"O noapte furtunoasa

"
de I.L.Caragiale

Comedie in doua acte
Personajele:
Jupan Dumitrache Titirca Inima Rea-cherestegiu,capitan in garda civica. Nae Ipingescu-ipistat,amic politic. Chiriac-tejghetar,om de incredere al lui Dumitrache,sergent in garda. Spiridon-baiat de procopseala in casa lui Dumitrache. Rica Venturiano-arhivar la judecatoria de ocol,student in drept si publicist. Veta-consoarta lui Jupan Dumitrache. Zita-sora Vetei.

Actul I
SCENA I Scena incepe cu o discutie intre Jupan Dumitrache si Ipingescu despre "bagabonti", iar Dumitrache ii marturiseste lui Ipingescu ca si dupa el se tine un "bagabont".Totul a inceput de "lasata secului", cand Jupan Dumitrache, impreuna cu Veta(sotia sa)si Zita(cumnata), au mers la gradina la "Iunion". In timp ce ei se uitau la o comedie, un "bagabont" s-a asezat la masa vecina si s-a uitat la cucoane toata seara.Dupa ce au plecat, "bagabontul" i-a urmarit pana la Stabilament.Istoria s-a repetat si dupa o saptamana, cand cei trei se duc din nou la gradina la „Iunion” sa vada comediile lui Ionescu. Scena se incheie cu o caracterizare pe care Jupan Dumitrache i-o face lui Chiriac(omul lui de incredere). SCENA II Apare Chiriac,care il anunta pe Dumitrache ca trebuie facut un mandat de arestare pt fiul lui Tache(pantofarul de la Sf. Lefterie), deoarece nu popa Tache vrea „sa iasa maine la izircit” cu pretextul ca este bolnav si ca nea Ghita Tircadau nu este de gasit. Jupan Dumitrache descrie casnicia Zitei cu fostul ei sot(Ghita Tircadau) si cum i-a divortat.

Spiridon ii da cucoanei un bilet de la „persoana in chestiune”. care ramane o clipa la usa. Vent. SCENA IV Jupanul Dumitrache se aseaza pe scaun si ii cere lui Ipingescu sa citeasca fragmente din ziarul adus de Spiridon. Veta merge incet la fereastra. Porneste sa iasa cand intra Chiriac. care cuprindea si o poezie de dragoste. redactia ziarului recomandand poporului opera acestuia:”Republica si reactiunea ”sau ”Venitorele si Trecutul” din care este prezentata „prefatiunea”. se uita in curte si pe urma se intoarce ganditoare. dar aceasta nu vrea sa mearga.In timp ce Ispingescu citeste acest fragment. Lectura ziarului a fost intrerupta de o cearta mare afara in strada. . fapt ce face ca Zita sa planga.Inainte de plecare Zita ii aminteste Vetei ca a doua zi trebuie sa mearga la „Iunion”. SCENA VII Zita o roaga pe Veta sa-l lase pe Spiridon sa-i aduca ceva de acasa pentru ca acesta sa poata merge sa-i spuna admiratorului Zitei s-o astepte. in timp ce se intreaba ce are Dumitrache cu el.Cei doi recunosc vocea Zitei si ies afara.Spiridon stinge repede tigara si o baga in buzunar.Doar ca Veta nu prea era atenta la ce-i spunea Zita pe motiv ca e bolnava. un june scriitor democrat. SCENA VI Intra Zita nervoasa intrebandu-l pe Spiridon daca si-a indeplinit misiunea pe care i-a dat-o. SCENA VIII Veta il trimite pe Spiridon sa-i duca mondirul lui Chiriac si pe urma il trimite sa se culce.Era un bilet de dragoste adresat Zitei.Ipingescu incepe cu o stire despre R.Chiriac pleaca si inchiriaza contotul si magazia. Dumitrache il intrerupe aprobandul sau interpretand uneori in mod gresit frazele care nu le intelegea.Zita ii povesteste Vetei cum i-a iesit Tircadau in drum si a insultat-o.Dupa ce Spiridon pleaca. Se aude zgomot. SCENA V Spiridon.dar ca i-a dat biletul . de nici atunci cand l-a gasit treaz nu a fost multumit si nici atunci cand acesta dormea. ramas singur isi aprinde o tigara. Se intoarce Spiridon care-i spune Zitei ca nu l-a gasit pe admirator nicaieri .Veta ramane nemiscata.SCENA III Jupan Dumitrache il cearta pe Spiridon pentru ca a stat prea mult dupa ziar. dupa care il trimire sa ceara cucoanei sabia si cintironul.

ACT UL II SCENA I Veta il trimite pe Chiriac la culcare pentru ca amandoi sunt obositi. SCENA V . Acesta nu intelege comportamentul doamnei. care dormea in camera lui.O intreaba daca merge maine seara la „Iunion” ca sa se curteze cu admiratorul ei. aruncand departe spanga si luand pe Veta in brate.Acesta ia spanga de la pusca dar in urma luptei cu Veta si a juramintelor ei a renuntat.Veta refuza sa se mai jure ca nu are nimic cu admiratorul pentru ca oricum nu va fi crezuta. Chiriac pleaca. crezand ca e vreun hot. nervos. dupa care il trimite dupa Chiriac. Veta isi da seama ca este confundata cu sora ei. deschide lampa. pentru ca el a primit un bilet in care aceasta i-a cerut sa se intalneasca la numarul noua pe strada Catilina si ca s-au cunoscut la “Iunion”.SCENA IX Chiriac ii multumeste Vetei pentru ca i-a cusut mondirul. Veta ii cere sa plece repede ca sa nu fie prins de sotul ei. care striga de afara la Chirita sa se culce si sa fie atent.Veta incearca sa plece. Rica sare pe geam. Dupa ce o saruta. Sunt intrerupti de Jupan Dumitrache. o intreba pe Veta cine a fost in casa.Refuzul Vetei duce la o tentetiva de omor din partea lui Chiriac. SCENA IV Dumitrache se razbuna pe Spiridon. sfatuit de doamna Veta. SCENA III Jupan Dumitrache. SCENA II Rica Venturiano incepe sa-i faca declaratii de dragoste. Sion si se pregateste de culcare cand intra Rica Venturiano. Zita. Cand sa iasa. certandu-l ca l-a gasit dormind. iar maine Chiriac trebuie sa se trezeasca la ora patru pentru a-l ridica pe Tache pantofarul de la Sfantul Lefterie. in timp ce cucoana striga dupa ajutoare. care refuza sa traiasca fara dragostea stapanei. Fredoneaza tot mai incet prima strofa din “Portretul” de G. dar Chiriac ii taie calea si o intreaba daca nu mai vrea sa fie intre ei ce a fost inainte. iar doamna deschide albumul si da de portretul lui Chiriac. ii spune ca a inchis poarta si o intreaba daca mai are ceva de-i comandat. dupa care o trimite la culcare in timp ce-i striga pe Chiriac si Spiridon. se aude vocea lui Dumitrache in curte. iar Rica incepe sa-si ceara scuze.

