"O noapte furtunoasa

"
de I.L.Caragiale

Comedie in doua acte
Personajele:
Jupan Dumitrache Titirca Inima Rea-cherestegiu,capitan in garda civica. Nae Ipingescu-ipistat,amic politic. Chiriac-tejghetar,om de incredere al lui Dumitrache,sergent in garda. Spiridon-baiat de procopseala in casa lui Dumitrache. Rica Venturiano-arhivar la judecatoria de ocol,student in drept si publicist. Veta-consoarta lui Jupan Dumitrache. Zita-sora Vetei.

Actul I
SCENA I Scena incepe cu o discutie intre Jupan Dumitrache si Ipingescu despre "bagabonti", iar Dumitrache ii marturiseste lui Ipingescu ca si dupa el se tine un "bagabont".Totul a inceput de "lasata secului", cand Jupan Dumitrache, impreuna cu Veta(sotia sa)si Zita(cumnata), au mers la gradina la "Iunion". In timp ce ei se uitau la o comedie, un "bagabont" s-a asezat la masa vecina si s-a uitat la cucoane toata seara.Dupa ce au plecat, "bagabontul" i-a urmarit pana la Stabilament.Istoria s-a repetat si dupa o saptamana, cand cei trei se duc din nou la gradina la „Iunion” sa vada comediile lui Ionescu. Scena se incheie cu o caracterizare pe care Jupan Dumitrache i-o face lui Chiriac(omul lui de incredere). SCENA II Apare Chiriac,care il anunta pe Dumitrache ca trebuie facut un mandat de arestare pt fiul lui Tache(pantofarul de la Sf. Lefterie), deoarece nu popa Tache vrea „sa iasa maine la izircit” cu pretextul ca este bolnav si ca nea Ghita Tircadau nu este de gasit. Jupan Dumitrache descrie casnicia Zitei cu fostul ei sot(Ghita Tircadau) si cum i-a divortat.

Spiridon stinge repede tigara si o baga in buzunar.Inainte de plecare Zita ii aminteste Vetei ca a doua zi trebuie sa mearga la „Iunion”. Porneste sa iasa cand intra Chiriac. . Se intoarce Spiridon care-i spune Zitei ca nu l-a gasit pe admirator nicaieri . redactia ziarului recomandand poporului opera acestuia:”Republica si reactiunea ”sau ”Venitorele si Trecutul” din care este prezentata „prefatiunea”. Lectura ziarului a fost intrerupta de o cearta mare afara in strada. fapt ce face ca Zita sa planga.Zita ii povesteste Vetei cum i-a iesit Tircadau in drum si a insultat-o. Spiridon ii da cucoanei un bilet de la „persoana in chestiune”. care ramane o clipa la usa. dar aceasta nu vrea sa mearga. un june scriitor democrat. de nici atunci cand l-a gasit treaz nu a fost multumit si nici atunci cand acesta dormea.Ipingescu incepe cu o stire despre R. Veta merge incet la fereastra. se uita in curte si pe urma se intoarce ganditoare.Dupa ce Spiridon pleaca. in timp ce se intreaba ce are Dumitrache cu el. ramas singur isi aprinde o tigara.Veta ramane nemiscata.Chiriac pleaca si inchiriaza contotul si magazia. Vent. SCENA IV Jupanul Dumitrache se aseaza pe scaun si ii cere lui Ipingescu sa citeasca fragmente din ziarul adus de Spiridon. dupa care il trimire sa ceara cucoanei sabia si cintironul. SCENA V Spiridon. SCENA VI Intra Zita nervoasa intrebandu-l pe Spiridon daca si-a indeplinit misiunea pe care i-a dat-o. SCENA VIII Veta il trimite pe Spiridon sa-i duca mondirul lui Chiriac si pe urma il trimite sa se culce.Cei doi recunosc vocea Zitei si ies afara.Doar ca Veta nu prea era atenta la ce-i spunea Zita pe motiv ca e bolnava. SCENA VII Zita o roaga pe Veta sa-l lase pe Spiridon sa-i aduca ceva de acasa pentru ca acesta sa poata merge sa-i spuna admiratorului Zitei s-o astepte. care cuprindea si o poezie de dragoste.SCENA III Jupan Dumitrache il cearta pe Spiridon pentru ca a stat prea mult dupa ziar. Se aude zgomot.In timp ce Ispingescu citeste acest fragment.dar ca i-a dat biletul .Era un bilet de dragoste adresat Zitei. Dumitrache il intrerupe aprobandul sau interpretand uneori in mod gresit frazele care nu le intelegea.

Sunt intrerupti de Jupan Dumitrache. Rica sare pe geam. nervos. certandu-l ca l-a gasit dormind. Chiriac pleaca. iar doamna deschide albumul si da de portretul lui Chiriac.Acesta ia spanga de la pusca dar in urma luptei cu Veta si a juramintelor ei a renuntat. SCENA V . pentru ca el a primit un bilet in care aceasta i-a cerut sa se intalneasca la numarul noua pe strada Catilina si ca s-au cunoscut la “Iunion”.SCENA IX Chiriac ii multumeste Vetei pentru ca i-a cusut mondirul. dupa care il trimite dupa Chiriac. ii spune ca a inchis poarta si o intreaba daca mai are ceva de-i comandat. SCENA II Rica Venturiano incepe sa-i faca declaratii de dragoste. Dupa ce o saruta. o intreba pe Veta cine a fost in casa. care striga de afara la Chirita sa se culce si sa fie atent.Refuzul Vetei duce la o tentetiva de omor din partea lui Chiriac. iar Rica incepe sa-si ceara scuze. Zita. crezand ca e vreun hot.O intreaba daca merge maine seara la „Iunion” ca sa se curteze cu admiratorul ei. deschide lampa. Cand sa iasa. Acesta nu intelege comportamentul doamnei. se aude vocea lui Dumitrache in curte. dupa care o trimite la culcare in timp ce-i striga pe Chiriac si Spiridon. Fredoneaza tot mai incet prima strofa din “Portretul” de G. care dormea in camera lui. Veta ii cere sa plece repede ca sa nu fie prins de sotul ei. in timp ce cucoana striga dupa ajutoare. care refuza sa traiasca fara dragostea stapanei. Sion si se pregateste de culcare cand intra Rica Venturiano. dar Chiriac ii taie calea si o intreaba daca nu mai vrea sa fie intre ei ce a fost inainte. SCENA IV Dumitrache se razbuna pe Spiridon. sfatuit de doamna Veta. iar maine Chiriac trebuie sa se trezeasca la ora patru pentru a-l ridica pe Tache pantofarul de la Sfantul Lefterie. ACT UL II SCENA I Veta il trimite pe Chiriac la culcare pentru ca amandoi sunt obositi. aruncand departe spanga si luand pe Veta in brate.Veta incearca sa plece.Veta refuza sa se mai jure ca nu are nimic cu admiratorul pentru ca oricum nu va fi crezuta. Veta isi da seama ca este confundata cu sora ei. SCENA III Jupan Dumitrache.

Dumitrache ii spune si lui Chiriac ca a vazut “bagabontul” in casa si ca nu a avut pe unde iesi. Jupan Dumitrache ii cere scuze lui Rica. Apar Chiriac si Ipingescu. Dumitrache gaseste bastonul lui Rica. Spiridon isi face un plan pentru a-l scapa. care a descoperit ca de vina pentru acest incident e numarul sase de la poarta Vetei. dar nu reuseste. SCENA VI Veta incearca sa-i opreasca sa sara pe geam. pus invers. Rica ii ofera lui Spiridon trei sferturi de rubla daca il scapa.referat. dar il intampina Dumitrache cu sabia scoasa. Spiridon ii sugereaza sa iasa pe usa din dreapta. Apare Veta care le explica realtia dintre Rica si Zita iar Ipingescu ii spune lui Dumitrache ca Rica e cel care scrie in ”Vocea Patriotului Nationale”. Aud zgomote in gradina si ies amandoua in fuga pentru a vedea ce se intampla. dar el nu vrea. Intr-un final. dupa care ajunge inapoi in casa.ro/ cel mai complet site cu referate . s-a ascuns intr-un butoi cu “timent”. care-l inconjoara. SCENA IX Rica incearca sa iasa pe usa din dreapta. SCENA VII Intra Zita care intreaba ce s-a intamplat. Powered by http://www.Ipingescu vede fereastra care da pe schele si presupune ca pe acolo a iesit. Veta ii spune ca amorezatul ei a venit la ea si o acuza pentru toate problemele ei cu Dumitrache si Chiriac. Dumitrache ii casatoreste pe cei doi. SCENA VIII Rica a iesit pe geam. Toti trei o iau pe schele dupa bagabont.

Dezmintirea lor seara ma mahneste peste masura si nu ma pot mangaia decat a doua zi cu o nascocire si mai si". El foloseste cu maiestrie satira si sarcasmul. parade. "ridendo castigat mores" ("rasul indreapta moravurile"). "D-ale carnavalului". de aceea personajele lui traiesc in orice epoca prin vicii. o lume pe care Caragiale a iubit-o cu patima: "Ma innebunesc dupa evenimentele de senzatie. Tema. exclama surescitat: "O. [. De altfel. imposture. convins fiind ca "nimic nu arde mai rau pe ticalosi decat rasul". idee pe care o afirma el insusi.O noapte furtunoasa de Ion Luca Caragiale (autor canonic) comedie Ion Luca Caragiale (1852 .. Piesa a fost publicata in revista "Convorbiri literare" in 1879 si inclusa in volumul de "Teatru" din 1889. crime.] Imi trebuiesc dimineata cum deschid ochii stiri palpitante. Comedia lui Caragiale "O noapte furtunoasa sau NumaruI 9" sintetizeaza evenimentele tensionate. zbuciumate petrecute intro singura noapte in casa lui Jupan Dumitrache. "O noapte furtunoasa" este o comedie a moravurilor de mahala. Semnificatia titlului.atesta un spirit de observatie necrutator pentru cunoasterea firii umane.. dramaturg si prozator. accidente. ridicol si prostie.. iar Tudor Vianu considera ca formula artistica a lui Caragiale este "realismul tipic". unor tipologii unice in literatura romana. comicul de nume."O scrisoare pierduta". spaime. S-au tras focuri de arma. scandaluri. vesele sau funebre. agitatie peste masura pentru ca nu cumva sa se atenteze la "onoarea de famiiist" a stapanului casei. Principalul mijloc artistic de realizare a acestei comedii este comicul de situatie. daca nu adevarate. alaturi de care se manifesta si comicul de limbaj. "O noapte furtunoasa" si "Conu Leonida fafa cu reactiunea" .. cu nelipsitul triunghi conjugal. Caragiale a avut intentia de a contribui la indreptarea moravurilor sociale. Garabet Ibraileanu afirma ca dramaturgul face "concurenta starii civile". pe scena Teatrului National din Bucuresti. au fost urmariri.. Intrucat Caragiale a dat viata unor tipuri umane memorabile. fiind adeptul cugetarii clasice. cel care provoaca toata incurcatura. un scriitor realist si moralizator. situata la periferia Bucurestiului. comicul de caracter si comicul de intentie. in cadrul cenaclului "Junimea" in ziua de 12 noiembrie 1878 si a avut premiera la 18 ianuarie 1879. sinucideri.1912).. ilustrand aspecte sociale si psihologice specifice locuitorilor de la periferia Capitalei. cu scandaluri si "ambituri" de familisti. care avea "ambitul" de a nu fi inselat de nevasta. pentru a ilustra moravurile societatii romanesti si a contura personaje dominate de o tara (defect) morala reprezentativa pentru tipul si caracterul uman. un exceptional creator de oameni si de viata. Rica Venturiano. ce . a fost un observator lucid si ironic al societatii romanesti din vremea lui. Comedia "O noapte furtunoasa" de Ion Luca Caragiale a fost citita la Iasi. macar. altfel. dupa ce reuseste cu chiu cu vai sa scape de urmaritorii dezlantuiti. Comediile sale .

