P. 1
O noapte furtunoasa.

O noapte furtunoasa.

5.0

|Views: 5,665|Likes:
Published by Obrescu Ioana

More info:

Published by: Obrescu Ioana on Jan 27, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/25/2013

pdf

text

original

"O noapte furtunoasa

"
de I.L.Caragiale

Comedie in doua acte
Personajele:
Jupan Dumitrache Titirca Inima Rea-cherestegiu,capitan in garda civica. Nae Ipingescu-ipistat,amic politic. Chiriac-tejghetar,om de incredere al lui Dumitrache,sergent in garda. Spiridon-baiat de procopseala in casa lui Dumitrache. Rica Venturiano-arhivar la judecatoria de ocol,student in drept si publicist. Veta-consoarta lui Jupan Dumitrache. Zita-sora Vetei.

Actul I
SCENA I Scena incepe cu o discutie intre Jupan Dumitrache si Ipingescu despre "bagabonti", iar Dumitrache ii marturiseste lui Ipingescu ca si dupa el se tine un "bagabont".Totul a inceput de "lasata secului", cand Jupan Dumitrache, impreuna cu Veta(sotia sa)si Zita(cumnata), au mers la gradina la "Iunion". In timp ce ei se uitau la o comedie, un "bagabont" s-a asezat la masa vecina si s-a uitat la cucoane toata seara.Dupa ce au plecat, "bagabontul" i-a urmarit pana la Stabilament.Istoria s-a repetat si dupa o saptamana, cand cei trei se duc din nou la gradina la „Iunion” sa vada comediile lui Ionescu. Scena se incheie cu o caracterizare pe care Jupan Dumitrache i-o face lui Chiriac(omul lui de incredere). SCENA II Apare Chiriac,care il anunta pe Dumitrache ca trebuie facut un mandat de arestare pt fiul lui Tache(pantofarul de la Sf. Lefterie), deoarece nu popa Tache vrea „sa iasa maine la izircit” cu pretextul ca este bolnav si ca nea Ghita Tircadau nu este de gasit. Jupan Dumitrache descrie casnicia Zitei cu fostul ei sot(Ghita Tircadau) si cum i-a divortat.

SCENA VII Zita o roaga pe Veta sa-l lase pe Spiridon sa-i aduca ceva de acasa pentru ca acesta sa poata merge sa-i spuna admiratorului Zitei s-o astepte.Chiriac pleaca si inchiriaza contotul si magazia. Lectura ziarului a fost intrerupta de o cearta mare afara in strada. Veta merge incet la fereastra. Se aude zgomot. de nici atunci cand l-a gasit treaz nu a fost multumit si nici atunci cand acesta dormea. SCENA IV Jupanul Dumitrache se aseaza pe scaun si ii cere lui Ipingescu sa citeasca fragmente din ziarul adus de Spiridon.In timp ce Ispingescu citeste acest fragment. Spiridon ii da cucoanei un bilet de la „persoana in chestiune”.Inainte de plecare Zita ii aminteste Vetei ca a doua zi trebuie sa mearga la „Iunion”. ramas singur isi aprinde o tigara. dupa care il trimire sa ceara cucoanei sabia si cintironul.Veta ramane nemiscata. SCENA VIII Veta il trimite pe Spiridon sa-i duca mondirul lui Chiriac si pe urma il trimite sa se culce.SCENA III Jupan Dumitrache il cearta pe Spiridon pentru ca a stat prea mult dupa ziar.Dupa ce Spiridon pleaca. se uita in curte si pe urma se intoarce ganditoare. fapt ce face ca Zita sa planga.dar ca i-a dat biletul .Doar ca Veta nu prea era atenta la ce-i spunea Zita pe motiv ca e bolnava. care cuprindea si o poezie de dragoste. dar aceasta nu vrea sa mearga.Spiridon stinge repede tigara si o baga in buzunar. Dumitrache il intrerupe aprobandul sau interpretand uneori in mod gresit frazele care nu le intelegea.Cei doi recunosc vocea Zitei si ies afara. in timp ce se intreaba ce are Dumitrache cu el.Ipingescu incepe cu o stire despre R. un june scriitor democrat. redactia ziarului recomandand poporului opera acestuia:”Republica si reactiunea ”sau ”Venitorele si Trecutul” din care este prezentata „prefatiunea”. Vent.Era un bilet de dragoste adresat Zitei. SCENA VI Intra Zita nervoasa intrebandu-l pe Spiridon daca si-a indeplinit misiunea pe care i-a dat-o.Zita ii povesteste Vetei cum i-a iesit Tircadau in drum si a insultat-o. Porneste sa iasa cand intra Chiriac. SCENA V Spiridon. . Se intoarce Spiridon care-i spune Zitei ca nu l-a gasit pe admirator nicaieri . care ramane o clipa la usa.

ii spune ca a inchis poarta si o intreaba daca mai are ceva de-i comandat. SCENA III Jupan Dumitrache. sfatuit de doamna Veta. SCENA IV Dumitrache se razbuna pe Spiridon. deschide lampa. care refuza sa traiasca fara dragostea stapanei. Zita. Veta ii cere sa plece repede ca sa nu fie prins de sotul ei. care striga de afara la Chirita sa se culce si sa fie atent. o intreba pe Veta cine a fost in casa.Acesta ia spanga de la pusca dar in urma luptei cu Veta si a juramintelor ei a renuntat. iar doamna deschide albumul si da de portretul lui Chiriac. dupa care il trimite dupa Chiriac. Cand sa iasa.Veta incearca sa plece. care dormea in camera lui. Fredoneaza tot mai incet prima strofa din “Portretul” de G. Sion si se pregateste de culcare cand intra Rica Venturiano. in timp ce cucoana striga dupa ajutoare.Refuzul Vetei duce la o tentetiva de omor din partea lui Chiriac. aruncand departe spanga si luand pe Veta in brate. nervos. dar Chiriac ii taie calea si o intreaba daca nu mai vrea sa fie intre ei ce a fost inainte.SCENA IX Chiriac ii multumeste Vetei pentru ca i-a cusut mondirul.O intreaba daca merge maine seara la „Iunion” ca sa se curteze cu admiratorul ei. iar maine Chiriac trebuie sa se trezeasca la ora patru pentru a-l ridica pe Tache pantofarul de la Sfantul Lefterie. Chiriac pleaca. se aude vocea lui Dumitrache in curte. Rica sare pe geam. SCENA II Rica Venturiano incepe sa-i faca declaratii de dragoste. Dupa ce o saruta. Acesta nu intelege comportamentul doamnei. SCENA V .Veta refuza sa se mai jure ca nu are nimic cu admiratorul pentru ca oricum nu va fi crezuta. pentru ca el a primit un bilet in care aceasta i-a cerut sa se intalneasca la numarul noua pe strada Catilina si ca s-au cunoscut la “Iunion”. crezand ca e vreun hot. Veta isi da seama ca este confundata cu sora ei. Sunt intrerupti de Jupan Dumitrache. dupa care o trimite la culcare in timp ce-i striga pe Chiriac si Spiridon. iar Rica incepe sa-si ceara scuze. certandu-l ca l-a gasit dormind. ACT UL II SCENA I Veta il trimite pe Chiriac la culcare pentru ca amandoi sunt obositi.

care-l inconjoara. Dumitrache ii casatoreste pe cei doi. SCENA VII Intra Zita care intreaba ce s-a intamplat. Spiridon isi face un plan pentru a-l scapa. Veta ii spune ca amorezatul ei a venit la ea si o acuza pentru toate problemele ei cu Dumitrache si Chiriac. Rica ii ofera lui Spiridon trei sferturi de rubla daca il scapa. SCENA VIII Rica a iesit pe geam. Toti trei o iau pe schele dupa bagabont. Jupan Dumitrache ii cere scuze lui Rica. dupa care ajunge inapoi in casa.referat. Spiridon ii sugereaza sa iasa pe usa din dreapta. Apar Chiriac si Ipingescu. SCENA VI Veta incearca sa-i opreasca sa sara pe geam.Ipingescu vede fereastra care da pe schele si presupune ca pe acolo a iesit. s-a ascuns intr-un butoi cu “timent”. Powered by http://www.Dumitrache ii spune si lui Chiriac ca a vazut “bagabontul” in casa si ca nu a avut pe unde iesi. Dumitrache gaseste bastonul lui Rica. dar el nu vrea. Apare Veta care le explica realtia dintre Rica si Zita iar Ipingescu ii spune lui Dumitrache ca Rica e cel care scrie in ”Vocea Patriotului Nationale”.ro/ cel mai complet site cu referate . SCENA IX Rica incearca sa iasa pe usa din dreapta. Intr-un final. care a descoperit ca de vina pentru acest incident e numarul sase de la poarta Vetei. dar il intampina Dumitrache cu sabia scoasa. pus invers. Aud zgomote in gradina si ies amandoua in fuga pentru a vedea ce se intampla. dar nu reuseste.

convins fiind ca "nimic nu arde mai rau pe ticalosi decat rasul".] Imi trebuiesc dimineata cum deschid ochii stiri palpitante. fiind adeptul cugetarii clasice. pentru a ilustra moravurile societatii romanesti si a contura personaje dominate de o tara (defect) morala reprezentativa pentru tipul si caracterul uman. "D-ale carnavalului". S-au tras focuri de arma. El foloseste cu maiestrie satira si sarcasmul. Caragiale a avut intentia de a contribui la indreptarea moravurilor sociale. comicul de nume. zbuciumate petrecute intro singura noapte in casa lui Jupan Dumitrache. ridicol si prostie. agitatie peste masura pentru ca nu cumva sa se atenteze la "onoarea de famiiist" a stapanului casei. altfel.. de aceea personajele lui traiesc in orice epoca prin vicii. [. "O noapte furtunoasa" este o comedie a moravurilor de mahala. Tema. Comediile sale . in cadrul cenaclului "Junimea" in ziua de 12 noiembrie 1878 si a avut premiera la 18 ianuarie 1879. Comedia "O noapte furtunoasa" de Ion Luca Caragiale a fost citita la Iasi. De altfel. macar.atesta un spirit de observatie necrutator pentru cunoasterea firii umane. ilustrand aspecte sociale si psihologice specifice locuitorilor de la periferia Capitalei. crime. dramaturg si prozator.. Comedia lui Caragiale "O noapte furtunoasa sau NumaruI 9" sintetizeaza evenimentele tensionate.O noapte furtunoasa de Ion Luca Caragiale (autor canonic) comedie Ion Luca Caragiale (1852 . comicul de caracter si comicul de intentie. daca nu adevarate. "O noapte furtunoasa" si "Conu Leonida fafa cu reactiunea" .1912). alaturi de care se manifesta si comicul de limbaj. Principalul mijloc artistic de realizare a acestei comedii este comicul de situatie.. imposture. cu nelipsitul triunghi conjugal.. vesele sau funebre. un exceptional creator de oameni si de viata. ce . dupa ce reuseste cu chiu cu vai sa scape de urmaritorii dezlantuiti. Intrucat Caragiale a dat viata unor tipuri umane memorabile. cel care provoaca toata incurcatura. accidente. iar Tudor Vianu considera ca formula artistica a lui Caragiale este "realismul tipic". idee pe care o afirma el insusi. exclama surescitat: "O. spaime. care avea "ambitul" de a nu fi inselat de nevasta. Semnificatia titlului."O scrisoare pierduta". "ridendo castigat mores" ("rasul indreapta moravurile"). sinucideri. Garabet Ibraileanu afirma ca dramaturgul face "concurenta starii civile". situata la periferia Bucurestiului. pe scena Teatrului National din Bucuresti. au fost urmariri.. a fost un observator lucid si ironic al societatii romanesti din vremea lui. scandaluri. unor tipologii unice in literatura romana.. cu scandaluri si "ambituri" de familisti. Piesa a fost publicata in revista "Convorbiri literare" in 1879 si inclusa in volumul de "Teatru" din 1889. parade. Rica Venturiano. un scriitor realist si moralizator. o lume pe care Caragiale a iubit-o cu patima: "Ma innebunesc dupa evenimentele de senzatie. Dezmintirea lor seara ma mahneste peste masura si nu ma pot mangaia decat a doua zi cu o nascocire si mai si".

Individul ii urmarise apoi pe drumul spre casa. dar fiind un negustor onorabil nu se putea face de ras in public. reprezentata de familia lui Jupan Dumitrache Titirca. Asadar. [. ilustreaza un comic de situatie. Peste o saptamana. la masa de alaturi. iar la vedere sta rezemata de fereastra "o pusca de gardist cu spanga (baioneta) atarnata langa ea". Vanitatea de a nu fi inselat de nevasta constituie principalul reper conjugal: "Eu am ambit. prin flash-back. Zita. "in Bucuresti. [. numite de catre autor "persoane". pe "bagabontul. poreclit "Titirca Inima-Rea". in care se remarca alternanta temporala a intamplarilor. Veta. la insistence Zitei. imbracat in haine de capitan de garda. Perspectiva spatiala este reala si deschisa. la Dumitrache". Episodul este realizat prin procedeul intruziiinii narative. punandu-si mintea cu un "coate-goale" care mai avea si ochelarii pe nas. Structura comediei. cu giubenul (joben -paiarie inalta si tare) in cap si cu basmaua iac-asa scoasa".. manifestandu-se in aceasta comedie atat perspectiva cronologica. fiind precizata de catre autor. ceea ce-l face pe Dumitrache sa fiarba si acum de manie: "papugiul [. pentru ca sa nu se simta jignite sau speriate. timpul este discontinuu la inceputul piesei. ii relateaza lui Nae Ipingescu. Nu spusese nimic "damelor".. un "bagabont de amploiat" (funcfionar) se asezase la o masa de alaturi... si cu sora acesteia. Dumitrache ar fi vrut sa-i dea cateva palme. cu spatele spre "comedii" si se uita "lung si galis la cucoane". Relatiile temporale sunt complexe.. "ipistat" (epistat -persoana cu cel mai mic grad de ofiter de politie) si "amic politic" cu el. Personajele piesei. care se ia dupa ei pana acasa. Jupan Dumitrache il trimisese . fiecare dintre ele avand cate noua scene.. Dumitrache povestind cu indignare "istoria" cu "bagabontul". nene.] moftangiul dupanoi.. scena de la Iunion fiind inserata prin flash-back. atunci cand mersese impreuna cu nevasta lui. mai ales ca Veta era atat de rusinoasa. Piesa este alcatuita din doua acte. cu sticlele-n ochi. cand e vorba la o adica de onoarea mea de famiiist. un "scarta-scarta pe hartie" care "umbla dupa nevestele oamenilor ca sa le faca cu ochiul" si "sa le sparga casele". reiesit din confuziile provocate de numarul 6 la care se afla casa lui Dumitrache si pe care mesterul care a tencuit zidul de la poarta l-a batut invers.. "cherestigiu" (persoana care produce sau vinde cherestea) si "capitan in garda civica". sunt mentionate cu numele si statutul social pe care il are fiecare.] dupa noi.". devenind numarul 9. o intamplare petrecuta in urma cu doua saptamani. cat si perspectiva discontinue. s-au dus din nou la "Iunion" si Dumitrache il vede din nou. Jupan Dumitrache Titirca Inima-Rea. Enervat peste masura. care este "cherestegiu si capitan in garda civica". decorul fiind alcatuit din mobila de lemn si paie. viata mahalalelor din capitala. adica in ordinea deruiarii evenimentelor. la gradina la "Iunion" ca sa se distreze la "comediile alea de le joaca Ionescu". asadar.noapte furtunoasa!". Dumitrache ii povesteste lui Nae cum. domnule. Subtitlul "Numarul 9". Constructia subiectului Actiunea actului I se petrece intr-o "odaie de mahala".] mate-fripte dupa noi". Subiectul piesei reflecta.

ca el e stapan" (Ipingescu). pentru ca era un negustor onorabil.. ori sa-l "umfle" de sa-i sara "ochilarii din ochi si giubenul din cap". de data aceasta fiind vorba despre casatoria esuata a Zitei. totodata.. ca de obicei. Timpul de desfasurare a evenimentelor devine cronologic.. Dar nu se facea. [pagebreak] actiunea urmand ordinea derularii acestora. sora cu Veta. Nae Ipingescu i aproba cu interes. trasese de par si-l acuzase ca tl "trage . eu del negustor. "a tratat-o cu insulte si cu bataie". iar in seara trecuta cand il gasise dormind. Tircadau. Ipingescu impreuna cu Dumitrache comenteaza evenimentele politice din gazeta "Vocea Patriotului Nationale".. Chiriac promite sa vegheze ca nimeni sa nu atenteze la pudoarea nevestei lui: "Lasa. Frantuzismul "a manca". iar impreuna cu "Sfanta Constitutiune" si "masa poporului" provoaca o ridicola interpretare political "sa nu mai manance nimeni din sudoarea bunioara a unuia ca mine si ca dumneata. "Ambiful" social al lui Dumitrache il impiedicase sa reactioneze in public si sa-l intrebe agresiv: "Ce poftesti. care..". pe care Dumitrache o repeta tot timpul. Zita. "R. ii da dreptate si este de acord cu toate afirmatiile.pe Chiriac dupa "bagabont". era un betiv notoriu si femeia "dezvortase" de el pentru ca "nu mai putea trai cu mitocanul. groaza de a nu fi inselat de nevasta este o idee fixa. domnule. obsesiv. fostul sot al Zitei. apartinand unui celebru si apreciat colaborator al ziarului. adica sa saza numai poporul la masa. era omul de incredere si tinea la fel de mult ca si jupanul la onoarea de familist a acestuia. jupane. care era de rond in noaptea aceea. ma stii ca consimt la onoarea dumitale de familist".". in postul de tejghetar (persoana care sta la tejghea ca vanzator sau casier) si. Monologul rostit de Spiridon argumenteaza rautatea jupanului. asa ca era pacat "sa-si manance tineretele cu un ala.. El reproduce dialogul (dialog in monolog) purtat cu stapanul care-l gasise treaz atunci cand se intorsese de la Iunion cu cocoanele s-l certase ca nu se culcase inca. caruia i se potriveste perfect porecla de "Titirca Inima-Rea". La rugamintea stapanului. de aceea Veta ramanea in grija lui atunci cand stapanul trebuia sa plece cu treburi negustoresti. este confundat cu "a manca". sergent in garda civica. pe deasupra. comersant respectat si "mi-era rusine de lume. dar acesta disparuse fara urma. care suntem din popor. "ca omul cu daraveri". adica "a lipsi". un June scriitor democrat".. Nae citeste greoi si fara intonafie articolul "Republica si Reactiunea sau Venitorele si Trecutul". De altfel. Chiriac se asigura ca jupanul. era o tanara frumoasa si invatase "trei ani la pasion". ..Ven. va controla toate posturile si nu se va intoarce acasa mai devreme de ora "doua dupa douaspce". Chiriac. "am ambit. Comicul de limbaj si de caracter reies din dialogul celor doua personaje care comenteaza afirmatiile politice din articol.". atitudine exprimata printr-un tic verbal: "Rezon!". tiu cand e vorba la o adica la onoarea mea de familist".. Dumitrache evoca prin flash-back o alta scena petrecuta in trecut. angajat cu simbrie la Jupan Dumitrache. ma musiu?". Pe tot parcursul relatarii lui Jupan Dumitrache. sa ma pui in poblic cu un coate-goale nu vine bine.

plangandu-si nefericirea: "A! de ce mai da Dumnezeu omului fericire. nu auzise.]".[. Inima-mi palpita de amoare.. Je vous aime et vous adore: que pretendez-vous encore? (Te iubesc si te ador: ce altceva mai pretinzi?). [. Chiriac recurge la un gest patetic. daca e sa i-o ia inapoi!? De ce nu moare omul cand e forfeit!?".traiul al bun la somn!". de sinceritate si de amor. ia spanga (baioneta) de la pusca si ameninta ca se sinucide. recunoscand ca se dusese la "Iunion" numai "de gura sorii-mi Zitii". se repede asupra lui Spiridon cu o cascada de intrebari: "Ei! l-ai gasit? i-ai vorbit? i-ai dat? i-ai spus?". nu vazuse si nu intelesese nimic din respectivele Comedii. foarte agitata. si refuza cu tarie sa mai mearga vreodata la "Iunion". Scena si actul se termina cu o imbratisare patetica si cu juraminte reciproce de credinta. Veta devie patetica . dar toata seara se gandise numai la el. Veta este disperata sa-i smulga spanga. In mod ostentativ. barbatul se smuceste lamentandu-se: "Daca nu mai este nimic intre noi. Comicul de limbaj si ridicolul autorului biletului au facut celebra aceasta declaratie de drag"oste: "Angel radios! de cand te-am vazut intaiasi data pentru prima oara.. iar acesta ti da un bilet din partea "persoanei". Veta este indignata si se simte jignita de banuielile lui dezonorante si nu mai vrea sa se jure pentru ca el crede mai degraba "in prostiile si in banuielile lui barbatu-meu. Veta se jura inca o data. Chiriac se comporta cu Veta ca sluga cu stapanul. Cu ochii in lacrimi. se lamenteaza deplangandu-si soarta: "Fir-ar a dracului de viata si-afurisita! ca m-a facut mama fara noroc"... care coase galoanele la mondirul de sergent in garda civica al lui Chiriac. mi-am pierdut uzul ratiunii. dar baiatul pretinde sa fie trimis de unul dintre stapani. fiind sigura ca "persoana" asteapta inca acolo. avand si un ton sarcastic: "Alt nimic nu mai ai sa-mi poruncesti? [. Impresionata... Zita. pe care ea il citeste cu glas tare. sa nu mai apuc macar o zi fericita cu tine". Zita insista ca Spiridon sa se duca imediat pe maidan.. sa n-am parte de viata ta. cu simbrie?". cu pricopsitul de Tircadau"."Mai bine ar fi sa mor"-.. Veta. Intreaga relatare a femeii privind sentimentele si zbuciumul interior pe care le simtise in serile petrecute la "Iunion" se realizeaza prin procedeul intruziunii narative. adica se insereaza in derularea evenimentelor nararea altor intamplari. spune-mi dumneata cum sa mai traiesc!". ca ea vrea cu tot dinadinsul sa mearga la "Iunion" ca "sa te curtezi cu amploiatul dumitale?". este trista si nu este atenta la ceea ce povestea Zita despre incidentul pe care-l avusese in strada "cu mitocanul. "sa n-am parte de ochii mei.. gelos. Dialogul se constituie intr-o cearta tipica dintre doi indragostiti: Chiriac ii reproseaza. nu sunt sluga in casa dumitale. timp in care se aude glasul lui Jupan Dumitrache. care este foarte incantat ca omul sau de incredere nu . desi Zita insista cu patos. decat in juramantul meu". Veta sustine un monolog prin care se autocompatimeste.] Te iubesc la nemurire. Dialogul dintre Veta si Spiridon releva faptul ca baiatui era la curent cu legatura amoroasa a femeii cu Chiriac si stia ca se certasera din cauza el era gelos si furios pe ea ca se dusese la "Iunion" cu barbatu-sau.] nu-mi esti stapana?..

siderat. Zita. dar el isi continua entuziasmat tirada. de nebunie..] Mi s-a necinstit onoarea de familist! [. Gasirea bastonului lui Rica in odaie declanseaza o adevarata isterie. mareste lumina lampii cu gaz si Rica este complet naucit cand o vede.. cand va vedea la fereastra ca se micsoreaza lampa. incercand o senzatie de ireal.. se izbeste cu capul de zid si spune penibil: "Pardon!. promitandu-si reciproc sa nu se mai supere unul pe altul.. de ciment si de caramida. deoarece este inca "June".. este noapte si pe masa arde o lampa cu gaz care lumineaza slab odaia. de ce dorea atat de mult Zita sa mearga la "lunion". Rica Venturiano se intoarce in camera pe aceeasi fereastra pe care fugise. insa tanarul o roaga sa fie "mizericordioasa" si ii declara ca este "nebun de amor". este plin de var. mai ales ca nici unul dintre ei nu inchisese ochii noaptea precedenta. apoi racneste: "Angel radios!". dupa care se repede spre fereastra. Ingrozit peste masura. pardon. Veta isi da seama ca amorezul o confundase cu sora ei. dupa zece seara.. Veta se sperie Ingrozitor... de un comic irezistibil. parul este infoiat. El sustine un monolog plin de emotie si agitatie interioara. in sfarsit.". isi cere scuze confuz si este foarte incurcat: "Cocoana! considerand ca. de Rica Venturiano. tresare din cand in cand de spaima si tremura din toate incheieturile.. semn ca era "cu ochii-n patru" si ca veghea la onoarea lui de familist. scurt si sacadat. Ramasa singura... iubitoaresi grijulie. Ghiriac se repede la pusca.. Venturiano exclama surescitat: "O. la numarul 9. bonsoar!". scuzati. Glasul lui Jupan Dumitrache din curte ii ingrozeste pe amandoi.] acum nu mai imi pasa macar sa intru si-n cremenal". sub pretext ca si pe motivul. pardon. da un tipat puternic. Spiridon recunoaste pe "persoana cocoanii Zitii" si pleaca s-o anunte. vreau sa zic.. Rica se miloge§ste disperat si ridicol sa-l scape. Chiriac ii crede. pe sub masa.] cu ochelarii pe nas.. Discursul este realizat prin procedeul intruziunii narative diferite: aceleasi fapte petrecute la "lunion" sunt povestite si receptate diferit mai intai de Jupan Dumitrache. de parca s-ar fi intamplat o catastrofa: "S-a dus ambitul! [. Din descriere. scuzati!. scaunului ei. si in sfarsit aici.. cu giubenu-n cap". se autoproclama comandantui grupului de atac si ies sa-l caute pe schele asezate pe langa casa. Rica Venturiano rosteste un monolog patetic.. cade in genunchi. Veta fredoneaza fericita un cantec.. respectul. care-i relata cu indignare lui Nae Ipingescu. cand da navala "fierband" Jupan Dumitrache insotit de Ipingescu si cautand in toate partile. paiaria rupta.. adica. apoi de Veta. mai ales ca-l vazuse si Ipingescu pe "mate-fripte [.. Femeia striga dupa ajutor. care se disculpa fata de Chiriac.. in casa de pe strada Catilina. Rugandu-se fierbinte la Sfantul Andrei sa-l scape.se culcase inca. Dumitrache se vaicareste ridicol. Veta se amuza intelegand. "pe sub pat.. peste tot". decorul este acelasi ca in primul act. Veta. incearca sa-l convinga pe Chiriac sa mearga la culcare. micsoreaza lumina .. El ii spune ca primise biletul ei si venise la intalnire asa cum ii scrisese. In actul al II-lea. ce noapte furtunoasa!". Cei doi se imbratiseaza si se saruta cu foc. prin care ti reaminteste toate etapele care precedasera intalnirea din aceasta noapte.

. pardon. si in sfarsit aici.". de ce dorea atat de mult Zita sa mearga la "Iunion". "pe sub pat.. racnind: "Stai!". scurt si sacadat. cade in genunchi.. dupa care se repede spre fereastra. Ingrozit peste masura.. "cu pusca cu baioneta In mana.... respectul.] cu ochelarii pe nas. considerand ca este persecutat de destin. inainteaza "In varful degetelor" pana in spatele [pagebreak] scaunului ei.. siderat. Rica se milogeste disperat si ridicol sa-l scape.. de Rica Venturiano. El sustine un monolog plin de emotie si agitatie interioara. il intampina Chiriac. scuzafi. sub pretext ca si pe motivul. dar el isi continua entuziasmat tirada. Din descriere. care se discidpa fata de Chiriac. care-i relata cu indignare lui Nae Ipingescu.. de nebunie.] acum nu mai imi pasa macar sa intru si-n cremenal". Disperat. El ii spune ca primise biletul ei si venise la intalnire asa cum ii scrisese. Discursul este realizat prin procedeul mtruziunii narative diferite: aceleasi fapte petrecute la "Iunion" sunt povestite si receptate diferit mai intai de Jupan Dumitrache. Ipingescu il recunoaste pe Venturiano si . scuzati!.. isi cere scuze confuz si este foarte incurcat: "Cocoana! considerand ca. se repede la usa din dreapta. mai ales ca-l vazuse si Ipingescu pe "mate-fripte [. la numarul 9. se autoproclama comandantul grupului de atac si ies sa-l caute pe schele asezate pe langa casa. cand va vedea la fereastra ca se micsoreaza lampa. tresare din cand in cand de spaima si tremura din toate incheieturile. bonsoar!".. Gasirea bastonului lui Rica in odaie declanseaza o adevarata isterie. pe sub masa. da un tipat puternic.. apoi racneste: "Angei radios!". in sfarsit. deoarece schelele se-nfundau.. peste tot". somandu-l: "Stai!". vreau sa zic. Veta se amuza intelegand. Femeia striga dupa ajutor. Chiriac il crede. dar ti iese in fara Jupan Dumitrache cu sabia scoasa... Vrand sa fuga pe fereastra. mareste lumina lampii cu gaz si Rica este complet naucit cand o vede. Spiridon recunoaste pe "persoana cocoanii Zitii" si pleaca s-o anunte. este plin de var. de parca s-ar fi intamplat o catastrofa: "S-a dus ambitul! [. cu giubenu-n cap". Veta isi da seama ca amorezul o confundase cu sora ei.. cand da navala "fierband" Jupan Dumitrache insotit de Ipingescu si cautand in toate partile. dupa zece seara.. de ciment si de caramida. parul este infoiat. Venturiano exclama surescitat: "O. ce noapte furtunoasa!".] Mi s-a necinstit onoarea de familist! [. Zita.. Rica Venturiano intra tiptil. Rica Venturiano se intoarce in camera pe aceeasi fereastra pe care fugise. adica. palaria rupta. nu era nici o scara. Chiriac se repede la pusca. prin care ii reaminteste toate etapele care precedasera intalnirea din aceasta noapte.. Veta se sperie ingrozitor. Rica Venturiano rosteste un monolog patetic. de un comic irezistibil... in casa de pe strada Catilina. incercand o senzatie de ireal. pardon. se izbeste cu capul de zid si spune penibil: "Pardon!. apoi de Veta. Rugandu-se fierbinte la Sfantul Andrei sa-l scape. insa tanarul o roaga sa fie "mizericordioasa" si ii declara ca este "nebun de amor". ca de asalt". deoarece este inca "June". Glasul lui Jupan Dumitrache din curte ii ingrozeste pe amandoi. furisandu-se in odaie. Gata sa-l prinda. Dumitrache se vaicareste ridicol.lampii si se pregateste de culcare.

Rica declama cu emfaza: "box populi.se manifesta in alt mediu social. e patriot!". ori toti sa scapam!". dar. Luandu-l la o parte pe Chiriac. Jupan Dumitrache rasufla usurat. Dumirindu-se.. de un comic irezistibil prin ridicolul afirmatiei: "Ori toti sa muriti. prietenul cel . deodata.. forma stalcita a dictonului latin "Vox populi. "Rezon!". Lucrurile par sa se linisteasca. jupane. si ceasul al bun sa-l dea Pronia". dupa ce se fac prezentarile. dar Ipingescu explica strigand ca tanarul este "cetatean onorabil. Rica este singurul care constientizeaza cauza incurcaturilor produse. ca si in cealalta comedie. "Curat constitutional!" si cu veselia de care sunt cuprinse toate personajele. dar la onoarea de familist sa tii". n-o stii dumneata?". Veta ii relateaza cum tanarul s-a indragostit de Zita la "Iunion". Revenindu-si din sperietura. final tipic pentru comediile lui Caragiale.ramane perplex: "Nu ma nebuni. Chiriac . afirmand ca vina este "a tablitii de la poarta". apoi se mira cand afia ca tanarul este "ai care scrie la «Vocea Patriotului Nationale»". box dei". Jupan Dumitrache. Se ingrijoreaza din nou pentru onoarea de familist. Dumitrache este incantat ca "musiu Rica si cu Zita compatimesc impreuna" si-i binecuvanteaza: "Ei! sa va fie de bine. asta-i legatura mea. Venturiano isi ia avant si rosteste o cugetare proprie. aplauda si exclama entuziasmat: "Asta e bun de dipotat". cel care tradeaza "onoarea de familist" este omul de incredere. familia e patria cea mica. familia este baza societatii". Chiriac il ia de-o parte pe Jupan Dumitrache si-i desluseste incurcatura. onorabile! Dumneata esti?". Jupan Dumitrache se linisteste meditand filozofic: "Uite asa se orbeste omul la necaz!". o mustra ca un parinte pe Zita. bagand mana in buzunar ca sa-i dea o tigara lui Ipingescu. vox dei". il trateaza cu stima pe tanarul care scrie "despre ciocoi ca mananca sudoarea poporului suveran". dupa cum ii dezvaluie Ipingescu.] e d-ai nostri. cand. "ale tineretii valuri". Se creeaza o invalmaseala de nedescris. precum patria e familia cea mare. dar Chiriac il calmeaza si de data aceasta: "Asi ado-ncoa.Dumitrache. ca un jurnalist. Zita ii scrisese ca sta in casa de la numarul 9. si-aduce aminte ca gasise "pe pernele patului dumneaei" o legatura de gat. apoi ii reproseaza faptul ca era sa-si rupa gatul alergand pe schele dupa tnchipuirile lui si se infioreaza gandindu-se cu groaza: "daca faceam si moarte de om?". Veta. Triunghiul conjugal din aceasta piesa . "am vazut la poarta numarul 9 si am intrat". Venturiano reactioneaza demagogic. Jupan Dumitrache este cucerit de inteligenta junelui. asa cum in comedia "O scrisoare pierduta" Ghita Pristanda aproba ridicol. "imi vine sa intru la banuieli rele". "si-n loc sa mearga la ea acasa. nu ca un logodnic: "Da. cum si-au trimis bilete de amor si cum junele a incurcat casele. Piesa se incheie prin replica lui Ipingescu. care inseamna "Glasul poporului este glasul lur Dumnezeu". In fata unui auditoriu plin de uimire admirativa. toata lumea se pregateste sa mearga la culcare. iar pe tanar il sfatuieste confidential: "Toate ca toate. a gresit si-a venit aici". Dumitrache e incantat si. Dumitrache isi da seama ca "mesterul Dinca binagiul (antreprenor de constructii) mi-a facut-o: a tencuit zidul de la poarta si mi-a batut numarul 6 de-a-ndoaselea". [.

fara sa se schimbe absolut nimic din starea de lucruri initiala. reiese din acelasi episod. Jupan Dumitrache suie cu Ipingescu) " O particularitate aparte a comediilor lui Caragiale este simetria. un bagabont de amploiat" arunca priviri galese cocoanelor. Gestul de a-si mangaia favoritii. Jupan Dumitrache intruchipeaza in dramaturgia lui Caragiale tipul incornoratului. este tot o manifestare a vanitatii si accentueaza parerea foarte buna pe care Dumitrache o are despre sine. incat "mai ca-mi venea sa-l carpesc. Veta si cu sora acesteia. prin faptul ca Dumitrache nu putuse reactiona asa cum ar fi vrut. "moftangiul". Furia care-l cuprinsese era atat de puternica.L. Jupan Dumitrache are "ambitul" de a nu-i fi inselata "onoarea de familist" si "ambitul" de a nu se face de ras in fata lumii. fiind "cherestigiu" (persoana care produce sau vinde cherestea) si "capitan in garda civica".mai apropiat al celui incornorat. totul revine la normal. poreclit Inima-Rea. Dupa agitatia care atinge adesea apogeul. dupa zbuciumul personajelor si conflictele ce par de nerezolvat. mentionat de Caragiale in didascalii.Caragiale este Jupan Dumitrache Titirca. fiecare dintre ele avand o trasatura dominanta de caracter. "mate-fripte" se luase dupa ei. Dumitrache este foarte ingrijorat. intrucat avea "ambit" si in plan social si nu voia sa se compromita in public "cu un bagabont ca ala.. nu face. izvorata din vanitatea si orgoliul ce se manifesta atat in dimensiunea sociala. care nu sunt neaparat si cele oficiale: "(Rica e cu Zita. adica finalul recompune momentul de la inceputul piesei. se abtinuse sa-i zica "Ce poftesti. este evidenta gelozia sotului. [pagebreak] Ca barbat casatorit si ca cetacean onorabil. cea sociala. eu de! negustor. dar mi-era rusine de lume. cand e vorba la o adica de onoarea mea de familist". Dramaturgul reface in didascaliile din final cuplurile piesei. ma musiu". Vanitatea conjugala reiese din episodul petrecut la gradina "Iunion". El are un statut social onorabil de care se simte foarte mandru. Zita. apoi il urmarise pana aproape de casa.. Caragiale evidentiaza trasaturile care compun un personaj ridicol si caraghios. alaturi de Iancu Pampon. iar comportarea "bagabontului" lovise puternic orgoliul sau conjugal. Chiriac cu Veta. acelasi "coategoale". domnule. Cealalta dimensiune a vanitatii. cat si in cea conjugala." pentru un negustor. ceea ce denota o infatuare prosteasca: "Cum . sa ma pui in public cu un coategoale nu vine bine". Inca din prima scena a piesei. apoi sa-l "umfle" si sa-i dea doua palme.Ibraileanu). Pe cand se uitau la comedii. fara sa se petreaca nici o modificare a starilor de fapt sau vreo rezolvare a problemelor care au constituit subiectul comediei. deoarece "am ambit. mergand din nou la "Iunion".. Printr-un comic de caracter realizat magistral. ilustrand asadar un tip anume. In seara precedents. Mache Razachescu zis Cracanel ("D'ale carnavalului") si Zaharia Trahanache ("O scrisoare pierduta").. a observat ca "un ala. Caracterizarea personajelor Personajele sunt tipologii umane si fac "concurenta starii-civile" (G. unde se dusese cu sotia sa. Personajul principal al comediei "O noapte furtunoasa" de I.

el fiind preocupat mai ales de "onoarea de familist". amantul nevestei sale. poate sa ajunga si ministru.ca trebuie sa fi fost schimbat la fata. Conucul de situatie consta tocmai in faptul ca Dumitrache este opac chiar la cele mai vizibile dovezi de adulter. cumnata lui. Dumitrache este primitiv si artagos mai ales cu Spiridon. pentru ca el sa stea linistit cu Veta. a carui . reflectat in porecla personajului. a sfeclit-o. ca in finalul piesei cand se ingrijoreaza din nou pentru onoarea de familist. cand este entuziasmat. Desi acesta il dezonoreaza. Teama obsesiva de a nu fi inselat li diminueaza spiritul de observatie si-l face ridicol prin suspiciunile cu totul deplasate. Pe Rica Venturiano il dispretuieste profund la inceput. Dumitrache. n-o stii dumneata?". (cu respect amestecat cu sfiala). fiind amantul nevestei sale. "scartascarta pe hartie". "Ambitul" onoarei de familist este incredintat total lui Chiriac. asta-i legatura mea. "imi vine sa intru la banuieli rele". se poarta parinteste.. deoarece el nu se gandeste nici un moment ca "bagabontul" ar putea s-o placa pe Zita iar nu pe nevasta-sa. dar Chiriac il calmeaza si de data aceasta: "As! ado-ncoa. pe care-l trateaza cu asprime si agresivitate de stapan.". "pana la doua dupa douaspce. Relatia cu Chiriac este cu totul speciala. "bagabontul".. ii incredinteaza "onoarea de familist". ca totdeauna. (rapit)"-: "Asta e bun de dipotat.. numai pentru ca il suspecteaza ca ar atenta la onoarea lui de familist. Prostia jupanului reiese si din faptul ca nu banuieste nici un moment de ce Chiriac vrea sa stie sigur dacasi va face rondul complet. a carei infatisare este total lipsita de farmec. Acelasi gest ilustreaza totodatl lasitatea si ingamfarea personajului. Dumitrache il apreciaza ca ziarist. Pe de alta parte. atingand apogeul in ultima scena a piesei. considerand ca este "afurisit" si ca nu degeaba "1-a botezat cine l-a botezat «Titirca inima-Rea»". care se lauda cu ce ar fi facut el daca ar fi reusit sa puna mana pe "bagabont". jupane. iar parerea despre ea nu este personalizata -"Stii cum e Veta mea. Jupan Dumitrache se linisteste. etichetandu-l cu o ploaie de invective: "coate-goale".. "mate-fripte"." Relatia lui Dumitrache cu Veta este destul de palida. prost si credul.. "moftangiul".. cine sa-mi pazeasca onoarea? Chiriac saracul! N-am ce zice! onorabil baiat!". Spiridon il caracterizeaza direct.. intelege "ale tineretii valuri" si isi da consimtamantul in mariajul cu tanarul "amploiat". Se manifesta aici un alt procedeu artistic de caracterizare tipic pentru dramaturgia lui Caragiale si anume comicul de nume. asa cum se specifica "in parantezele de autor ~ "(incantat).m-a vazut.. Jupan Dumitrache este in aceeasi masura credul si naiv. Comicul de limbaj atesta prostia si incultura lui Jupan Dumitrache. pe care se bizuie neconditionat. cum sunt eu cand ma necajesc (isi mangaie favoritele) .cum m-a vazut.". rusinoasa".] Cum combate el. . Vanitos si cu un amor-propriu iesit din comun.. [. meditand ridicol "Uite asa se orbeste omul la necaz!" Relatia lui Jupan Dumitrache cu celelalte personaje este o alta modalitate de caracterizare. convins ca "tine la onoarea mea de familist": "De! cand lipsesc eu de-acasa. Cu Zita. fiind convins ca este omul lui de incredere.

mai naiva. de cele mai multe ori deformate.Predescu). care. citeste romanele la moda. Dorinta Zitei de a parea o tanara educate si sensibila este cu totul invinsa de [pagebreak] . mai cinstita. domnule. Cucerit de farmecul Zitei.. Mandru de apartenenta sa la un mediu social onorabil prin statutul de negustor. Este o tanara dezghetata. domnule. presara frantuzisme in limbajul de mahala. de altfel. Rica Venturiano nimereste din greseala In casa Vetei.. pentru comediile alea mergem noi? Mergem sa mai vedem si noi lumea. mai mult brutal decat vigilent". ii plac spectacolele de re vista" si-si doreste o viata sociala intensa. E o fata inculta de pension" (L. Ea se inscrie in galeria personajelor feminine din comediile lui Caragiale. el amesteca in mod ridicol neologismele. de indragostita timida si rusinoasa si consimte "sa compatimeasca impreuna" cu tanarul amorez numai daca are binecuvantarea lui Jupan Dumitrache. Zita este "mahalagioaica de totdeauna. Zita este mai aproape de personajele feminine din comedia "D'ale carnavalului". Zita retine frantuzismele dupa ureche si deprinde gesturi si atitudini "la moda" din mahalaua unde traieste: "Ce. intrucat Dumitrache banuieste ca i "s-a dus ambitul" si i "s-a necinstit onoarea de familist". propriu-zis credul. mai proasta. Zita este personaj secundar. deoarece ea nu mai putuse suporta. de un pamplezir. de ce sa nu mergem si noi?" Zita provoaca toata agitatia si incurcaturile piesei. tinand la onoarea lui de familist. gandesti? Merg numai asa de un caprit. mai ales ca scapase de "pastramagiu": "juna sunt. Zita se autocaracterizeaza. cu vorbirea populara: "N-o mai maltrata.". declanseaza comicul de situatie care constituie si subiectul comediei. cat si de catre alte personaje. fiind din aceeasi lume de mahala cu Didina Mazu si Mita Baston. care o tratase "cu insulte si cu bataie" si. crede ca este o tanara plina de calitati care-i confera dreptul la fericire.] eu sunt o persoana delicata". considerand-o "fata frumoasa. cand e vorba la o adica de onoarea mea de familist. Zita isi ia o figura de mironosita. alaturi de Zoe. Alteori. cumnatu-sau o ajutase sa "dezvorteze". Cand toate neintelegerile se clarifica. Cu educatie si cultura superficiala. cu pretentii de mondenitate. fapt ce starneste o agitatie de nedescris. intruchipeaza tipul mahalagioaicei cochete si este sora cu Veta si cumnata cu Jupan Dumitrache. numai ca. spre deosebire de aceasta. in care amestecul de cuvinte si expresii de mahala se imbina ridicol cu franfuzisme sau neologisme. Fusese casatorita cu Ghita Tircadau.idee fixa naste un adevarat tic verbal: "Eu am ambit. pe care n-o recunoaste in intuneric. Principalul procedeu de a evidentia incultura Zitei este comicul de limbaj. ma musiu?"... Zita se bucura de un portret conturat atat prin autocaracterizare. modista si invatata si trei ani la pasion". macar cu o vorba buna". al caror sens nu-l cunoaste. de nimini nu depand [. George Calinescu a vazut in Jupan Dumitrache "un mahalagiu fioros de moral. dar mai romantica. Ce adica toti cati merg acolo inteleg ceva. este cel mai utilizat: "Ce poftesti.

dar nu e nici comica macar.. Comicul de situatie se manifesta aici in mod evident.) Chiriac!. i se implineste speranta de a gasi un barbat de onoare si se casatoreste cu tanarul "amploiat". dar devine disperata" si capata brusc energie atunci cand se lupta cu el ca sa-l impiedice sa se sinucida: "Daca vrei sa te omori. printr-un monolog.. culminand cu afirmatia: "mitocanul scosese sicul (vergea de fier ascutita) de la baston pentru ca sa ma sinucida. sa n-am parte de viata ta. poate. dupa despartirea de "mitocanul" de Tircadau. stii ca esti curioasa!" Zita are un destin fericit.". Invectivele cu care il eticheteaza pe Tircadau -"mitocanul". [. trasaturi cu totul nepotrivite pentru o amanta infocata. deoarece. de mahala: "sa n-am parte de ochii mei. care nu sunt neaparat si cele conjugale: "(Toti se dispun a se retrage. Superstitioasa. Nevasta este stearsasi penibila in rolul de amanta si. singurul personaj care nu genereaza un comic spontan si transparent. "sansfaso"-. intruchipeaza adulterina de mahala. pe care femeia il foloseste mai ales atunci cand este furioasa: "Fir-ar a dracului de viata s-afurisita! ca m-a facut mama fara noroc!". Rica e cu Zita.. apoi i se batuse ochiul drept. Veta si Zita reprezinta tipul mahalagioaicei in doua ipostaze diferite: prima fiind stearsa. cealalta vioaie.] Doamne! tato. cei doi se imbratiseaza. alevoa. In finalul comediei. Veta este o componenta a triunghiului conjugal. bonsoar. Veta este indurerata. Veta este personaj secundar. Caragiale fixeaza in didascalii cuplurile amoroase. Tipica pentru exprimarea tinerei este fraza combinata cu frantuzisme si mahalagisme.se imbina cu expresii si cuvinte frantuzesti stalcite sau romanizate -"ambetata". asa cum afirma Ibraileanu. mai ales ca atunci cand plecasera ei de acasa Chiriac se apucase sa-si curete pusca si exista pericolul ca aceasta sa se descarce. parol. sa nu mai apuc macar o zi fericita cu tine . fiind de varsta matura si avand o infatisare placida. Ckiriac cu Veta. care argumenteaza incultura Zitei: "Ei! tato. semne rau prevestitoare. isi fac declaratii amoroase. isi insala sotul fara nici un fel de sentiment de vinovatie sau de mustrare de constiinta. In . "strangand pe Veta cu putere" li raspunde convingator sotului ingrijorat: "Lasa.limbajul de mahala. limitata. este sotia lui Jupan Dumitrache Titirca si amanta lui Chiriac. trista si absenta atunci cand este certata cu amantul. jupane. ca Zita". Jupan Dumilrache suie cu Ipingescu)". Rica Venturiano.". apoi raman incremeniti cand il aud pe Dumitrache strigand la Chiriac sa fie "cu ochii-n patru". "bonsoar-bonsoar". deoarece Chiriac. "pricopsitul". ea staneste rasul spectatorului mai ales dupa ce s-a terminat piesa. "pastramagiul". marginita. intr-un limbaj propriu. "mizerabilul".. Ca sa-l convinga. isi cer iertare reciproc.na! ce mai vrei?"... ea apeleaza la juraminte patetice.. Veta este. Marturisirea femeii l-a "(biruit cu desdvarsire)" pe amant. de tata. chinurile prin care trecuse in seara petrecuta la "Iunion". energica si plina de viata. dar. Nu ti-e mila tie de mine?". "Veta nu numai ca nu e ridicola.. eu ma due. omoara-ma intai pe mine! (se lupta din putere. deoarece dimineata rasturnase candela. ma stii ca consimt la onoarea dumitale de familist!. Vetati relateaza lui Chiriac.

Rica Venturiano infatiseaza tipul cuceritorului. iar odata salvat. sub pretext ca si pe motivul. dar cand acesta nu mai constituie un pericol pentru "onoarea de familist". deoarece el reprezinta atat tipul de functionar. reduse la cateva elemente reprezentative. publicist si studinte in drept".. precum si tipul politicianului demagog. adica ochelari. idee exprimata de criticul literar Garabet Ibraileanu: "Mahalaua. devenita. In comedia "O noapte furtunoasa". avand trasaturi comune cu Nae Catavencu..L. Rica Venturiano deformeaza dictonul .". Portretul fizic.avand si ochelari . Rica este inspaimantat atat de incurcatura produsa. Dumitrache este "incantat". Agamita Dandanache. care ii daduse intalnire la ea acasa. (cuputere) E d-ai nostri. adica. Rica se pierde cu firea si devine incoerent. Mahalaua pe care a satirizat-o Caragiale e o categorie psihologica".. un "coate-goale" si "mate-fripte". se compune din trasaturi tipice profesiei de functionar. cu giubenul in cap si cu basmaua iac-asa scoasa". de altfel.. Farfuridi sau Branzovenescu din comedia de moravuri politice "O scrisoare pierduta"... "prinzand limba". poet liric.. fiind asemanator cu Stefan Tipatescu din comedia "O scrisoare pierduta" si cu Nae Girimea din comedia "D'ale carnavalului".si redactor la «Vocea Patriotului Nationale». joben si plastron: "cu sticlele-n ochi. il priveste "cu respect amestecat cu sfiala" si-l considera "bun de dipotat" sau de ministru. Rica Venturiano se indragostise de Zita. celebra prin comicul de limbaj: "Angel radios! [.... tanarul este considerat un "bagabont de amploiat". amorezul devine las si ingrozit peste masura. arhivar la judecatoria de pace circumscriptia de galben.. student la Academie . dar din greseala. alaturi de Ghita Pristanda. Cand se dumireste asupra confuziei...Caragiale.] de cand te-am vazut intaiasi data pentru prima oara mi-am pierdut uzul ratiunii. Caracterizat direct de catre acest personaj al comediei prin expresii de mahala. pardon. milogindu-se de Veta sa-l ccape. pardon... El msuti se prezinta cu mandrie cocoanei Veta: "Rica Venturiano... amorezul nimereste in casa Vetei. student in drept si publicist". Zaharia Trahanache."... ii revine aplombul. Semidoct.. conturat prin ochii lui Jupan Dumitrache. da! sunt nebun. La "Iunion". "arhivar la o judecatorie de ocol.].si-i face acesteia o declaratie de dragoste inflacarata. completand astfel galeria personajelor masculine care intruchipeaza primul-amorez in dramaturgia lui I. ce sa mai stam sa mai vorbim. .dramaturgia lui Caragiale lumea de la periferia Capitalei este ilustrata mai mult din punct de vedere psihologic. al aventurierului. respectul.. comicul de limbaj fiind remarcabil prin anacolut: "Madam! sa am pardon! scuzati! Cocoana! considerand ca. pe care o satirizeaza Caragiale. colaboratore la ziarul «Vocea Patriotului Nationale».". cat si de frica celor doi barbati care vegheau la "onoarea de familist" si care il cautau innebuniti sa-l omoare.invata legile. asa cum remarca si dramaturgul in didascalii. "amploiat judiciar. vreau sa zic. De spaima. Autorul li compune lui Rica Venturiano un statut social complex. al mentalitatii locuitorilor. scuzati.. pe care n-o recunoaste in intuneric . Nae Ipingescu este un admirator entuziast al tanarului ziarist. nu e o categorie sociala [.

Fanfaron si infatuat. care prin unitatea lui sufleteasca. au ajuns adevarate simboluri ale mentalitatii unei intregi clase sociale din epoca noastra de prefacere" (Eugen Lovinescu). ori toti sa scapam". nu permite Constitutia". dragostea si respectul pentru popor fiind de un comic irezistibil: "Ori toti sa muriti. . egalitatii si fraternitatii: unul nu poate fi mai sus decat altul. Venturiano neaga importanta diferentelor sociale dintre el si Zita. dramaturgul fiind "inzestrat cu o reala putere de observatie a contrastelor dintre forma si fond. In toate comediile lui I. suntem sub regimul libertatii. energica si expresiva. si cu un mare talent de a da sub haina scenica o serie de tipuri.Caragiale se manifesta pregnant disocierea dintre esenta si aparenta. el rosteste declamator fraze patriotarde (fals patriotism). Rica Venturiano este demagog.latinesc si reclama cu emfaza: "box populi. Intocmai ca si Nae Catavencu. box dei! in loc de "vox populi. "Cetatene.L. amestecand ridicol un slil oficial cu unul familiar. vox dei!" ("vocea poporului este vocea lui Dumnezeu").

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->