Clima

Clima reprezintă dinamica tuturor fenomenelor meteorologice din

atmosferă dintr-un anumit loc sau regiune de pe glob, într-un interval de
timp foarte mare.

Spre deosebire de vreme care se referă la fenomenele meteorologice

dintr-o perioadă de timp mai scurtă (ore sau până la câteva
săptămâni)clima se referă la o periodă de timp mult mai lungă câteva
decenii, în mod obişnuit valorile medii pe o perioadă de 30 de ani.
Punctul de referinţă a climei fiind vremea, măsurătorile făcându-se la
staţiile meteorologice, sonde ,sau sateliţi meteorologici.

Stiinţa care se ocupă cu studiul climei “climatologie”. Ea are mai

multe ramuri ca de pildă "Paleoclimatologia", ce se ocupa cu studiul
climei din vremuri îndepărtate căutând să explice pe perioade mari de
timp variaţiile mari de climă, ca de exemplu perioada de glaciaţiune.
Climatologia caută să explice folosind datele statistice şi încălzirea climei
prin creşterea conţinutului aerului în bioxid de carbon rezultat prin
activitatea vulcanică sau din industrie.

Factori climatici:
Factorii ce influenţează clima sunt:

• radiaţia solară
• aşezarea regiunii:
o latitudine geografică
o altitudine
o raport mare, uscat
o existenţa curenţilor marini
 o existenţa curenţilor de aer (vânturi permanente ca vântul Pasat,
sau Monzun)

Clasificarea zonelor climatice:

Zonele de climă ale Pământului se împart în 3 mari categorii, care la rândul

lor se împart în categorii mai mici:

1. Zona caldă

• 1. Climatul ecuatorial
• 2. Climatul subecuatorial
• 3. Climatul tropical-uscat ( deşert )
• 4. Climatul tropical-umed

2. Zona temperată

• 1. Climatul subtropical ( climă mediteraneană )

• 2. Climatul temperat-maritim
• 3. Climatul temperat-continental

3. Zona rece

• 1. Climatul subarctic (subpolar)

• 2. Climatul polar

Clima României
România are o climă temperat continentală de tranziţie, specifică pentru Europa
centrală, cu patru anotimpuri distincte, primăvară, vară, toamnă şi iarnă. Diferenţele
locale climatice se datoreaza mai mult altitudinii şi latitudinii, respectiv mult mai puţin
influenţelor oceanice din vest, ale celor mediteraneene din sud-vest şi celor continentale
din est.

Precipitaţiile anuale:

Precipitaţiile din România sunt moderate media precipitaţiilor anuale căzute pe

teritoriul ţării fiind de 637 mm anual. Precipitaţiile anuale medii din zona de câmpie
variază între 400 mm în Dobrogea, 500 mm în Câmpia Română şi până la 600 mm în
Câmpia de Vest. Odată cu altitudinea, precipitaţiile cresc, atingând 1000 – 1200 mm/an la
altitudini mai mari de 1800 m.
Frecventa precipitatiilor:

Se consideră “zile cu precipitaţii” cele în care se înregistrează cantităţi ≥ 1,0 mm.

Numărul mediu anual de zile cu precipitaţii variază pe teritoriul ţării între sub 100 şi
200. Cele mai puţine astfel de zile (<100) se înregistrează în estul Dobrogei şi centrul
Baraganului. În regiunile de câmpie din sud, Podisul Bârladului şi extremitatea vestica a
Câmpiei Aradului, numărul anual de zile cu precipitaţii se ridică la 125 iar în Câmpia şi
Dealurile Vestice, Podişul Transilvaniei, în Subcarpaţi şi Piemontul Getic, în Subcarpaţii
Moldovei şi în restul Podişului Moldovei se înregistrează până la 150 zile. Cele mai
multe zile cu precipitaţii, peste 190, se îînregistrează în zona montană şi cu deosebire în
grupa nordică a Carpaţilor Orientali, pe culmile masivelor Bihor-Vlădeasa şi în Carpaţii
Meridionali. În depresiunile intramontane şi în sud-vestul Podişului Transilvaniei
numărul mediu al zilelelor cu precipitaţii este mai mic decât în zonele invecinate,
însumând între 100-120.

În cursul anului, lunile septembrie şi octombrie au cel mai mic număr mediu de zile
cu precipitaţii caracterizează , iar lunile mai-iunie şi decembrie cel mai mare. În multe
luni din anii deosebit de ploioşi, numărul maxim lunar de zile cu precipitaţii a însumat
16-30 de zile în regiunile muntoase, 15-25 în cele deluroase şi 14-20 în cele de câmpie. În
intervalul septembrie-octombrie, în iulie-august şi uneori în martie-aprilie există ani în
care nu s-a înregistrat nicio zi cu precipitaţii.