poreclit "Titirca Inima-Rea". ceea ce-l face pe Dumitrache sa fiarba si acum de manie: "papugiul [. Episodul este realizat prin procedeul intruziiinii narative. cu giubenul (joben -paiarie inalta si tare) in cap si cu basmaua iac-asa scoasa".] dupa noi. la masa de alaturi. mai ales ca Veta era atat de rusinoasa. [. atunci cand mersese impreuna cu nevasta lui. Asadar. reiesit din confuziile provocate de numarul 6 la care se afla casa lui Dumitrache si pe care mesterul care a tencuit zidul de la poarta l-a batut invers.. fiind precizata de catre autor. Jupan Dumitrache Titirca Inima-Rea. asadar. "cherestigiu" (persoana care produce sau vinde cherestea) si "capitan in garda civica".] moftangiul dupanoi. ilustreaza un comic de situatie. ii relateaza lui Nae Ipingescu. un "bagabont de amploiat" (funcfionar) se asezase la o masa de alaturi.. viata mahalalelor din capitala. Dumitrache ii povesteste lui Nae cum.. domnule.. Structura comediei. "in Bucuresti. scena de la Iunion fiind inserata prin flash-back. Enervat peste masura. prin flash-back.. "ipistat" (epistat -persoana cu cel mai mic grad de ofiter de politie) si "amic politic" cu el. cand e vorba la o adica de onoarea mea de famiiist. Individul ii urmarise apoi pe drumul spre casa..". Peste o saptamana. pentru ca sa nu se simta jignite sau speriate. Constructia subiectului Actiunea actului I se petrece intr-o "odaie de mahala". Jupan Dumitrache il trimisese . Piesa este alcatuita din doua acte. nene. reprezentata de familia lui Jupan Dumitrache Titirca. Relatiile temporale sunt complexe. Personajele piesei.. [. care este "cherestegiu si capitan in garda civica". dar fiind un negustor onorabil nu se putea face de ras in public. cat si perspectiva discontinue. Vanitatea de a nu fi inselat de nevasta constituie principalul reper conjugal: "Eu am ambit. decorul fiind alcatuit din mobila de lemn si paie. Zita. Perspectiva spatiala este reala si deschisa. punandu-si mintea cu un "coate-goale" care mai avea si ochelarii pe nas. Subiectul piesei reflecta. cu spatele spre "comedii" si se uita "lung si galis la cucoane". pe "bagabontul. si cu sora acesteia. timpul este discontinuu la inceputul piesei. o intamplare petrecuta in urma cu doua saptamani. manifestandu-se in aceasta comedie atat perspectiva cronologica.] mate-fripte dupa noi". Subtitlul "Numarul 9". la Dumitrache". fiecare dintre ele avand cate noua scene. la gradina la "Iunion" ca sa se distreze la "comediile alea de le joaca Ionescu". care se ia dupa ei pana acasa. Nu spusese nimic "damelor". adica in ordinea deruiarii evenimentelor. Dumitrache povestind cu indignare "istoria" cu "bagabontul". imbracat in haine de capitan de garda. la insistence Zitei. in care se remarca alternanta temporala a intamplarilor.. un "scarta-scarta pe hartie" care "umbla dupa nevestele oamenilor ca sa le faca cu ochiul" si "sa le sparga casele". numite de catre autor "persoane".noapte furtunoasa!". s-au dus din nou la "Iunion" si Dumitrache il vede din nou. devenind numarul 9. Dumitrache ar fi vrut sa-i dea cateva palme. Veta. cu sticlele-n ochi. sunt mentionate cu numele si statutul social pe care il are fiecare. iar la vedere sta rezemata de fereastra "o pusca de gardist cu spanga (baioneta) atarnata langa ea".

"am ambit. Ipingescu impreuna cu Dumitrache comenteaza evenimentele politice din gazeta "Vocea Patriotului Nationale". caruia i se potriveste perfect porecla de "Titirca Inima-Rea". in postul de tejghetar (persoana care sta la tejghea ca vanzator sau casier) si. Nae Ipingescu i aproba cu interes. Monologul rostit de Spiridon argumenteaza rautatea jupanului. care era de rond in noaptea aceea. iar in seara trecuta cand il gasise dormind. "a tratat-o cu insulte si cu bataie". atitudine exprimata printr-un tic verbal: "Rezon!". sergent in garda civica. Dar nu se facea. La rugamintea stapanului. fostul sot al Zitei. [pagebreak] actiunea urmand ordinea derularii acestora. un June scriitor democrat". pentru ca era un negustor onorabil. sora cu Veta. iar impreuna cu "Sfanta Constitutiune" si "masa poporului" provoaca o ridicola interpretare political "sa nu mai manance nimeni din sudoarea bunioara a unuia ca mine si ca dumneata.. groaza de a nu fi inselat de nevasta este o idee fixa. ma musiu?". Chiriac promite sa vegheze ca nimeni sa nu atenteze la pudoarea nevestei lui: "Lasa. era omul de incredere si tinea la fel de mult ca si jupanul la onoarea de familist a acestuia. Tircadau.. De altfel.. Timpul de desfasurare a evenimentelor devine cronologic. "ca omul cu daraveri". obsesiv. "Ambiful" social al lui Dumitrache il impiedicase sa reactioneze in public si sa-l intrebe agresiv: "Ce poftesti. apartinand unui celebru si apreciat colaborator al ziarului. Nae citeste greoi si fara intonafie articolul "Republica si Reactiunea sau Venitorele si Trecutul". adica "a lipsi". va controla toate posturile si nu se va intoarce acasa mai devreme de ora "doua dupa douaspce".. ca de obicei. de data aceasta fiind vorba despre casatoria esuata a Zitei. totodata. era o tanara frumoasa si invatase "trei ani la pasion".". pe deasupra. asa ca era pacat "sa-si manance tineretele cu un ala. ori sa-l "umfle" de sa-i sara "ochilarii din ochi si giubenul din cap". El reproduce dialogul (dialog in monolog) purtat cu stapanul care-l gasise treaz atunci cand se intorsese de la Iunion cu cocoanele s-l certase ca nu se culcase inca. Frantuzismul "a manca". ma stii ca consimt la onoarea dumitale de familist". Chiriac se asigura ca jupanul... Pe tot parcursul relatarii lui Jupan Dumitrache. adica sa saza numai poporul la masa.Ven. care suntem din popor. care. tiu cand e vorba la o adica la onoarea mea de familist". Comicul de limbaj si de caracter reies din dialogul celor doua personaje care comenteaza afirmatiile politice din articol. Chiriac. domnule. ca el e stapan" (Ipingescu). era un betiv notoriu si femeia "dezvortase" de el pentru ca "nu mai putea trai cu mitocanul.. ii da dreptate si este de acord cu toate afirmatiile. pe care Dumitrache o repeta tot timpul.". . este confundat cu "a manca". sa ma pui in poblic cu un coate-goale nu vine bine.".. "R. Dumitrache evoca prin flash-back o alta scena petrecuta in trecut.pe Chiriac dupa "bagabont". de aceea Veta ramanea in grija lui atunci cand stapanul trebuia sa plece cu treburi negustoresti. trasese de par si-l acuzase ca tl "trage . eu del negustor. angajat cu simbrie la Jupan Dumitrache. jupane.. comersant respectat si "mi-era rusine de lume. dar acesta disparuse fara urma. Zita.