Spiridon isi face un plan pentru a-l scapa. dar nu reuseste. Apare Veta care le explica realtia dintre Rica si Zita iar Ipingescu ii spune lui Dumitrache ca Rica e cel care scrie in ”Vocea Patriotului Nationale”. Apar Chiriac si Ipingescu. Dumitrache ii casatoreste pe cei doi. dupa care ajunge inapoi in casa. Jupan Dumitrache ii cere scuze lui Rica. Spiridon ii sugereaza sa iasa pe usa din dreapta. SCENA VII Intra Zita care intreaba ce s-a intamplat. SCENA VIII Rica a iesit pe geam. Veta ii spune ca amorezatul ei a venit la ea si o acuza pentru toate problemele ei cu Dumitrache si Chiriac. Rica ii ofera lui Spiridon trei sferturi de rubla daca il scapa. Toti trei o iau pe schele dupa bagabont.ro/ cel mai complet site cu referate . pus invers.referat. Powered by http://www. Intr-un final. dar el nu vrea. SCENA VI Veta incearca sa-i opreasca sa sara pe geam.Dumitrache ii spune si lui Chiriac ca a vazut “bagabontul” in casa si ca nu a avut pe unde iesi. s-a ascuns intr-un butoi cu “timent”. Dumitrache gaseste bastonul lui Rica. Aud zgomote in gradina si ies amandoua in fuga pentru a vedea ce se intampla. care a descoperit ca de vina pentru acest incident e numarul sase de la poarta Vetei.Ipingescu vede fereastra care da pe schele si presupune ca pe acolo a iesit. dar il intampina Dumitrache cu sabia scoasa. SCENA IX Rica incearca sa iasa pe usa din dreapta. care-l inconjoara.

. idee pe care o afirma el insusi. crime. Dezmintirea lor seara ma mahneste peste masura si nu ma pot mangaia decat a doua zi cu o nascocire si mai si". zbuciumate petrecute intro singura noapte in casa lui Jupan Dumitrache. in cadrul cenaclului "Junimea" in ziua de 12 noiembrie 1878 si a avut premiera la 18 ianuarie 1879. vesele sau funebre. agitatie peste masura pentru ca nu cumva sa se atenteze la "onoarea de famiiist" a stapanului casei. De altfel. o lume pe care Caragiale a iubit-o cu patima: "Ma innebunesc dupa evenimentele de senzatie. un exceptional creator de oameni si de viata. "D-ale carnavalului". "O noapte furtunoasa" si "Conu Leonida fafa cu reactiunea" . Tema. Rica Venturiano.. cu scandaluri si "ambituri" de familisti. "ridendo castigat mores" ("rasul indreapta moravurile"). imposture. scandaluri. Piesa a fost publicata in revista "Convorbiri literare" in 1879 si inclusa in volumul de "Teatru" din 1889. care avea "ambitul" de a nu fi inselat de nevasta. cu nelipsitul triunghi conjugal. iar Tudor Vianu considera ca formula artistica a lui Caragiale este "realismul tipic"."O scrisoare pierduta". pentru a ilustra moravurile societatii romanesti si a contura personaje dominate de o tara (defect) morala reprezentativa pentru tipul si caracterul uman. comicul de caracter si comicul de intentie. comicul de nume. un scriitor realist si moralizator. Semnificatia titlului. unor tipologii unice in literatura romana. Comediile sale . ilustrand aspecte sociale si psihologice specifice locuitorilor de la periferia Capitalei.1912). a fost un observator lucid si ironic al societatii romanesti din vremea lui. Intrucat Caragiale a dat viata unor tipuri umane memorabile... daca nu adevarate. accidente. fiind adeptul cugetarii clasice. Garabet Ibraileanu afirma ca dramaturgul face "concurenta starii civile". Caragiale a avut intentia de a contribui la indreptarea moravurilor sociale. parade.atesta un spirit de observatie necrutator pentru cunoasterea firii umane. spaime. Comedia lui Caragiale "O noapte furtunoasa sau NumaruI 9" sintetizeaza evenimentele tensionate. "O noapte furtunoasa" este o comedie a moravurilor de mahala. au fost urmariri. altfel. situata la periferia Bucurestiului.. exclama surescitat: "O.] Imi trebuiesc dimineata cum deschid ochii stiri palpitante. [. dupa ce reuseste cu chiu cu vai sa scape de urmaritorii dezlantuiti. pe scena Teatrului National din Bucuresti. El foloseste cu maiestrie satira si sarcasmul. de aceea personajele lui traiesc in orice epoca prin vicii. S-au tras focuri de arma. macar. ce . Comedia "O noapte furtunoasa" de Ion Luca Caragiale a fost citita la Iasi. cel care provoaca toata incurcatura. alaturi de care se manifesta si comicul de limbaj.. dramaturg si prozator. ridicol si prostie.O noapte furtunoasa de Ion Luca Caragiale (autor canonic) comedie Ion Luca Caragiale (1852 . sinucideri. Principalul mijloc artistic de realizare a acestei comedii este comicul de situatie. convins fiind ca "nimic nu arde mai rau pe ticalosi decat rasul".

Enervat peste masura. cat si perspectiva discontinue. viata mahalalelor din capitala. Individul ii urmarise apoi pe drumul spre casa. un "bagabont de amploiat" (funcfionar) se asezase la o masa de alaturi. care este "cherestegiu si capitan in garda civica". s-au dus din nou la "Iunion" si Dumitrache il vede din nou. Dumitrache povestind cu indignare "istoria" cu "bagabontul". Peste o saptamana. cu giubenul (joben -paiarie inalta si tare) in cap si cu basmaua iac-asa scoasa". Nu spusese nimic "damelor". Piesa este alcatuita din doua acte. domnule. dar fiind un negustor onorabil nu se putea face de ras in public. punandu-si mintea cu un "coate-goale" care mai avea si ochelarii pe nas. Asadar. prin flash-back. cu sticlele-n ochi. pentru ca sa nu se simta jignite sau speriate. atunci cand mersese impreuna cu nevasta lui..".. un "scarta-scarta pe hartie" care "umbla dupa nevestele oamenilor ca sa le faca cu ochiul" si "sa le sparga casele". in care se remarca alternanta temporala a intamplarilor. reiesit din confuziile provocate de numarul 6 la care se afla casa lui Dumitrache si pe care mesterul care a tencuit zidul de la poarta l-a batut invers.. Constructia subiectului Actiunea actului I se petrece intr-o "odaie de mahala".] moftangiul dupanoi. ii relateaza lui Nae Ipingescu. mai ales ca Veta era atat de rusinoasa. "cherestigiu" (persoana care produce sau vinde cherestea) si "capitan in garda civica". Dumitrache ar fi vrut sa-i dea cateva palme. "in Bucuresti.] mate-fripte dupa noi". poreclit "Titirca Inima-Rea". adica in ordinea deruiarii evenimentelor. care se ia dupa ei pana acasa. la gradina la "Iunion" ca sa se distreze la "comediile alea de le joaca Ionescu". ilustreaza un comic de situatie. la insistence Zitei.. sunt mentionate cu numele si statutul social pe care il are fiecare. numite de catre autor "persoane".. devenind numarul 9. pe "bagabontul. Relatiile temporale sunt complexe. manifestandu-se in aceasta comedie atat perspectiva cronologica. Episodul este realizat prin procedeul intruziiinii narative. Dumitrache ii povesteste lui Nae cum.noapte furtunoasa!". Jupan Dumitrache il trimisese . asadar. Perspectiva spatiala este reala si deschisa. Structura comediei. o intamplare petrecuta in urma cu doua saptamani. si cu sora acesteia. cu spatele spre "comedii" si se uita "lung si galis la cucoane". "ipistat" (epistat -persoana cu cel mai mic grad de ofiter de politie) si "amic politic" cu el. decorul fiind alcatuit din mobila de lemn si paie.. [. Zita. fiecare dintre ele avand cate noua scene. nene. la Dumitrache".. reprezentata de familia lui Jupan Dumitrache Titirca. [.] dupa noi. Veta. Jupan Dumitrache Titirca Inima-Rea. timpul este discontinuu la inceputul piesei. fiind precizata de catre autor. imbracat in haine de capitan de garda. cand e vorba la o adica de onoarea mea de famiiist. Personajele piesei. iar la vedere sta rezemata de fereastra "o pusca de gardist cu spanga (baioneta) atarnata langa ea". Vanitatea de a nu fi inselat de nevasta constituie principalul reper conjugal: "Eu am ambit. la masa de alaturi. scena de la Iunion fiind inserata prin flash-back. ceea ce-l face pe Dumitrache sa fiarba si acum de manie: "papugiul [. Subiectul piesei reflecta.. Subtitlul "Numarul 9".

este confundat cu "a manca". atitudine exprimata printr-un tic verbal: "Rezon!". La rugamintea stapanului. care. iar in seara trecuta cand il gasise dormind. ca el e stapan" (Ipingescu).. in postul de tejghetar (persoana care sta la tejghea ca vanzator sau casier) si. angajat cu simbrie la Jupan Dumitrache. totodata. pe care Dumitrache o repeta tot timpul. va controla toate posturile si nu se va intoarce acasa mai devreme de ora "doua dupa douaspce".". Tircadau. "am ambit. Chiriac se asigura ca jupanul. "R. Nae Ipingescu i aproba cu interes. domnule.Ven. De altfel.. era un betiv notoriu si femeia "dezvortase" de el pentru ca "nu mai putea trai cu mitocanul. ma musiu?".. sa ma pui in poblic cu un coate-goale nu vine bine. apartinand unui celebru si apreciat colaborator al ziarului. "a tratat-o cu insulte si cu bataie". pe deasupra. ca de obicei. El reproduce dialogul (dialog in monolog) purtat cu stapanul care-l gasise treaz atunci cand se intorsese de la Iunion cu cocoanele s-l certase ca nu se culcase inca. "Ambiful" social al lui Dumitrache il impiedicase sa reactioneze in public si sa-l intrebe agresiv: "Ce poftesti. eu del negustor. ma stii ca consimt la onoarea dumitale de familist". sora cu Veta. [pagebreak] actiunea urmand ordinea derularii acestora. Monologul rostit de Spiridon argumenteaza rautatea jupanului. Comicul de limbaj si de caracter reies din dialogul celor doua personaje care comenteaza afirmatiile politice din articol.. "ca omul cu daraveri". caruia i se potriveste perfect porecla de "Titirca Inima-Rea". adica sa saza numai poporul la masa. dar acesta disparuse fara urma. Ipingescu impreuna cu Dumitrache comenteaza evenimentele politice din gazeta "Vocea Patriotului Nationale". Zita. care suntem din popor. tiu cand e vorba la o adica la onoarea mea de familist". care era de rond in noaptea aceea.. ori sa-l "umfle" de sa-i sara "ochilarii din ochi si giubenul din cap". Nae citeste greoi si fara intonafie articolul "Republica si Reactiunea sau Venitorele si Trecutul". adica "a lipsi". Dar nu se facea. Timpul de desfasurare a evenimentelor devine cronologic.".. era o tanara frumoasa si invatase "trei ani la pasion". iar impreuna cu "Sfanta Constitutiune" si "masa poporului" provoaca o ridicola interpretare political "sa nu mai manance nimeni din sudoarea bunioara a unuia ca mine si ca dumneata. Pe tot parcursul relatarii lui Jupan Dumitrache.". Dumitrache evoca prin flash-back o alta scena petrecuta in trecut. Chiriac. de data aceasta fiind vorba despre casatoria esuata a Zitei.pe Chiriac dupa "bagabont". sergent in garda civica. pentru ca era un negustor onorabil. Chiriac promite sa vegheze ca nimeni sa nu atenteze la pudoarea nevestei lui: "Lasa.. jupane. comersant respectat si "mi-era rusine de lume. ii da dreptate si este de acord cu toate afirmatiile. un June scriitor democrat". asa ca era pacat "sa-si manance tineretele cu un ala. era omul de incredere si tinea la fel de mult ca si jupanul la onoarea de familist a acestuia. groaza de a nu fi inselat de nevasta este o idee fixa. obsesiv. . fostul sot al Zitei. trasese de par si-l acuzase ca tl "trage ... de aceea Veta ramanea in grija lui atunci cand stapanul trebuia sa plece cu treburi negustoresti. Frantuzismul "a manca".

Veta este indignata si se simte jignita de banuielile lui dezonorante si nu mai vrea sa se jure pentru ca el crede mai degraba "in prostiile si in banuielile lui barbatu-meu. adica se insereaza in derularea evenimentelor nararea altor intamplari.]". pe care ea il citeste cu glas tare. mi-am pierdut uzul ratiunii. si refuza cu tarie sa mai mearga vreodata la "Iunion". [. barbatul se smuceste lamentandu-se: "Daca nu mai este nimic intre noi.] nu-mi esti stapana?. Chiriac recurge la un gest patetic. este trista si nu este atenta la ceea ce povestea Zita despre incidentul pe care-l avusese in strada "cu mitocanul. dar baiatul pretinde sa fie trimis de unul dintre stapani. cu pricopsitul de Tircadau". sa nu mai apuc macar o zi fericita cu tine". In mod ostentativ. de sinceritate si de amor... fiind sigura ca "persoana" asteapta inca acolo. Veta este disperata sa-i smulga spanga. desi Zita insista cu patos. ia spanga (baioneta) de la pusca si ameninta ca se sinucide. Zita insista ca Spiridon sa se duca imediat pe maidan. daca e sa i-o ia inapoi!? De ce nu moare omul cand e forfeit!?". Inima-mi palpita de amoare. decat in juramantul meu". gelos.. Zita. Scena si actul se termina cu o imbratisare patetica si cu juraminte reciproce de credinta. Chiriac se comporta cu Veta ca sluga cu stapanul.. cu simbrie?". timp in care se aude glasul lui Jupan Dumitrache. sa n-am parte de viata ta. nu sunt sluga in casa dumitale. Cu ochii in lacrimi. recunoscand ca se dusese la "Iunion" numai "de gura sorii-mi Zitii". se repede asupra lui Spiridon cu o cascada de intrebari: "Ei! l-ai gasit? i-ai vorbit? i-ai dat? i-ai spus?". nu vazuse si nu intelesese nimic din respectivele Comedii.] Te iubesc la nemurire. Veta devie patetica . iar acesta ti da un bilet din partea "persoanei".. foarte agitata... Veta. plangandu-si nefericirea: "A! de ce mai da Dumnezeu omului fericire.. Impresionata. Comicul de limbaj si ridicolul autorului biletului au facut celebra aceasta declaratie de drag"oste: "Angel radios! de cand te-am vazut intaiasi data pentru prima oara. Intreaga relatare a femeii privind sentimentele si zbuciumul interior pe care le simtise in serile petrecute la "Iunion" se realizeaza prin procedeul intruziunii narative.. dar toata seara se gandise numai la el. nu auzise. Dialogul dintre Veta si Spiridon releva faptul ca baiatui era la curent cu legatura amoroasa a femeii cu Chiriac si stia ca se certasera din cauza el era gelos si furios pe ea ca se dusese la "Iunion" cu barbatu-sau. Veta se jura inca o data. avand si un ton sarcastic: "Alt nimic nu mai ai sa-mi poruncesti? [.[. spune-mi dumneata cum sa mai traiesc!". Je vous aime et vous adore: que pretendez-vous encore? (Te iubesc si te ador: ce altceva mai pretinzi?)."Mai bine ar fi sa mor"-. Veta sustine un monolog prin care se autocompatimeste. ca ea vrea cu tot dinadinsul sa mearga la "Iunion" ca "sa te curtezi cu amploiatul dumitale?".traiul al bun la somn!". se lamenteaza deplangandu-si soarta: "Fir-ar a dracului de viata si-afurisita! ca m-a facut mama fara noroc".. Dialogul se constituie intr-o cearta tipica dintre doi indragostiti: Chiriac ii reproseaza. "sa n-am parte de ochii mei. care este foarte incantat ca omul sau de incredere nu . care coase galoanele la mondirul de sergent in garda civica al lui Chiriac.

. In actul al II-lea. de un comic irezistibil.. decorul este acelasi ca in primul act. bonsoar!".. pardon.se culcase inca. Spiridon recunoaste pe "persoana cocoanii Zitii" si pleaca s-o anunte. cu giubenu-n cap". scuzati!.. da un tipat puternic. Veta se amuza intelegand. in sfarsit. incercand o senzatie de ireal. apoi racneste: "Angel radios!". care-i relata cu indignare lui Nae Ipingescu. Ingrozit peste masura. dar el isi continua entuziasmat tirada. semn ca era "cu ochii-n patru" si ca veghea la onoarea lui de familist.. Rica se miloge§ste disperat si ridicol sa-l scape. prin care ti reaminteste toate etapele care precedasera intalnirea din aceasta noapte. Glasul lui Jupan Dumitrache din curte ii ingrozeste pe amandoi. Rugandu-se fierbinte la Sfantul Andrei sa-l scape. micsoreaza lumina . scuzati. adica. se autoproclama comandantui grupului de atac si ies sa-l caute pe schele asezate pe langa casa. Veta isi da seama ca amorezul o confundase cu sora ei. Gasirea bastonului lui Rica in odaie declanseaza o adevarata isterie. Veta fredoneaza fericita un cantec. paiaria rupta.. Rica Venturiano rosteste un monolog patetic. scaunului ei. si in sfarsit aici. Veta. dupa zece seara.. dupa care se repede spre fereastra.] acum nu mai imi pasa macar sa intru si-n cremenal". Femeia striga dupa ajutor. "pe sub pat. tresare din cand in cand de spaima si tremura din toate incheieturile. insa tanarul o roaga sa fie "mizericordioasa" si ii declara ca este "nebun de amor". respectul. parul este infoiat. Ghiriac se repede la pusca. de ciment si de caramida.. peste tot". care se disculpa fata de Chiriac. pe sub masa... deoarece este inca "June"...". mai ales ca nici unul dintre ei nu inchisese ochii noaptea precedenta.. de Rica Venturiano. la numarul 9. mai ales ca-l vazuse si Ipingescu pe "mate-fripte [. Rica Venturiano se intoarce in camera pe aceeasi fereastra pe care fugise.. pardon. Venturiano exclama surescitat: "O. de ce dorea atat de mult Zita sa mearga la "lunion". promitandu-si reciproc sa nu se mai supere unul pe altul. apoi de Veta. este plin de var. Discursul este realizat prin procedeul intruziunii narative diferite: aceleasi fapte petrecute la "lunion" sunt povestite si receptate diferit mai intai de Jupan Dumitrache.. isi cere scuze confuz si este foarte incurcat: "Cocoana! considerand ca.. ce noapte furtunoasa!".] cu ochelarii pe nas. se izbeste cu capul de zid si spune penibil: "Pardon!.. sub pretext ca si pe motivul. in casa de pe strada Catilina. cade in genunchi. Veta se sperie Ingrozitor. incearca sa-l convinga pe Chiriac sa mearga la culcare. Cei doi se imbratiseaza si se saruta cu foc. Din descriere.. de parca s-ar fi intamplat o catastrofa: "S-a dus ambitul! [. scurt si sacadat. cand va vedea la fereastra ca se micsoreaza lampa. iubitoaresi grijulie.] Mi s-a necinstit onoarea de familist! [. El sustine un monolog plin de emotie si agitatie interioara. vreau sa zic. Dumitrache se vaicareste ridicol. siderat... Chiriac ii crede.. cand da navala "fierband" Jupan Dumitrache insotit de Ipingescu si cautand in toate partile. mareste lumina lampii cu gaz si Rica este complet naucit cand o vede.. El ii spune ca primise biletul ei si venise la intalnire asa cum ii scrisese. este noapte si pe masa arde o lampa cu gaz care lumineaza slab odaia. de nebunie. Ramasa singura. Zita.

insa tanarul o roaga sa fie "mizericordioasa" si ii declara ca este "nebun de amor". Femeia striga dupa ajutor.. dar el isi continua entuziasmat tirada. peste tot".. Veta se amuza intelegand.. apoi racneste: "Angei radios!". Rica Venturiano rosteste un monolog patetic. pardon.. isi cere scuze confuz si este foarte incurcat: "Cocoana! considerand ca.. prin care ii reaminteste toate etapele care precedasera intalnirea din aceasta noapte. adica. de nebunie. parul este infoiat. deoarece este inca "June". Spiridon recunoaste pe "persoana cocoanii Zitii" si pleaca s-o anunte.] cu ochelarii pe nas. Veta se sperie ingrozitor.... somandu-l: "Stai!". Discursul este realizat prin procedeul mtruziunii narative diferite: aceleasi fapte petrecute la "Iunion" sunt povestite si receptate diferit mai intai de Jupan Dumitrache. furisandu-se in odaie. dupa care se repede spre fereastra. il intampina Chiriac. respectul. dupa zece seara. "pe sub pat. Vrand sa fuga pe fereastra. vreau sa zic.. cu giubenu-n cap". cand va vedea la fereastra ca se micsoreaza lampa. in sfarsit. este plin de var. mai ales ca-l vazuse si Ipingescu pe "mate-fripte [. Gata sa-l prinda.. Chiriac il crede... pardon. deoarece schelele se-nfundau. El ii spune ca primise biletul ei si venise la intalnire asa cum ii scrisese. "cu pusca cu baioneta In mana. considerand ca este persecutat de destin.. Disperat. de Rica Venturiano. racnind: "Stai!". mareste lumina lampii cu gaz si Rica este complet naucit cand o vede. la numarul 9. Chiriac se repede la pusca. apoi de Veta. cade in genunchi. scurt si sacadat.. ce noapte furtunoasa!".. de ciment si de caramida. se autoproclama comandantul grupului de atac si ies sa-l caute pe schele asezate pe langa casa..] acum nu mai imi pasa macar sa intru si-n cremenal". tresare din cand in cand de spaima si tremura din toate incheieturile.] Mi s-a necinstit onoarea de familist! [. Ingrozit peste masura. El sustine un monolog plin de emotie si agitatie interioara. nu era nici o scara.. de un comic irezistibil. de parca s-ar fi intamplat o catastrofa: "S-a dus ambitul! [. Din descriere. Glasul lui Jupan Dumitrache din curte ii ingrozeste pe amandoi. sub pretext ca si pe motivul. Rica se milogeste disperat si ridicol sa-l scape. Rica Venturiano se intoarce in camera pe aceeasi fereastra pe care fugise.". in casa de pe strada Catilina.lampii si se pregateste de culcare. da un tipat puternic. inainteaza "In varful degetelor" pana in spatele [pagebreak] scaunului ei. ca de asalt". Dumitrache se vaicareste ridicol. bonsoar!".. cand da navala "fierband" Jupan Dumitrache insotit de Ipingescu si cautand in toate partile. Ipingescu il recunoaste pe Venturiano si . dar ti iese in fara Jupan Dumitrache cu sabia scoasa. Zita. Venturiano exclama surescitat: "O.. incercand o senzatie de ireal. Rugandu-se fierbinte la Sfantul Andrei sa-l scape. scuzati!. siderat. pe sub masa.. se izbeste cu capul de zid si spune penibil: "Pardon!. Rica Venturiano intra tiptil. care se discidpa fata de Chiriac.. care-i relata cu indignare lui Nae Ipingescu. se repede la usa din dreapta. si in sfarsit aici. de ce dorea atat de mult Zita sa mearga la "Iunion". palaria rupta. Gasirea bastonului lui Rica in odaie declanseaza o adevarata isterie. Veta isi da seama ca amorezul o confundase cu sora ei. scuzafi..

familia este baza societatii". n-o stii dumneata?". "Rezon!". Piesa se incheie prin replica lui Ipingescu. Jupan Dumitrache rasufla usurat. familia e patria cea mica. Chiriac il ia de-o parte pe Jupan Dumitrache si-i desluseste incurcatura.. dar Chiriac il calmeaza si de data aceasta: "Asi ado-ncoa. apoi ii reproseaza faptul ca era sa-si rupa gatul alergand pe schele dupa tnchipuirile lui si se infioreaza gandindu-se cu groaza: "daca faceam si moarte de om?". Lucrurile par sa se linisteasca.se manifesta in alt mediu social. Veta ii relateaza cum tanarul s-a indragostit de Zita la "Iunion". Chiriac .ramane perplex: "Nu ma nebuni. bagand mana in buzunar ca sa-i dea o tigara lui Ipingescu. o mustra ca un parinte pe Zita. cum si-au trimis bilete de amor si cum junele a incurcat casele. ca si in cealalta comedie. jupane. e patriot!". de un comic irezistibil prin ridicolul afirmatiei: "Ori toti sa muriti.] e d-ai nostri. dar la onoarea de familist sa tii". Rica este singurul care constientizeaza cauza incurcaturilor produse. si-aduce aminte ca gasise "pe pernele patului dumneaei" o legatura de gat. Jupan Dumitrache. Dumitrache isi da seama ca "mesterul Dinca binagiul (antreprenor de constructii) mi-a facut-o: a tencuit zidul de la poarta si mi-a batut numarul 6 de-a-ndoaselea". Jupan Dumitrache se linisteste meditand filozofic: "Uite asa se orbeste omul la necaz!". onorabile! Dumneata esti?". toata lumea se pregateste sa mearga la culcare. afirmand ca vina este "a tablitii de la poarta". dupa ce se fac prezentarile. Zita ii scrisese ca sta in casa de la numarul 9. "imi vine sa intru la banuieli rele". Revenindu-si din sperietura. final tipic pentru comediile lui Caragiale. prietenul cel . Jupan Dumitrache este cucerit de inteligenta junelui. vox dei". si ceasul al bun sa-l dea Pronia". Dumirindu-se. Rica declama cu emfaza: "box populi. a gresit si-a venit aici". ca un jurnalist.. "am vazut la poarta numarul 9 si am intrat". Luandu-l la o parte pe Chiriac. Dumitrache e incantat si. forma stalcita a dictonului latin "Vox populi. apoi se mira cand afia ca tanarul este "ai care scrie la «Vocea Patriotului Nationale»". Se ingrijoreaza din nou pentru onoarea de familist. Venturiano reactioneaza demagogic. Venturiano isi ia avant si rosteste o cugetare proprie. iar pe tanar il sfatuieste confidential: "Toate ca toate.Dumitrache. box dei". Dumitrache este incantat ca "musiu Rica si cu Zita compatimesc impreuna" si-i binecuvanteaza: "Ei! sa va fie de bine. "ale tineretii valuri". precum patria e familia cea mare. cand. asa cum in comedia "O scrisoare pierduta" Ghita Pristanda aproba ridicol. In fata unui auditoriu plin de uimire admirativa. nu ca un logodnic: "Da. cel care tradeaza "onoarea de familist" este omul de incredere. Se creeaza o invalmaseala de nedescris. asta-i legatura mea. Triunghiul conjugal din aceasta piesa . deodata. dar. Veta. il trateaza cu stima pe tanarul care scrie "despre ciocoi ca mananca sudoarea poporului suveran". aplauda si exclama entuziasmat: "Asta e bun de dipotat". dar Ipingescu explica strigand ca tanarul este "cetatean onorabil. dupa cum ii dezvaluie Ipingescu. ori toti sa scapam!". care inseamna "Glasul poporului este glasul lur Dumnezeu". [. "Curat constitutional!" si cu veselia de care sunt cuprinse toate personajele. "si-n loc sa mearga la ea acasa.

"moftangiul". Inca din prima scena a piesei. acelasi "coategoale". Zita. incat "mai ca-mi venea sa-l carpesc. Printr-un comic de caracter realizat magistral. ma musiu". "mate-fripte" se luase dupa ei. sa ma pui in public cu un coategoale nu vine bine". fiecare dintre ele avand o trasatura dominanta de caracter. deoarece "am ambit. cat si in cea conjugala. apoi il urmarise pana aproape de casa. intrucat avea "ambit" si in plan social si nu voia sa se compromita in public "cu un bagabont ca ala. Dumitrache este foarte ingrijorat. care nu sunt neaparat si cele oficiale: "(Rica e cu Zita. Cealalta dimensiune a vanitatii." pentru un negustor. apoi sa-l "umfle" si sa-i dea doua palme. ceea ce denota o infatuare prosteasca: "Cum . eu de! negustor. Caragiale evidentiaza trasaturile care compun un personaj ridicol si caraghios. Furia care-l cuprinsese era atat de puternica. El are un statut social onorabil de care se simte foarte mandru.Caragiale este Jupan Dumitrache Titirca. totul revine la normal. Jupan Dumitrache suie cu Ipingescu) " O particularitate aparte a comediilor lui Caragiale este simetria. Mache Razachescu zis Cracanel ("D'ale carnavalului") si Zaharia Trahanache ("O scrisoare pierduta"). fara sa se schimbe absolut nimic din starea de lucruri initiala. In seara precedents. fiind "cherestigiu" (persoana care produce sau vinde cherestea) si "capitan in garda civica". domnule. izvorata din vanitatea si orgoliul ce se manifesta atat in dimensiunea sociala.Ibraileanu). dupa zbuciumul personajelor si conflictele ce par de nerezolvat.. fara sa se petreaca nici o modificare a starilor de fapt sau vreo rezolvare a problemelor care au constituit subiectul comediei.mai apropiat al celui incornorat. Caracterizarea personajelor Personajele sunt tipologii umane si fac "concurenta starii-civile" (G. dar mi-era rusine de lume. un bagabont de amploiat" arunca priviri galese cocoanelor. Jupan Dumitrache are "ambitul" de a nu-i fi inselata "onoarea de familist" si "ambitul" de a nu se face de ras in fata lumii. se abtinuse sa-i zica "Ce poftesti.. mentionat de Caragiale in didascalii. Veta si cu sora acesteia. iar comportarea "bagabontului" lovise puternic orgoliul sau conjugal. este tot o manifestare a vanitatii si accentueaza parerea foarte buna pe care Dumitrache o are despre sine. a observat ca "un ala. Personajul principal al comediei "O noapte furtunoasa" de I. prin faptul ca Dumitrache nu putuse reactiona asa cum ar fi vrut. Dupa agitatia care atinge adesea apogeul. mergand din nou la "Iunion". poreclit Inima-Rea.. Vanitatea conjugala reiese din episodul petrecut la gradina "Iunion". nu face. este evidenta gelozia sotului. unde se dusese cu sotia sa.. ilustrand asadar un tip anume.L. alaturi de Iancu Pampon. adica finalul recompune momentul de la inceputul piesei. Pe cand se uitau la comedii. cand e vorba la o adica de onoarea mea de familist". cea sociala. Dramaturgul reface in didascaliile din final cuplurile piesei. Jupan Dumitrache intruchipeaza in dramaturgia lui Caragiale tipul incornoratului. [pagebreak] Ca barbat casatorit si ca cetacean onorabil. Gestul de a-si mangaia favoritii. Chiriac cu Veta. reiese din acelasi episod.

Pe de alta parte. deoarece el nu se gandeste nici un moment ca "bagabontul" ar putea s-o placa pe Zita iar nu pe nevasta-sa. care se lauda cu ce ar fi facut el daca ar fi reusit sa puna mana pe "bagabont". etichetandu-l cu o ploaie de invective: "coate-goale". convins ca "tine la onoarea mea de familist": "De! cand lipsesc eu de-acasa. numai pentru ca il suspecteaza ca ar atenta la onoarea lui de familist. Acelasi gest ilustreaza totodatl lasitatea si ingamfarea personajului. poate sa ajunga si ministru. cumnata lui. Comicul de limbaj atesta prostia si incultura lui Jupan Dumitrache. fiind convins ca este omul lui de incredere. rusinoasa". meditand ridicol "Uite asa se orbeste omul la necaz!" Relatia lui Jupan Dumitrache cu celelalte personaje este o alta modalitate de caracterizare. "imi vine sa intru la banuieli rele". asa cum se specifica "in parantezele de autor ~ "(incantat). ca totdeauna. [. Vanitos si cu un amor-propriu iesit din comun.. Spiridon il caracterizeaza direct. iar parerea despre ea nu este personalizata -"Stii cum e Veta mea. a sfeclit-o. se poarta parinteste. (cu respect amestecat cu sfiala). Jupan Dumitrache este in aceeasi masura credul si naiv. reflectat in porecla personajului. a carei infatisare este total lipsita de farmec. cine sa-mi pazeasca onoarea? Chiriac saracul! N-am ce zice! onorabil baiat!". el fiind preocupat mai ales de "onoarea de familist". Cu Zita. pe care se bizuie neconditionat..ca trebuie sa fi fost schimbat la fata.. (rapit)"-: "Asta e bun de dipotat. Desi acesta il dezonoreaza. a carui .. asta-i legatura mea. fiind amantul nevestei sale. amantul nevestei sale." Relatia lui Dumitrache cu Veta este destul de palida. ii incredinteaza "onoarea de familist".. cand este entuziasmat. "Ambitul" onoarei de familist este incredintat total lui Chiriac.m-a vazut.. intelege "ale tineretii valuri" si isi da consimtamantul in mariajul cu tanarul "amploiat". pe care-l trateaza cu asprime si agresivitate de stapan. "mate-fripte".. Jupan Dumitrache se linisteste. pentru ca el sa stea linistit cu Veta. "pana la doua dupa douaspce. . Pe Rica Venturiano il dispretuieste profund la inceput. Conucul de situatie consta tocmai in faptul ca Dumitrache este opac chiar la cele mai vizibile dovezi de adulter. ca in finalul piesei cand se ingrijoreaza din nou pentru onoarea de familist. prost si credul. n-o stii dumneata?". Dumitrache il apreciaza ca ziarist.] Cum combate el.. Dumitrache este primitiv si artagos mai ales cu Spiridon. Dumitrache. "moftangiul". Prostia jupanului reiese si din faptul ca nu banuieste nici un moment de ce Chiriac vrea sa stie sigur dacasi va face rondul complet. jupane.". cum sunt eu cand ma necajesc (isi mangaie favoritele) .. "bagabontul". Teama obsesiva de a nu fi inselat li diminueaza spiritul de observatie si-l face ridicol prin suspiciunile cu totul deplasate.cum m-a vazut. considerand ca este "afurisit" si ca nu degeaba "1-a botezat cine l-a botezat «Titirca inima-Rea»". Se manifesta aici un alt procedeu artistic de caracterizare tipic pentru dramaturgia lui Caragiale si anume comicul de nume. dar Chiriac il calmeaza si de data aceasta: "As! ado-ncoa. "scartascarta pe hartie". Relatia cu Chiriac este cu totul speciala.". atingand apogeul in ultima scena a piesei.

fiind din aceeasi lume de mahala cu Didina Mazu si Mita Baston. cumnatu-sau o ajutase sa "dezvorteze".. cu vorbirea populara: "N-o mai maltrata. cat si de catre alte personaje. de cele mai multe ori deformate. de nimini nu depand [. Principalul procedeu de a evidentia incultura Zitei este comicul de limbaj. este cel mai utilizat: "Ce poftesti.. Este o tanara dezghetata. mai cinstita.. modista si invatata si trei ani la pasion". Mandru de apartenenta sa la un mediu social onorabil prin statutul de negustor. deoarece ea nu mai putuse suporta. Ea se inscrie in galeria personajelor feminine din comediile lui Caragiale. tinand la onoarea lui de familist. ii plac spectacolele de re vista" si-si doreste o viata sociala intensa. intrucat Dumitrache banuieste ca i "s-a dus ambitul" si i "s-a necinstit onoarea de familist". Zita isi ia o figura de mironosita. Zita retine frantuzismele dupa ureche si deprinde gesturi si atitudini "la moda" din mahalaua unde traieste: "Ce. care. Zita este mai aproape de personajele feminine din comedia "D'ale carnavalului". Cucerit de farmecul Zitei. alaturi de Zoe. Cand toate neintelegerile se clarifica. domnule. dar mai romantica. el amesteca in mod ridicol neologismele. mai naiva. Rica Venturiano nimereste din greseala In casa Vetei. presara frantuzisme in limbajul de mahala. E o fata inculta de pension" (L. Fusese casatorita cu Ghita Tircadau. macar cu o vorba buna". Zita se autocaracterizeaza. Zita este "mahalagioaica de totdeauna. al caror sens nu-l cunoaste. mai proasta. pe care n-o recunoaste in intuneric. gandesti? Merg numai asa de un caprit. declanseaza comicul de situatie care constituie si subiectul comediei. domnule.idee fixa naste un adevarat tic verbal: "Eu am ambit. mai ales ca scapase de "pastramagiu": "juna sunt. ma musiu?". Zita se bucura de un portret conturat atat prin autocaracterizare. Ce adica toti cati merg acolo inteleg ceva. care o tratase "cu insulte si cu bataie" si. numai ca.] eu sunt o persoana delicata". de altfel.". spre deosebire de aceasta. de indragostita timida si rusinoasa si consimte "sa compatimeasca impreuna" cu tanarul amorez numai daca are binecuvantarea lui Jupan Dumitrache. fapt ce starneste o agitatie de nedescris. cu pretentii de mondenitate. cand e vorba la o adica de onoarea mea de familist.Predescu). in care amestecul de cuvinte si expresii de mahala se imbina ridicol cu franfuzisme sau neologisme.. Dorinta Zitei de a parea o tanara educate si sensibila este cu totul invinsa de [pagebreak] . intruchipeaza tipul mahalagioaicei cochete si este sora cu Veta si cumnata cu Jupan Dumitrache. mai mult brutal decat vigilent". de ce sa nu mergem si noi?" Zita provoaca toata agitatia si incurcaturile piesei. Cu educatie si cultura superficiala. de un pamplezir. considerand-o "fata frumoasa. citeste romanele la moda. pentru comediile alea mergem noi? Mergem sa mai vedem si noi lumea. Zita este personaj secundar. George Calinescu a vazut in Jupan Dumitrache "un mahalagiu fioros de moral. crede ca este o tanara plina de calitati care-i confera dreptul la fericire. Alteori. propriu-zis credul.

este sotia lui Jupan Dumitrache Titirca si amanta lui Chiriac.. culminand cu afirmatia: "mitocanul scosese sicul (vergea de fier ascutita) de la baston pentru ca sa ma sinucida. pe care femeia il foloseste mai ales atunci cand este furioasa: "Fir-ar a dracului de viata s-afurisita! ca m-a facut mama fara noroc!". cei doi se imbratiseaza. Nu ti-e mila tie de mine?". chinurile prin care trecuse in seara petrecuta la "Iunion". ca Zita". marginita. deoarece Chiriac. Comicul de situatie se manifesta aici in mod evident. [. omoara-ma intai pe mine! (se lupta din putere. dupa despartirea de "mitocanul" de Tircadau. Invectivele cu care il eticheteaza pe Tircadau -"mitocanul".. de mahala: "sa n-am parte de ochii mei. cealalta vioaie. isi cer iertare reciproc. printr-un monolog. care argumenteaza incultura Zitei: "Ei! tato. mai ales ca atunci cand plecasera ei de acasa Chiriac se apucase sa-si curete pusca si exista pericolul ca aceasta sa se descarce. "pricopsitul". Rica Venturiano. Rica e cu Zita... Veta este indurerata.".) Chiriac!. Jupan Dumilrache suie cu Ipingescu)". eu ma due.se imbina cu expresii si cuvinte frantuzesti stalcite sau romanizate -"ambetata". Vetati relateaza lui Chiriac. dar devine disperata" si capata brusc energie atunci cand se lupta cu el ca sa-l impiedice sa se sinucida: "Daca vrei sa te omori. deoarece. sa nu mai apuc macar o zi fericita cu tine . care nu sunt neaparat si cele conjugale: "(Toti se dispun a se retrage. "mizerabilul". In finalul comediei. trasaturi cu totul nepotrivite pentru o amanta infocata. semne rau prevestitoare. jupane. "bonsoar-bonsoar". ma stii ca consimt la onoarea dumitale de familist!. dar. "pastramagiul". stii ca esti curioasa!" Zita are un destin fericit."... "sansfaso"-. singurul personaj care nu genereaza un comic spontan si transparent. i se implineste speranta de a gasi un barbat de onoare si se casatoreste cu tanarul "amploiat". parol.] Doamne! tato. Caragiale fixeaza in didascalii cuplurile amoroase. Marturisirea femeii l-a "(biruit cu desdvarsire)" pe amant. Veta este personaj secundar. Veta si Zita reprezinta tipul mahalagioaicei in doua ipostaze diferite: prima fiind stearsa. sa n-am parte de viata ta. isi insala sotul fara nici un fel de sentiment de vinovatie sau de mustrare de constiinta. trista si absenta atunci cand este certata cu amantul. bonsoar. "Veta nu numai ca nu e ridicola. isi fac declaratii amoroase. Nevasta este stearsasi penibila in rolul de amanta si. limitata. ea apeleaza la juraminte patetice. ea staneste rasul spectatorului mai ales dupa ce s-a terminat piesa. poate. fiind de varsta matura si avand o infatisare placida. energica si plina de viata. "strangand pe Veta cu putere" li raspunde convingator sotului ingrijorat: "Lasa.. dar nu e nici comica macar.limbajul de mahala. apoi raman incremeniti cand il aud pe Dumitrache strigand la Chiriac sa fie "cu ochii-n patru". Ckiriac cu Veta. intruchipeaza adulterina de mahala. Veta este o componenta a triunghiului conjugal. Tipica pentru exprimarea tinerei este fraza combinata cu frantuzisme si mahalagisme. asa cum afirma Ibraileanu. apoi i se batuse ochiul drept. In .. Veta este. deoarece dimineata rasturnase candela. Ca sa-l convinga. Superstitioasa. intr-un limbaj propriu.na! ce mai vrei?". alevoa. de tata.

ce sa mai stam sa mai vorbim. vreau sa zic. reduse la cateva elemente reprezentative. dar cand acesta nu mai constituie un pericol pentru "onoarea de familist". Semidoct. "arhivar la o judecatorie de ocol.. un "coate-goale" si "mate-fripte". Rica se pierde cu firea si devine incoerent. Rica Venturiano infatiseaza tipul cuceritorului. Mahalaua pe care a satirizat-o Caragiale e o categorie psihologica". pardon. al mentalitatii locuitorilor. Zaharia Trahanache. adica.. conturat prin ochii lui Jupan Dumitrache. pe care o satirizeaza Caragiale.invata legile. Dumitrache este "incantat". devenita. completand astfel galeria personajelor masculine care intruchipeaza primul-amorez in dramaturgia lui I. da! sunt nebun. Rica este inspaimantat atat de incurcatura produsa. adica ochelari. alaturi de Ghita Pristanda. care ii daduse intalnire la ea acasa. poet liric. Autorul li compune lui Rica Venturiano un statut social complex..... scuzati. il priveste "cu respect amestecat cu sfiala" si-l considera "bun de dipotat" sau de ministru.... milogindu-se de Veta sa-l ccape.. pe care n-o recunoaste in intuneric .. precum si tipul politicianului demagog. arhivar la judecatoria de pace circumscriptia de galben.dramaturgia lui Caragiale lumea de la periferia Capitalei este ilustrata mai mult din punct de vedere psihologic.. Rica Venturiano se indragostise de Zita. tanarul este considerat un "bagabont de amploiat". Caracterizat direct de catre acest personaj al comediei prin expresii de mahala.] de cand te-am vazut intaiasi data pentru prima oara mi-am pierdut uzul ratiunii..si redactor la «Vocea Patriotului Nationale»..".. de altfel. colaboratore la ziarul «Vocea Patriotului Nationale».". pardon. ii revine aplombul. Farfuridi sau Branzovenescu din comedia de moravuri politice "O scrisoare pierduta". se compune din trasaturi tipice profesiei de functionar. Cand se dumireste asupra confuziei. dar din greseala. cu giubenul in cap si cu basmaua iac-asa scoasa". El msuti se prezinta cu mandrie cocoanei Veta: "Rica Venturiano. . In comedia "O noapte furtunoasa". La "Iunion". deoarece el reprezinta atat tipul de functionar. publicist si studinte in drept". Nae Ipingescu este un admirator entuziast al tanarului ziarist.si-i face acesteia o declaratie de dragoste inflacarata. De spaima. al aventurierului. asa cum remarca si dramaturgul in didascalii. iar odata salvat.".avand si ochelari .. celebra prin comicul de limbaj: "Angel radios! [. student la Academie . cat si de frica celor doi barbati care vegheau la "onoarea de familist" si care il cautau innebuniti sa-l omoare. amorezul nimereste in casa Vetei.. joben si plastron: "cu sticlele-n ochi. Portretul fizic. fiind asemanator cu Stefan Tipatescu din comedia "O scrisoare pierduta" si cu Nae Girimea din comedia "D'ale carnavalului". "prinzand limba".Caragiale. comicul de limbaj fiind remarcabil prin anacolut: "Madam! sa am pardon! scuzati! Cocoana! considerand ca. respectul.]. sub pretext ca si pe motivul. (cuputere) E d-ai nostri. student in drept si publicist".. Agamita Dandanache. "amploiat judiciar... idee exprimata de criticul literar Garabet Ibraileanu: "Mahalaua. nu e o categorie sociala [.L.. amorezul devine las si ingrozit peste masura. Rica Venturiano deformeaza dictonul .. avand trasaturi comune cu Nae Catavencu.

suntem sub regimul libertatii. Intocmai ca si Nae Catavencu. box dei! in loc de "vox populi.Caragiale se manifesta pregnant disocierea dintre esenta si aparenta.latinesc si reclama cu emfaza: "box populi. au ajuns adevarate simboluri ale mentalitatii unei intregi clase sociale din epoca noastra de prefacere" (Eugen Lovinescu). ori toti sa scapam". "Cetatene. dragostea si respectul pentru popor fiind de un comic irezistibil: "Ori toti sa muriti. amestecand ridicol un slil oficial cu unul familiar. Fanfaron si infatuat. Rica Venturiano este demagog. In toate comediile lui I. dramaturgul fiind "inzestrat cu o reala putere de observatie a contrastelor dintre forma si fond. si cu un mare talent de a da sub haina scenica o serie de tipuri. nu permite Constitutia". energica si expresiva. care prin unitatea lui sufleteasca. . Venturiano neaga importanta diferentelor sociale dintre el si Zita. el rosteste declamator fraze patriotarde (fals patriotism). egalitatii si fraternitatii: unul nu poate fi mai sus decat altul. vox dei!" ("vocea poporului este vocea lui Dumnezeu").L.