Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Cardiologie c1
13.05.2002
Electrocardiograma clasică
există derivaţii care au complexe egale ⇒ vectorul axului se află pe bisectoarea unghiului dintre
derivaţiile alese; în cazul în care complexele nu sunt strict egale, bisectoarea este limita axului
electric, ax ce va fi cu câteva grade mai aproape de derivaţia cu complex mai mare.
Aplicând ambele metode, axul poate fi găsit într-un sector de 15° cu o aproximare de maxim 5-10°.
Frecvenţa cardiacă se calculează după formula: 1500/distanţa rr în mm. Dacă ritmul este neregulat
se calculează RR mediu (pentru minim 5 cicluri);
• are o amplitudine (înălţime) 0,3mV (3mm) care creşte în supraîncărcare AD sau fiziologic la
copii, tahicardii sinusale, efort fizic;
• ax 0° – 90° ⇒ pozitiv în DI – DIII; în caz contrar ⇒ P retrograd (nesinusal);
Intervalul P-Q (P-R) – cuprinde unda P şi segmentul P-Q; reprezintă durata activităţii atriale şi a
conducerii atrio-ventriculare şi are limita inferioară de 0,12s (3mm) iar limita superioară în funcţie
de frecvenţă: Frecvenţa Durata
Interval P-Q scurt se întâlneşte în sindroame de preexcitaţie (în intervalului P-Q
derivaţiile inferioare) şi în cazul unui ritm nesinusal 50 0,22
(joncţional), alături de P retrograd în DIII şi aVF. 60 0,21
Interval P-Q lung → bloc AV grad I sau II, miocardite, cardita 70 0,20
reumatismală etc. 80 0,19
Complexul QRS – reflectă procesul depolarizării ventriculare, 90 0,18
ce are loc dinspre endocard spre epicard; 100 0,17
• normal nu depăşeşte ca durată 0,10s; între 0,10 – 0,12 ⇒
hipertrofie, BRS sau BRD minor; >0,12 ⇒ BR major
• forma – în mod normal complexul are vârfuri ascuţite;
• modelele epicardice: în dreapta rS; de tranziţie RS (cu R/S ≈ 1); în stânga qRs (cu R/S > 1);
• axul electric normal: 30°-70°;
Unda Q în mod normal trebuie să fie absentă în precordialele drepte, iar în cele stângi nu trebuie să
depăşească 0,04s şi nici ¼ din amplitudinea R;
Unda Q patologică durează mai mult de 0,04s sau este mai mare de ¼ din R în orice derivaţie cu
excepţia aVR; unda Q patologică semnifică:
• necroză recentă sau veche;
• BRS major – în derivaţiile drepte sau inferioare;
• Sindrom WPW – datorită unei unde δ negative;
• CPC (cord pulmonar cronic) când cordul coboară datorită emfizemului;
Timpul de apariţie al deflexiunii intrinsecoide (TADI) nu trebuie să depăşească 0,035s în V1, V2 sau
0,045s în V5, V6;
Segmentul ST – reprezintă începutul repolarizării ventriculare care se face lent; normal, este
izoelectric.
• Supradenivelarea de ST este frecvent patologică dacă este mai mare de 0,5mm; poate avea mai
multe forme:
• convexă superior = patologică = leziune subepicardică = IMA sau sechele de infarct
cu anevrism ventricular.
• orizontală sau concavă superior, în mai multe derivaţii = pericardită;
• concavă superior, foarte scurtă, pe o singură derivaţie = origine vegetativă (după ce
excludem pericardita);
• Subdenivelare de ST este patologică dacă sunt îndeplinite concomitent condiţiile:
• lungime minim 0,08s (2mm);
• este orizontală sau descendentă indiferent de amplitudine sau este ascendentă dar
mai adâncă de 2mm;
Semnifică o leziune subepicardică sau face parte din complexul de modificări secundare de
fază terminală din BR major sau hipertrofie;
Unda T reprezintă partea terminală, rapidă a repolarizării ventriculare; are acelaşi sens cu ORS pe
care îl însoţeşte şi axul normal deviat la stânga cu 30°; are formă rotunjită, asimetrică, cu panta
ascendentă mai înclinată. O undă T negativă, asimetrică, cu amplitudine mică şi bază îngustă poate
semnifica modificări de fază terminală, modificări metabolice sau ischemie subepicardică (undăm
largă, simetrică).
4
Intervalul Q-T reprezintă înscrierea activităţii electrice ventriculare complete; are o durată
dependentă de frecvenţă de aceea se foloseşte indicele Bazett = interval Q-T (s) / lungimea RR 1/2 (s).
Pentru o frecvenţă normală de 60-80 bps valoarea medie este de 0,44. Dacă durata intervalului este
mai mare de 0,44 ⇒ sindrom de QT prelungit; cauze: ischemie, deficite electrolitice, tratament
antiaritmic, torsada vârfurilor.