care coase galoanele la mondirul de sergent in garda civica al lui Chiriac. pe care ea il citeste cu glas tare. Cu ochii in lacrimi. decat in juramantul meu". Veta se jura inca o data. Je vous aime et vous adore: que pretendez-vous encore? (Te iubesc si te ador: ce altceva mai pretinzi?). se lamenteaza deplangandu-si soarta: "Fir-ar a dracului de viata si-afurisita! ca m-a facut mama fara noroc". mi-am pierdut uzul ratiunii. nu vazuse si nu intelesese nimic din respectivele Comedii. si refuza cu tarie sa mai mearga vreodata la "Iunion". Comicul de limbaj si ridicolul autorului biletului au facut celebra aceasta declaratie de drag"oste: "Angel radios! de cand te-am vazut intaiasi data pentru prima oara. Chiriac se comporta cu Veta ca sluga cu stapanul.] Te iubesc la nemurire. In mod ostentativ.] nu-mi esti stapana?.. timp in care se aude glasul lui Jupan Dumitrache. Veta este indignata si se simte jignita de banuielile lui dezonorante si nu mai vrea sa se jure pentru ca el crede mai degraba "in prostiile si in banuielile lui barbatu-meu. se repede asupra lui Spiridon cu o cascada de intrebari: "Ei! l-ai gasit? i-ai vorbit? i-ai dat? i-ai spus?". Scena si actul se termina cu o imbratisare patetica si cu juraminte reciproce de credinta.. Inima-mi palpita de amoare. barbatul se smuceste lamentandu-se: "Daca nu mai este nimic intre noi.. Veta este disperata sa-i smulga spanga. Veta devie patetica .traiul al bun la somn!". dar toata seara se gandise numai la el. Zita insista ca Spiridon sa se duca imediat pe maidan.[. plangandu-si nefericirea: "A! de ce mai da Dumnezeu omului fericire. daca e sa i-o ia inapoi!? De ce nu moare omul cand e forfeit!?"."Mai bine ar fi sa mor"-.. este trista si nu este atenta la ceea ce povestea Zita despre incidentul pe care-l avusese in strada "cu mitocanul. foarte agitata. nu auzise. Intreaga relatare a femeii privind sentimentele si zbuciumul interior pe care le simtise in serile petrecute la "Iunion" se realizeaza prin procedeul intruziunii narative. Chiriac recurge la un gest patetic.. cu simbrie?". ca ea vrea cu tot dinadinsul sa mearga la "Iunion" ca "sa te curtezi cu amploiatul dumitale?". Impresionata. fiind sigura ca "persoana" asteapta inca acolo. spune-mi dumneata cum sa mai traiesc!". nu sunt sluga in casa dumitale. Veta sustine un monolog prin care se autocompatimeste.. Veta. dar baiatul pretinde sa fie trimis de unul dintre stapani..]".. sa n-am parte de viata ta. desi Zita insista cu patos. cu pricopsitul de Tircadau". gelos. Dialogul dintre Veta si Spiridon releva faptul ca baiatui era la curent cu legatura amoroasa a femeii cu Chiriac si stia ca se certasera din cauza el era gelos si furios pe ea ca se dusese la "Iunion" cu barbatu-sau. care este foarte incantat ca omul sau de incredere nu . de sinceritate si de amor. ia spanga (baioneta) de la pusca si ameninta ca se sinucide. iar acesta ti da un bilet din partea "persoanei". Dialogul se constituie intr-o cearta tipica dintre doi indragostiti: Chiriac ii reproseaza. recunoscand ca se dusese la "Iunion" numai "de gura sorii-mi Zitii". "sa n-am parte de ochii mei. avand si un ton sarcastic: "Alt nimic nu mai ai sa-mi poruncesti? [.. [. adica se insereaza in derularea evenimentelor nararea altor intamplari. sa nu mai apuc macar o zi fericita cu tine". Zita..

de parca s-ar fi intamplat o catastrofa: "S-a dus ambitul! [.] Mi s-a necinstit onoarea de familist! [. scuzati. Veta se sperie Ingrozitor. care-i relata cu indignare lui Nae Ipingescu.. iubitoaresi grijulie. scuzati!.... respectul.. bonsoar!"....] cu ochelarii pe nas. mai ales ca nici unul dintre ei nu inchisese ochii noaptea precedenta. prin care ti reaminteste toate etapele care precedasera intalnirea din aceasta noapte. Veta fredoneaza fericita un cantec... "pe sub pat. Ramasa singura. sub pretext ca si pe motivul. deoarece este inca "June". pe sub masa. scurt si sacadat. de nebunie. El ii spune ca primise biletul ei si venise la intalnire asa cum ii scrisese.. Rica Venturiano rosteste un monolog patetic. de ce dorea atat de mult Zita sa mearga la "lunion". la numarul 9. Spiridon recunoaste pe "persoana cocoanii Zitii" si pleaca s-o anunte. Din descriere. semn ca era "cu ochii-n patru" si ca veghea la onoarea lui de familist. da un tipat puternic. paiaria rupta. este plin de var. cade in genunchi. dupa care se repede spre fereastra. incercand o senzatie de ireal. si in sfarsit aici.". in sfarsit. decorul este acelasi ca in primul act. Rica se miloge§ste disperat si ridicol sa-l scape. Gasirea bastonului lui Rica in odaie declanseaza o adevarata isterie. Rugandu-se fierbinte la Sfantul Andrei sa-l scape. in casa de pe strada Catilina.. siderat. pardon. El sustine un monolog plin de emotie si agitatie interioara. Cei doi se imbratiseaza si se saruta cu foc. Chiriac ii crede. este noapte si pe masa arde o lampa cu gaz care lumineaza slab odaia. Rica Venturiano se intoarce in camera pe aceeasi fereastra pe care fugise.. In actul al II-lea. adica. se autoproclama comandantui grupului de atac si ies sa-l caute pe schele asezate pe langa casa. tresare din cand in cand de spaima si tremura din toate incheieturile. de Rica Venturiano.. Ingrozit peste masura. Glasul lui Jupan Dumitrache din curte ii ingrozeste pe amandoi.. promitandu-si reciproc sa nu se mai supere unul pe altul. cu giubenu-n cap".. dupa zece seara. mai ales ca-l vazuse si Ipingescu pe "mate-fripte [. Veta se amuza intelegand. de un comic irezistibil. de ciment si de caramida. Veta. pardon. Ghiriac se repede la pusca.se culcase inca.. insa tanarul o roaga sa fie "mizericordioasa" si ii declara ca este "nebun de amor". cand va vedea la fereastra ca se micsoreaza lampa. Zita. mareste lumina lampii cu gaz si Rica este complet naucit cand o vede.. Veta isi da seama ca amorezul o confundase cu sora ei. vreau sa zic. parul este infoiat. cand da navala "fierband" Jupan Dumitrache insotit de Ipingescu si cautand in toate partile.. care se disculpa fata de Chiriac. micsoreaza lumina .. apoi racneste: "Angel radios!".. Discursul este realizat prin procedeul intruziunii narative diferite: aceleasi fapte petrecute la "lunion" sunt povestite si receptate diferit mai intai de Jupan Dumitrache. se izbeste cu capul de zid si spune penibil: "Pardon!. Femeia striga dupa ajutor. isi cere scuze confuz si este foarte incurcat: "Cocoana! considerand ca. peste tot". ce noapte furtunoasa!".. incearca sa-l convinga pe Chiriac sa mearga la culcare.] acum nu mai imi pasa macar sa intru si-n cremenal". scaunului ei. dar el isi continua entuziasmat tirada. Venturiano exclama surescitat: "O. Dumitrache se vaicareste ridicol. apoi de Veta.

apoi de Veta. prin care ii reaminteste toate etapele care precedasera intalnirea din aceasta noapte. considerand ca este persecutat de destin. incercand o senzatie de ireal. cand va vedea la fereastra ca se micsoreaza lampa. ca de asalt". scuzafi. inainteaza "In varful degetelor" pana in spatele [pagebreak] scaunului ei. de parca s-ar fi intamplat o catastrofa: "S-a dus ambitul! [. Rica Venturiano intra tiptil.. care se discidpa fata de Chiriac..lampii si se pregateste de culcare. de un comic irezistibil. respectul. Chiriac il crede. dar el isi continua entuziasmat tirada... parul este infoiat. Chiriac se repede la pusca. se izbeste cu capul de zid si spune penibil: "Pardon!. care-i relata cu indignare lui Nae Ipingescu. mareste lumina lampii cu gaz si Rica este complet naucit cand o vede.. Ipingescu il recunoaste pe Venturiano si . Disperat. furisandu-se in odaie. de ciment si de caramida. El sustine un monolog plin de emotie si agitatie interioara.. "pe sub pat. Venturiano exclama surescitat: "O. cade in genunchi. de nebunie. Gata sa-l prinda..] acum nu mai imi pasa macar sa intru si-n cremenal". Veta isi da seama ca amorezul o confundase cu sora ei. Spiridon recunoaste pe "persoana cocoanii Zitii" si pleaca s-o anunte. il intampina Chiriac. Din descriere. Veta se sperie ingrozitor. dupa care se repede spre fereastra. peste tot". se repede la usa din dreapta.. in sfarsit. de ce dorea atat de mult Zita sa mearga la "Iunion". isi cere scuze confuz si este foarte incurcat: "Cocoana! considerand ca. adica. Gasirea bastonului lui Rica in odaie declanseaza o adevarata isterie. Dumitrache se vaicareste ridicol. siderat. pardon... vreau sa zic. scuzati!. insa tanarul o roaga sa fie "mizericordioasa" si ii declara ca este "nebun de amor".. pardon.] Mi s-a necinstit onoarea de familist! [. deoarece schelele se-nfundau. apoi racneste: "Angei radios!". Rica se milogeste disperat si ridicol sa-l scape. palaria rupta. nu era nici o scara. ce noapte furtunoasa!". scurt si sacadat. somandu-l: "Stai!". se autoproclama comandantul grupului de atac si ies sa-l caute pe schele asezate pe langa casa. de Rica Venturiano.. sub pretext ca si pe motivul.. da un tipat puternic. dupa zece seara. Veta se amuza intelegand. racnind: "Stai!". Ingrozit peste masura. Zita. este plin de var.. "cu pusca cu baioneta In mana. deoarece este inca "June".. El ii spune ca primise biletul ei si venise la intalnire asa cum ii scrisese. Rica Venturiano se intoarce in camera pe aceeasi fereastra pe care fugise. Rica Venturiano rosteste un monolog patetic. mai ales ca-l vazuse si Ipingescu pe "mate-fripte [. pe sub masa. cand da navala "fierband" Jupan Dumitrache insotit de Ipingescu si cautand in toate partile... si in sfarsit aici.... Vrand sa fuga pe fereastra. Glasul lui Jupan Dumitrache din curte ii ingrozeste pe amandoi. Discursul este realizat prin procedeul mtruziunii narative diferite: aceleasi fapte petrecute la "Iunion" sunt povestite si receptate diferit mai intai de Jupan Dumitrache. tresare din cand in cand de spaima si tremura din toate incheieturile. bonsoar!". in casa de pe strada Catilina.] cu ochelarii pe nas. Femeia striga dupa ajutor. dar ti iese in fara Jupan Dumitrache cu sabia scoasa. la numarul 9... Rugandu-se fierbinte la Sfantul Andrei sa-l scape.". cu giubenu-n cap".

Dumitrache isi da seama ca "mesterul Dinca binagiul (antreprenor de constructii) mi-a facut-o: a tencuit zidul de la poarta si mi-a batut numarul 6 de-a-ndoaselea". final tipic pentru comediile lui Caragiale. care inseamna "Glasul poporului este glasul lur Dumnezeu". Lucrurile par sa se linisteasca. Venturiano reactioneaza demagogic. asta-i legatura mea. dar Ipingescu explica strigand ca tanarul este "cetatean onorabil. n-o stii dumneata?". Triunghiul conjugal din aceasta piesa . Chiriac . nu ca un logodnic: "Da. Venturiano isi ia avant si rosteste o cugetare proprie. "Curat constitutional!" si cu veselia de care sunt cuprinse toate personajele. Piesa se incheie prin replica lui Ipingescu. Chiriac il ia de-o parte pe Jupan Dumitrache si-i desluseste incurcatura. Veta ii relateaza cum tanarul s-a indragostit de Zita la "Iunion". dar la onoarea de familist sa tii". iar pe tanar il sfatuieste confidential: "Toate ca toate. asa cum in comedia "O scrisoare pierduta" Ghita Pristanda aproba ridicol. "imi vine sa intru la banuieli rele". si ceasul al bun sa-l dea Pronia". dupa ce se fac prezentarile. si-aduce aminte ca gasise "pe pernele patului dumneaei" o legatura de gat. Se ingrijoreaza din nou pentru onoarea de familist..se manifesta in alt mediu social. Dumitrache e incantat si. deodata. o mustra ca un parinte pe Zita. forma stalcita a dictonului latin "Vox populi. Rica declama cu emfaza: "box populi. apoi ii reproseaza faptul ca era sa-si rupa gatul alergand pe schele dupa tnchipuirile lui si se infioreaza gandindu-se cu groaza: "daca faceam si moarte de om?". ca si in cealalta comedie. Dumirindu-se. aplauda si exclama entuziasmat: "Asta e bun de dipotat". Revenindu-si din sperietura. Dumitrache este incantat ca "musiu Rica si cu Zita compatimesc impreuna" si-i binecuvanteaza: "Ei! sa va fie de bine. dar. il trateaza cu stima pe tanarul care scrie "despre ciocoi ca mananca sudoarea poporului suveran". box dei". Zita ii scrisese ca sta in casa de la numarul 9. "si-n loc sa mearga la ea acasa. Se creeaza o invalmaseala de nedescris. onorabile! Dumneata esti?". precum patria e familia cea mare. Veta. jupane. prietenul cel . cand. "Rezon!". cum si-au trimis bilete de amor si cum junele a incurcat casele.Dumitrache.ramane perplex: "Nu ma nebuni. Rica este singurul care constientizeaza cauza incurcaturilor produse. [. Jupan Dumitrache. ori toti sa scapam!".. toata lumea se pregateste sa mearga la culcare. dar Chiriac il calmeaza si de data aceasta: "Asi ado-ncoa. bagand mana in buzunar ca sa-i dea o tigara lui Ipingescu. "am vazut la poarta numarul 9 si am intrat". "ale tineretii valuri". cel care tradeaza "onoarea de familist" este omul de incredere. Jupan Dumitrache rasufla usurat. de un comic irezistibil prin ridicolul afirmatiei: "Ori toti sa muriti. dupa cum ii dezvaluie Ipingescu. familia este baza societatii".] e d-ai nostri. Jupan Dumitrache este cucerit de inteligenta junelui. In fata unui auditoriu plin de uimire admirativa. ca un jurnalist. Jupan Dumitrache se linisteste meditand filozofic: "Uite asa se orbeste omul la necaz!". e patriot!". apoi se mira cand afia ca tanarul este "ai care scrie la «Vocea Patriotului Nationale»". a gresit si-a venit aici". afirmand ca vina este "a tablitii de la poarta". Luandu-l la o parte pe Chiriac. familia e patria cea mica. vox dei".

nu face. deoarece "am ambit. este tot o manifestare a vanitatii si accentueaza parerea foarte buna pe care Dumitrache o are despre sine. Dupa agitatia care atinge adesea apogeul. Vanitatea conjugala reiese din episodul petrecut la gradina "Iunion". Pe cand se uitau la comedii. mentionat de Caragiale in didascalii. apoi il urmarise pana aproape de casa. "mate-fripte" se luase dupa ei. sa ma pui in public cu un coategoale nu vine bine". Zita. eu de! negustor. ceea ce denota o infatuare prosteasca: "Cum . Caracterizarea personajelor Personajele sunt tipologii umane si fac "concurenta starii-civile" (G. Cealalta dimensiune a vanitatii.. care nu sunt neaparat si cele oficiale: "(Rica e cu Zita. apoi sa-l "umfle" si sa-i dea doua palme. Furia care-l cuprinsese era atat de puternica. dar mi-era rusine de lume. totul revine la normal.. fara sa se schimbe absolut nimic din starea de lucruri initiala.Caragiale este Jupan Dumitrache Titirca. intrucat avea "ambit" si in plan social si nu voia sa se compromita in public "cu un bagabont ca ala. ilustrand asadar un tip anume.L. domnule. incat "mai ca-mi venea sa-l carpesc. prin faptul ca Dumitrache nu putuse reactiona asa cum ar fi vrut.Ibraileanu)." pentru un negustor. acelasi "coategoale". cand e vorba la o adica de onoarea mea de familist". cat si in cea conjugala. Caragiale evidentiaza trasaturile care compun un personaj ridicol si caraghios. Jupan Dumitrache suie cu Ipingescu) " O particularitate aparte a comediilor lui Caragiale este simetria. poreclit Inima-Rea. ma musiu". unde se dusese cu sotia sa. fara sa se petreaca nici o modificare a starilor de fapt sau vreo rezolvare a problemelor care au constituit subiectul comediei. Mache Razachescu zis Cracanel ("D'ale carnavalului") si Zaharia Trahanache ("O scrisoare pierduta"). un bagabont de amploiat" arunca priviri galese cocoanelor. alaturi de Iancu Pampon.. In seara precedents. Veta si cu sora acesteia. Chiriac cu Veta. El are un statut social onorabil de care se simte foarte mandru. [pagebreak] Ca barbat casatorit si ca cetacean onorabil. izvorata din vanitatea si orgoliul ce se manifesta atat in dimensiunea sociala..mai apropiat al celui incornorat. a observat ca "un ala. Gestul de a-si mangaia favoritii. mergand din nou la "Iunion". cea sociala. fiecare dintre ele avand o trasatura dominanta de caracter. Personajul principal al comediei "O noapte furtunoasa" de I. reiese din acelasi episod. adica finalul recompune momentul de la inceputul piesei. se abtinuse sa-i zica "Ce poftesti. iar comportarea "bagabontului" lovise puternic orgoliul sau conjugal. Dumitrache este foarte ingrijorat. dupa zbuciumul personajelor si conflictele ce par de nerezolvat. Jupan Dumitrache are "ambitul" de a nu-i fi inselata "onoarea de familist" si "ambitul" de a nu se face de ras in fata lumii. Jupan Dumitrache intruchipeaza in dramaturgia lui Caragiale tipul incornoratului. este evidenta gelozia sotului. Printr-un comic de caracter realizat magistral. Dramaturgul reface in didascaliile din final cuplurile piesei. Inca din prima scena a piesei. "moftangiul". fiind "cherestigiu" (persoana care produce sau vinde cherestea) si "capitan in garda civica".

meditand ridicol "Uite asa se orbeste omul la necaz!" Relatia lui Jupan Dumitrache cu celelalte personaje este o alta modalitate de caracterizare. a sfeclit-o. el fiind preocupat mai ales de "onoarea de familist". asa cum se specifica "in parantezele de autor ~ "(incantat). pe care-l trateaza cu asprime si agresivitate de stapan.. dar Chiriac il calmeaza si de data aceasta: "As! ado-ncoa. etichetandu-l cu o ploaie de invective: "coate-goale".m-a vazut. pe care se bizuie neconditionat.. cine sa-mi pazeasca onoarea? Chiriac saracul! N-am ce zice! onorabil baiat!". iar parerea despre ea nu este personalizata -"Stii cum e Veta mea. intelege "ale tineretii valuri" si isi da consimtamantul in mariajul cu tanarul "amploiat". Jupan Dumitrache este in aceeasi masura credul si naiv. asta-i legatura mea. rusinoasa". numai pentru ca il suspecteaza ca ar atenta la onoarea lui de familist.". atingand apogeul in ultima scena a piesei. Relatia cu Chiriac este cu totul speciala. fiind convins ca este omul lui de incredere. cand este entuziasmat. Conucul de situatie consta tocmai in faptul ca Dumitrache este opac chiar la cele mai vizibile dovezi de adulter....".] Cum combate el. a carui . Teama obsesiva de a nu fi inselat li diminueaza spiritul de observatie si-l face ridicol prin suspiciunile cu totul deplasate. Vanitos si cu un amor-propriu iesit din comun.cum m-a vazut. (cu respect amestecat cu sfiala). ii incredinteaza "onoarea de familist". amantul nevestei sale. "moftangiul". Dumitrache este primitiv si artagos mai ales cu Spiridon. poate sa ajunga si ministru.. Jupan Dumitrache se linisteste. deoarece el nu se gandeste nici un moment ca "bagabontul" ar putea s-o placa pe Zita iar nu pe nevasta-sa. cumnata lui. cum sunt eu cand ma necajesc (isi mangaie favoritele) . Acelasi gest ilustreaza totodatl lasitatea si ingamfarea personajului. (rapit)"-: "Asta e bun de dipotat. "imi vine sa intru la banuieli rele". "pana la doua dupa douaspce. Dumitrache il apreciaza ca ziarist. . [.. fiind amantul nevestei sale. Desi acesta il dezonoreaza." Relatia lui Dumitrache cu Veta este destul de palida. n-o stii dumneata?". ca in finalul piesei cand se ingrijoreaza din nou pentru onoarea de familist.. "scartascarta pe hartie". ca totdeauna.ca trebuie sa fi fost schimbat la fata. Prostia jupanului reiese si din faptul ca nu banuieste nici un moment de ce Chiriac vrea sa stie sigur dacasi va face rondul complet. prost si credul. Dumitrache.. Pe de alta parte. se poarta parinteste. considerand ca este "afurisit" si ca nu degeaba "1-a botezat cine l-a botezat «Titirca inima-Rea»". reflectat in porecla personajului. "mate-fripte". Se manifesta aici un alt procedeu artistic de caracterizare tipic pentru dramaturgia lui Caragiale si anume comicul de nume. Comicul de limbaj atesta prostia si incultura lui Jupan Dumitrache. a carei infatisare este total lipsita de farmec. Spiridon il caracterizeaza direct. "Ambitul" onoarei de familist este incredintat total lui Chiriac. pentru ca el sa stea linistit cu Veta. Pe Rica Venturiano il dispretuieste profund la inceput. convins ca "tine la onoarea mea de familist": "De! cand lipsesc eu de-acasa. "bagabontul". care se lauda cu ce ar fi facut el daca ar fi reusit sa puna mana pe "bagabont". Cu Zita. jupane.

mai ales ca scapase de "pastramagiu": "juna sunt. gandesti? Merg numai asa de un caprit. Cand toate neintelegerile se clarifica. cat si de catre alte personaje. fapt ce starneste o agitatie de nedescris. Cu educatie si cultura superficiala. ma musiu?". Zita isi ia o figura de mironosita. crede ca este o tanara plina de calitati care-i confera dreptul la fericire. al caror sens nu-l cunoaste. pe care n-o recunoaste in intuneric. Rica Venturiano nimereste din greseala In casa Vetei. Zita este mai aproape de personajele feminine din comedia "D'ale carnavalului". spre deosebire de aceasta. cu pretentii de mondenitate. de un pamplezir. fiind din aceeasi lume de mahala cu Didina Mazu si Mita Baston. cand e vorba la o adica de onoarea mea de familist. mai cinstita. de altfel. care. macar cu o vorba buna". cumnatu-sau o ajutase sa "dezvorteze". Zita este personaj secundar. Zita se autocaracterizeaza. domnule. ii plac spectacolele de re vista" si-si doreste o viata sociala intensa. Zita se bucura de un portret conturat atat prin autocaracterizare. Principalul procedeu de a evidentia incultura Zitei este comicul de limbaj. Zita este "mahalagioaica de totdeauna.] eu sunt o persoana delicata". Cucerit de farmecul Zitei. mai proasta. mai naiva. care o tratase "cu insulte si cu bataie" si.. intruchipeaza tipul mahalagioaicei cochete si este sora cu Veta si cumnata cu Jupan Dumitrache. deoarece ea nu mai putuse suporta.".. de indragostita timida si rusinoasa si consimte "sa compatimeasca impreuna" cu tanarul amorez numai daca are binecuvantarea lui Jupan Dumitrache. tinand la onoarea lui de familist. mai mult brutal decat vigilent". declanseaza comicul de situatie care constituie si subiectul comediei. Ce adica toti cati merg acolo inteleg ceva. domnule. E o fata inculta de pension" (L. este cel mai utilizat: "Ce poftesti. considerand-o "fata frumoasa.idee fixa naste un adevarat tic verbal: "Eu am ambit. dar mai romantica. in care amestecul de cuvinte si expresii de mahala se imbina ridicol cu franfuzisme sau neologisme. citeste romanele la moda. intrucat Dumitrache banuieste ca i "s-a dus ambitul" si i "s-a necinstit onoarea de familist". alaturi de Zoe. de nimini nu depand [. de ce sa nu mergem si noi?" Zita provoaca toata agitatia si incurcaturile piesei. propriu-zis credul. Este o tanara dezghetata.. Zita retine frantuzismele dupa ureche si deprinde gesturi si atitudini "la moda" din mahalaua unde traieste: "Ce. Alteori. modista si invatata si trei ani la pasion".Predescu). numai ca. Mandru de apartenenta sa la un mediu social onorabil prin statutul de negustor. Ea se inscrie in galeria personajelor feminine din comediile lui Caragiale. pentru comediile alea mergem noi? Mergem sa mai vedem si noi lumea. cu vorbirea populara: "N-o mai maltrata. Fusese casatorita cu Ghita Tircadau. Dorinta Zitei de a parea o tanara educate si sensibila este cu totul invinsa de [pagebreak] . George Calinescu a vazut in Jupan Dumitrache "un mahalagiu fioros de moral. de cele mai multe ori deformate.. el amesteca in mod ridicol neologismele. presara frantuzisme in limbajul de mahala.

Veta este o componenta a triunghiului conjugal. ma stii ca consimt la onoarea dumitale de familist!. chinurile prin care trecuse in seara petrecuta la "Iunion". limitata.se imbina cu expresii si cuvinte frantuzesti stalcite sau romanizate -"ambetata". "pastramagiul". printr-un monolog. deoarece Chiriac.. trasaturi cu totul nepotrivite pentru o amanta infocata. sa nu mai apuc macar o zi fericita cu tine . [. jupane.. "sansfaso"-. Rica e cu Zita. singurul personaj care nu genereaza un comic spontan si transparent.) Chiriac!. Veta este personaj secundar. ea staneste rasul spectatorului mai ales dupa ce s-a terminat piesa. Veta este indurerata. "bonsoar-bonsoar". Marturisirea femeii l-a "(biruit cu desdvarsire)" pe amant. In . mai ales ca atunci cand plecasera ei de acasa Chiriac se apucase sa-si curete pusca si exista pericolul ca aceasta sa se descarce. Jupan Dumilrache suie cu Ipingescu)". dar devine disperata" si capata brusc energie atunci cand se lupta cu el ca sa-l impiedice sa se sinucida: "Daca vrei sa te omori. eu ma due. fiind de varsta matura si avand o infatisare placida. poate. stii ca esti curioasa!" Zita are un destin fericit. "Veta nu numai ca nu e ridicola. de tata.na! ce mai vrei?". dar nu e nici comica macar. Vetati relateaza lui Chiriac. este sotia lui Jupan Dumitrache Titirca si amanta lui Chiriac. cei doi se imbratiseaza. Tipica pentru exprimarea tinerei este fraza combinata cu frantuzisme si mahalagisme. alevoa. energica si plina de viata. Veta este.limbajul de mahala. trista si absenta atunci cand este certata cu amantul. Ca sa-l convinga. Invectivele cu care il eticheteaza pe Tircadau -"mitocanul". ea apeleaza la juraminte patetice. parol. Comicul de situatie se manifesta aici in mod evident..".. marginita. Nu ti-e mila tie de mine?".. i se implineste speranta de a gasi un barbat de onoare si se casatoreste cu tanarul "amploiat". isi insala sotul fara nici un fel de sentiment de vinovatie sau de mustrare de constiinta. "strangand pe Veta cu putere" li raspunde convingator sotului ingrijorat: "Lasa.. care argumenteaza incultura Zitei: "Ei! tato. sa n-am parte de viata ta. deoarece dimineata rasturnase candela. Superstitioasa. "pricopsitul". cealalta vioaie. intr-un limbaj propriu. dupa despartirea de "mitocanul" de Tircadau. omoara-ma intai pe mine! (se lupta din putere. Nevasta este stearsasi penibila in rolul de amanta si. apoi raman incremeniti cand il aud pe Dumitrache strigand la Chiriac sa fie "cu ochii-n patru". pe care femeia il foloseste mai ales atunci cand este furioasa: "Fir-ar a dracului de viata s-afurisita! ca m-a facut mama fara noroc!". semne rau prevestitoare. Ckiriac cu Veta.". deoarece. intruchipeaza adulterina de mahala. bonsoar. In finalul comediei. Rica Venturiano. ca Zita". isi fac declaratii amoroase. "mizerabilul". dar.] Doamne! tato. culminand cu afirmatia: "mitocanul scosese sicul (vergea de fier ascutita) de la baston pentru ca sa ma sinucida.. apoi i se batuse ochiul drept. Veta si Zita reprezinta tipul mahalagioaicei in doua ipostaze diferite: prima fiind stearsa.. asa cum afirma Ibraileanu. isi cer iertare reciproc. de mahala: "sa n-am parte de ochii mei. Caragiale fixeaza in didascalii cuplurile amoroase. care nu sunt neaparat si cele conjugale: "(Toti se dispun a se retrage.

". cat si de frica celor doi barbati care vegheau la "onoarea de familist" si care il cautau innebuniti sa-l omoare. colaboratore la ziarul «Vocea Patriotului Nationale». sub pretext ca si pe motivul. precum si tipul politicianului demagog. "prinzand limba"..... reduse la cateva elemente reprezentative. al aventurierului. amorezul devine las si ingrozit peste masura. pe care o satirizeaza Caragiale. al mentalitatii locuitorilor..] de cand te-am vazut intaiasi data pentru prima oara mi-am pierdut uzul ratiunii. publicist si studinte in drept". student la Academie . iar odata salvat. Dumitrache este "incantat".si redactor la «Vocea Patriotului Nationale». dar din greseala. avand trasaturi comune cu Nae Catavencu.]. pardon.. un "coate-goale" si "mate-fripte". completand astfel galeria personajelor masculine care intruchipeaza primul-amorez in dramaturgia lui I. Semidoct. El msuti se prezinta cu mandrie cocoanei Veta: "Rica Venturiano..... Caracterizat direct de catre acest personaj al comediei prin expresii de mahala. arhivar la judecatoria de pace circumscriptia de galben. Rica Venturiano se indragostise de Zita. pe care n-o recunoaste in intuneric ... poet liric. Farfuridi sau Branzovenescu din comedia de moravuri politice "O scrisoare pierduta".avand si ochelari . Agamita Dandanache. Nae Ipingescu este un admirator entuziast al tanarului ziarist. da! sunt nebun. care ii daduse intalnire la ea acasa. adica ochelari. asa cum remarca si dramaturgul in didascalii.. il priveste "cu respect amestecat cu sfiala" si-l considera "bun de dipotat" sau de ministru.". Autorul li compune lui Rica Venturiano un statut social complex.invata legile. fiind asemanator cu Stefan Tipatescu din comedia "O scrisoare pierduta" si cu Nae Girimea din comedia "D'ale carnavalului". ii revine aplombul.. devenita. Rica este inspaimantat atat de incurcatura produsa. Cand se dumireste asupra confuziei. Rica Venturiano infatiseaza tipul cuceritorului. In comedia "O noapte furtunoasa".. Mahalaua pe care a satirizat-o Caragiale e o categorie psihologica". (cuputere) E d-ai nostri.si-i face acesteia o declaratie de dragoste inflacarata. student in drept si publicist". se compune din trasaturi tipice profesiei de functionar. amorezul nimereste in casa Vetei..". cu giubenul in cap si cu basmaua iac-asa scoasa".. celebra prin comicul de limbaj: "Angel radios! [. . deoarece el reprezinta atat tipul de functionar. idee exprimata de criticul literar Garabet Ibraileanu: "Mahalaua.. "arhivar la o judecatorie de ocol. "amploiat judiciar. La "Iunion". Zaharia Trahanache. Rica se pierde cu firea si devine incoerent.. comicul de limbaj fiind remarcabil prin anacolut: "Madam! sa am pardon! scuzati! Cocoana! considerand ca. respectul. nu e o categorie sociala [. tanarul este considerat un "bagabont de amploiat". vreau sa zic.dramaturgia lui Caragiale lumea de la periferia Capitalei este ilustrata mai mult din punct de vedere psihologic. adica.. Rica Venturiano deformeaza dictonul . Portretul fizic. dar cand acesta nu mai constituie un pericol pentru "onoarea de familist". De spaima. de altfel. ce sa mai stam sa mai vorbim. joben si plastron: "cu sticlele-n ochi.L. conturat prin ochii lui Jupan Dumitrache.. scuzati. pardon. milogindu-se de Veta sa-l ccape..Caragiale. alaturi de Ghita Pristanda.

.latinesc si reclama cu emfaza: "box populi. box dei! in loc de "vox populi. In toate comediile lui I. dragostea si respectul pentru popor fiind de un comic irezistibil: "Ori toti sa muriti. amestecand ridicol un slil oficial cu unul familiar. suntem sub regimul libertatii. Fanfaron si infatuat. au ajuns adevarate simboluri ale mentalitatii unei intregi clase sociale din epoca noastra de prefacere" (Eugen Lovinescu). dramaturgul fiind "inzestrat cu o reala putere de observatie a contrastelor dintre forma si fond. Rica Venturiano este demagog. ori toti sa scapam". "Cetatene. care prin unitatea lui sufleteasca. egalitatii si fraternitatii: unul nu poate fi mai sus decat altul.L. el rosteste declamator fraze patriotarde (fals patriotism). nu permite Constitutia".Caragiale se manifesta pregnant disocierea dintre esenta si aparenta. vox dei!" ("vocea poporului este vocea lui Dumnezeu"). si cu un mare talent de a da sub haina scenica o serie de tipuri. energica si expresiva. Intocmai ca si Nae Catavencu. Venturiano neaga importanta diferentelor sociale dintre el si Zita.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful