"O noapte furtunoasa

"
de I.L.Caragiale

Comedie in doua acte
Personajele:
Jupan Dumitrache Titirca Inima Rea-cherestegiu,capitan in garda civica. Nae Ipingescu-ipistat,amic politic. Chiriac-tejghetar,om de incredere al lui Dumitrache,sergent in garda. Spiridon-baiat de procopseala in casa lui Dumitrache. Rica Venturiano-arhivar la judecatoria de ocol,student in drept si publicist. Veta-consoarta lui Jupan Dumitrache. Zita-sora Vetei.

Actul I
SCENA I Scena incepe cu o discutie intre Jupan Dumitrache si Ipingescu despre "bagabonti", iar Dumitrache ii marturiseste lui Ipingescu ca si dupa el se tine un "bagabont".Totul a inceput de "lasata secului", cand Jupan Dumitrache, impreuna cu Veta(sotia sa)si Zita(cumnata), au mers la gradina la "Iunion". In timp ce ei se uitau la o comedie, un "bagabont" s-a asezat la masa vecina si s-a uitat la cucoane toata seara.Dupa ce au plecat, "bagabontul" i-a urmarit pana la Stabilament.Istoria s-a repetat si dupa o saptamana, cand cei trei se duc din nou la gradina la „Iunion” sa vada comediile lui Ionescu. Scena se incheie cu o caracterizare pe care Jupan Dumitrache i-o face lui Chiriac(omul lui de incredere). SCENA II Apare Chiriac,care il anunta pe Dumitrache ca trebuie facut un mandat de arestare pt fiul lui Tache(pantofarul de la Sf. Lefterie), deoarece nu popa Tache vrea „sa iasa maine la izircit” cu pretextul ca este bolnav si ca nea Ghita Tircadau nu este de gasit. Jupan Dumitrache descrie casnicia Zitei cu fostul ei sot(Ghita Tircadau) si cum i-a divortat.

Zita ii povesteste Vetei cum i-a iesit Tircadau in drum si a insultat-o. dupa care il trimire sa ceara cucoanei sabia si cintironul. fapt ce face ca Zita sa planga. Vent. se uita in curte si pe urma se intoarce ganditoare.Chiriac pleaca si inchiriaza contotul si magazia. Dumitrache il intrerupe aprobandul sau interpretand uneori in mod gresit frazele care nu le intelegea. un june scriitor democrat. in timp ce se intreaba ce are Dumitrache cu el.Era un bilet de dragoste adresat Zitei. Porneste sa iasa cand intra Chiriac.Inainte de plecare Zita ii aminteste Vetei ca a doua zi trebuie sa mearga la „Iunion”. SCENA VII Zita o roaga pe Veta sa-l lase pe Spiridon sa-i aduca ceva de acasa pentru ca acesta sa poata merge sa-i spuna admiratorului Zitei s-o astepte. dar aceasta nu vrea sa mearga. SCENA VI Intra Zita nervoasa intrebandu-l pe Spiridon daca si-a indeplinit misiunea pe care i-a dat-o.Cei doi recunosc vocea Zitei si ies afara. SCENA IV Jupanul Dumitrache se aseaza pe scaun si ii cere lui Ipingescu sa citeasca fragmente din ziarul adus de Spiridon.In timp ce Ispingescu citeste acest fragment.Dupa ce Spiridon pleaca.dar ca i-a dat biletul .Doar ca Veta nu prea era atenta la ce-i spunea Zita pe motiv ca e bolnava. redactia ziarului recomandand poporului opera acestuia:”Republica si reactiunea ”sau ”Venitorele si Trecutul” din care este prezentata „prefatiunea”. . SCENA VIII Veta il trimite pe Spiridon sa-i duca mondirul lui Chiriac si pe urma il trimite sa se culce. care ramane o clipa la usa. ramas singur isi aprinde o tigara. care cuprindea si o poezie de dragoste.Veta ramane nemiscata.SCENA III Jupan Dumitrache il cearta pe Spiridon pentru ca a stat prea mult dupa ziar. Veta merge incet la fereastra. Se intoarce Spiridon care-i spune Zitei ca nu l-a gasit pe admirator nicaieri . de nici atunci cand l-a gasit treaz nu a fost multumit si nici atunci cand acesta dormea. Spiridon ii da cucoanei un bilet de la „persoana in chestiune”. Lectura ziarului a fost intrerupta de o cearta mare afara in strada.Spiridon stinge repede tigara si o baga in buzunar. Se aude zgomot.Ipingescu incepe cu o stire despre R. SCENA V Spiridon.

iar maine Chiriac trebuie sa se trezeasca la ora patru pentru a-l ridica pe Tache pantofarul de la Sfantul Lefterie. Sion si se pregateste de culcare cand intra Rica Venturiano. nervos.Veta refuza sa se mai jure ca nu are nimic cu admiratorul pentru ca oricum nu va fi crezuta. SCENA IV Dumitrache se razbuna pe Spiridon. certandu-l ca l-a gasit dormind. ii spune ca a inchis poarta si o intreaba daca mai are ceva de-i comandat. Cand sa iasa. Veta ii cere sa plece repede ca sa nu fie prins de sotul ei. SCENA V . iar Rica incepe sa-si ceara scuze. se aude vocea lui Dumitrache in curte. iar doamna deschide albumul si da de portretul lui Chiriac. dar Chiriac ii taie calea si o intreaba daca nu mai vrea sa fie intre ei ce a fost inainte.Refuzul Vetei duce la o tentetiva de omor din partea lui Chiriac. SCENA II Rica Venturiano incepe sa-i faca declaratii de dragoste. crezand ca e vreun hot. ACT UL II SCENA I Veta il trimite pe Chiriac la culcare pentru ca amandoi sunt obositi. Chiriac pleaca.Veta incearca sa plece. deschide lampa. care refuza sa traiasca fara dragostea stapanei.O intreaba daca merge maine seara la „Iunion” ca sa se curteze cu admiratorul ei. care striga de afara la Chirita sa se culce si sa fie atent. dupa care il trimite dupa Chiriac. Fredoneaza tot mai incet prima strofa din “Portretul” de G. SCENA III Jupan Dumitrache. aruncand departe spanga si luand pe Veta in brate. Zita. care dormea in camera lui. dupa care o trimite la culcare in timp ce-i striga pe Chiriac si Spiridon. in timp ce cucoana striga dupa ajutoare. Veta isi da seama ca este confundata cu sora ei.Acesta ia spanga de la pusca dar in urma luptei cu Veta si a juramintelor ei a renuntat. pentru ca el a primit un bilet in care aceasta i-a cerut sa se intalneasca la numarul noua pe strada Catilina si ca s-au cunoscut la “Iunion”. o intreba pe Veta cine a fost in casa. Acesta nu intelege comportamentul doamnei. Rica sare pe geam.SCENA IX Chiriac ii multumeste Vetei pentru ca i-a cusut mondirul. Dupa ce o saruta. sfatuit de doamna Veta. Sunt intrerupti de Jupan Dumitrache.

Toti trei o iau pe schele dupa bagabont.ro/ cel mai complet site cu referate . Apar Chiriac si Ipingescu. care-l inconjoara. dar el nu vrea. Spiridon ii sugereaza sa iasa pe usa din dreapta.Ipingescu vede fereastra care da pe schele si presupune ca pe acolo a iesit. dar nu reuseste. Intr-un final. Aud zgomote in gradina si ies amandoua in fuga pentru a vedea ce se intampla. SCENA VII Intra Zita care intreaba ce s-a intamplat. Spiridon isi face un plan pentru a-l scapa. Powered by http://www.referat. Dumitrache ii casatoreste pe cei doi. Jupan Dumitrache ii cere scuze lui Rica. SCENA VIII Rica a iesit pe geam. care a descoperit ca de vina pentru acest incident e numarul sase de la poarta Vetei. Rica ii ofera lui Spiridon trei sferturi de rubla daca il scapa. SCENA IX Rica incearca sa iasa pe usa din dreapta. Veta ii spune ca amorezatul ei a venit la ea si o acuza pentru toate problemele ei cu Dumitrache si Chiriac. dar il intampina Dumitrache cu sabia scoasa. dupa care ajunge inapoi in casa. Dumitrache gaseste bastonul lui Rica. pus invers. s-a ascuns intr-un butoi cu “timent”. Apare Veta care le explica realtia dintre Rica si Zita iar Ipingescu ii spune lui Dumitrache ca Rica e cel care scrie in ”Vocea Patriotului Nationale”. SCENA VI Veta incearca sa-i opreasca sa sara pe geam.Dumitrache ii spune si lui Chiriac ca a vazut “bagabontul” in casa si ca nu a avut pe unde iesi.

de aceea personajele lui traiesc in orice epoca prin vicii. unor tipologii unice in literatura romana. cel care provoaca toata incurcatura. El foloseste cu maiestrie satira si sarcasmul. Comedia "O noapte furtunoasa" de Ion Luca Caragiale a fost citita la Iasi.. Garabet Ibraileanu afirma ca dramaturgul face "concurenta starii civile". au fost urmariri. "D-ale carnavalului". idee pe care o afirma el insusi. parade. [. imposture. iar Tudor Vianu considera ca formula artistica a lui Caragiale este "realismul tipic". Semnificatia titlului. a fost un observator lucid si ironic al societatii romanesti din vremea lui.. care avea "ambitul" de a nu fi inselat de nevasta. pentru a ilustra moravurile societatii romanesti si a contura personaje dominate de o tara (defect) morala reprezentativa pentru tipul si caracterul uman. macar.. "O noapte furtunoasa" este o comedie a moravurilor de mahala. un scriitor realist si moralizator. scandaluri. zbuciumate petrecute intro singura noapte in casa lui Jupan Dumitrache.1912). crime."O scrisoare pierduta". fiind adeptul cugetarii clasice. Dezmintirea lor seara ma mahneste peste masura si nu ma pot mangaia decat a doua zi cu o nascocire si mai si". comicul de caracter si comicul de intentie.. Piesa a fost publicata in revista "Convorbiri literare" in 1879 si inclusa in volumul de "Teatru" din 1889. pe scena Teatrului National din Bucuresti. altfel. un exceptional creator de oameni si de viata. in cadrul cenaclului "Junimea" in ziua de 12 noiembrie 1878 si a avut premiera la 18 ianuarie 1879. "ridendo castigat mores" ("rasul indreapta moravurile"). cu nelipsitul triunghi conjugal..] Imi trebuiesc dimineata cum deschid ochii stiri palpitante.O noapte furtunoasa de Ion Luca Caragiale (autor canonic) comedie Ion Luca Caragiale (1852 . agitatie peste masura pentru ca nu cumva sa se atenteze la "onoarea de famiiist" a stapanului casei. cu scandaluri si "ambituri" de familisti. comicul de nume.atesta un spirit de observatie necrutator pentru cunoasterea firii umane. Tema. situata la periferia Bucurestiului. De altfel. Caragiale a avut intentia de a contribui la indreptarea moravurilor sociale. "O noapte furtunoasa" si "Conu Leonida fafa cu reactiunea" . ilustrand aspecte sociale si psihologice specifice locuitorilor de la periferia Capitalei. ridicol si prostie. convins fiind ca "nimic nu arde mai rau pe ticalosi decat rasul". Comedia lui Caragiale "O noapte furtunoasa sau NumaruI 9" sintetizeaza evenimentele tensionate. daca nu adevarate. Principalul mijloc artistic de realizare a acestei comedii este comicul de situatie. dupa ce reuseste cu chiu cu vai sa scape de urmaritorii dezlantuiti. vesele sau funebre. Rica Venturiano. sinucideri. Intrucat Caragiale a dat viata unor tipuri umane memorabile. ce . o lume pe care Caragiale a iubit-o cu patima: "Ma innebunesc dupa evenimentele de senzatie.. dramaturg si prozator. exclama surescitat: "O. accidente. Comediile sale . alaturi de care se manifesta si comicul de limbaj. S-au tras focuri de arma. spaime.

Episodul este realizat prin procedeul intruziiinii narative. Veta. si cu sora acesteia. care se ia dupa ei pana acasa. Dumitrache ar fi vrut sa-i dea cateva palme. Relatiile temporale sunt complexe. cu spatele spre "comedii" si se uita "lung si galis la cucoane". scena de la Iunion fiind inserata prin flash-back.. la gradina la "Iunion" ca sa se distreze la "comediile alea de le joaca Ionescu". domnule. Individul ii urmarise apoi pe drumul spre casa. Enervat peste masura.. viata mahalalelor din capitala. reiesit din confuziile provocate de numarul 6 la care se afla casa lui Dumitrache si pe care mesterul care a tencuit zidul de la poarta l-a batut invers. Subtitlul "Numarul 9". Structura comediei. nene. decorul fiind alcatuit din mobila de lemn si paie. cu giubenul (joben -paiarie inalta si tare) in cap si cu basmaua iac-asa scoasa". devenind numarul 9. "in Bucuresti. timpul este discontinuu la inceputul piesei. Perspectiva spatiala este reala si deschisa. "ipistat" (epistat -persoana cu cel mai mic grad de ofiter de politie) si "amic politic" cu el. pentru ca sa nu se simta jignite sau speriate. Asadar. mai ales ca Veta era atat de rusinoasa. in care se remarca alternanta temporala a intamplarilor.. la Dumitrache". Zita. Subiectul piesei reflecta. Constructia subiectului Actiunea actului I se petrece intr-o "odaie de mahala". un "scarta-scarta pe hartie" care "umbla dupa nevestele oamenilor ca sa le faca cu ochiul" si "sa le sparga casele". Jupan Dumitrache il trimisese . cat si perspectiva discontinue. ceea ce-l face pe Dumitrache sa fiarba si acum de manie: "papugiul [. [. ilustreaza un comic de situatie.] mate-fripte dupa noi". manifestandu-se in aceasta comedie atat perspectiva cronologica. la masa de alaturi. Dumitrache ii povesteste lui Nae cum.. la insistence Zitei.". cand e vorba la o adica de onoarea mea de famiiist. Piesa este alcatuita din doua acte. sunt mentionate cu numele si statutul social pe care il are fiecare. numite de catre autor "persoane".. punandu-si mintea cu un "coate-goale" care mai avea si ochelarii pe nas. care este "cherestegiu si capitan in garda civica". cu sticlele-n ochi. o intamplare petrecuta in urma cu doua saptamani. "cherestigiu" (persoana care produce sau vinde cherestea) si "capitan in garda civica". adica in ordinea deruiarii evenimentelor. s-au dus din nou la "Iunion" si Dumitrache il vede din nou.. iar la vedere sta rezemata de fereastra "o pusca de gardist cu spanga (baioneta) atarnata langa ea". reprezentata de familia lui Jupan Dumitrache Titirca. Dumitrache povestind cu indignare "istoria" cu "bagabontul".] dupa noi. dar fiind un negustor onorabil nu se putea face de ras in public. asadar. prin flash-back. fiecare dintre ele avand cate noua scene. Personajele piesei. Peste o saptamana.noapte furtunoasa!". ii relateaza lui Nae Ipingescu. poreclit "Titirca Inima-Rea".. Vanitatea de a nu fi inselat de nevasta constituie principalul reper conjugal: "Eu am ambit..] moftangiul dupanoi. un "bagabont de amploiat" (funcfionar) se asezase la o masa de alaturi. atunci cand mersese impreuna cu nevasta lui. Jupan Dumitrache Titirca Inima-Rea. imbracat in haine de capitan de garda. pe "bagabontul. Nu spusese nimic "damelor". fiind precizata de catre autor. [.

El reproduce dialogul (dialog in monolog) purtat cu stapanul care-l gasise treaz atunci cand se intorsese de la Iunion cu cocoanele s-l certase ca nu se culcase inca. care. Chiriac promite sa vegheze ca nimeni sa nu atenteze la pudoarea nevestei lui: "Lasa. Timpul de desfasurare a evenimentelor devine cronologic. Monologul rostit de Spiridon argumenteaza rautatea jupanului. Tircadau. ma musiu?"... "ca omul cu daraveri". Zita. ma stii ca consimt la onoarea dumitale de familist". Ipingescu impreuna cu Dumitrache comenteaza evenimentele politice din gazeta "Vocea Patriotului Nationale". sora cu Veta. fostul sot al Zitei. "Ambiful" social al lui Dumitrache il impiedicase sa reactioneze in public si sa-l intrebe agresiv: "Ce poftesti.". adica sa saza numai poporul la masa. tiu cand e vorba la o adica la onoarea mea de familist". comersant respectat si "mi-era rusine de lume.Ven. Dar nu se facea. apartinand unui celebru si apreciat colaborator al ziarului.. eu del negustor. ca el e stapan" (Ipingescu). trasese de par si-l acuzase ca tl "trage . era un betiv notoriu si femeia "dezvortase" de el pentru ca "nu mai putea trai cu mitocanul. caruia i se potriveste perfect porecla de "Titirca Inima-Rea". groaza de a nu fi inselat de nevasta este o idee fixa. Comicul de limbaj si de caracter reies din dialogul celor doua personaje care comenteaza afirmatiile politice din articol.". sa ma pui in poblic cu un coate-goale nu vine bine. iar in seara trecuta cand il gasise dormind. Frantuzismul "a manca". Dumitrache evoca prin flash-back o alta scena petrecuta in trecut. care era de rond in noaptea aceea. . este confundat cu "a manca". era o tanara frumoasa si invatase "trei ani la pasion".. iar impreuna cu "Sfanta Constitutiune" si "masa poporului" provoaca o ridicola interpretare political "sa nu mai manance nimeni din sudoarea bunioara a unuia ca mine si ca dumneata. asa ca era pacat "sa-si manance tineretele cu un ala. obsesiv. va controla toate posturile si nu se va intoarce acasa mai devreme de ora "doua dupa douaspce". [pagebreak] actiunea urmand ordinea derularii acestora. de data aceasta fiind vorba despre casatoria esuata a Zitei. jupane. atitudine exprimata printr-un tic verbal: "Rezon!".. ori sa-l "umfle" de sa-i sara "ochilarii din ochi si giubenul din cap". "am ambit. Pe tot parcursul relatarii lui Jupan Dumitrache. pe care Dumitrache o repeta tot timpul. sergent in garda civica. pe deasupra. dar acesta disparuse fara urma. De altfel. totodata. domnule. Nae Ipingescu i aproba cu interes. Chiriac se asigura ca jupanul.. "R. ii da dreptate si este de acord cu toate afirmatiile.pe Chiriac dupa "bagabont". Nae citeste greoi si fara intonafie articolul "Republica si Reactiunea sau Venitorele si Trecutul". un June scriitor democrat". ca de obicei... pentru ca era un negustor onorabil. Chiriac. care suntem din popor.. in postul de tejghetar (persoana care sta la tejghea ca vanzator sau casier) si. "a tratat-o cu insulte si cu bataie". angajat cu simbrie la Jupan Dumitrache. de aceea Veta ramanea in grija lui atunci cand stapanul trebuia sa plece cu treburi negustoresti. La rugamintea stapanului.". era omul de incredere si tinea la fel de mult ca si jupanul la onoarea de familist a acestuia. adica "a lipsi".

se repede asupra lui Spiridon cu o cascada de intrebari: "Ei! l-ai gasit? i-ai vorbit? i-ai dat? i-ai spus?". Zita. spune-mi dumneata cum sa mai traiesc!". decat in juramantul meu". recunoscand ca se dusese la "Iunion" numai "de gura sorii-mi Zitii"."Mai bine ar fi sa mor"-. care coase galoanele la mondirul de sergent in garda civica al lui Chiriac. cu simbrie?". dar toata seara se gandise numai la el. plangandu-si nefericirea: "A! de ce mai da Dumnezeu omului fericire. Inima-mi palpita de amoare. fiind sigura ca "persoana" asteapta inca acolo. iar acesta ti da un bilet din partea "persoanei". Intreaga relatare a femeii privind sentimentele si zbuciumul interior pe care le simtise in serile petrecute la "Iunion" se realizeaza prin procedeul intruziunii narative. timp in care se aude glasul lui Jupan Dumitrache. avand si un ton sarcastic: "Alt nimic nu mai ai sa-mi poruncesti? [.. se lamenteaza deplangandu-si soarta: "Fir-ar a dracului de viata si-afurisita! ca m-a facut mama fara noroc".]". Je vous aime et vous adore: que pretendez-vous encore? (Te iubesc si te ador: ce altceva mai pretinzi?).. dar baiatul pretinde sa fie trimis de unul dintre stapani...traiul al bun la somn!". foarte agitata. sa nu mai apuc macar o zi fericita cu tine". cu pricopsitul de Tircadau". Comicul de limbaj si ridicolul autorului biletului au facut celebra aceasta declaratie de drag"oste: "Angel radios! de cand te-am vazut intaiasi data pentru prima oara.. Veta sustine un monolog prin care se autocompatimeste. sa n-am parte de viata ta.. Dialogul dintre Veta si Spiridon releva faptul ca baiatui era la curent cu legatura amoroasa a femeii cu Chiriac si stia ca se certasera din cauza el era gelos si furios pe ea ca se dusese la "Iunion" cu barbatu-sau. barbatul se smuceste lamentandu-se: "Daca nu mai este nimic intre noi. Impresionata. In mod ostentativ. adica se insereaza in derularea evenimentelor nararea altor intamplari. si refuza cu tarie sa mai mearga vreodata la "Iunion". daca e sa i-o ia inapoi!? De ce nu moare omul cand e forfeit!?". Cu ochii in lacrimi. "sa n-am parte de ochii mei.. Chiriac recurge la un gest patetic.] nu-mi esti stapana?. Zita insista ca Spiridon sa se duca imediat pe maidan. Veta se jura inca o data. gelos. Veta este indignata si se simte jignita de banuielile lui dezonorante si nu mai vrea sa se jure pentru ca el crede mai degraba "in prostiile si in banuielile lui barbatu-meu. pe care ea il citeste cu glas tare. este trista si nu este atenta la ceea ce povestea Zita despre incidentul pe care-l avusese in strada "cu mitocanul. Dialogul se constituie intr-o cearta tipica dintre doi indragostiti: Chiriac ii reproseaza. desi Zita insista cu patos. ca ea vrea cu tot dinadinsul sa mearga la "Iunion" ca "sa te curtezi cu amploiatul dumitale?"..[. Scena si actul se termina cu o imbratisare patetica si cu juraminte reciproce de credinta. nu vazuse si nu intelesese nimic din respectivele Comedii. mi-am pierdut uzul ratiunii... Veta este disperata sa-i smulga spanga. Chiriac se comporta cu Veta ca sluga cu stapanul. de sinceritate si de amor. ia spanga (baioneta) de la pusca si ameninta ca se sinucide.] Te iubesc la nemurire. nu auzise. nu sunt sluga in casa dumitale. [. Veta. care este foarte incantat ca omul sau de incredere nu . Veta devie patetica .

El sustine un monolog plin de emotie si agitatie interioara. de parca s-ar fi intamplat o catastrofa: "S-a dus ambitul! [. Veta fredoneaza fericita un cantec. pardon. paiaria rupta. de Rica Venturiano. se autoproclama comandantui grupului de atac si ies sa-l caute pe schele asezate pe langa casa. insa tanarul o roaga sa fie "mizericordioasa" si ii declara ca este "nebun de amor". de un comic irezistibil. Femeia striga dupa ajutor. decorul este acelasi ca in primul act.. Dumitrache se vaicareste ridicol.. pe sub masa. este noapte si pe masa arde o lampa cu gaz care lumineaza slab odaia. siderat. cu giubenu-n cap".] cu ochelarii pe nas. Discursul este realizat prin procedeul intruziunii narative diferite: aceleasi fapte petrecute la "lunion" sunt povestite si receptate diferit mai intai de Jupan Dumitrache. prin care ti reaminteste toate etapele care precedasera intalnirea din aceasta noapte... incercand o senzatie de ireal. in casa de pe strada Catilina. Rica Venturiano rosteste un monolog patetic. Chiriac ii crede. El ii spune ca primise biletul ei si venise la intalnire asa cum ii scrisese. care-i relata cu indignare lui Nae Ipingescu.. bonsoar!". scuzati. Rica Venturiano se intoarce in camera pe aceeasi fereastra pe care fugise. incearca sa-l convinga pe Chiriac sa mearga la culcare. pardon. deoarece este inca "June". scaunului ei. Ghiriac se repede la pusca. vreau sa zic. tresare din cand in cand de spaima si tremura din toate incheieturile. Veta..".. da un tipat puternic. scuzati!. semn ca era "cu ochii-n patru" si ca veghea la onoarea lui de familist.. Rica se miloge§ste disperat si ridicol sa-l scape. peste tot". Glasul lui Jupan Dumitrache din curte ii ingrozeste pe amandoi. dupa zece seara. dupa care se repede spre fereastra. Veta se amuza intelegand. si in sfarsit aici. Venturiano exclama surescitat: "O. care se disculpa fata de Chiriac. mai ales ca-l vazuse si Ipingescu pe "mate-fripte [. de ce dorea atat de mult Zita sa mearga la "lunion". Gasirea bastonului lui Rica in odaie declanseaza o adevarata isterie..] acum nu mai imi pasa macar sa intru si-n cremenal". iubitoaresi grijulie. scurt si sacadat. la numarul 9. apoi racneste: "Angel radios!".. mai ales ca nici unul dintre ei nu inchisese ochii noaptea precedenta.se culcase inca. parul este infoiat. mareste lumina lampii cu gaz si Rica este complet naucit cand o vede.. "pe sub pat. cand va vedea la fereastra ca se micsoreaza lampa. isi cere scuze confuz si este foarte incurcat: "Cocoana! considerand ca.. adica. este plin de var.. Din descriere. Ramasa singura. in sfarsit. micsoreaza lumina .. ce noapte furtunoasa!".. respectul. cade in genunchi... dar el isi continua entuziasmat tirada.. cand da navala "fierband" Jupan Dumitrache insotit de Ipingescu si cautand in toate partile.] Mi s-a necinstit onoarea de familist! [. de ciment si de caramida. se izbeste cu capul de zid si spune penibil: "Pardon!. Cei doi se imbratiseaza si se saruta cu foc. Ingrozit peste masura.. Spiridon recunoaste pe "persoana cocoanii Zitii" si pleaca s-o anunte. Zita.. de nebunie. Veta se sperie Ingrozitor. Rugandu-se fierbinte la Sfantul Andrei sa-l scape.. Veta isi da seama ca amorezul o confundase cu sora ei. In actul al II-lea.. sub pretext ca si pe motivul. promitandu-si reciproc sa nu se mai supere unul pe altul. apoi de Veta.

adica.. Rica Venturiano intra tiptil. prin care ii reaminteste toate etapele care precedasera intalnirea din aceasta noapte.. mai ales ca-l vazuse si Ipingescu pe "mate-fripte [. Gata sa-l prinda. El sustine un monolog plin de emotie si agitatie interioara.. "pe sub pat. de ce dorea atat de mult Zita sa mearga la "Iunion".. "cu pusca cu baioneta In mana. inainteaza "In varful degetelor" pana in spatele [pagebreak] scaunului ei. isi cere scuze confuz si este foarte incurcat: "Cocoana! considerand ca. de parca s-ar fi intamplat o catastrofa: "S-a dus ambitul! [. da un tipat puternic. care se discidpa fata de Chiriac. si in sfarsit aici. care-i relata cu indignare lui Nae Ipingescu. furisandu-se in odaie. somandu-l: "Stai!".. Rica Venturiano se intoarce in camera pe aceeasi fereastra pe care fugise. vreau sa zic.] cu ochelarii pe nas.". cu giubenu-n cap". pardon. Ingrozit peste masura. tresare din cand in cand de spaima si tremura din toate incheieturile.. la numarul 9. cade in genunchi.. Glasul lui Jupan Dumitrache din curte ii ingrozeste pe amandoi.. Dumitrache se vaicareste ridicol. parul este infoiat. scurt si sacadat. de nebunie.. de ciment si de caramida. in sfarsit. cand da navala "fierband" Jupan Dumitrache insotit de Ipingescu si cautand in toate partile. El ii spune ca primise biletul ei si venise la intalnire asa cum ii scrisese.. insa tanarul o roaga sa fie "mizericordioasa" si ii declara ca este "nebun de amor"... scuzati!. considerand ca este persecutat de destin.. il intampina Chiriac. Chiriac se repede la pusca.. Chiriac il crede. incercand o senzatie de ireal.] Mi s-a necinstit onoarea de familist! [. ce noapte furtunoasa!".. bonsoar!". respectul. Spiridon recunoaste pe "persoana cocoanii Zitii" si pleaca s-o anunte.. pe sub masa.lampii si se pregateste de culcare. apoi de Veta. nu era nici o scara. deoarece schelele se-nfundau. pardon. Veta se sperie ingrozitor. deoarece este inca "June".. Ipingescu il recunoaste pe Venturiano si . Rica Venturiano rosteste un monolog patetic.. se repede la usa din dreapta. sub pretext ca si pe motivul. apoi racneste: "Angei radios!". Discursul este realizat prin procedeul mtruziunii narative diferite: aceleasi fapte petrecute la "Iunion" sunt povestite si receptate diferit mai intai de Jupan Dumitrache. dar el isi continua entuziasmat tirada. palaria rupta. ca de asalt". se autoproclama comandantul grupului de atac si ies sa-l caute pe schele asezate pe langa casa. dar ti iese in fara Jupan Dumitrache cu sabia scoasa. dupa zece seara.] acum nu mai imi pasa macar sa intru si-n cremenal". racnind: "Stai!". in casa de pe strada Catilina. este plin de var. peste tot". siderat. mareste lumina lampii cu gaz si Rica este complet naucit cand o vede. Rugandu-se fierbinte la Sfantul Andrei sa-l scape. cand va vedea la fereastra ca se micsoreaza lampa. de Rica Venturiano. Gasirea bastonului lui Rica in odaie declanseaza o adevarata isterie. Veta isi da seama ca amorezul o confundase cu sora ei. de un comic irezistibil.. scuzafi. Femeia striga dupa ajutor.. se izbeste cu capul de zid si spune penibil: "Pardon!. Rica se milogeste disperat si ridicol sa-l scape. Vrand sa fuga pe fereastra. Din descriere.. dupa care se repede spre fereastra. Disperat.. Zita. Venturiano exclama surescitat: "O. Veta se amuza intelegand.

asta-i legatura mea. de un comic irezistibil prin ridicolul afirmatiei: "Ori toti sa muriti.se manifesta in alt mediu social. Chiriac . dar Chiriac il calmeaza si de data aceasta: "Asi ado-ncoa. precum patria e familia cea mare. "Curat constitutional!" si cu veselia de care sunt cuprinse toate personajele. Se ingrijoreaza din nou pentru onoarea de familist. dupa ce se fac prezentarile. box dei". final tipic pentru comediile lui Caragiale. dar la onoarea de familist sa tii".ramane perplex: "Nu ma nebuni. dar. familia e patria cea mica. care inseamna "Glasul poporului este glasul lur Dumnezeu". toata lumea se pregateste sa mearga la culcare. afirmand ca vina este "a tablitii de la poarta". ca un jurnalist.. Rica este singurul care constientizeaza cauza incurcaturilor produse. In fata unui auditoriu plin de uimire admirativa. Venturiano reactioneaza demagogic. ca si in cealalta comedie. bagand mana in buzunar ca sa-i dea o tigara lui Ipingescu. Veta ii relateaza cum tanarul s-a indragostit de Zita la "Iunion". Dumitrache isi da seama ca "mesterul Dinca binagiul (antreprenor de constructii) mi-a facut-o: a tencuit zidul de la poarta si mi-a batut numarul 6 de-a-ndoaselea". Piesa se incheie prin replica lui Ipingescu. n-o stii dumneata?". a gresit si-a venit aici". Jupan Dumitrache se linisteste meditand filozofic: "Uite asa se orbeste omul la necaz!". o mustra ca un parinte pe Zita. vox dei". familia este baza societatii". dar Ipingescu explica strigand ca tanarul este "cetatean onorabil. Jupan Dumitrache rasufla usurat. Jupan Dumitrache este cucerit de inteligenta junelui. iar pe tanar il sfatuieste confidential: "Toate ca toate. prietenul cel . "si-n loc sa mearga la ea acasa. [. Chiriac il ia de-o parte pe Jupan Dumitrache si-i desluseste incurcatura. Dumirindu-se. Luandu-l la o parte pe Chiriac. jupane. Triunghiul conjugal din aceasta piesa . Dumitrache este incantat ca "musiu Rica si cu Zita compatimesc impreuna" si-i binecuvanteaza: "Ei! sa va fie de bine. cum si-au trimis bilete de amor si cum junele a incurcat casele. il trateaza cu stima pe tanarul care scrie "despre ciocoi ca mananca sudoarea poporului suveran". Dumitrache e incantat si. "ale tineretii valuri". si ceasul al bun sa-l dea Pronia". cand. cel care tradeaza "onoarea de familist" este omul de incredere. e patriot!". Se creeaza o invalmaseala de nedescris. "imi vine sa intru la banuieli rele". Lucrurile par sa se linisteasca.Dumitrache. apoi se mira cand afia ca tanarul este "ai care scrie la «Vocea Patriotului Nationale»". asa cum in comedia "O scrisoare pierduta" Ghita Pristanda aproba ridicol. dupa cum ii dezvaluie Ipingescu. Jupan Dumitrache. deodata.] e d-ai nostri. Venturiano isi ia avant si rosteste o cugetare proprie. si-aduce aminte ca gasise "pe pernele patului dumneaei" o legatura de gat. onorabile! Dumneata esti?". nu ca un logodnic: "Da.. ori toti sa scapam!". apoi ii reproseaza faptul ca era sa-si rupa gatul alergand pe schele dupa tnchipuirile lui si se infioreaza gandindu-se cu groaza: "daca faceam si moarte de om?". "am vazut la poarta numarul 9 si am intrat". forma stalcita a dictonului latin "Vox populi. aplauda si exclama entuziasmat: "Asta e bun de dipotat". Rica declama cu emfaza: "box populi. Veta. Revenindu-si din sperietura. "Rezon!". Zita ii scrisese ca sta in casa de la numarul 9.

alaturi de Iancu Pampon." pentru un negustor. fara sa se schimbe absolut nimic din starea de lucruri initiala. Jupan Dumitrache are "ambitul" de a nu-i fi inselata "onoarea de familist" si "ambitul" de a nu se face de ras in fata lumii. totul revine la normal. El are un statut social onorabil de care se simte foarte mandru. Chiriac cu Veta. reiese din acelasi episod. fiind "cherestigiu" (persoana care produce sau vinde cherestea) si "capitan in garda civica". [pagebreak] Ca barbat casatorit si ca cetacean onorabil.. mentionat de Caragiale in didascalii.L.Caragiale este Jupan Dumitrache Titirca. Jupan Dumitrache intruchipeaza in dramaturgia lui Caragiale tipul incornoratului. ma musiu". mergand din nou la "Iunion". Dupa agitatia care atinge adesea apogeul. unde se dusese cu sotia sa. un bagabont de amploiat" arunca priviri galese cocoanelor.. iar comportarea "bagabontului" lovise puternic orgoliul sau conjugal. sa ma pui in public cu un coategoale nu vine bine". Personajul principal al comediei "O noapte furtunoasa" de I. dupa zbuciumul personajelor si conflictele ce par de nerezolvat. acelasi "coategoale". este evidenta gelozia sotului.. Gestul de a-si mangaia favoritii. izvorata din vanitatea si orgoliul ce se manifesta atat in dimensiunea sociala. nu face. Inca din prima scena a piesei. Vanitatea conjugala reiese din episodul petrecut la gradina "Iunion". a observat ca "un ala. Furia care-l cuprinsese era atat de puternica. Veta si cu sora acesteia. Dramaturgul reface in didascaliile din final cuplurile piesei. In seara precedents. se abtinuse sa-i zica "Ce poftesti. Cealalta dimensiune a vanitatii. Printr-un comic de caracter realizat magistral. fara sa se petreaca nici o modificare a starilor de fapt sau vreo rezolvare a problemelor care au constituit subiectul comediei. cand e vorba la o adica de onoarea mea de familist". Zita. apoi il urmarise pana aproape de casa. domnule. cea sociala.. deoarece "am ambit. apoi sa-l "umfle" si sa-i dea doua palme. "mate-fripte" se luase dupa ei. fiecare dintre ele avand o trasatura dominanta de caracter. Caracterizarea personajelor Personajele sunt tipologii umane si fac "concurenta starii-civile" (G. "moftangiul". Pe cand se uitau la comedii. dar mi-era rusine de lume. este tot o manifestare a vanitatii si accentueaza parerea foarte buna pe care Dumitrache o are despre sine. intrucat avea "ambit" si in plan social si nu voia sa se compromita in public "cu un bagabont ca ala. Caragiale evidentiaza trasaturile care compun un personaj ridicol si caraghios. ilustrand asadar un tip anume. eu de! negustor. incat "mai ca-mi venea sa-l carpesc. Jupan Dumitrache suie cu Ipingescu) " O particularitate aparte a comediilor lui Caragiale este simetria. cat si in cea conjugala. Dumitrache este foarte ingrijorat. adica finalul recompune momentul de la inceputul piesei.mai apropiat al celui incornorat.Ibraileanu). ceea ce denota o infatuare prosteasca: "Cum . prin faptul ca Dumitrache nu putuse reactiona asa cum ar fi vrut. Mache Razachescu zis Cracanel ("D'ale carnavalului") si Zaharia Trahanache ("O scrisoare pierduta"). poreclit Inima-Rea. care nu sunt neaparat si cele oficiale: "(Rica e cu Zita.

ii incredinteaza "onoarea de familist". Vanitos si cu un amor-propriu iesit din comun. Se manifesta aici un alt procedeu artistic de caracterizare tipic pentru dramaturgia lui Caragiale si anume comicul de nume. "moftangiul". el fiind preocupat mai ales de "onoarea de familist". jupane. Dumitrache. Jupan Dumitrache se linisteste. numai pentru ca il suspecteaza ca ar atenta la onoarea lui de familist.. a carei infatisare este total lipsita de farmec. Dumitrache il apreciaza ca ziarist.. meditand ridicol "Uite asa se orbeste omul la necaz!" Relatia lui Jupan Dumitrache cu celelalte personaje este o alta modalitate de caracterizare.. rusinoasa". cumnata lui. "pana la doua dupa douaspce.. ca totdeauna. Conucul de situatie consta tocmai in faptul ca Dumitrache este opac chiar la cele mai vizibile dovezi de adulter. cine sa-mi pazeasca onoarea? Chiriac saracul! N-am ce zice! onorabil baiat!". pe care se bizuie neconditionat. asta-i legatura mea... cum sunt eu cand ma necajesc (isi mangaie favoritele) . iar parerea despre ea nu este personalizata -"Stii cum e Veta mea. Desi acesta il dezonoreaza.." Relatia lui Dumitrache cu Veta este destul de palida. "Ambitul" onoarei de familist este incredintat total lui Chiriac. poate sa ajunga si ministru. (rapit)"-: "Asta e bun de dipotat. Jupan Dumitrache este in aceeasi masura credul si naiv. atingand apogeul in ultima scena a piesei. Pe Rica Venturiano il dispretuieste profund la inceput. (cu respect amestecat cu sfiala). intelege "ale tineretii valuri" si isi da consimtamantul in mariajul cu tanarul "amploiat". ca in finalul piesei cand se ingrijoreaza din nou pentru onoarea de familist. [.ca trebuie sa fi fost schimbat la fata. fiind amantul nevestei sale. pentru ca el sa stea linistit cu Veta. a sfeclit-o. care se lauda cu ce ar fi facut el daca ar fi reusit sa puna mana pe "bagabont". Prostia jupanului reiese si din faptul ca nu banuieste nici un moment de ce Chiriac vrea sa stie sigur dacasi va face rondul complet. Comicul de limbaj atesta prostia si incultura lui Jupan Dumitrache. se poarta parinteste. "imi vine sa intru la banuieli rele".". "mate-fripte". Cu Zita. reflectat in porecla personajului.. Acelasi gest ilustreaza totodatl lasitatea si ingamfarea personajului. amantul nevestei sale.. prost si credul. deoarece el nu se gandeste nici un moment ca "bagabontul" ar putea s-o placa pe Zita iar nu pe nevasta-sa. n-o stii dumneata?". dar Chiriac il calmeaza si de data aceasta: "As! ado-ncoa. fiind convins ca este omul lui de incredere.m-a vazut.". a carui . Pe de alta parte. considerand ca este "afurisit" si ca nu degeaba "1-a botezat cine l-a botezat «Titirca inima-Rea»".] Cum combate el. pe care-l trateaza cu asprime si agresivitate de stapan. cand este entuziasmat. Relatia cu Chiriac este cu totul speciala.cum m-a vazut. Teama obsesiva de a nu fi inselat li diminueaza spiritul de observatie si-l face ridicol prin suspiciunile cu totul deplasate. . "bagabontul". Dumitrache este primitiv si artagos mai ales cu Spiridon. asa cum se specifica "in parantezele de autor ~ "(incantat). "scartascarta pe hartie". convins ca "tine la onoarea mea de familist": "De! cand lipsesc eu de-acasa. Spiridon il caracterizeaza direct. etichetandu-l cu o ploaie de invective: "coate-goale".

] eu sunt o persoana delicata". George Calinescu a vazut in Jupan Dumitrache "un mahalagiu fioros de moral. E o fata inculta de pension" (L. Este o tanara dezghetata. Zita este "mahalagioaica de totdeauna. cand e vorba la o adica de onoarea mea de familist. de un pamplezir. ii plac spectacolele de re vista" si-si doreste o viata sociala intensa. alaturi de Zoe. cu vorbirea populara: "N-o mai maltrata. Alteori. de ce sa nu mergem si noi?" Zita provoaca toata agitatia si incurcaturile piesei. Zita este mai aproape de personajele feminine din comedia "D'ale carnavalului"..idee fixa naste un adevarat tic verbal: "Eu am ambit. considerand-o "fata frumoasa. Cu educatie si cultura superficiala. ma musiu?". dar mai romantica. al caror sens nu-l cunoaste. tinand la onoarea lui de familist. Zita retine frantuzismele dupa ureche si deprinde gesturi si atitudini "la moda" din mahalaua unde traieste: "Ce. gandesti? Merg numai asa de un caprit. in care amestecul de cuvinte si expresii de mahala se imbina ridicol cu franfuzisme sau neologisme. fapt ce starneste o agitatie de nedescris. pe care n-o recunoaste in intuneric. propriu-zis credul. este cel mai utilizat: "Ce poftesti. fiind din aceeasi lume de mahala cu Didina Mazu si Mita Baston. citeste romanele la moda. el amesteca in mod ridicol neologismele. Ce adica toti cati merg acolo inteleg ceva. deoarece ea nu mai putuse suporta. macar cu o vorba buna". mai cinstita. de nimini nu depand [. spre deosebire de aceasta. intrucat Dumitrache banuieste ca i "s-a dus ambitul" si i "s-a necinstit onoarea de familist". mai proasta. mai ales ca scapase de "pastramagiu": "juna sunt. modista si invatata si trei ani la pasion". Fusese casatorita cu Ghita Tircadau. presara frantuzisme in limbajul de mahala. cumnatu-sau o ajutase sa "dezvorteze". mai naiva.". de altfel. Rica Venturiano nimereste din greseala In casa Vetei. de indragostita timida si rusinoasa si consimte "sa compatimeasca impreuna" cu tanarul amorez numai daca are binecuvantarea lui Jupan Dumitrache.. Zita se autocaracterizeaza. numai ca. domnule. domnule.. Cucerit de farmecul Zitei. Ea se inscrie in galeria personajelor feminine din comediile lui Caragiale. mai mult brutal decat vigilent". Zita este personaj secundar. cat si de catre alte personaje. Zita isi ia o figura de mironosita. intruchipeaza tipul mahalagioaicei cochete si este sora cu Veta si cumnata cu Jupan Dumitrache. Zita se bucura de un portret conturat atat prin autocaracterizare. pentru comediile alea mergem noi? Mergem sa mai vedem si noi lumea. crede ca este o tanara plina de calitati care-i confera dreptul la fericire. cu pretentii de mondenitate. care. declanseaza comicul de situatie care constituie si subiectul comediei. de cele mai multe ori deformate. Dorinta Zitei de a parea o tanara educate si sensibila este cu totul invinsa de [pagebreak] .Predescu). care o tratase "cu insulte si cu bataie" si.. Cand toate neintelegerile se clarifica. Mandru de apartenenta sa la un mediu social onorabil prin statutul de negustor. Principalul procedeu de a evidentia incultura Zitei este comicul de limbaj.

dar devine disperata" si capata brusc energie atunci cand se lupta cu el ca sa-l impiedice sa se sinucida: "Daca vrei sa te omori.. Jupan Dumilrache suie cu Ipingescu)". "sansfaso"-. Tipica pentru exprimarea tinerei este fraza combinata cu frantuzisme si mahalagisme.] Doamne! tato. apoi raman incremeniti cand il aud pe Dumitrache strigand la Chiriac sa fie "cu ochii-n patru". i se implineste speranta de a gasi un barbat de onoare si se casatoreste cu tanarul "amploiat". pe care femeia il foloseste mai ales atunci cand este furioasa: "Fir-ar a dracului de viata s-afurisita! ca m-a facut mama fara noroc!". apoi i se batuse ochiul drept. omoara-ma intai pe mine! (se lupta din putere. isi cer iertare reciproc. "bonsoar-bonsoar". intruchipeaza adulterina de mahala. ea staneste rasul spectatorului mai ales dupa ce s-a terminat piesa. parol. mai ales ca atunci cand plecasera ei de acasa Chiriac se apucase sa-si curete pusca si exista pericolul ca aceasta sa se descarce. sa nu mai apuc macar o zi fericita cu tine . alevoa. limitata. ma stii ca consimt la onoarea dumitale de familist!. Superstitioasa.".. intr-un limbaj propriu. dar. Veta este personaj secundar.) Chiriac!. care nu sunt neaparat si cele conjugale: "(Toti se dispun a se retrage. singurul personaj care nu genereaza un comic spontan si transparent.".. [. eu ma due. jupane. culminand cu afirmatia: "mitocanul scosese sicul (vergea de fier ascutita) de la baston pentru ca sa ma sinucida. Veta si Zita reprezinta tipul mahalagioaicei in doua ipostaze diferite: prima fiind stearsa. "mizerabilul".. Nu ti-e mila tie de mine?". Rica Venturiano. In . "pricopsitul". cei doi se imbratiseaza. dupa despartirea de "mitocanul" de Tircadau. deoarece Chiriac.na! ce mai vrei?".se imbina cu expresii si cuvinte frantuzesti stalcite sau romanizate -"ambetata". marginita. bonsoar. Veta este. fiind de varsta matura si avand o infatisare placida. deoarece dimineata rasturnase candela. Rica e cu Zita. Ckiriac cu Veta. dar nu e nici comica macar. Ca sa-l convinga. ca Zita". Caragiale fixeaza in didascalii cuplurile amoroase. isi fac declaratii amoroase. sa n-am parte de viata ta. printr-un monolog. ea apeleaza la juraminte patetice. trasaturi cu totul nepotrivite pentru o amanta infocata. de mahala: "sa n-am parte de ochii mei. Veta este indurerata. In finalul comediei. care argumenteaza incultura Zitei: "Ei! tato. "pastramagiul". energica si plina de viata. stii ca esti curioasa!" Zita are un destin fericit. Marturisirea femeii l-a "(biruit cu desdvarsire)" pe amant. chinurile prin care trecuse in seara petrecuta la "Iunion". de tata. asa cum afirma Ibraileanu. Comicul de situatie se manifesta aici in mod evident. Invectivele cu care il eticheteaza pe Tircadau -"mitocanul".. poate. "Veta nu numai ca nu e ridicola. isi insala sotul fara nici un fel de sentiment de vinovatie sau de mustrare de constiinta. Vetati relateaza lui Chiriac. trista si absenta atunci cand este certata cu amantul.limbajul de mahala. Nevasta este stearsasi penibila in rolul de amanta si. este sotia lui Jupan Dumitrache Titirca si amanta lui Chiriac.. Veta este o componenta a triunghiului conjugal. cealalta vioaie. semne rau prevestitoare. deoarece.. "strangand pe Veta cu putere" li raspunde convingator sotului ingrijorat: "Lasa..

... Cand se dumireste asupra confuziei.. de altfel. idee exprimata de criticul literar Garabet Ibraileanu: "Mahalaua.L. celebra prin comicul de limbaj: "Angel radios! [. "amploiat judiciar. completand astfel galeria personajelor masculine care intruchipeaza primul-amorez in dramaturgia lui I.". Nae Ipingescu este un admirator entuziast al tanarului ziarist. Rica se pierde cu firea si devine incoerent.].dramaturgia lui Caragiale lumea de la periferia Capitalei este ilustrata mai mult din punct de vedere psihologic. amorezul nimereste in casa Vetei.. pardon. colaboratore la ziarul «Vocea Patriotului Nationale». care ii daduse intalnire la ea acasa. milogindu-se de Veta sa-l ccape. El msuti se prezinta cu mandrie cocoanei Veta: "Rica Venturiano. Rica Venturiano deformeaza dictonul .si-i face acesteia o declaratie de dragoste inflacarata. In comedia "O noapte furtunoasa". nu e o categorie sociala [.avand si ochelari . Rica este inspaimantat atat de incurcatura produsa. ce sa mai stam sa mai vorbim. sub pretext ca si pe motivul...". pardon. Portretul fizic. Semidoct. Mahalaua pe care a satirizat-o Caragiale e o categorie psihologica". deoarece el reprezinta atat tipul de functionar. pe care o satirizeaza Caragiale. dar cand acesta nu mai constituie un pericol pentru "onoarea de familist"..Caragiale.. avand trasaturi comune cu Nae Catavencu.. amorezul devine las si ingrozit peste masura.. tanarul este considerat un "bagabont de amploiat"..si redactor la «Vocea Patriotului Nationale».. pe care n-o recunoaste in intuneric . student in drept si publicist". Farfuridi sau Branzovenescu din comedia de moravuri politice "O scrisoare pierduta". precum si tipul politicianului demagog. La "Iunion". cat si de frica celor doi barbati care vegheau la "onoarea de familist" si care il cautau innebuniti sa-l omoare.. un "coate-goale" si "mate-fripte". devenita. reduse la cateva elemente reprezentative. conturat prin ochii lui Jupan Dumitrache. cu giubenul in cap si cu basmaua iac-asa scoasa". comicul de limbaj fiind remarcabil prin anacolut: "Madam! sa am pardon! scuzati! Cocoana! considerand ca. fiind asemanator cu Stefan Tipatescu din comedia "O scrisoare pierduta" si cu Nae Girimea din comedia "D'ale carnavalului". student la Academie . Agamita Dandanache.. poet liric. Rica Venturiano se indragostise de Zita...".. Rica Venturiano infatiseaza tipul cuceritorului. adica. Zaharia Trahanache. "prinzand limba". joben si plastron: "cu sticlele-n ochi.. dar din greseala.. respectul. Dumitrache este "incantat"..] de cand te-am vazut intaiasi data pentru prima oara mi-am pierdut uzul ratiunii. asa cum remarca si dramaturgul in didascalii. da! sunt nebun. Autorul li compune lui Rica Venturiano un statut social complex. (cuputere) E d-ai nostri.invata legile. alaturi de Ghita Pristanda.. . al aventurierului. publicist si studinte in drept". adica ochelari. "arhivar la o judecatorie de ocol. se compune din trasaturi tipice profesiei de functionar. scuzati. vreau sa zic. De spaima. Caracterizat direct de catre acest personaj al comediei prin expresii de mahala. al mentalitatii locuitorilor. arhivar la judecatoria de pace circumscriptia de galben. ii revine aplombul. il priveste "cu respect amestecat cu sfiala" si-l considera "bun de dipotat" sau de ministru. iar odata salvat.

suntem sub regimul libertatii. dramaturgul fiind "inzestrat cu o reala putere de observatie a contrastelor dintre forma si fond. el rosteste declamator fraze patriotarde (fals patriotism). Venturiano neaga importanta diferentelor sociale dintre el si Zita.L. Rica Venturiano este demagog.Caragiale se manifesta pregnant disocierea dintre esenta si aparenta. ori toti sa scapam". si cu un mare talent de a da sub haina scenica o serie de tipuri. . care prin unitatea lui sufleteasca. Intocmai ca si Nae Catavencu. dragostea si respectul pentru popor fiind de un comic irezistibil: "Ori toti sa muriti. amestecand ridicol un slil oficial cu unul familiar. vox dei!" ("vocea poporului este vocea lui Dumnezeu"). au ajuns adevarate simboluri ale mentalitatii unei intregi clase sociale din epoca noastra de prefacere" (Eugen Lovinescu). box dei! in loc de "vox populi. egalitatii si fraternitatii: unul nu poate fi mai sus decat altul. energica si expresiva.latinesc si reclama cu emfaza: "box populi. nu permite Constitutia". In toate comediile lui I. "Cetatene. Fanfaron si infatuat.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful