupanoi. Zita. "ipistat" (epistat -persoana cu cel mai mic grad de ofiter de politie) si "amic politic" cu el. care se ia dupa ei pana acasa. Peste o saptamana. Episodul este realizat prin procedeul intruziiinii narative. [. cu spatele spre "comedii" si se uita "lung si galis la cucoane". Nu spusese nimic "damelor". cu sticlele-n ochi. punandu-si mintea cu un "coate-goale" care mai avea si ochelarii pe nas. Relatiile temporale sunt complexe. un "scarta-scarta pe hartie" care "umbla dupa nevestele oamenilor ca sa le faca cu ochiul" si "sa le sparga casele". Dumitrache ar fi vrut sa-i dea cateva palme.] dupa noi. asadar. Perspectiva spatiala este reala si deschisa. Vanitatea de a nu fi inselat de nevasta constituie principalul reper conjugal: "Eu am ambit. reprezentata de familia lui Jupan Dumitrache Titirca. cat si perspectiva discontinue. Constructia subiectului Actiunea actului I se petrece intr-o "odaie de mahala". scena de la Iunion fiind inserata prin flash-back. Individul ii urmarise apoi pe drumul spre casa. Subtitlul "Numarul 9". fiecare dintre ele avand cate noua scene. pe "bagabontul. fiind precizata de catre autor. numite de catre autor "persoane". Jupan Dumitrache il trimisese . [. la Dumitrache". manifestandu-se in aceasta comedie atat perspectiva cronologica. Jupan Dumitrache Titirca Inima-Rea. mai ales ca Veta era atat de rusinoasa. devenind numarul 9.". domnule.. la masa de alaturi. Piesa este alcatuita din doua acte. Personajele piesei. s-au dus din nou la "Iunion" si Dumitrache il vede din nou. cand e vorba la o adica de onoarea mea de famiiist. Dumitrache ii povesteste lui Nae cum. ilustreaza un comic de situatie..noapte furtunoasa!".. o intamplare petrecuta in urma cu doua saptamani. cu giubenul (joben -paiarie inalta si tare) in cap si cu basmaua iac-asa scoasa". Enervat peste masura..] mate-fripte dupa noi". "in Bucuresti. "cherestigiu" (persoana care produce sau vinde cherestea) si "capitan in garda civica". nene. pentru ca sa nu se simta jignite sau speriate. imbracat in haine de capitan de garda.. ceea ce-l face pe Dumitrache sa fiarba si acum de manie: "papugiul [. reiesit din confuziile provocate de numarul 6 la care se afla casa lui Dumitrache si pe care mesterul care a tencuit zidul de la poarta l-a batut invers.. timpul este discontinuu la inceputul piesei. sunt mentionate cu numele si statutul social pe care il are fiecare. iar la vedere sta rezemata de fereastra "o pusca de gardist cu spanga (baioneta) atarnata langa ea". un "bagabont de amploiat" (funcfionar) se asezase la o masa de alaturi. in care se remarca alternanta temporala a intamplarilor. Asadar.

ori sa-l "umfle" de sa-i sara "ochilarii din ochi si giubenul din cap". iar in seara trecuta cand il gasise dormind. ma musiu?". care era de rond in noaptea aceea. eu del negustor.. era un betiv notoriu si femeia "dezvortase" de el pentru ca "nu mai putea trai cu mitocanul. era o tanara frumoasa si invatase "trei ani la pasion". .. in postul de tejghetar (persoana care sta la tejghea ca vanzator sau casier) si. era omul de incredere si tinea la fel de mult ca si jupanul la onoarea de familist a acestuia. ca de obicei. Nae citeste greoi si fara intonafie articolul "Republica si Reactiunea sau Venitorele si Trecutul". domnule. iar impreuna cu "Sfanta Constitutiune" si "masa poporului" provoaca o ridicola interpretare political "sa nu mai manance nimeni din sudoarea bunioara a unuia ca mine si ca dumneata.. sa ma pui in poblic cu un coate-goale nu vine bine. dar acesta disparuse fara urma. care suntem din popor. Monologul rostit de Spiridon argumenteaza rautatea jupanului. Tircadau.". La rugamintea stapanului. "a tratat-o cu insulte si cu bataie". "R... groaza de a nu fi inselat de nevasta este o idee fixa. jupane. "Ambiful" social al lui Dumitrache il impiedicase sa reactioneze in public si sa-l intrebe agresiv: "Ce poftesti. Chiriac se asigura ca jupanul. pe deasupra. apartinand unui celebru si apreciat colaborator al ziarului. "am ambit. de aceea Veta ramanea in grija lui atunci cand stapanul trebuia sa plece cu treburi negustoresti. ca el e stapan" (Ipingescu). ii da dreptate si este de acord cu toate afirmatiile. El reproduce dialogul (dialog in monolog) purtat cu stapanul care-l gasise treaz atunci cand se intorsese de la Iunion cu cocoanele s-l certase ca nu se culcase inca. De altfel. Chiriac promite sa vegheze ca nimeni sa nu atenteze la pudoarea nevestei lui: "Lasa. caruia i se potriveste perfect porecla de "Titirca Inima-Rea". pentru ca era un negustor onorabil. Dumitrache evoca prin flash-back o alta scena petrecuta in trecut. Dar nu se facea..Ven. va controla toate posturile si nu se va intoarce acasa mai devreme de ora "doua dupa douaspce". Ipingescu impreuna cu Dumitrache comenteaza evenimentele politice din gazeta "Vocea Patriotului Nationale".". de data aceasta fiind vorba despre casatoria esuata a Zitei. [pagebreak] actiunea urmand ordinea derularii acestora. trasese de par si-l acuzase ca tl "trage . Chiriac. ma stii ca consimt la onoarea dumitale de familist". angajat cu simbrie la Jupan Dumitrache. pe care Dumitrache o repeta tot timpul.". un June scriitor democrat".. este confundat cu "a manca". adica "a lipsi". Nae Ipingescu i aproba cu interes. Zita.pe Chiriac dupa "bagabont". atitudine exprimata printr-un tic verbal: "Rezon!". Pe tot parcursul relatarii lui Jupan Dumitrache... Timpul de desfasurare a evenimentelor devine cronologic. sora cu Veta. fostul sot al Zitei. comersant respectat si "mi-era rusine de lume. Frantuzismul "a manca". tiu cand e vorba la o adica la onoarea mea de familist". "ca omul cu daraveri". care. totodata. adica sa saza numai poporul la masa. Comicul de limbaj si de caracter reies din dialogul celor doua personaje care comenteaza afirmatiile politice din articol. sergent in garda civica. obsesiv. asa ca era pacat "sa-si manance tineretele cu un ala.

ca ea vrea cu tot dinadinsul sa mearga la "Iunion" ca "sa te curtezi cu amploiatul dumitale?".. Veta este indignata si se simte jignita de banuielile lui dezonorante si nu mai vrea sa se jure pentru ca el crede mai degraba "in prostiile si in banuielile lui barbatu-meu. timp in care se aude glasul lui Jupan Dumitrache. Chiriac se comporta cu Veta ca sluga cu stapanul.[. Veta.traiul al bun la somn!". avand si un ton sarcastic: "Alt nimic nu mai ai sa-mi poruncesti? [. Dialogul se constituie intr-o cearta tipica dintre doi indragostiti: Chiriac ii reproseaza.] Te iubesc la nemurire. mi-am pierdut uzul ratiunii. nu sunt sluga in casa dumitale. plangandu-si nefericirea: "A! de ce mai da Dumnezeu omului fericire. Chiriac recurge la un gest patetic. Inima-mi palpita de amoare. Veta sustine un monolog prin care se autocompatimeste. barbatul se smuceste lamentandu-se: "Daca nu mai este nimic intre noi.]". nu vazuse si nu intelesese nimic din respectivele Comedii. desi Zita insista cu patos.. adica se insereaza in derularea evenimentelor nararea altor intamplari. cu pricopsitul de Tircadau". daca e sa i-o ia inapoi!? De ce nu moare omul cand e forfeit!?". care este foarte incantat ca omul sau de incredere nu . gelos.. cu simbrie?". se lamenteaza deplangandu-si soarta: "Fir-ar a dracului de viata si-afurisita! ca m-a facut mama fara noroc".] nu-mi esti stapana?... de sinceritate si de amor. Veta se jura inca o data. nu auzise. Veta devie patetica . Impresionata. Dialogul dintre Veta si Spiridon releva faptul ca baiatui era la curent cu legatura amoroasa a femeii cu Chiriac si stia ca se certasera din cauza el era gelos si furios pe ea ca se dusese la "Iunion" cu barbatu-sau... "sa n-am parte de ochii mei.. dar baiatul pretinde sa fie trimis de unul dintre stapani. spune-mi dumneata cum sa mai traiesc!". Zita. Cu ochii in lacrimi. [. se repede asupra lui Spiridon cu o cascada de intrebari: "Ei! l-ai gasit? i-ai vorbit? i-ai dat? i-ai spus?". fiind sigura ca "persoana" asteapta inca acolo. sa n-am parte de viata ta. recunoscand ca se dusese la "Iunion" numai "de gura sorii-mi Zitii". este trista si nu este atenta la ceea ce povestea Zita despre incidentul pe care-l avusese in strada "cu mitocanul. iar acesta ti da un bilet din partea "persoanei". care coase galoanele la mondirul de sergent in garda civica al lui Chiriac. si refuza cu tarie sa mai mearga vreodata la "Iunion". Je vous aime et vous adore: que pretendez-vous encore? (Te iubesc si te ador: ce altceva mai pretinzi?). sa nu mai apuc macar o zi fericita cu tine". Zita insista ca Spiridon sa se duca imediat pe maidan. ia spanga (baioneta) de la pusca si ameninta ca se sinucide. Intreaga relatare a femeii privind sentimentele si zbuciumul interior pe care le simtise in serile petrecute la "Iunion" se realizeaza prin procedeul intruziunii narative. decat in juramantul meu". pe care ea il citeste cu glas tare. foarte agitata.. In mod ostentativ. Comicul de limbaj si ridicolul autorului biletului au facut celebra aceasta declaratie de drag"oste: "Angel radios! de cand te-am vazut intaiasi data pentru prima oara. Veta este disperata sa-i smulga spanga. Scena si actul se termina cu o imbratisare patetica si cu juraminte reciproce de credinta.. dar toata seara se gandise numai la el."Mai bine ar fi sa mor"-.

... tresare din cand in cand de spaima si tremura din toate incheieturile. isi cere scuze confuz si este foarte incurcat: "Cocoana! considerand ca. Rica se miloge§ste disperat si ridicol sa-l scape. promitandu-si reciproc sa nu se mai supere unul pe altul. de Rica Venturiano.. se autoproclama comandantui grupului de atac si ies sa-l caute pe schele asezate pe langa casa.... Cei doi se imbratiseaza si se saruta cu foc.. de ce dorea atat de mult Zita sa mearga la "lunion"... ce noapte furtunoasa!". prin care ti reaminteste toate etapele care precedasera intalnirea din aceasta noapte.. scurt si sacadat. dupa zece seara. Glasul lui Jupan Dumitrache din curte ii ingrozeste pe amandoi. Ingrozit peste masura. "pe sub pat. Ghiriac se repede la pusca.. El sustine un monolog plin de emotie si agitatie interioara. adica. Veta.. bonsoar!". la numarul 9. cu giubenu-n cap". Venturiano exclama surescitat: "O. da un tipat puternic. sub pretext ca si pe motivul.. pardon. Chiriac ii crede. Veta se sperie Ingrozitor. deoarece este inca "June". semn ca era "cu ochii-n patru" si ca veghea la onoarea lui de familist.. care-i relata cu indignare lui Nae Ipingescu. dupa care se repede spre fereastra... pardon. parul este infoiat. cand va vedea la fereastra ca se micsoreaza lampa. scuzati.] Mi s-a necinstit onoarea de familist! [. dar el isi continua entuziasmat tirada.. paiaria rupta.se culcase inca. Veta se amuza intelegand. Gasirea bastonului lui Rica in odaie declanseaza o adevarata isterie. vreau sa zic. decorul este acelasi ca in primul act. Rica Venturiano rosteste un monolog patetic. cand da navala "fierband" Jupan Dumitrache insotit de Ipingescu si cautand in toate partile. Rugandu-se fierbinte la Sfantul Andrei sa-l scape. apoi de Veta.] cu ochelarii pe nas. de ciment si de caramida. mai ales ca nici unul dintre ei nu inchisese ochii noaptea precedenta. si in sfarsit aici.. In actul al II-lea. este plin de var. Spiridon recunoaste pe "persoana cocoanii Zitii" si pleaca s-o anunte. de nebunie.".. incercand o senzatie de ireal. pe sub masa. insa tanarul o roaga sa fie "mizericordioasa" si ii declara ca este "nebun de amor". incearca sa-l convinga pe Chiriac sa mearga la culcare. in casa de pe strada Catilina. micsoreaza lumina . care se disculpa fata de Chiriac. Din descriere. cade in genunchi. Veta fredoneaza fericita un cantec. mareste lumina lampii cu gaz si Rica este complet naucit cand o vede. in sfarsit. scuzati!.] acum nu mai imi pasa macar sa intru si-n cremenal". peste tot". apoi racneste: "Angel radios!". de parca s-ar fi intamplat o catastrofa: "S-a dus ambitul! [. Zita. scaunului ei.. siderat. se izbeste cu capul de zid si spune penibil: "Pardon!. este noapte si pe masa arde o lampa cu gaz care lumineaza slab odaia. iubitoaresi grijulie.. respectul. mai ales ca-l vazuse si Ipingescu pe "mate-fripte [. Discursul este realizat prin procedeul intruziunii narative diferite: aceleasi fapte petrecute la "lunion" sunt povestite si receptate diferit mai intai de Jupan Dumitrache. El ii spune ca primise biletul ei si venise la intalnire asa cum ii scrisese. Dumitrache se vaicareste ridicol. Veta isi da seama ca amorezul o confundase cu sora ei. Ramasa singura. de un comic irezistibil. Femeia striga dupa ajutor. Rica Venturiano se intoarce in camera pe aceeasi fereastra pe care fugise.

si in sfarsit aici. de parca s-ar fi intamplat o catastrofa: "S-a dus ambitul! [. cand da navala "fierband" Jupan Dumitrache insotit de Ipingescu si cautand in toate partile. Zita.. scuzati!. Ingrozit peste masura. Glasul lui Jupan Dumitrache din curte ii ingrozeste pe amandoi. dupa zece seara.. cade in genunchi. deoarece este inca "June". nu era nici o scara.. scuzafi. care-i relata cu indignare lui Nae Ipingescu.] cu ochelarii pe nas. pardon.. palaria rupta.. somandu-l: "Stai!".. adica. Din descriere. "pe sub pat. Discursul este realizat prin procedeul mtruziunii narative diferite: aceleasi fapte petrecute la "Iunion" sunt povestite si receptate diferit mai intai de Jupan Dumitrache. vreau sa zic. Gasirea bastonului lui Rica in odaie declanseaza o adevarata isterie. in casa de pe strada Catilina. Vrand sa fuga pe fereastra. ce noapte furtunoasa!". El sustine un monolog plin de emotie si agitatie interioara. se autoproclama comandantul grupului de atac si ies sa-l caute pe schele asezate pe langa casa. Chiriac se repede la pusca. de un comic irezistibil. dupa care se repede spre fereastra. pe sub masa. Rica Venturiano se intoarce in camera pe aceeasi fereastra pe care fugise. apoi de Veta.. Rica Venturiano intra tiptil. sub pretext ca si pe motivul. Rugandu-se fierbinte la Sfantul Andrei sa-l scape. Disperat. inainteaza "In varful degetelor" pana in spatele [pagebreak] scaunului ei.... pardon. scurt si sacadat. insa tanarul o roaga sa fie "mizericordioasa" si ii declara ca este "nebun de amor".. prin care ii reaminteste toate etapele care precedasera intalnirea din aceasta noapte. il intampina Chiriac.. da un tipat puternic.. Rica se milogeste disperat si ridicol sa-l scape. in sfarsit. Rica Venturiano rosteste un monolog patetic...] Mi s-a necinstit onoarea de familist! [. se izbeste cu capul de zid si spune penibil: "Pardon!. mai ales ca-l vazuse si Ipingescu pe "mate-fripte [. este plin de var. deoarece schelele se-nfundau. apoi racneste: "Angei radios!". bonsoar!". Ipingescu il recunoaste pe Venturiano si . mareste lumina lampii cu gaz si Rica este complet naucit cand o vede. de Rica Venturiano.. la numarul 9. "cu pusca cu baioneta In mana. tresare din cand in cand de spaima si tremura din toate incheieturile. Femeia striga dupa ajutor. Chiriac il crede. se repede la usa din dreapta.. parul este infoiat. de ciment si de caramida. Spiridon recunoaste pe "persoana cocoanii Zitii" si pleaca s-o anunte. dar el isi continua entuziasmat tirada. racnind: "Stai!". Veta se sperie ingrozitor. ca de asalt".. respectul. Gata sa-l prinda. dar ti iese in fara Jupan Dumitrache cu sabia scoasa. de nebunie. incercand o senzatie de ireal.. Veta isi da seama ca amorezul o confundase cu sora ei. considerand ca este persecutat de destin. care se discidpa fata de Chiriac. siderat.. de ce dorea atat de mult Zita sa mearga la "Iunion". peste tot". Veta se amuza intelegand.". cand va vedea la fereastra ca se micsoreaza lampa. Dumitrache se vaicareste ridicol.. Venturiano exclama surescitat: "O.lampii si se pregateste de culcare. cu giubenu-n cap". El ii spune ca primise biletul ei si venise la intalnire asa cum ii scrisese. isi cere scuze confuz si este foarte incurcat: "Cocoana! considerand ca..] acum nu mai imi pasa macar sa intru si-n cremenal". furisandu-se in odaie.

iar pe tanar il sfatuieste confidential: "Toate ca toate. dar Chiriac il calmeaza si de data aceasta: "Asi ado-ncoa. Dumitrache isi da seama ca "mesterul Dinca binagiul (antreprenor de constructii) mi-a facut-o: a tencuit zidul de la poarta si mi-a batut numarul 6 de-a-ndoaselea". e patriot!". familia este baza societatii". Lucrurile par sa se linisteasca.ramane perplex: "Nu ma nebuni. Chiriac il ia de-o parte pe Jupan Dumitrache si-i desluseste incurcatura. a gresit si-a venit aici". apoi ii reproseaza faptul ca era sa-si rupa gatul alergand pe schele dupa tnchipuirile lui si se infioreaza gandindu-se cu groaza: "daca faceam si moarte de om?". In fata unui auditoriu plin de uimire admirativa. Veta ii relateaza cum tanarul s-a indragostit de Zita la "Iunion". box dei".se manifesta in alt mediu social. Jupan Dumitrache se linisteste meditand filozofic: "Uite asa se orbeste omul la necaz!". Revenindu-si din sperietura. il trateaza cu stima pe tanarul care scrie "despre ciocoi ca mananca sudoarea poporului suveran". Jupan Dumitrache este cucerit de inteligenta junelui. aplauda si exclama entuziasmat: "Asta e bun de dipotat". dar la onoarea de familist sa tii". cel care tradeaza "onoarea de familist" este omul de incredere. si ceasul al bun sa-l dea Pronia". jupane.] e d-ai nostri. apoi se mira cand afia ca tanarul este "ai care scrie la «Vocea Patriotului Nationale»". cand. de un comic irezistibil prin ridicolul afirmatiei: "Ori toti sa muriti. Se creeaza o invalmaseala de nedescris. o mustra ca un parinte pe Zita. cum si-au trimis bilete de amor si cum junele a incurcat casele. [. vox dei". asta-i legatura mea. Triunghiul conjugal din aceasta piesa . final tipic pentru comediile lui Caragiale. Jupan Dumitrache rasufla usurat. "Curat constitutional!" si cu veselia de care sunt cuprinse toate personajele. asa cum in comedia "O scrisoare pierduta" Ghita Pristanda aproba ridicol. "si-n loc sa mearga la ea acasa. prietenul cel . "Rezon!". familia e patria cea mica. Luandu-l la o parte pe Chiriac. care inseamna "Glasul poporului este glasul lur Dumnezeu". Venturiano reactioneaza demagogic. si-aduce aminte ca gasise "pe pernele patului dumneaei" o legatura de gat. dupa ce se fac prezentarile. "am vazut la poarta numarul 9 si am intrat". precum patria e familia cea mare. bagand mana in buzunar ca sa-i dea o tigara lui Ipingescu. Dumirindu-se. Piesa se incheie prin replica lui Ipingescu. Se ingrijoreaza din nou pentru onoarea de familist. Jupan Dumitrache. Venturiano isi ia avant si rosteste o cugetare proprie. onorabile! Dumneata esti?". Veta.Dumitrache. Zita ii scrisese ca sta in casa de la numarul 9. deodata. Dumitrache este incantat ca "musiu Rica si cu Zita compatimesc impreuna" si-i binecuvanteaza: "Ei! sa va fie de bine. ca un jurnalist.. ca si in cealalta comedie. forma stalcita a dictonului latin "Vox populi. dar Ipingescu explica strigand ca tanarul este "cetatean onorabil. Rica este singurul care constientizeaza cauza incurcaturilor produse. Chiriac . Rica declama cu emfaza: "box populi. nu ca un logodnic: "Da. dar. Dumitrache e incantat si. ori toti sa scapam!". "ale tineretii valuri". n-o stii dumneata?". "imi vine sa intru la banuieli rele". dupa cum ii dezvaluie Ipingescu.. afirmand ca vina este "a tablitii de la poarta". toata lumea se pregateste sa mearga la culcare.

Jupan Dumitrache suie cu Ipingescu) " O particularitate aparte a comediilor lui Caragiale este simetria. Cealalta dimensiune a vanitatii. Furia care-l cuprinsese era atat de puternica." pentru un negustor. fara sa se schimbe absolut nimic din starea de lucruri initiala. cand e vorba la o adica de onoarea mea de familist". mergand din nou la "Iunion".. fiecare dintre ele avand o trasatura dominanta de caracter.Caragiale este Jupan Dumitrache Titirca. dar mi-era rusine de lume.. eu de! negustor. prin faptul ca Dumitrache nu putuse reactiona asa cum ar fi vrut. Chiriac cu Veta.. Jupan Dumitrache intruchipeaza in dramaturgia lui Caragiale tipul incornoratului. [pagebreak] Ca barbat casatorit si ca cetacean onorabil. In seara precedents. unde se dusese cu sotia sa. ceea ce denota o infatuare prosteasca: "Cum . El are un statut social onorabil de care se simte foarte mandru. Gestul de a-si mangaia favoritii. cat si in cea conjugala.Ibraileanu). acelasi "coategoale". Zita. fiind "cherestigiu" (persoana care produce sau vinde cherestea) si "capitan in garda civica". Dumitrache este foarte ingrijorat. cea sociala. nu face. apoi il urmarise pana aproape de casa. reiese din acelasi episod. Caracterizarea personajelor Personajele sunt tipologii umane si fac "concurenta starii-civile" (G. Mache Razachescu zis Cracanel ("D'ale carnavalului") si Zaharia Trahanache ("O scrisoare pierduta"). Caragiale evidentiaza trasaturile care compun un personaj ridicol si caraghios. Vanitatea conjugala reiese din episodul petrecut la gradina "Iunion". se abtinuse sa-i zica "Ce poftesti. totul revine la normal. Printr-un comic de caracter realizat magistral. sa ma pui in public cu un coategoale nu vine bine". mentionat de Caragiale in didascalii. "moftangiul".mai apropiat al celui incornorat. este tot o manifestare a vanitatii si accentueaza parerea foarte buna pe care Dumitrache o are despre sine. fara sa se petreaca nici o modificare a starilor de fapt sau vreo rezolvare a problemelor care au constituit subiectul comediei.. ilustrand asadar un tip anume. iar comportarea "bagabontului" lovise puternic orgoliul sau conjugal. "mate-fripte" se luase dupa ei. Inca din prima scena a piesei. ma musiu". Jupan Dumitrache are "ambitul" de a nu-i fi inselata "onoarea de familist" si "ambitul" de a nu se face de ras in fata lumii.L. domnule. Dupa agitatia care atinge adesea apogeul. a observat ca "un ala. Pe cand se uitau la comedii. Dramaturgul reface in didascaliile din final cuplurile piesei. Veta si cu sora acesteia. care nu sunt neaparat si cele oficiale: "(Rica e cu Zita. deoarece "am ambit. intrucat avea "ambit" si in plan social si nu voia sa se compromita in public "cu un bagabont ca ala. apoi sa-l "umfle" si sa-i dea doua palme. este evidenta gelozia sotului. adica finalul recompune momentul de la inceputul piesei. alaturi de Iancu Pampon. un bagabont de amploiat" arunca priviri galese cocoanelor. Personajul principal al comediei "O noapte furtunoasa" de I. izvorata din vanitatea si orgoliul ce se manifesta atat in dimensiunea sociala. incat "mai ca-mi venea sa-l carpesc. poreclit Inima-Rea. dupa zbuciumul personajelor si conflictele ce par de nerezolvat.

(rapit)"-: "Asta e bun de dipotat.. ca totdeauna. ii incredinteaza "onoarea de familist".cum m-a vazut. considerand ca este "afurisit" si ca nu degeaba "1-a botezat cine l-a botezat «Titirca inima-Rea»". n-o stii dumneata?". cand este entuziasmat. Prostia jupanului reiese si din faptul ca nu banuieste nici un moment de ce Chiriac vrea sa stie sigur dacasi va face rondul complet. Pe Rica Venturiano il dispretuieste profund la inceput. meditand ridicol "Uite asa se orbeste omul la necaz!" Relatia lui Jupan Dumitrache cu celelalte personaje este o alta modalitate de caracterizare.. a sfeclit-o. Desi acesta il dezonoreaza. cumnata lui. etichetandu-l cu o ploaie de invective: "coate-goale". cine sa-mi pazeasca onoarea? Chiriac saracul! N-am ce zice! onorabil baiat!". "moftangiul".. . Spiridon il caracterizeaza direct. Acelasi gest ilustreaza totodatl lasitatea si ingamfarea personajului. a carui . pentru ca el sa stea linistit cu Veta. cum sunt eu cand ma necajesc (isi mangaie favoritele) . care se lauda cu ce ar fi facut el daca ar fi reusit sa puna mana pe "bagabont". [. Dumitrache il apreciaza ca ziarist. fiind amantul nevestei sale. Cu Zita." Relatia lui Dumitrache cu Veta este destul de palida. ca in finalul piesei cand se ingrijoreaza din nou pentru onoarea de familist. atingand apogeul in ultima scena a piesei. intelege "ale tineretii valuri" si isi da consimtamantul in mariajul cu tanarul "amploiat". se poarta parinteste. poate sa ajunga si ministru.ca trebuie sa fi fost schimbat la fata. (cu respect amestecat cu sfiala). fiind convins ca este omul lui de incredere.. numai pentru ca il suspecteaza ca ar atenta la onoarea lui de familist. Comicul de limbaj atesta prostia si incultura lui Jupan Dumitrache.. Teama obsesiva de a nu fi inselat li diminueaza spiritul de observatie si-l face ridicol prin suspiciunile cu totul deplasate. "bagabontul".] Cum combate el. amantul nevestei sale. Pe de alta parte. Jupan Dumitrache este in aceeasi masura credul si naiv. iar parerea despre ea nu este personalizata -"Stii cum e Veta mea.... Vanitos si cu un amor-propriu iesit din comun. "scartascarta pe hartie". reflectat in porecla personajului. pe care-l trateaza cu asprime si agresivitate de stapan.. dar Chiriac il calmeaza si de data aceasta: "As! ado-ncoa. Relatia cu Chiriac este cu totul speciala.". asta-i legatura mea. Dumitrache. "imi vine sa intru la banuieli rele". pe care se bizuie neconditionat. Conucul de situatie consta tocmai in faptul ca Dumitrache este opac chiar la cele mai vizibile dovezi de adulter. jupane. "mate-fripte". el fiind preocupat mai ales de "onoarea de familist". "Ambitul" onoarei de familist este incredintat total lui Chiriac.". convins ca "tine la onoarea mea de familist": "De! cand lipsesc eu de-acasa. "pana la doua dupa douaspce. deoarece el nu se gandeste nici un moment ca "bagabontul" ar putea s-o placa pe Zita iar nu pe nevasta-sa. prost si credul. a carei infatisare este total lipsita de farmec. asa cum se specifica "in parantezele de autor ~ "(incantat). rusinoasa". Dumitrache este primitiv si artagos mai ales cu Spiridon. Jupan Dumitrache se linisteste.m-a vazut. Se manifesta aici un alt procedeu artistic de caracterizare tipic pentru dramaturgia lui Caragiale si anume comicul de nume.

crede ca este o tanara plina de calitati care-i confera dreptul la fericire. cu vorbirea populara: "N-o mai maltrata.. Zita retine frantuzismele dupa ureche si deprinde gesturi si atitudini "la moda" din mahalaua unde traieste: "Ce. de nimini nu depand [. pe care n-o recunoaste in intuneric. domnule. Dorinta Zitei de a parea o tanara educate si sensibila este cu totul invinsa de [pagebreak] . in care amestecul de cuvinte si expresii de mahala se imbina ridicol cu franfuzisme sau neologisme. Zita se bucura de un portret conturat atat prin autocaracterizare. Cu educatie si cultura superficiala. Principalul procedeu de a evidentia incultura Zitei este comicul de limbaj. Zita isi ia o figura de mironosita. alaturi de Zoe. presara frantuzisme in limbajul de mahala. tinand la onoarea lui de familist. el amesteca in mod ridicol neologismele. Zita este mai aproape de personajele feminine din comedia "D'ale carnavalului".Predescu). de altfel. ma musiu?". cu pretentii de mondenitate. spre deosebire de aceasta. intrucat Dumitrache banuieste ca i "s-a dus ambitul" si i "s-a necinstit onoarea de familist". cand e vorba la o adica de onoarea mea de familist.. de un pamplezir. macar cu o vorba buna". Ea se inscrie in galeria personajelor feminine din comediile lui Caragiale.idee fixa naste un adevarat tic verbal: "Eu am ambit.] eu sunt o persoana delicata". Alteori. deoarece ea nu mai putuse suporta. mai naiva. Mandru de apartenenta sa la un mediu social onorabil prin statutul de negustor. George Calinescu a vazut in Jupan Dumitrache "un mahalagiu fioros de moral. ii plac spectacolele de re vista" si-si doreste o viata sociala intensa. al caror sens nu-l cunoaste. de cele mai multe ori deformate. citeste romanele la moda. fapt ce starneste o agitatie de nedescris. Fusese casatorita cu Ghita Tircadau. Rica Venturiano nimereste din greseala In casa Vetei. Cand toate neintelegerile se clarifica. Zita este "mahalagioaica de totdeauna. care. Este o tanara dezghetata. cumnatu-sau o ajutase sa "dezvorteze". dar mai romantica. numai ca. care o tratase "cu insulte si cu bataie" si. mai cinstita. Zita se autocaracterizeaza.. de indragostita timida si rusinoasa si consimte "sa compatimeasca impreuna" cu tanarul amorez numai daca are binecuvantarea lui Jupan Dumitrache. mai ales ca scapase de "pastramagiu": "juna sunt. pentru comediile alea mergem noi? Mergem sa mai vedem si noi lumea. propriu-zis credul. Cucerit de farmecul Zitei. declanseaza comicul de situatie care constituie si subiectul comediei. modista si invatata si trei ani la pasion".. intruchipeaza tipul mahalagioaicei cochete si este sora cu Veta si cumnata cu Jupan Dumitrache. cat si de catre alte personaje. Ce adica toti cati merg acolo inteleg ceva. E o fata inculta de pension" (L. de ce sa nu mergem si noi?" Zita provoaca toata agitatia si incurcaturile piesei. este cel mai utilizat: "Ce poftesti. Zita este personaj secundar. mai proasta. gandesti? Merg numai asa de un caprit. fiind din aceeasi lume de mahala cu Didina Mazu si Mita Baston. mai mult brutal decat vigilent". considerand-o "fata frumoasa.". domnule.

. chinurile prin care trecuse in seara petrecuta la "Iunion".. parol. intr-un limbaj propriu. Comicul de situatie se manifesta aici in mod evident. Veta si Zita reprezinta tipul mahalagioaicei in doua ipostaze diferite: prima fiind stearsa. asa cum afirma Ibraileanu.se imbina cu expresii si cuvinte frantuzesti stalcite sau romanizate -"ambetata". Ca sa-l convinga. alevoa. limitata. Caragiale fixeaza in didascalii cuplurile amoroase. "mizerabilul".limbajul de mahala. sa n-am parte de viata ta. mai ales ca atunci cand plecasera ei de acasa Chiriac se apucase sa-si curete pusca si exista pericolul ca aceasta sa se descarce. fiind de varsta matura si avand o infatisare placida.. "sansfaso"-. trasaturi cu totul nepotrivite pentru o amanta infocata. trista si absenta atunci cand este certata cu amantul. Veta este o componenta a triunghiului conjugal. Superstitioasa. este sotia lui Jupan Dumitrache Titirca si amanta lui Chiriac.. ca Zita".". care nu sunt neaparat si cele conjugale: "(Toti se dispun a se retrage.". poate. pe care femeia il foloseste mai ales atunci cand este furioasa: "Fir-ar a dracului de viata s-afurisita! ca m-a facut mama fara noroc!". sa nu mai apuc macar o zi fericita cu tine . Rica e cu Zita. Veta este. printr-un monolog. ma stii ca consimt la onoarea dumitale de familist!. Invectivele cu care il eticheteaza pe Tircadau -"mitocanul". i se implineste speranta de a gasi un barbat de onoare si se casatoreste cu tanarul "amploiat". stii ca esti curioasa!" Zita are un destin fericit. deoarece dimineata rasturnase candela. intruchipeaza adulterina de mahala. ea apeleaza la juraminte patetice.. "pricopsitul". "bonsoar-bonsoar".. ea staneste rasul spectatorului mai ales dupa ce s-a terminat piesa.na! ce mai vrei?". [. bonsoar. "strangand pe Veta cu putere" li raspunde convingator sotului ingrijorat: "Lasa. dar devine disperata" si capata brusc energie atunci cand se lupta cu el ca sa-l impiedice sa se sinucida: "Daca vrei sa te omori. dupa despartirea de "mitocanul" de Tircadau. Marturisirea femeii l-a "(biruit cu desdvarsire)" pe amant. omoara-ma intai pe mine! (se lupta din putere. apoi raman incremeniti cand il aud pe Dumitrache strigand la Chiriac sa fie "cu ochii-n patru". Rica Venturiano. "pastramagiul". In .. Nu ti-e mila tie de mine?".] Doamne! tato. isi fac declaratii amoroase. Vetati relateaza lui Chiriac. care argumenteaza incultura Zitei: "Ei! tato. isi cer iertare reciproc.. deoarece Chiriac. "Veta nu numai ca nu e ridicola. de tata.) Chiriac!. Nevasta este stearsasi penibila in rolul de amanta si. dar nu e nici comica macar. culminand cu afirmatia: "mitocanul scosese sicul (vergea de fier ascutita) de la baston pentru ca sa ma sinucida. Tipica pentru exprimarea tinerei este fraza combinata cu frantuzisme si mahalagisme. eu ma due. Jupan Dumilrache suie cu Ipingescu)". Ckiriac cu Veta. cei doi se imbratiseaza. In finalul comediei. deoarece. dar. energica si plina de viata. jupane. Veta este personaj secundar. cealalta vioaie. marginita. isi insala sotul fara nici un fel de sentiment de vinovatie sau de mustrare de constiinta. singurul personaj care nu genereaza un comic spontan si transparent. Veta este indurerata. de mahala: "sa n-am parte de ochii mei. semne rau prevestitoare. apoi i se batuse ochiul drept.

arhivar la judecatoria de pace circumscriptia de galben. student la Academie .". El msuti se prezinta cu mandrie cocoanei Veta: "Rica Venturiano. amorezul devine las si ingrozit peste masura. Farfuridi sau Branzovenescu din comedia de moravuri politice "O scrisoare pierduta". idee exprimata de criticul literar Garabet Ibraileanu: "Mahalaua. adica..Caragiale. comicul de limbaj fiind remarcabil prin anacolut: "Madam! sa am pardon! scuzati! Cocoana! considerand ca. De spaima.".. sub pretext ca si pe motivul. "amploiat judiciar. il priveste "cu respect amestecat cu sfiala" si-l considera "bun de dipotat" sau de ministru. Rica Venturiano infatiseaza tipul cuceritorului......si-i face acesteia o declaratie de dragoste inflacarata. deoarece el reprezinta atat tipul de functionar... amorezul nimereste in casa Vetei.invata legile. Rica Venturiano se indragostise de Zita.. Rica se pierde cu firea si devine incoerent.si redactor la «Vocea Patriotului Nationale». Rica este inspaimantat atat de incurcatura produsa.dramaturgia lui Caragiale lumea de la periferia Capitalei este ilustrata mai mult din punct de vedere psihologic. publicist si studinte in drept". adica ochelari.. da! sunt nebun. respectul. pe care n-o recunoaste in intuneric . conturat prin ochii lui Jupan Dumitrache. Semidoct. dar cand acesta nu mai constituie un pericol pentru "onoarea de familist".. "prinzand limba". Portretul fizic. al aventurierului.. . celebra prin comicul de limbaj: "Angel radios! [. un "coate-goale" si "mate-fripte". devenita. joben si plastron: "cu sticlele-n ochi. asa cum remarca si dramaturgul in didascalii. Zaharia Trahanache.. completand astfel galeria personajelor masculine care intruchipeaza primul-amorez in dramaturgia lui I. de altfel.. pe care o satirizeaza Caragiale.. pardon. pardon..]. La "Iunion".L. al mentalitatii locuitorilor. Rica Venturiano deformeaza dictonul . student in drept si publicist".. Caracterizat direct de catre acest personaj al comediei prin expresii de mahala. cu giubenul in cap si cu basmaua iac-asa scoasa". nu e o categorie sociala [. ce sa mai stam sa mai vorbim. milogindu-se de Veta sa-l ccape. cat si de frica celor doi barbati care vegheau la "onoarea de familist" si care il cautau innebuniti sa-l omoare. dar din greseala. ii revine aplombul. Agamita Dandanache. Nae Ipingescu este un admirator entuziast al tanarului ziarist.". Autorul li compune lui Rica Venturiano un statut social complex.] de cand te-am vazut intaiasi data pentru prima oara mi-am pierdut uzul ratiunii.. iar odata salvat.. fiind asemanator cu Stefan Tipatescu din comedia "O scrisoare pierduta" si cu Nae Girimea din comedia "D'ale carnavalului". Cand se dumireste asupra confuziei. vreau sa zic. se compune din trasaturi tipice profesiei de functionar. Mahalaua pe care a satirizat-o Caragiale e o categorie psihologica". alaturi de Ghita Pristanda. avand trasaturi comune cu Nae Catavencu. Dumitrache este "incantat". In comedia "O noapte furtunoasa". colaboratore la ziarul «Vocea Patriotului Nationale». (cuputere) E d-ai nostri..avand si ochelari . poet liric. precum si tipul politicianului demagog. reduse la cateva elemente reprezentative. tanarul este considerat un "bagabont de amploiat". "arhivar la o judecatorie de ocol. scuzati.. care ii daduse intalnire la ea acasa.

el rosteste declamator fraze patriotarde (fals patriotism). . nu permite Constitutia". Fanfaron si infatuat. egalitatii si fraternitatii: unul nu poate fi mai sus decat altul. Intocmai ca si Nae Catavencu. ori toti sa scapam". si cu un mare talent de a da sub haina scenica o serie de tipuri. "Cetatene.Caragiale se manifesta pregnant disocierea dintre esenta si aparenta.latinesc si reclama cu emfaza: "box populi. In toate comediile lui I. box dei! in loc de "vox populi. care prin unitatea lui sufleteasca. Rica Venturiano este demagog. au ajuns adevarate simboluri ale mentalitatii unei intregi clase sociale din epoca noastra de prefacere" (Eugen Lovinescu). energica si expresiva. suntem sub regimul libertatii. dramaturgul fiind "inzestrat cu o reala putere de observatie a contrastelor dintre forma si fond. amestecand ridicol un slil oficial cu unul familiar. dragostea si respectul pentru popor fiind de un comic irezistibil: "Ori toti sa muriti.L. vox dei!" ("vocea poporului este vocea lui Dumnezeu"). Venturiano neaga importanta diferentelor sociale dintre el si Zita.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful