IFRS 3 COMBINĂRI DE ÎNTREPRINDERI

Alfa achiziţionează 70% din societatea Beta. Bilanţul societăţii Beta la data achiziţiei se
prezintă astfel:

Bilanţul BETA u.m.

Elemente Sume
Program informatic 20.000
Licenţe 30.000
Terenuri 300.000
Construcţii 200.000
Utilaje 100.000
Mărfuri 50.000
Creanţe 20.000
Disponibilităţi 60.000
Total active 780.000
Împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni 250.000
Datorii comerciale 50.000
Datorii salariale 20.000
Datorii sociale 5.000
Total datorii 325.000
Capital social 370.000
Prime de capital 20.000
Rezerve 30.000
Rezultatul exerciţiului 35.000
Total capitaluri proprii 455.000

La data achiziţiei valorile juste corespundeau cu valorile istorice la majoritatea elementelor

cu excepţia următoarelor: terenuri 350.000 u.m., utilaje 120.000 u.m. şi mărfuri 40.000 u.m.
Costul combinării plătit de dobânditor a fost de
a) 400.000 u.m.
b) 350.000 u.m.

IAS 36 DEPRECIEREA ACTIVELOR

1.Fluxuri de trezorerie utilizate în calculul valorii de utilitate. La 31.12.N există indicii că

un utilaj a pierdut din valoare. Informaţiile disponibile privind utilajul respectiv sunt: costul de
achiziţie al utilajului 4.100.000 u.m.; pentru achiziţia utilajului s-a făcut apel la un credit care
generează cheltuieli anuale cu dobânzile de 22.000 u.m.; preţul de vânzare al unui produs realizat cu
ajutorul utilajului: 1.000 u.m.; cost de producţie pe unitatea de produs: 750 u.m.
Se estimează că toate veniturile şi cheltuielile vor creşte cu 3% pe an datorită inflaţiei.
În anul N, s-au vândut 2.000 bucăţi de produs, dar societatea estimează că volumul vânzărilor
va creşte cu 5% pe an.
În anul N+2, utilajul va face obiectul unei revizii prin care se doreşte menţinerea acestuia la
nivelul performanţelor estimate iniţial. Cheltuielile estimate cu revizia: 15.000 u.m. De asemenea, în
anul N+3, se va proceda la o reparaţie capitală prin care să se mărească performanţele utilajului.
Cheltuielile cu reparaţiile sunt estimate la 40.000 u.m.

1
 Utilajul va fi vândut la sfârşitul exerciţiului N+6. Valoarea reziduală a utilajului este estimată
la 30.000 u.m.

2.Calculul valorii de utilitate. Societatea deţine un brevet pentru producerea unui

medicament. Brevetul expiră peste patru ani. Societatea estimează că, în fiecare dintre următorii
patru ani, cererea pentru medicamentul respectiv va creşte cu 20%.
Experienţa arată că societăţile concurente invadează piaţa, cu versiuni ale medicamentului
profitabil, imediat ce acesta nu mai este protejat de brevet. În consecinţă, societatea nu se aşteaptă
ca brevetul să mai genereze fluxuri de trezorerie semnificative după expirarea celor patru ani.
În exerciţiul precedent, veniturile nete din vânzarea medicamentului au fost 10.000 u.m.
Se estimează că rata adecvată pentru actualizarea fluxurilor de trezorerie aferente brevetului
este 10%.

3.Calculul deprecierii. Societatea deţine un utilaj achiziţionat la începutul exerciţiului N, la

un cost de 1.000.000 u.m.. Durata de utilitate a fost estimată în momentul achiziţiei la 12.000 de ore
de funcţionare. În cursul exerciţiului N, utilajul a funcţionat 2.000 de ore. Managerii estimează că,
în fiecare dintre următorii 4 ani, utilajul va funcţiona câte 2.500 de ore. Numărul de produse
realizate va fi de 5 bucăţi pe oră.
La sfârşitul exerciţiului N, există indicii că utilajul s-a depreciat.
Fluxurile de trezorerie nete, pe care le va obţine întreprinderea din vânzarea unui produs, sunt
estimate la 20 u.m./buc. Rata la care se actualizează fluxurile de trezorerie este de 10%.
Presupunem că există o piaţă activă pe care utilajul poate fi tranzacţionat. Preţul de vânzare
(valoarea justă) ar fi de 650.000 u.m., iar cheltuielile determinate de ieşire ar fi de 20.000 u.m.
4. Deprecierea unui activ individual nereevaluat. O societate deţine o clădire achiziţionată
la începutul anului N la valoarea contabilă de intrare de 150.000 lei, amortizată liniar în 15 ani. La
sfârşitul anului N+2 există indicii că activul ar fi depreciat şi se determină valoarea recuperabilă
valoarea recuperabilă, cunoscând: valoarea justă estimată 120.000 lei, cheltuieli legate de vânzare
20.000 lei, valoarea de utilizare 95.000 lei. Tot acum, durata de viaţă rămasă este estimată la 5 ani.
La sfârşitul anului N+4 valoarea recuperabilă este de 80.000 lei.

5. Deprecierea activelor reevaluate.

(a) O întreprindere deţine un mijloc de transport cu valoarea contabilă de intrare 200.000
u.m, durata de viaţă utilă 10 ani, care a fost achiziţionat la data de 1.01.N. La 31.12.N+1 activul este
reevaluat, la valoarea de 190.000 u.m. La data de 31.12.N+3, datorită schimbărilor în condiţiile de
exploatare şi de piaţă, valoarea recuperabilă a activului este estimată la 120.000 u.m. La 31.12.N+5,
valoarea recuperabilă este estimată la 150.000 u.m.
(b) O societate are un activ imobilizat in valoare contabila de 1.000.000. Durata de viata
utila 10 ani. Politica societăţii in ceea ce priveşte activele imobilizate este sa le reevalueze, conform
IAS 16. La sfârşitul primilor doi ani de viata valoarea justa este de 880.000. După alţi doi ani,
valoarea justa ajunge la 540.000. După alţi doi ani, valoarea justa ajunge la 500.000. Valoarea justa
este semnificativ egala cu valoarea recuperabila a activului.

6.Pierdere din depreciere pentru unităţi generatoare de numerar. Există indicii că un

echipament tehnic, cu valoare contabilă netă de 60.000 u.m., a pierdut din valoare. Echipamentul nu
produce fluxuri de trezorerie independente de alte active, el făcând parte din aceeaşi unitate
generatoare de trezorerie cu o clădire cu valoarea contabilă netă de 180.000 u.m. şi un teren cu
valoarea contabilă de 120.000 u.m. Nu există fond comercial ce poate fi ataşat raţional unităţii
generatoare de trezorerie. Presupunem că valoarea recuperabilă a unităţii generatoare de trezorerie
este de 324.000 u.m.

2
 7.Pierderi din depreciere pentru unităţi generatoare de numerar în condiţiile existenţei
fondului comercial. La sfârşitul exerciţiului N, societatea M a achiziţionat societatea X la un cost
de 9.000 u.m., din care valoarea justă a activelor identificabile 6.000 u.m. şi fond comercial 3.000
u.m. Presupunem că valoarea recuperabilă este dată de valoarea de utilitate.
La sfârşitul anilor N şi N+1 valoarea de utilitate este mai mare decât costul.
La 31.12.N estimările legate de amortizare sunt: durata rămasă 12 ani, metoda liniară,
valoarea reziduală nulă.
La 31.12.N+2, valoarea recuperabilă a unităţii generatoare de numerar este 4.080 u.m.
La 31.12.N+3 valoarea recuperabilă a unităţii generatoare de numerar este 5.730 u.m.