Contabilitate Financiară Curentă

UNIVERSITATEA „SPIRU HARET”
FACULTATEA DE MANAGEMENT FINANCIAR

CONTABIL CONSTANŢA
SPECIALIZAREA: CONTABILITATE SI INFORMATICA
DE GESTIUNE
ANUL II ZI, FR, ID
DISCIPLINA: CONTABILITATE FINANCIARA CURENTA
Conducătorul disciplinei: Prof. univ. dr. FLOREA STEFAN
Tel/Fax: 0241/545015 şi E-MAIL:ushcta@spiruharet.ro
REZUMAT CONTABILITATE FINANCIARA – SEMESTRUL I
CONTABILITATEA FINANCIARA A INTREPRINDERII
1.1.CONTABILITATEA CAPITALURILOR
I. SINTEZE TEORETICE
Capitalul unei entităţi comerciale, reprezintă totalitatea surselor stabile şi permanente de finanţare a
activului patrimonial. Sunt denumite şi capitaluri permanente deoarece se află la dispoziţia societăţii o
perioadă mai lungă de timp.
Structura capitalurilor:
a) Capitaluri proprii (pasiv-intern)-sunt acele capitaluri aflate în proprietatea deţinătorilor de patrimoniu
(acţionari, asociaţi).
Aceste capitaluri cuprind: capitalul social, prime legate de capital rezerve din reevaluare, rezultatul
reportat, rezultatul exerciţiului (profitul nerepartizat).
b) Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli.
c) Capitaluri străine (pasiv-extern)- sunt împrumuturi şi datorii pe termen mediu şi lung, este denumit şi
capital permanent.
Aceste capitaluri cuprind: împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni, credite bancare pe termen mediu şi
lung, datorii ce privesc imobilizările financiare, alte datorii şi împrumuturi asimilate.
A. Constituirea capitalului social

- La S.A(societăţi pe acţiuni), capitalul social se constituie din valoarea nominală a acţiunilor deţinute de
acţionarii societăţii, iar la S.R.L. (societăţi cu răspundere limitată), se constituie din valoarea nominală a
părţilor sociale deţinute de asociaţi, ca urmare a aducerii efective a aporturilor în natură sau lei.
- Se face prin subscrierea şi vărsarea de aport de către acţionarii sau asociaţii societăţii comerciale.
• Subscrierea- reprezintă un angajament al acţionarilor sau asociaţilor de a contribui cu bani sau în natură,
pentru constituirea capitalului social la înfiinţarea societăţii. Capitalul constituit din această subscriere
poartă denumirea de capital subscris nevărsat.
• Vărsarea- reprezintă depunerea efectivă a capitalului subscris (promis).
• Capitalul constituit după aducerea efectivă a aportului, poartă numele de capital subscris vărsat.
• Vărsarea capitalului se face astfel:
- la constituirea societăţii pe acţiuni (S.A) cel puţin 30% din capitalul subscris;
- dacă constituirea se face prin licitaţie publică, cel puţin 50%;
- restul capitalului se varsă în termen de 12 luni de la înmatriculare;
- la societăţile cu răspundere limitată (S.R.L.), capitalul subscris se varsă integral înainte de începerea
formalităţilor de constituire.
Tipul de societate determină mărimea minimă a capitalului social astfel:
▪ la societăţile în nume colectiv şi în comandită simplă, nu este stabilită limita minimă a capitalului social,
▪ la societăţi pe acţiuni (S.A.), capitalul social nu poate fi mai mic de 25.000.000 lei, iar valoarea minimă a
unei acţiuni este de
1.000lei. Trebuie să fie minim 5 acţionari,
▪ la societăţile cu răspundere limitată (S.R.L.), capitalul minim social este de 2.000.000 lei. Trebuie să fie
maxim 50 asociaţi.
Orice modificare a capitalului social se face numai prin hotărârea A.G.A.
Evaluarea acţiunilor se poate face la următoarele valori:
▪ Valoare nominală- rezultă raportând capitalul social la numărul de acţiuni emise,
▪ Valoare contabilă- se face raportând activul net contabil la numărul de acţiuni:
- activul net = activ total- datorii- active fictive,
- active fictive- sunt alcătuite din cheltuielile de constituire şi primele privind rambursarea obligaţiunilor.
▪ Valoarea de emisiune(sau de piaţă), este preţul la care se pune în vânzare acţiunile emise.
B. Majorarea capitalului social
Apare atunci când societatea are nevoie de noi fonduri băneşti şi preferă să le procure prin
majorare de capital, decât să apeleze la împrumuturi.
Aceste situaţii apar atunci când:
• societăţile întâmpină dificultăţi financiare,
• societatea are o situaţie prosperă şi vrea să-şi extindă activitatea.
Este obligatorie majorarea capitalului social atunci când acesta scade sub limita legală indiferent de motivul
scăderii.
Majorarea se poate realiza prin următoarele căi:
1. Majorare prin noi aporturi în numerar şi/ sau în natură:
- presupune emisiune de noi acţiuni sau sub formă de părţi sociale;
- operaţiunea conduce la creşterea activului patrimonial (stocuri, mijloace băneşti, imobilizări, etc) şi
corespunzător o creştere a pasivului, respectiv a capitalului social;
- în contabilitate această majorare se reflectă prin aceleaşi operaţiuni ca la constituirea capitalului.
2. Majorare prin încorporarea în capitalul social al unor elemente ce aparţin capitalului propriu:
- elementele ce se încorporează în capitalul social sunt: rezervele, rezervele din reevaluare, prime legate de
capital şi profitul net din anii precedenţi şi anul curent;
- creşterea propriu zisă a capitalului social, se realizează prin emiterea de acţiuni noi care se repartizează
gratuit vechilor acţionari;
- creşterea valorii nominale a vechilor acţiuni.
3. Majorare prin conversia unor datorii, în acţiuni:
- se urmăreşte anularea unor datorii fără a se apela la trezorerie;
- se face numai cu acordul creditorului, care devine acţionar sau asociat;
- se referă la datorii din obligaţiunii, datorii faţă de furnizori, credite pe termen lung, dividente etc.
C. Diminuarea capitalului social
Reducerea capitalului social survine în următoarele situaţii:
1. În cazul acoperirii pierderilor din anii precedenţi sau din exerciţiul curent:
▪ Reducerea capitalului se face numai dacă au fost epuizate toate rezervele constituite anterior;
▪ Reducerea se poate realiza prin:
- micşorarea numărului de acţiuni sau părţi sociale;
- reducerea valorii nominale a acţiunilor;
- recuperarea şi anularea propriilor acţiuni.
▪ Reducerea capitalului se face cu un anumit procent, iar suma absolută a diminuării nu poate fi egală cu
pierderea realizată în anii precedenţi, putând să apară diferenţe în plus sau în minus care se soluţionează
prin diminuarea sau majorarea, după caz, a primelor de emisiune.
2. Reducerea capitalului social prin retragerea aporturilor de către unii acţionari sau asociaţi, caz în care
acţionarii primesc o sumă proporţională cu numărul de acţiuni pe care le deţin.
3. Răscumpărarea propriilor acţiuni în vederea anulării lor. Se face de regulă la o valoare diferită de cea
nominală mai mare sau mai mică, funcţie de conjunctura de la bursă.
Contabilitatea capitalului social se ţine cu ajutorul următoarelor conturi:
▪ Contul 101, „Capital”
- are funcţie contabilă de pasiv
- se dezvoltă pe 2 conturi sintetice de gradul II
1011 „Capital subscris nevărsat”
1012 ”Capital subscris vărsat”
▪ Contul 456 „Decontări cu asociaţii privind capitalul”
- este cont bifuncţional;
- de activ când reflectă creanţele faţă de acţionari sau asociaţi;
- de pasiv când reflectă datoriile faţă de acţionari sau asociaţi.
În cadrul contului 101 „Capital”, capitalul (şi deci şi acţiunile ca fracţiuni de capital)este înregistrat la
valoarea nominală.
- este utilizat la subscrierea sau retragerea capitalului.
. Contabilitatea altor elemente ale capitalului propriu
A. Prime legate de capital

▪ Rezultă din operaţiunile de creştere a capitalului prin emisiuni de noi acţiuni sau cu ocazia unei fuziuni
▪ După modul de constituire distingem:
a) prime de emisiune:
- apar cu ocazia emiterii de noi acţiuni sau părţi sociale;
- se determină prin diferenţa dintre valoarea de emisiune a noilor acţiuni sau părţi sociale ce se emit (mai
mare) şi valoarea nominală a acestora;
- au rolul de a acoperi cheltuielile de emisiune şi de a egala drepturile acţionarilor noi cu cele ale vechilor
acţionari prin compensarea diferenţei dintre valoarea nominală şi valoarea contabilă a vechilor acţiuni.
b) prime de fuziune:
- apar cu ocazia fuzionării a două sau mai multor societăţi;
- reprezintă excedentul dintre valoarea bunurilor primite ca aport şi valoarea nominală a acţiunilor emise cu
ocazia fuzionării.
c) prime de aport:
- apar cu ocazia creşterii capitalului social prin aport în natură;
- reprezintă excedentul dintre valoarea aporturilor în natură la capitalul subscris şi valoarea nominală a
acţiunilor emise.
d) prime de conversie a obligaţiunilor în acţiuni:
- reprezintă diferenţa dintre valoarea de răscumpărare a obligaţiunilor (mai mare) şi valoarea nominală a
acţiunilor emise cu ocazia convertirii obligaţiunilor în acţiuni.
▪ Primele de capital pot fi utilizate pentru:
- acoperirea cheltuielilor de emisiune şi de vânzare a acţiunilor;
- să echivaleze drepturile acţionarilor noi cu cele ale acţionarilor vechi, prin compensarea diferenţei dintre
valoarea nominală şi valoarea contabilă a vechilor acţiuni;
- creşterea capitalului social;
- creşterea rezervelor.
Contabilitatea primelor legate de capital se ţine cu ajutorul contului 104 ”Prime legate de capital”, care
are funcţie contabilă de pasiv şi se dezvoltă prin următoarele conturi sintetice de gradul II:
- 1041 „Prime de emisiune”
- 1042 „Prime de fuziune”
- 1043 „Prime de aport”
- 1044 „Prime de conversie a obligaţiunilor în acţiuni”
B. Rezerve
▪ Se constituie din profit, prime legate de capital, diferenţe din reevaluare, etc
▪ Se utilizează pentru:
- acoperirea pierderilor;
- majorarea capitalului social.
▪ După modul de constituire şi utilizare distingem:
a) rezerve legale - se constituie anual conform legii 31/1990 în procent de 5% din profitul brut până se
ajunge la 20% din capitalul social;
b) rezerve statutare - se constituie anual din profitul net conform prevederilor din statutul societăţii
c) alte rezerve - se constituie în mod facultativ prin hotărârea Adunării Generale a Acţionarilor din profitul
net al societăţii
▪ Sunt destinate pentru:
- finanţarea unor investiţii în imobilizări corporale;
- distribuirea de dividente în exerciţiile financiare încheiate cu pierdere;
- răscumpărarea propriilor acţiuni în vederea anulării lor şi deci reducerii capitalului social.
d) rezerve pentru acţiuni proprii - se constituie conform prevederilor legale şi sunt utilizate pentru
răscumpărarea unor acţiuni cu scopul de a menţine capitalul propriu.
Contabilitatea se ţine cu ajutorul contului 106”Rezerve „ care are funcţie contabilă de pasiv şi se dezvoltă
pe următoarele conturi sintetice de gradul II:
- 1061 „Rezerve legale”
- 1062 „Rezerve pentru acţiuni proprii”
- 1063 „ Rezerve statutare sau contractuale”
- 1068 „ Alte rezerve”
C. Rezerve din reevaluare

▪ Se stabilesc prin diferenţa dintre valoarea înregistrată în contabilitate a elementelor de activ supuse
reevaluării şi valoarea actuală stabilită cu ocazia reevaluării
▪ Se utilizează pentru:
- creşterea rezervelor de capital;
- acoperirea pierderilor din exerciţiile precedente.
Contabilitatea se ţine cu ajutorul contului 105 ”Rezerve din reevaluare”, care are funcţie contabilă de pasiv.
D. Rezultatul exerciţiului
▪ Se calculează ca diferenţă între venituri (V) şi cheltuieli (C), (R=V-C)
Rezultatul poate fi:
- favorabil când V > C, şi reprezintă profit;
- nefavorabil când V < C, şi reprezintă pierdere
Rezultatul se determină la sfârşitul fiecărei luni când conturile de venituri îşi transferă soldul în creditul
contului 121”Profit şi pierdere”, iar conturile de cheltuieli în debitul aceluiaşi cont.
Contabilitatea rezultatului exerciţiului se ţine cu ajutorul conturilor:
- Contul 121”Profit şi pierdere”- este cont bifuncţional; în credit este reflectat profitul realizat, iar în debit
pierderea realizată. (soldul contului)
- Contul 129 „Repartizarea profitului”- are funcţie contabilă de activ; în debit reflectă profitul repartizat pe
destinaţiile stabilite de Adunarea generală a Acţionarilor, iar creditarea se face la începutul anului următor
prin contul 121”Profit şi pierdere”.
▪ Principalele înregistrări contabile:
- Închiderea conturilor de venituri, la sfârşitul lunii:
Conturi gr. 7 = 121
(conturi de venituri) (profit şi pierdere)
- Închiderea conturilor de cheltuieli, la sfârşitul lunii:
121 = conturi gr. 6
(profit şi pierdere) (conturi de cheltuieli)
▪ Repartizarea profitului conform destinaţiilor stabilite de Adunarea Generală a Acţionarilor se face pentru:
- Creşterea capitalului social;
- Rezerve;
- Fond de dezvoltare;
- Acoperirea pierderilor din anul precedent;
- Participarea salariaţilor la profit;
- Dividente;
- La buget, în cazul regiilor autonome.
▪ Înregistrarea contabilă pentru repartizarea profitului:
129 = %
1012
106
1068
Analitic: fond de dezvoltare
117
117
Analitic: participarea salariaţilor la profit
117
Analitic: dividente de plată
446
▪ Constituirea datoriei faţă de salariaţi pentru participarea la profit:
117 = 424 / Analitic: participarea salariaţilor la profit
▪ Constituirea datoriei faţă de acţionari pentru dividentele cuvenite:
117 = 457 /Analitic: Dividente de plată
▪ La începutul anului următor se închide contul 129 cu profitul repartizat:
121 = 129
Notă: Dacă Adunarea Generală a Acţionarilor nu repartizează profitul sau nu acoperă pierderea realizată,
acestea rămân în aşteptare şi sunt trecute în contul 117”Rezultatul reportat”, astfel:
▪ Profit realizat în exerciţiul curent nerepartizat şi lăsat în aşteptare:
121 = 117
▪ Pierderea realizată în anul curent şi lăsată în aşteptare:
117 = 121
▪ Repartizarea profitului reportat conform hotărârii AGA, se face pentru:
- creşterea capitalului;
- rezerve;
- fond de dezvoltare;
- participarea salariaţilor la profit;
- dividente.
▪ Înregistrarea contabilă de repartizarea a profitului reportat:
117 = %
1012
106
1068 / A: fond de dezvoltare
117 / A: participarea salariaţilor la profit
117 / A: dividente de plată
▪ Acoperirea pierderii reportată, conform hotărârii AGA din:
- profitul anului curent;
- rezerve;
- capitalul social;
- rezerve din reevaluare;
- înregistrarea contabilă de acoperire a pierderii reportate.
% = 117
129
106
1012
105
Contabilitatea împrumuturilor şi a datoriilor asimilate (Capital străin)

A. Împrumuturi din emisiuni de obligaţii
▪ Sunt împrumuturi pe care societatea le obţine prin emiterea de obligaţiuni (titluri de credite) pe care le
supune subscrierii publice în mod direct sau prin instituţii specializate.
▪ Valoarea obligaţiunilor emise nu poate depăşi trei pătrimi din capitalul social.
▪ Tipuri de obligaţiuni ce se emit:
- obligaţiuni ordinare- asigură o dobândă fixă sau variabilă şi contribuie la creşterea creanţelor şi datoriilor;
- obligaţiuni cu primă de rambursare- asigură la rambursare o primă ce se calculează ca diferenţă între
valoarea nominală (înscrisă pe obligaţiune) şi valoarea de emisiune (preţul de vânzare) care este mai mic şi
contribuie la creşterea creanţelor, datoriilor şi a activelor de regularizare;
- obligaţiunile cu loterie - asigură venituri( câştiguri) prin tragere la sorţi.
▪ Obligaţiunile nu trebuiesc confundate cu acţiunile, între ele există deosebiri:
acţiunea obligaţiunea
- este titlu de proprietate - este titlu de credit
- venitul obţinut prin dividente - venitul obţinut prin dobândă
- deţinătorul este coproprietarul - deţinătorul este creditorul societăţii
societăţii - este valabilă până la scadenţă
- este valabilă pe toată durata de
funcţionare a societăţii
Contabilitatea se ţine cu ajutorul contului 161 ” Împrumuturi din emisiune de obligaţiuni”, are funcţie
contabilă de pasiv, iar pentru primele privind rambursarea obligaţiunilor se utilizează contul 169” Prime
privind rambursarea obligaţiunilor”, care are funcţie contabilă de activ.
B. Credite bancare pe termen lung şi mediu
▪ Reprezintă o componentă a capitalurilor permanente.
▪ Au termen de rambursare mai mare de 1 an.
▪ Sunt sume împrumutate de societate, de la bancă pentru finanţarea activelor patrimoniale, cu caracter
durabil.
▪ Sunt purtătoare de dobânzi.
▪ Se acordă pe baza unui contract încheiat cu banca şi a unor garanţii asigurătorii.
Contabilitatea se ţine cu ajutorul contului 162 ”Credite bancare pe termen lung”, are funcţie
contabilă de pasiv.
C. Datorii ce privesc imobilizările financiare
▪ Sunt sume împrumutate de la societăţile din cadrul grupului sau de la societăţile ce deţin interese de
participare în cadrul societăţii.
▪ Sunt purtătoare de dobânzi.
Contabilitatea se ţine cu ajutorul contului 166” Datorii ce privesc imobilizările financiare”, are funcţie
contabilă de pasiv
.
II. APLICAŢII PRACTICE
■ La constituirea unui S.R.L. conform actului de constituire se subscrie un capital social de 15.000.000 lei
de către cei doi asociaţi în părţi egale, capital care se varsă integral la casieria întreprinderii conform
chitanţei:
- subscrierea capitalului:

456
= 1011
15.000.000

15.000.000

- vărsarea capitalului la casierie conform chitanţei:

5311 =
456

15.000.000 15.000.000
-
Privind capitalul”
- trecerea capitalului subscris la capital vărsat în urma depunerii lui:

1011

=
1012

15.000.000 15.000.000

■ Se constituie o societate pe acţiuni (S.A.) cu un capital social de 50.000.000 lei divizat în 2.000 de acţiuni
a câte 25.000 lei valoare nominală a unei acţiuni. Capitalul se subscrie integral la înfiinţare, constând din:
aport în natură; o clădire (1.000 acţiuni x 25.000 lei = 25.000.000 lei), un autoturism (300 acţiuni x 25.000
lei = 7.500.000 lei), stoc materii prime (200 acţiuni x 25.000 lei = 5.000.000 lei)
aport în numerar; 500 acţiuni x 25.000 lei = 12.500.000 lei
- subscrierea capitalului:
456 = 1011
50.000.000 50.000.000

privind capitalul”
- aducerea efectivă a aportului conform procesului verbal de predare- primire şi a chitanţei:
% = 456 - 50.000.000

212 25.000.000 -

2133 7.500.000 -

301 5.000.000 -

5311 12.500.000 -

- trecerea capitalului subscris la capital vărsat:

1011
= 1012

50.000.000 50.000.000

Majorare prin emitere de noi acţiuni

■ Societatea comercială emite noi acţiuni cu primă în vederea majorării capitalului conform
prospectului de emisiune cu o valoare nominala totală de 50.000.000 lei si primă de emisiune de 10%
(5.000.000). Încasarea acţiunilor se realizează in contul de la banca. Prima de emisiune se foloseşte în
proporţie de 50% (2.500.000) pentru acoperirea cheltuielilor de emisiune, 10% (500.000) pentru
constituirea de alte rezerve şi diferenţa de 40% (2.000.000) pentru creşterea capitalului.
- subscrierea noilor acţiuni la valoarea de emisie:

456

= %
55.000.000

-

1011 - 50.000.000

1041 - 5.000.000

- încasarea sumelor de la acţionari:

5121 = 456

55.000.000 55.000.000

- trecerea capitalului subscris nevărsat la capital subscris vărsat:

1011
=
1012 50.000.000

50.000.000

- acoperirea din prima de emisiune a cheltuielilor cu emiterea acţiunilor:

1041 = 201 2.500.000

2.500.000

- utilizarea primei de emisiune pentru majorarea rezervelor şi a capitalului social:

1041 = % 2.500.000

-

1068 - 500.000

1012 - 2.000.000

Majorare prin aport în natură

■ Aportul în natură constă dintr-un imobil a cărei valoare este de 112.000.000 lei, iar valoarea
nominală a acţiunilor de 100.000.000 lei, diferenţa de 12.000.000 reprezentând primă de aport care
este utilizată ulterior şi se trece asupra altor rezerve.
- subscrierea aportului în natură:
456

= %
112.000.000

-

1011 - 100.000.000

1043 - 12.000.000

- recepţia aportului în natură (imobilul) pe bază de proces verbal:

212 = 456 112.000.000

112.000.000

- trecerea capitalului subscris asupra capitalului vărsat:

1011 =
1012
100.000.000

100.000.000

- trecerea primei de aport asupra altor rezerve:

1043
=
1068
12.000.000 12.000.000

Micşorări prin rambursarea aporturilor către asociaţi

■ Unul din asociaţi se retrage din societate şi solicită restituirea aportului său adus la înfiinţarea
societăţii de 11.500.000 lei. Cererea este aprobată de AGA şi se dispune restituirea sumei din casieria
unităţii.
- diminuarea capitalului social:
1012 =
456 11.500.000

11.500.000

- restituirea sumei către acţionari:

456 =

5311
11.500.000 11.500.000

Micşorări prin răscumpărarea propriilor acţiuni

■ Conform hotărârii AGA societatea răscumpără 950 acţiuni cu valoare nominală de 50.000 lei
/acţiune, valoarea de răscumpărare pentru 300 acţiuni fiind de 54.000 lei /acţiune, iar pentru alte 30
acţiuni, 48.000 lei/acţiune, iar 350 acţiuni se răscumpăra la valoarea nominala. Răscumpărarea se
efectuează în vederea anulării acţiunilor şi, deci, reducerii capitalului social. Plata acţiunilor
răscumpărate se face din contul bancar.
- răscumpărarea a 300 acţiuni cu valoarea de 16.200.000lei mai mare decât valoarea nominală (300 acţiuni
x 54.000lei/ acţiune):
502 = 5121 16.200.000 16.200.000

- anularea acţiunilor răscumpărate:

% =
502
- 16.200.000

1012 15.000.000 -

664 1.200.000 -

- răscumpărarea a 300 acţiuni cu valoarea de 14.400.000 lei mai mica decât valoarea nominală (300 acţiuni
x 48.000 lei / acţiune):
502 = 5121 14.400.000 14.400.000

- anularea acţiunilor răscumpărate:

1012

= % 15.000.000 -

502 - 14.400.000

764 - 600.000

- răscumpărarea a 350 acţiuni la valoarea de 17.500.000 lei egală cu valoarea nominală (350 acţiuni x
50.000 lei/acţiune):
502 = 5121 17.500.000 17.500.000

-anularea acţiunilor răscumpărate:

1012 =

502
17.500.000 17.500.000

Micşorare prin acoperirea pierderilor

a) Prin hotărârea AGA se dispune acoperirea pierderii realizate în anul precedent, din capitalul social, de
60.000.000 lei:
1012 = 117
60.000.000 60.000.000

b) Tot AGA hotărăşte acoperirea pierderii din anul curent de 50.000.000 lei din capitalul social:
1012 = 121
50.000.000 50.000.000

■ O societate comercială contractează cu banca un credit pe termen lung de 300.000.000 lei pe o durată de
3 ani, cu o dobândă anuală de 30%, cu începerea rambursării după o perioadă de graţie de 1 an. Se
rambursează prima rată şi dobânda aferentă primului an.
- primirea creditului în contul curent de la bancă:
5121 = 1621
300.000.000

300.000.000

- dobânda calculată in primul an:

666 =
1682
90.000.000 90.000.000

- în cel de-al doilea an se achită prima rată din împrumut (după anul de graţie):

1621
=
5121 100.000.000 100.000.000

- se achită şi dobânda aferentă primului an:

1682 = 5121 90.000.000 90.000.000

III. TESTE GRILĂ

1. Ce este capitalul societăţii?
a) totalitatea surselor stabile şi permanente de finanţare a activului patrimonial;
b) totalitatea surselor atrase pentru finanţarea activului patrimonial;
c) totalitatea resurselor materiale de care dispune societatea;
d) totalitatea împrumuturilor pe care societatea le are
e) nici un răspuns nu este exact
2. Ce tipuri de capitaluri intră în structura lui?
a) Permanent şi străin;
b) Propriu şi neexigibil;
c) Propriu şi străin;
d) Propriu şi exigibil;
e) Nici un răspuns nu este exact.
3. Capitalul propriu este cel care:
a) se află în proprietatea acţionarilor sau asociaţilor;
b) se află în proprietatea altor persoane juridice;
c) se află în proprietatea altor persoane fizice;
d) aparţine atât acţionarilor cât şi altor persoane fizice sau juridice;
4. Capitalul străin reprezintă:

a) împrumuturi şi datorii cu termen de achitare sub 1 an;
b) împrumuturi şi datorii pe termen mediu şi lung;
c) împrumuturi şi datorii pe termen scurt;
d) împrumuturi şi datorii faţă de persoane fizice din străinătate;
5. Capitalul permanent este constituit din:
a) capitalul propriu şi capitalul juridic;
b) capitalul propriu şi împrumutat pe termen scurt;
c) capitalul propriu şi capitalul neexigibil;
d) capitalul propriu şi împrumuturile pe termen lung;
6. Constituirea capitalului se realizează:
a) la începutul activităţii societăţii; b) pe parcursul derulării activităţii;
c) în fiecare an fiscal; d) la sfârşitul activităţii societăţii;
e) nici un răspuns nu este corect.
7. Capitalul social reprezintă:
a) totalitatea capitalurilor proprii şi a împrumuturilor pe termen lung;
b) totalitatea aporturilor subscrise şi vărsate de acţionari sau asociaţi la constituirea societăţii;
c) valoarea nominală a acţiunilor şi a părţilor sociale;
d) totalitatea împrumuturilor pe termen scurt, mediu şi lung;
8. Modificarea capitalului societăţii este de competenţa:
a) administratorului societăţii; b) Consiliului de administraţie;
c) Adunării Generale a Acţionarilor; d) Ministerului Finanţelor Publice;
e) nici un răspuns nu este corect
9. Majorarea capitalului se poate realiza prin:
a) noi aporturi în numerar şi în natură;
b) conversia datoriilor societăţii în acţiuni;
c) încorporarea rezervelor şi a diferenţelor în plus din reevaluarea patrimoniului;
d) toate răspunsurile sunt corecte;
10. Micşorarea capitalului se poate realiza prin:
a) retragerea aportului de către unii acţionari sau asociaţi;
b) răscumpărarea unor acţiuni sau părţi sociale pentru anularea lor;
c) acoperirea pierderilor din anii precedenţi;
11. Când este obligatorie majorarea capitalului?
a) există dificultate financiară în societate;
b) capitalul social scade sub limita legală, indiferent de motive;
c) extinderea societăţii cu noi activităţi;
d) dezvoltarea activităţilor existente;
12. Evaluarea acţiunilor din capitalul social se face la:
a) valoarea de aport; b) valoarea contabilă;
c) valoarea de rentabilitate; d) valoarea de emisiune; e) valoarea nominală
13. Cum se determină valoarea nominală a unei acţiuni sau părţi sociale?
a) ca raport între capitalul social şi numărul de acţiuni sau părţi sociale;
b) ca raport între capitalul propriu şi numărul de acţiuni sau părţi sociale;
c) ca raport între capitalul străin şi numărul de acţiuni sau părţi sociale;
d) ca raport între capitalul permanent şi numărul de acţiuni sau părţi sociale;
14. După modul de constituire, primele de capital se structurează în:
a) prime de aport şi de fuziune;
b) prime de aport, de emisiune şi de lichidare;
c) prime de emisiune, de fuziune, de aport şi de conversie a obligaţiunilor în acţiuni;
d) prime de fuziune şi de conversie a obligaţiunilor în acţiuni;
e) prime de emisiune, de aport şi de conversie a obligaţiunilor în acţiuni.
15. Primele de emisiune se determină ca diferenţă dintre:
a) valoarea de emisiune şi valoarea de aport a acţiunilor;
b) valoarea de emisiune şi valoarea matematică a acţiunilor;
c) valoarea de emisiune şi valoarea de vânzare a acţiunilor;
d) valoarea nominală şi valoarea de aport a acţiunilor;
e) valoarea de emisiune şi valoarea nominală a acţiunilor.
16. Primele de emisiune apar atunci când:
a) se emit noi obligaţiuni; b) se emit noi acţiuni sau părţi sociale;
c) se micşorează capitalul; d) lichidarea unei societăţi comerciale;
17. Primele de aport apar în cazul:
a) creşterii capitalului social prin aport în numerar;
b) micşorarea capitalul social prin retragerea aportului în numerar;
c) micşorarea capitalului social prin retragerea aportului în natură
d) creşterea capitalului social prin aport în natură;
e) creşterea capitalului social prin aport în natură şi în numerar.
18. Primele de fuziune reprezintă:
a) diferenţa dintre valoarea bunurilor primite şi valoarea nominală a acţiunilor emise cu ocazia fuziunii;
b) diferenţa dintre valoarea reală a bunurilor primite şi valoarea de intrare a bunurilor în unitatea absorbită;
c) diferenţa dintre valoarea de intrare a bunurilor primite şi valoarea nominală a acţiunilor emise;
d) diferenţa dintre valoarea bunurilor primite şi valoarea de emisiune a acţiunilor emise;
19. Primele de capital pot fi utilizate pentru:
a) creşterea capitalului social şi a rezervelor de capital;
b) acoperirea cheltuielilor de emisiune şi vânzare a acţiunilor;
c) creşterea veniturilor societăţii;
d) majorarea rezultatelor financiare ale societăţii;
20. Rezervele de capital se clasifică astfel:
a) rezerve legale şi alte rezerve; b) rezerve legale şi rezerve statutare;
c) rezerve statutare şi alte rezerve; d) rezerve legale, statutare şi alte rezerve;
e) rezerve legale, statutare, rezerve pentru acţiuni proprii şi alte rezerve.
21. Rezervele legale se constituie:
a) din profitul net al societăţii;
b) b) constituirea lor este facultativă;
c) pe baza statutului societăţii;
d) în procent de 5% din profitul brut până se ajunge la 20% din capitalul social;
e) sunt prevăzute prin lege.
22. Rezervele statutare se constituie:
a) din profitul brut al societăţii;
b) din profitul brut al societăţii, în cotele şi limitele prevăzute în actul constitutiv;
c) în cotele şi limitele prevăzute de lege;
d) în cotele şi limitele aprobate de AGA;
e) sunt prevăzute în actul constitutiv (statutul societăţii).
23. Alte rezerve se constituie:
a) sunt facultative;
b) din profitul net al societăţii;
c) în cotele şi limitele aprobate anual de AGA;
d) se pot folosi pentru integrarea în capitalul social al societăţii;
e) toate răspunsurile sunt corecte.
24. Subvenţiile pentru investiţii reprezintă:
a) sume primite cu titlu gratuit de la bugetul statului;
b) sume primite sub formă de împrumut de la bugetul statului;
c) sume primite de la bugetul statului pentru acoperirea pierderilor din diferenţe de curs valutar;
d) sume primite de la bugetul statului pentru finanţarea unor investiţii ale societăţii;
25. Sunt asimilate subvenţiile pentru investiţii:
a) mijloace fixe primite cu titlu gratuit;
b) stocuri de materii prime primite cu titlu gratuit;
c) mijloace fixe constatate lipsă la inventar;
d) stocuri de materii constatate plus la inventar;
e) mijloace fixe constatate plus la inventar.
26. Utilizarea subvenţiei pentru investiţii produce modificări în:
a) mărimea activelor patrimoniale; b) mărimea rezultatelor exerciţiului;
c) mărimea activelor şi pasivelor patrimoniale;
d) mărimea pasivelor patrimoniale; e) nici un răspuns nu este corect.
27. Provizioanele urmăresc:
a) acoperirea pierderilor din anii precedenţi;
b) protejarea patrimoniului în eventualele unor diminuări viitoare, altele decât cele provocate din pierderi
ale activităţii curente;
c) acoperirea pierderilor din anul curent;
d) acoperirea unor lipsuri constatate la inventariere;
28. Prin constituirea provizioanelor pentru riscuri şi cheltuieli, din punct de vedere contabil
urmăresc:
a) reducerea fiscalităţii;
b) realizarea obiectivului imaginii fidele în contabilitate;
c) aplicarea principiului prudenţei în contabilitate;
d) aplicarea principiului independenţei exerciţiului financiar în contabilitate;
29. Constituirea sau majorarea provizioanelor pentru riscuri şi cheltuieli conduce la:
a) o diminuare a activelor patrimoniale concomitent cu creşterea cheltuielilor;
b) o diminuare a pasivelor patrimoniale concomitent cu creşterea cheltuielilor;
c) o creştere a pasivelor patrimoniale concomitent cu diminuarea activelor patrimoniale;
d) o creştere a pasivelor patrimoniale concomitent cu creşterea activelor patrimoniale;
30. Anularea sau diminuarea provizioanelor pentru riscuri şi cheltuieli conduce la.
a) o diminuare a pasivelor patrimoniale concomitent cu creşterea veniturilor;
b) o diminuare a pasivelor patrimoniale concomitent cu scăderea cheltuielilor;
c) o diminuare atât a activelor cât şi a pasivelor patrimoniale;
d) o diminuare a activelor patrimoniale concomitent cu creşterea veniturilor;
31. Împrumuturile din emisiuni de obligaţiuni sunt.
a) împrumuturi pe termen lung obţinute de la bănci;
b) sunt încasate din contravaloarea obligaţiunilor emise şi puse în circulaţie;
c) sume încasate din contravaloarea acţiunilor emise şi puse în circulaţie;
d) sume încasate din contravaloarea acţiunilor şi obligaţiunilor emise şi puse în circulaţie;
32. Obligaţiunile emise se clasifică astfel:
a) obligaţiuni ordinare cu dobândă;
b) obligaţiuni cu primă de rambursare şi dobândă;
c) obligaţiuni cu primă de rambursare;
d) obligaţiuni cu dobândă, cu primă de rambursare şi cu loterie;
e) obligaţiuni cu loterie.
33. Emisiunea şi subscrierea de obligaţiuni ordinare conduce la:
a) constituirea de creanţe;
b) constituirea de datorii;
c) creşterea de trezorerie activă şi datorii;
d) constituirea de creanţe, datorii şi active de regularizare;
e) constituirea de creanţe şi datorii.
34. Emisiunea şi subscrierea obligaţiunilor cu primă generează.
a) constituirea de creanţe şi datorii;
b) constituirea de creanţe;
c) constituirea de creanţe, datorii şi active de regularizare;
d) constituirea de datorii şi active de regularizare;
e) creşteri de trezorerie activă şi datorii.
35. Credite bancare pe termen lung şi mediu au următoarele caracteristici:
a) sunt surse împrumutate cu termen de rambursare mai mare de 1 an;
b) reprezintă o sursă de finanţare a activelor patrimoniale cu caracter durabil;
c) reprezintă o componentă a capitalurilor permanente;
d) sunt purtătoare de dobânzi;
36. Datoriile din participaţii reprezintă:
a) datorii create pentru sumele încasate de la acţionari;
b) datorii create pentru sumele încasate de societate de la alte unităţi care deţine titluri de participare la
aceasta;
c) datorii create pentru sumele încasate de societate de la alte unităţi care deţin obligaţiuni ale acesteia;
d) datorii create pentru sumele împrumutate de la alte societăţi;
e) nici un răspuns corect.
37. Dobânzile aferente împrumuturilor obţinute de societate reprezintă:
a) o cheltuială ale perioadei în care a avut loc plată efectivă a dobânzii;
b) o cheltuială înregistrată în avans la data contractării împrumuturilor;
c) o cheltuială ale perioadei în care dobânzile au fost calculate şi înregistrate indiferent dacă au fost sau nu
plătite în perioada respectivă;
d) o cheltuială ce trebuie plătită la data contractării împrumutului
38. Prin următoarea formulă contabilă se înregistrează:
456 = 1011
a) subscrierea capitalului(constituirea creanţei faţă de acţionari);
b) aportarea capitalului subscris;
c) transformarea capitalului nevărsat în capital vărsat;
d) constituirea capitalului vărsat;
39. Aportarea (aducerea) capitalului în natură şi în numerar se reflectă în contabilitate prin formula
contabilă:
a) 212 = 456; b) 456 = 1011;
c) 5311 = 456; d) 1011 = 1012; e) 456 = 1012.
40. Prin următoarea formulă contabilă se înregistrează
1011 = 1012
a) aducerea capitalului subscris în societate;
b) subscrierea capitalului;
c) punerea la dispoziţia societăţii a capitalului subscris;
d) înregistrarea capitalului subscris şi constituirea creanţei faţă de acţionar;
e) trecerea capitalului subscris nevărsat la capital vărsat.
41. Prin formula contabilă se înregistrează:
5121 = 1012
a) subscrierea capitalului social;
b) aportarea capitalului după subscriere;
c) majorarea capitalului;
d) vărsarea capitalului în contul de la bancă, înainte de înmatricularea societăţii;
e) subscrierea capitalului.
42. Care din următoarele formule contabile sunt în corelaţie cu explicaţia dată?
a) 456 = 1011, - aportarea de capital în natură;
b) 1011 = 1012, - transformarea capitalului vărsat în capital nevărsat;
c) 5311 = 456, - aportarea în natură a capitalului subscris;
d) 212 = 456, - intrarea aporturilor în natură şi stingerea creanţei faţă de
acţionari;
e) 205 = 456, - aportare în natură a capitalului subscris.
43. Un acţionar aduce ca aport la capital un program informatic ce va fi înregistrat în contabilitate în
contul:
a) 205; b) 208;
c) 212; d) 5311; e) 201.
44. Capitalul unei societăţi la înfiinţare se cifrează la 100.000.000 lei, format din 5.000 acţiuni cu o
valoare nominală de 20.000 lei/ acţiune. Capitalul a fost majorat prin includerea rezervelor
constituite cu suma de 10.000.000 lei. Valoarea actuală a unei acţiuni este de:
a) 20.000.000 ; b) 24.000.000;
c) 22.000.000 d) 25.000.000; e) 30.000.000.
45. Capitalul unei societăţi, la înfiinţare este de 100.000.000 lei format 5.000 acţiuni a câte 20.000
lei/acţiune. Pentru majorarea capitalului se emit 2.000 acţiuni cu o valoare de emisiune de 22.000lei/
acţiune. Creşterea capitalului social va fi în sumă de:
a) 40.000.000; b) 22.000.000; c) 50.000.000;
d) 10.000.000; e) nici un răspuns nu este corect.
46. Ce semnificaţie are următoarea înregistrare:
456 = %
1011
1041
a) reflectarea primelor de aport datorate de noi acţionari;
b) reflectarea creanţelor faţă de noi acţionari pentru capitalul subscris şi pentru prima de emisiune;
c) reflectarea capitalului vărsat şi a primei de aport;
d) reflectarea capitalului nevărsat şi a dobânzilor datorate pentru reaportarea la termen a aportului în natură;
e) nici un răspuns nu este corect;
47. Care dintre formulele contabile este în concordanţă cu explicaţia dată:
a) 456 = 1012 - reflectarea creanţelor faţă de acţionari pentru capitalul
subscris;
b) 5311 = 1011 - aportarea de numerar la capitalul social;
c) 301 = 1011 - aportarea de stocuri de materii prime la capitalul social;
d) 1012 = 1011 - trecerea capitalului nevărsat la capital vărsat;
e) 1041 = 1068 - încorporarea primelor de emisiune la alte rezerve.
48. Care din formulele contabile exprimă încorporarea primelor de fuziune în capital?
a) 1042 = 1011; b) 1041 = 1012; c) 1043 = 1012;
d) 1042 = 1012; e) % = 1012
1041
1042
49. Care din următoarele formule contabile exprimă creşterea capitalului social prin încorporarea
profiturilor nete din anii precedenţi?
a) 117 = 1011; b) 121 = 1012; c) 117 = 1012;
d) 117 = 121; e) 129 = 117.
50. Care din următoarele formule contabile exprimă creşterea capitalului social prin încorporarea
profitului net din exerciţiul curent?
a) 129 = 1012; b) 129 = 1011; c) 1011 = 1012;
d) 117 = 1012; e) 121 = 1012.
51. Care din următoarele înregistrări contabile exprimă creşterea capitalului social prin conversia în
acţiuni a unor datorii faţă de furnizori?
a) 401= 1011; b) 401= 456 şi 1011= 1012;
c) 401= 456 şi 1012= 1011; d) 401= 1011;
52. Care este semnificaţia înregistrării contabile:
502 = 5121
a) răscumpărarea obligaţiunilor înainte de termen;
b) cumpărarea de la bursă de acţiuni pentru revânzare;
c) aport la capital sub formă de acţiuni;
d) vânzarea de acţiuni cu încasare prin contul bancar;
e) răscumpărarea de la acţionari a propriilor acţiuni.
53. Ce semnifică articolul contabil:
1012 = 502
a) răscumpărarea propriilor acţiuni de la acţionari;
b) distribuirea către salariaţi a acţiunilor proprii;
c) aport la capitalul social sub formă de acţiuni;
d) reducerea capitalului social prin anularea propriilor acţiuni răscumpărate;
e) vânzarea la bursă a propriilor acţiuni.
54. Ce efecte generează operaţiunea de anulare a 5.000 de acţiuni având o valoarea nominală de
20.000 lei/acţiune şi un preţ de răscumpărare de 22.000 lei/acţiune.
a) diminuarea trezoreriei cu 111.000.000 lei, micşorarea capitalului cu 100.000.000 lei şi creşterea
rezultatului de exploatare cu 10.000.000 lei;
b) diminuarea trezoreriei cu 100.000.000 lei, diminuarea capitalului cu 110.000.000 lei şi creşterea
rezultatului din exploatare cu 10.000.000 lei;
c) diminuarea trezoreriei cu 110.000.000 lei, reducerea capitalului social cu 100.000.000 lei şi diminuarea
rezultatului de
exploatare cu 10.000.000 lei;
d) diminuarea trezoreriei cu 110.000.000lei , reducerea capitalului cu 100.000.000 lei şi majorarea
e) creşterea trezoreriei cu 110.000.000 lei, creşterea capitalului social cu 100.000.000 lei şi diminuarea
rezultatului de exploatare cu 10.000.000 lei.
55. Ce efecte generează operaţiunea de anulare a 5.000 acţiuni având o valoare nominală de 20.000
lei şi un preţ de răscumpărare de 19.000 lei /acţiune.
a) diminuarea trezoreriei cu 95.000.000 lei, reducerea capitalului
social cu 100.000.000 lei şi creşterea rezultatului de exploatare cu 5.000.000 lei;
b) diminuarea trezoreriei cu 95.000.000 lei, reducerea capitalului
social cu 100.000.000 lei şi reducerea rezultatului de exploatare
cu 5.000.000 lei;
c) diminuarea trezoreriei cu100.000.000lei , micşorarea capitalului social cu 95.000.000 lei şi creşterea
d) diminuarea trezoreriei cu 95.000.000 lei, reducerea capitalului social cu 100.000.000 lei şi diminuarea
56. La o societate comercială cu un capital social de 200.000.000 lei format din 10.000 acţiuni cu
valoare nominală de 20.00lei /acţiune, AG.A hotărăşte reducerea capitalului prin răscumpărarea a
10% din acţiuni cu un preţ de răscumpărare de 25.000 lei/acţiune. Societatea are constituite alte
rezerve în sumă de 10.000.000 lei. Care sunt sumele şi înregistrările contabile corecte:
a) 1012 = 502 25.000.000 b) 502 = 5121 25.000.000
% = 502 25.000.000
1012 20.000.000
1068 5.000.000
c) 502 = 5121 25.000.000 d) % = 502 25.000.000
1012 = 502 25.000.000 1012 20.000.000
1068 5.000.000
e) 502 = 456 25.000.000
1012 = 502 25.000.000 1.
57. Cum se înregistrează în contabilitate retragerea aportului de către acţionari şi diminuarea
capitalului social în mod corespunzător:
a) 1011 = 456; b) 1012= 1011; c) 1012= 5311;

456 = 5311
d) 1012 = 5311; e) 1012= 456
456 = 1012 456= 5311
58. Ce semnificaţie are formula contabilă:
1012= 117
a) acoperirea pierderilor din anii precedenţi din capitalul social;
b) acoperirea pierderilor din anul curent din capitalul social;
c) creşterea capitalului social pe seama profitului din anii precedenţi;
d) reducerea capitalului social prin retragerea aporturilor de către acţionari;
59. Care este înregistrarea ce reflectă acoperirea pierderii din anul curent pe seama capitalului
social?
a) 1012 = 117 b) 1012 = 129 c) 129 = 121
d) 1012= 121 e) 1011= 121
60. Ce semnificaţie are înregistrarea contabilă:
% = 106
117
129
a) constituirea de rezerve din profitul anului precedent;
b) constituirea de rezerve din profitul anului curent;
c) constituirea de rezerve din profitul anului precedent şi cel curent;
d) creşterea rezervelor pe seama primelor de emisiune;

1043 = %
1012
1068
a) utilizarea primei de aport pentru acoperirea cheltuielilor de constituire;
b) utilizarea primei de aport pentru creşterea capitalului social;
c) utilizarea primei de aport pentru constituirea de alte rezerve;
d) utilizarea primei de aport pentru constituirea capitalului subscris nevărsat;
e) utilizarea primei de aport pentru creşterea capitalului social şi a altor rezerve.
62. Care din formulele contabile este în concordanţă cu explicaţia dată:
a) 212 = 105 - plusul de valoare rezultat în urma reevaluării clădirilor;
b) 211 = 105 - plusul de valoare rezultat în urma reevaluării utilajelor;
c) 105 = 1012 - utilizarea rezervelor din reevaluare pentru creşterea capitalului
social;
d) 105 = 106 - utilizarea rezervei din reevaluare pentru acoperire pierderii
din anii precedenţi;
e) 261 = 105 - plusul de valoare rezultat din reevaluarea terenului.
63. Care sunt efectele ce le generează în cazul conversiei unei datorii faţă de furnizori de 50.000.000
lei în 1.000 acţiuni cu valoare nominală de 40.000 lei/acţiune.
a) reducerea datoriei cu 50.000.000 lei, creşterea capitalului cu 40.000.000 lei şi creşterea primelor de
emisiune cu 10.000.000;
b) reducerea datoriei cu 50.000.000 lei, creşterea capitalului cu 40.000.000 lei şi diminuarea primelor de
c) reducerea datoriei cu 40.000.000lei, creşterea capitalului cu 40.000.000 lei şi creşterea primelor de
d) reducerea datoriei cu 40.000.000 lei, creşterea capitalului cu 50.000.000 lei şi diminuarea primelor de
e) creşterea datoriei cu 50.000.000 lei, reducerea capitalului cu 40.000.000 lei şi diminuarea primelor de
emisiune cu 10.000.000.
64. Care este rezerva legală ce se poate constitui la sfârşitul anului în condiţiile când societatea are un
capital social de 200.000.000 lei, realizează în anul respectiv un profit brut de 100.000.000 lei şi o
rezervă legală constituită anterior de 35.000.000 lei.
a) 10.000.000 b) 5.000.000 c) 5.500.000
d) 7.500.000 e) 10.500.000
65. Care este formula contabilă ce reflectă creanţa constituită faţă de buget pentru subvenţia pentru
investiţii de primit.
a) 131 = 445 b) 5121 = 445 c) 131 = 7584
d) 445 = 131 e) 5121 = 131
66. Care este formula contabilă care reflectă încasarea creanţei (a subvenţiei) de la bugetul statului
pentru achiziţionarea unui teren:
a) 5121 = 131 b) 5121 = 7584 c) 5121 = 2111
d) 5311 = 131 e) 5121 = 445
67. Care din formulele contabile enumerate sunt în concordanţă cu explicaţia dată:
a) 131 = 7584 - constituirea creanţei pentru subvenţii de primit;
b) 2111= 131 - achiziţionarea unui teren din subvenţii pentru investiţii;
c) 131 = 7584 - diminuarea subvenţiei pentru investiţii şi reflectarea ca
venituri din subvenţii pentru investiţii;
d) 5121= 445 - încasarea creanţei din vânzarea unui mijloc fix cu TVA;
e) 461= % - vânzarea unui mijloc fix cu TVA.
7583
4427
68. Prin următoarea formulă contabilă se reflectă:
131 = 7584
a) constituirea creanţei faţă de buget pentru subvenţii de primit;
b) vânzarea unui mijloc fix;
c) diminuarea subvenţiei pentru investiţii;
d) încasarea de la buget a subvenţiei şi trecerea ei la venituri;
e) trecerea la venituri a amortizării calculate pentru utilajul achiziţionat din subvenţie.
69. Care din următoarele formule contabile sunt în concordanţă cu explicaţia dată:
a) 461 = 161 - subscrierea obligaţiunilor şi constituirea creanţei faţă de
cumpărători;
b) 5121 = 461 - încasarea obligaţiunilor subscrise şi stingerea creanţei;
c) 161 = 5121 - încasarea obligaţiunilor emise;
d) 666 = 5121 - încasarea dobânzii pentru obligaţiunile emise;
- 5121 = 1681 - înregistrarea dobânzii aferente obligaţiunilor emise.
70. Care este formula contabilă care reflectă obligaţia de plată a dobânzii privind împrumuturile din
emisiunea de obligaţiuni:
a) 666 = 5121 b) 666 = 1681 c) 5121 = 1681
d) 666 = 461 e) 461 = 1681
71. O societate comercială emite 10.000 obligaţiuni cu o valoare nominală de 27.000 lei/ obligaţiune
care include şi primă de emisiune în valoare de 2.000 lei/ obligaţiune. Care este înregistrarea
contabilă şi sumele aferente pentru emiterea obligaţiunilor:
a) % = 161 270.000.000 b) 461 = 161 270.000.000
461 250.000.000
169 20.000.000
c) 169 = 161 20.000.000 d) 461 = 161 250.000.000
e) % = 161 290.000.000
461 270.000.000
169 20.000.000
72. Care sunt înregistrările contabile corecte pentru răscumpărarea şi anularea unui număr de
10.000 obligaţiuni a căror valoare de emisiune este de 27.000 lei/obligaţiune, iar cea de răscumpărare
de 25.000 lei/oblig.
a) 505 = 5121 250.000.000 b) 161 = 5121 270.000.000
161 = 505 250.000.000
c) 161 = % 270.000.000 d) 161 = 505 270.000.000
5121 250.000.000 e) 505 = 5121 250.000.000
7583 20.000.000 161 = % 270.000.000
505 250.000.000
7583 20.000.00
73. Care din următoarele formule contabile nu sunt în concordanţă cu explicaţia dată:
a) 666 = 1681 - încasarea dobânzilor aferente împrumuturilor din emisiune de
obligaţiuni;
b) 668 = 5311 - achitarea câştigurilor în urma tragerilor la sorţi a
obligaţiunilor;
c) 505 = 5311 - plata obligaţiunilor răscumpărate;
d) 6868 = 169 - amortizarea primelor de rambursare;
e) 1681 = 5121 - înregistrarea dobânzilor aferente împrumuturilor din emisiune
de obligaţiuni.
74. Care este semnificaţia următoarelor formule contabile:
668 = 5121
a) achitare primei de emisiune a obligaţiunilor;
b) achitarea dobânzii aferente împrumuturilor din emisiune de obligaţiuni;
c) plata obligaţiunilor răscumpărate;
d) achitarea câştigurilor în urma tragerii la sorţi a obligaţiunilor;
e) plata la scadenţă a obligaţiunilor emise.
75. Care este înregistrarea contabilă în situaţia în care societatea obţine un credit bancar de
100.000.000 lei conform extrasului de cont, cu termen de rambursare peste 2 ani.
a) 5121 = 161 100.000.000 b) 161 = 5121 100.000.000
c) 5121 = 162 100.000.000 d) 162 = 5311 100.000.000
e) 5311 = 162 100.000.000
76. Ce semnifică următoarea formulă contabilă:
666 = 1682
a) înregistrarea dobânzii aferente creditelor bancare pe termen lung;
b) plata dobânzii aferente creditelor bancare pe termen lung;
c) înregistrarea dobânzii aferente creditelor bancare pe termen scurt;
d) înregistrarea dobânzii aferente împrumuturilor din emisiuni de obligaţiuni;
e) încasarea dobânzii aferente creditelor bancare pe termen lung.
77. Prin următoarea formulă contabilă se înregistrează:
% = 5121
162
1682
a) rambursarea creditului bancar pe termen lung la scadenţă;
b) plata dobânzilor aferente creditelor pe termen lung;
c) rambursarea creditului pe termen lung şi plata dobânzilor aferente;
d) încasarea creditului bancar pe termen lung obţinut de la bancă;
e) includerea pe cheltuieli a dobânzilor aferente creditului.
78. Conform extrasului de cont societatea primeşte în condiţii avantajoase, cu dobândă de 5% de la o
societate ce deţine participaţii în capitalul său social, un împrumut în valoare de 100.000.000 lei. Care
este formula contabilă de înregistrare a primirii împrumutului:
a) 1662 = 5311 100.000.000 b) 5121 = 1662 100.000.000
c) 5121 = 161 100.000.000 d) 1662 = 5121 100.000.000
e) 5311 = 1662 100.000.000
79. Care din următoarele înregistrări corespund explicaţiei date:
a) 666 = 5121 - plata dobânzii datorate din contul bancar;
b) 666 = 5311 - plata dobânzii datorate prin casierie;
c)1682 = 5121 - plata dobânzii datorate pentru împrumuturile obţinute de la
societăţile care deţin interese de participare;
d) 666 = 1686 - înregistrarea pe cheltuieli a dobânzii datorate pentru
împrumuturile primite de la societăţile ce deţin interese de
participare;
e) 1686 = 5121 - plata dobânzii datorate pentru împrumuturile obţinute de la
societăţile ce deţin interese de participare.
80.Ce reflectă următoarea formulă contabilă:
% = 5121
1662
1686
a) plata obligaţiei privind împrumutul obţinut precum şi dobânzile aferente către societăţile ce deţin
participaţii;
b) plata obligaţiilor faţă de deţinătorii de acţiuni;
c) plata obligaţiilor faţă de deţinătorii de obligaţiuni ale unităţii;
d) plata creditului pe termen lung şi a dobânzilor aferente;
e) plata creditului pe termen scurt şi a dobânzilor aferente.
81. Care este formula contabilă prin care se înregistrează plata din contul bancar a dobânzii aferente
împrumuturilor obţinute de la societăţile ce deţin interese de participare?
a) 1686 = 5311 b) 1662 = 5121 c) 1662 = 1686
d) 1686 = 1662 e) 1686 = 5121
82. În structura provizioanelor pentru riscuri şi cheltuieli se cuprind:
a) provizioane pentru litigii;
b) provizioane pentru garanţii acordate clienţilor;
c) provizioane pentru deprecierea imobilizărilor;
d) provizioane pentru deprecierea stocurilor;
e) provizioane pentru deprecierea creanţelor.
83. Ce semnifică următoarea formulă contabilă:
6812 = 1511
a) constituirea unui provizion pentru deprecierea stocurilor de materii prime;
b) constituirea unui provizion pentru deprecierea valorii unui mijloc fix;
c) constituirea unui provizion pentru prejudicii pretins de altă unitate;
d) constituirea unui provizion pentru garanţiile acordate bunurilor livrate;
e) constituirea unui provizion pentru deprecierea stocurilor de produse finite.
84. Ce semnificaţie are următoarea înregistrare contabilă:
1511 = 7812
a) constituirea de provizioane pentru riscuri şi cheltuieli;
b) anularea provizionului rămas fără obiect, ca urmare a trecerii pe cheltuieli a prejudiciului după pierderea
procesului;
c) anularea provizionului constituit anterior pentru deprecierea stocurilor de materii prime;
d) anularea provizionului constituit anterior pentru deprecierea stocurilor de produse finite;
Răspunsuri la testele grilă

1- a 2- c 3- a 4- b 5- d 6- a 7- b, c 8- c 9- d 10- d
11- b 12- e 13- a 14- c 15- e 16- b 17- d 18- a 19-a, b 20- e
21-d, e 22- e 23- e 24- a,d 25- a, e 26- c 27- b 28- c 29 -a 30- a
31- b 32- d 33- e 34- c 35- e 36 - b 37- c 38- a 39-a,c 40- e
41- d 42- d 43- b 44- c 45- a 46- b 47- e 48- d 49- c 50- a
51- b 52- e 53- d 54- c 55- a 56- b 57- e 58- a 59- d 60- c
61- e 62-a, c 63- a 64- b 65- d 66- e 67- c, e 68- e 69-a,b 70- b
71- a 72- e 73- a, e 74- d 75- c 76- a 77- c 78- b 79-d, e 80- a
81- e 82-a, b 83- c 84- b
1.2.CONTABILITATEA IMOBILIZĂRILOR
I.SINTEZE TEORETICE
Imobilizările sunt bunuri sau valori de folosinţă îndelungată, care nu se consumă la prima
utilizare.
▪ Prezintă următoarele caracteristici:
- perioada lor de utilizare este, de regulă, mai mare de 1 an;
- participă la mai multe circuite economice, ele nu se consumă şi nu se înlocuiesc după prima utilizare;
- îşi păstrează valoarea de intrare în patrimoniu pe toată durata de utilizare, cu excepţia situaţiilor când au
loc operaţii de reevaluare care schimbă valoarea de intrare;
- îşi recuperează valoarea în mod treptat pe calea amortizării;
- nu-şi schimbă forma pe parcursul utilizării lor;
2.2. Imobilizări Necorporale
▪ Sunt denumite şi imobilizări nemateriale sau intangibile, ele nu au conţinut concret, material şi iau forma
unui document juridic sau comercial care atestă dreptul de proprietar al societăţii.
▪ Standardul care se referă la active necorporale este IAS 38”Active necorporale” care prevede:
▪ Un activ necorporal este un activ identificabil nemonetar, fără suport material şi deţinut pentru:
- utilizarea în procesul de producţie;
- furnizarea de bunuri sau servicii;
- a fi închiriat altora;
- scopuri administrat.ive
▪ Activul necorporal reprezintă o resursă:
- controlată de întreprindere ca rezultat al unor evenimente trecute;
- de la care se aşteaptă ca întreprinderea să obţină beneficii economice în viitor.
▪ Conform IAS 38, recunoaşterea unui activ necorporal se face numai dacă:
- se estimează că întreprinderea va obţine beneficii economice viitoare pe seama activului respectiv;
- costul activului poate fi evaluat în mod credibil.
Imobilizarile necorporale cuprind:
- cheltuieli de constituire
- cheltuieli de dezvoltare
- concesiuni, licente, brevete, marci
- fondul comercial
- alte imobilizari necorporale
- imobilizari necorporale in curs de executie
2.3. Imobilizări Corporale
Imobilizările corporale sunt active care (definiţie acceptată de legislaţia în vigoare):

a) sunt deţinute de o persoană juridică pentru:
- a fi utilizate în producţie proprie de bunuri sau servicii;
- a fi închiriate terţilor;
- a fi folosite în scopuri administrative.
b) sunt utilizate pe parcursul unei perioade mai mare de 1 an
c) au valoare mai mare decât limita prevăzută de reglementările legale.
Imobilizările corporale cuprind: terenuri; amenajări de terenuri construcţii; maşini, utilaje şi instalaţii de
lucru; aparate şi instalaţii de măsură, control şi reglare; mijloace de transport; animale şi plantaţii; mobilier,
aparatură birotică, echipamente de protecţie a valorilor umane şi materiale şi alte active corporale; avansuri
acordate pentru imobilizări corporale; imobilizări corporale în curs.
Nu se cuprind în imobilizări corporale: pădurile; resursele naturale regenerabile şi neregenerabile;
concesiuni, prospecţiuni şi extracţii miniere de petrol, etc
Imobilizările corporale sunt recunoscute ca active atunci când (IAS16):
a) este posibilă generarea către întreprindere de beneficii viitoare de pe urma utilizării, închirierii sau
deţinerii sale;
b) costul activului poate fi măsurat credibil.
▪ Evaluarea activelor în România, prin Ordinul MFP nr 94/2001 se menţine vechea structură a momentelor
principale de evaluare pe care o regăsim în legea nr 82/1991 republicată şi anume:
- evaluarea la intrarea în patrimoniu;
- evaluarea la inventariere;
- evaluarea la închiderea exerciţiului financiar;
- evaluarea la ieşirea din patrimoniu.
Contabilitatea imobilizărilor corporale se realizează cu ajutorul conturilor din grupa 21 „Imobilizări
corporale” şi anume:
▪ Contul 211 „Terenuri şi amenajări de terenuri”;
- 2111 „Terenuri”;
- 2112 „Amenajări de terenuri”;
▪ Contul 212 „Construcţii”;
▪ Contul 213 „Instalaţii tehnice, mijloace de transport animale şi plantaţii”;
- 2131 „Echipamente tehnologice (maşini, utilaje şi instalaţii de lucru)”
- 2132 „ Aparate şi instalaţii de măsură, control şi reglare”
- 2133 „Mijloace de transport”;
- 2134 „Animale şi plantaţii”
▪ 214 „ Mobilier, aparatură birotică, echipamente de protecţie”
Toate aceste conturi au funcţie contabilă de activ : se debitează cu intrările de imobilizări în patrimoniu, se
creditează cu ieşirile de imobilizări din societate, iar soldul debitor reprezintă valoarea imobilizărilor
existente în societate.
2.4. Imobilizări Financiare

Imobilizările financiare- reprezintă investiţii în titluri de valoare, împrumuturi şi garanţii acordate altor
unităţi.
▪ Prezintă următoarele caracteristici:
- concentrarea de resurse băneşti în afara unităţii;
- sunt de durată medie şi lungă;
- pot fi depreciate reversibil;
- nu sunt supuse amortizării;
- se constituie provizioane pentru deprecierea lor.
▪ Cuprind:
1) Titluri de participare.
2) Interese de participare
3) Creanţe imobilizate.
. Amortizarea Imobilizărilor Necorporale şi Corporale

▪ Imobilizările corporale precum şi cele necorporale sunt supuse amortizării adică recuperării, pe seama
cheltuielilor a valorii lor de intrare▪ Amortizarea reprezintă echivalentul valoric al deprecierii ireversibile a
unor imobilizări datorate utilizării lor, acţiunii factorilor naturali, învechirii, progresului tehnic, etc.
▪ Valoarea amortizabilă a unei imobilizări corporale sau necorporale este egală cu valoarea sa contabilă:
- această valoare trebuie alocată în mod sistematic pe parcursul duratei de viaţă utilă a activului;
- amortizarea se calculează prin aplicarea cotelor de amortizare asupra valorii contabile(de intrare) a
imobilizărilor corporale sau necorporale.
▪ Mijloacele fixe sunt amortizate începând cu data punerii lor în funcţiune.
▪ Investiţiile sau capacităţile puse în funcţie total sau parţial cărora nu li s-au întocmit forme de înregistrare
ca mijloace fixe sunt supuse amortizării.
▪ Amortizarea imobilizărilor corporale şi necorporale concesionate, închiriate sau în locaţie de gestiune se
calculează şi se înregistrează în contabilitate de către persoana juridică care o are în proprietate şi se suportă
din redevenţe sau chiria primită.
▪ Valoarea amortizării corespunzătoare fiecărei perioade este recunoscută drept cheltuială.
Nu se supun amortizării: imobilizările financiare; terenurile; lacurile, bălţile, iazurile care nu sunt rezultatul
unei investiţii.
▪ Metoda de amortizare folosită trebuie să reflecte modul în care beneficiile economice aduse de aceste
active sunt consumate de întreprindere(IAS 16)
▪ Beneficiile aferente unui element al imobilizărilor corporale sunt consumate prin:
- utilizarea activului respectiv;
- înregistrarea unei cheltuieli cu amortizarea.
▪ Determinarea duratei de viaţă utilă a imobilizărilor corporale se face luând în considerare următorii
factori(IAS 16):
- nivelul estimat de utilizare a activului se face pe baza capacităţii sau a producţiei fizice estimate a
activului;
- uzura fizică care depinde de condiţiile de exploatare;
- uzura morală, apărută ca urmare a schimbărilor şi îmbunătăţirilor aduse procesului de producţie sau a
schimbării structurii cererii pe piaţă a bunurilor produse cu activul respectiv
- limitele juridice privind posibilitatea folosirii activului (exp, expirarea termenului din contractele de
leasing).
Durata de viaţă utilă a unui activ imobilizat corporal trebuie revizuită periodic şi dacă modificările sunt
semnificative atunci cheltuiala cu amortizarea trebuie ajustată(IAS 16)
În România duratele normale de utilizare sunt stabilite centralizat prin Hotărârea de Guvern şi sunt
revizuite la un interval de maxim 5 ani. Aceste durate se găsesc în „Catalogul privind duratele normale de
funcţionare şi clasificare a mijloacelor fixe”.
Agenţii economici din România, conform legii 15/1991 pot aplica următoarele sisteme de amortizare:
a) Amortizarea liniară:
- constă în repartizarea uniformă a valorii de intrare a imobilizărilor pe toată durata de viaţă utilă a acestora
şi includerea acestor valori pe cheltuieli de exploatare;
- se calculează prin aplicarea cotei anuale de amortizare la valoarea de intrare a mijloacelor fixe:
100
Aa = Vi + Ca in care Ca = ;
D
Unde: Aa = amortizare anuală;
Vi = valoare de intrare;
Ca = cota de amortizare;
D = durata de utilizare.
Vi
Sau : Aa = ;
D
b) Amortizarea degresivă:
▪ presupune multiplicarea cotelor de amortizare liniară cu coeficienţii prevăzuţi de lege şi anume:
- 1,5 dacă durata de utilizare este între 2 şi 5 ani inclusiv;
- 2 dacă durata normală de utilizare este între 5 şi 10 ani;
- 2,5 dacă durata normală de utilizare este mai mare de 10 ani.
▪ se poate aplica în 2 variante:
1) Amortizarea degresivă fără influenţa uzurii morale (AD1):
- în primul an – se aplică cota de amortizare degresivă la valoarea contabilă a mijloacelor fixe;
- în anii următori se aplică cota de amortizare degresivă la valoarea rămasă de recuperat (amortizat) mai
mică până în anul în care amortizarea anuală rezultată este egală sau mai mică decât amortizarea anuală
calculată prin împărţirea valorii rămase de recuperat la numărul de ani de utilizare rămaşi.
- din anul respectiv şi până la expirarea duratei de utilizare se trece la amortizarea liniară raportând valoarea
rămasă la numărul de ani rămaşi.
2) Amortizarea degresivă cu influenţa uzurii morale (AD2) se determină următoarele elemente:
▪ durata de utilizare aferentă regimului liniar recalculată în funcţie de cota de amortizare degresivă (DUR):
100
DUR = ;
Ca (degresiva)
▪ durata de amortizare în care se realizează amortizarea integrală (DUI): DUI= DN – DUR - DN= durata
normală conform catalogului din care:
- durata de utilizare în cadrul căreia se aplică regimul de amortizare degresivă (DUD): DUD= DUI – DUR;
- durata de amortizare în cadrul căreia se aplică regimul de amortizare liniară (DUL): DUL= DUI – DUD.
▪ durata de utilizare aferentă uzurii morale pentru care nu se mai calculează amortizarea (DUM): DUM=
DN- DUI.
Această variantă permite amortizarea valorii contabile într-o perioadă mai mică decât durata normală de
utilizare, diferenţa reprezentând influenţa valorii morale.
Pentru mijloacele fixe cu o durată normală de utilizare până la 5 ani nu se calculează influenţa uzurii
morale.
3) Amortizarea accelerată, constă în:
- Includerea în primul an de funcţionare în cheltuielile de exploatare a unei amortizări în cota de 50% din
valoarea de intrare;
- În exerciţiile viitoare amortizarea se calculează după regimul amortizării liniare.
■ La înfiinţarea societăţii comerciale se efectuează următoarele cheltuieli cu plata în numerar: taxe de

autentificare acte 1.300.000 lei, taxe pentru obţinerea autorizaţiei sanitare 1.200.000 lei, taxe de
înmatriculare la registrul comerţului 1.500.000 lei. De asemenea se fac cheltuieli din contul bancar pentru
emisiune de acţiuni 20.000.000 lei. Aceste cheltuieli se amortizează în 2 ani, după care se scot din evidenţă.
- cheltuieli de constituire cu plata în numerar (toate taxele):
201 = 5311 4.000.000 4.000.000
“Cheltuieli de constituire” “Casa în lei”
- cheltuieli de emisiuni de acţiuni plătite din contul curent:
201 = 5121 20.000.000 20.000.000
“Cheltuieli de constituire” “Conturi la bănci în lei”
- amortizarea aferentă primului an:
6811 = 2801 12.000.000 12.000.000
“Cheltuieli de exploatare “Amortizarea cheltuielilor
privind amortiza- de constituire”
rea imobilizărilor”
- amortizarea aferentă celui de al doilea an:
6811 = 2801 12.000.000 12.000.000
privind amortizarea de constituire”
imobilizărilor”
- scoaterea din evidenţă, în urma amortizării integrale:
2801 = 201 24.000.000 24.000.000
“Amortizarea cheltuielilor “Cheltuieli de constituire”
de constituire”
■ Societatea cumpără de la un institut de specialitate un proiect de dezvoltare pentru care plăteşte suma de
20.000.000 lei, TVA 19% prin bancă. De asemenea, execută în unitate un procedeu tehnologic pentru care
efectuează cheltuieli cu materiale de 5.000.000 lei, şi cu salarii de 20.000.000 lei. La terminare, se face
recepţia lucrării. Procedeul tehnologic se amortizează în 5 ani. După 2 ani, procedeul se vinde altei unităţi,
la un preţ de vânzare de 40.000.000 lei, TVA 19% scoţându-se din evidentă. Se consideră că atât proiectul
de dezvoltare cât şi procedeul tehnologic îndeplinesc criteriile de recunoaştere ca active necorporale.
- recepţia proiectului de cercetare achiziţionat din afară:
203 = 404 20.000.000 20.000.000
“Cheltuieli de dezvoltare” “Furnizori de imobilizări”
- achitarea datoriei faţă de institut, prin bancă:
404 = 5121 20.000.000 20.000.000
“Furnizori de imobilizări” “Conturi la bănci în lei”
- înregistrarea cheltuielilor efectuate cu materiale consumabile pentru realizarea procedeului tehnologic în
regie proprie:
602 = 302 5.000.000 5.000.000
“Cheltuieli cu materiale “Materii consumabile
consumabile”
- înregistrarea cheltuielilor cu salarii pentru realizarea proiectului în regie proprie:
641 = 421 20.000.000 20.000.000
“Cheltuieli cu salariile “Personal-salarii datorate”
personalului”
- recepţia procedeului tehnologic executat în unitate:
203 = 721 25.000.000 25.000.000
“Cheltuieli de dezvoltare” “Venituri din producţia de
imobilizări necorporale”
- amortizarea lucrării în primul an (25.000.000 : 5 = 5.000.000):
6811 = 2803 5.000.000 5.000.000
privind amortizarea de dezvoltare”
imobilizărilor”
- amortizarea lucrării în cel de al doilea an:
6811 = 2803 5.000.000 5.000.000
privind amortizarea de dezvoltare”
imobilizărilor”
- constituirea creanţei şi a venitului din vânzarea procedeului:
461 = % 47.600.000 -
„Debitori diverşi”
7583 40.000.000
”Venituri din vânzarea
activelor şi alte operaţii de
capital”
4427 7.600.000
TVA Colectata
- se încasează creanţa prin bancă:
5121 = 461 47.600.000 47.600.000
„Conturi la bănci în lei” „Debitori diverşi”
- după 2 ani lucrarea se scoate din patrimoniu fiind vândută terţilor:
% = 203 - 25.000.000
“Cheltuieli de
dezvoltare”
2803 10.000.000 -
“Amortizarea cheltuielilor
de dezvoltare”
6583 15.000.000 -
“Cheltuieli privind
activele cedate şi alte
operaţii de capital”
■ Societatea achiziţionează de la terţi programe informatice în valoare de 25.000.000 lei, TVA 19% care se
amortizează în 2 ani. După primul an de folosinţă ele sunt scoase din activul patrimonial, fiind depăşite.
- achiziţionarea programului informatic:
% = 404 - 29.750.000
“Furnizări de imobilizări”
208 25.000.000 -
“Alte imobilizări necorporale”
4426 4.750.000 -
“TVA deductibilă”
- amortizarea programului în primul an de funcţionare:
6811 = 2808 12.500.000 12.500.000
“Cheltuieli de exploatare privind “Amortizarea altor
amortizarea imobilizărilor” imobilizări necorporale”
- scoaterea din patrimoniu după primul an de folosire:
% = 208 - 25.000.000
“Alte imobilizări
necorporale”
2808 12.500.000 -
“Amortizarea altor imobilizări
corporale”
6583 12.500.000 -
“Cheltuieli privind activele
cedate şi alte operaţii de
capital”
■ La constituirea societăţii acţionarii subscriu la capital un teren în suprafaţă de 1.000 mp, cu 50.000 lei
/mp, pe care îl aduce efectiv, conform procesului verbal de predare-primire.
- subscrierea la capitalul social a terenului (1.000 x 50.000):
456 = 1011 50.000.000 50.000.000
“Decontări cu asociaţii privind “Capital subscris nevărsat”
capitalul”
- aducerea efectivă a terenului în societate:
2111 = 456 50.000.000 50.000.000
“Terenuri” “Decontări cu asociaţii
privind capitalul”
- constituirea capitalului vărsat după aducerea terenului:
1011 = 1012 50.000.000 50.000.000
“Capital subscris nevărsat” “Capital subscris vărsat”
■ Societatea cumpără un teren în valoare de 70.000.000 lei de la o persoana fizică (fără TVA) pe care îl
achită prin casierie.
- înregistrarea terenului achiziţionat:
2111 = 462 70.000.000 70.000.000
“Terenuri” “Creditori diverşi”
- achitarea valorii terenului:
462 = 5311 70.000.000 70.000.000
“Creditori diverşi” “Casa în lei”
■ Societatea vinde un teren înregistrat la o valoare de 75.000.000 lei la un preţ de vânzare negociat de
100.000.000 lei, TVA 19%, cu încasare prin bancă, pe baza de factură fiscală:
- vânzarea terenului:
461 = % 119.000.000 -
“Debitori diverşi”
7583 - 100.000.000
“Venituri din vânzarea
activelor şi alte operaţii de
capital”
4427 - 19.000.000
“TVA colectată”
- încasarea valorii terenului prin bancă:
5121 = 461 119.000.000 119.000.000
“Conturi la bănci în lei” “Debitori diverşi”
- scoaterea din gestiune a ternului:
6583 = 2111 75.000.000 75.000.000
“Cheltuieli privind activele “Terenuri”
capital”
■ Societatea primeşte gratuit de la Consiliul Popular Local un teren în suprafaţă de 500 mp, valoare de
50.000.000 lei, pe baza procesului verbal de predare-primire:
2111 = 131 50.000.000 50.000.000
“Terenuri” “Subvenţii pentru investiţii”
■ Societatea execută cu forţe proprii o împrejmuire a terenului al cărui cost este de 21.000.000 lei, care se
amortizează într-o perioadă de 3 ani, după care se scoate din activul patrimonial.
- recepţia amenajărilor de teren executate cu forţe proprii pe baza procesului verbal de recepţie:
2112 = 722 21.000.000 21.000.000
“Amenajări de terenuri” “Venituri din producţia de
imobilizări”
- amortizarea lucrărilor de amenajare:
6811 = 2811 7.000.000 7.000.000
“Cheltuieli de exploatare “Amortizarea terenurilor”
privind amortizarea
imobilizărilor”
: această ultimă înregistrare se repetă şi în cel de al doilea şi al treilea an de folosinţă.

- scoaterea din activul patrimonial a amenajărilor de terenuri amortizate integral pe baza procesului verbal
de scoatere din funcţiune.
2810 = 2112 21.000.000 21.000.000
“Amortizarea terenurilor” “Amenajări de terenuri”
■ Se achiziţionează o instalaţie de lucru în valoare de 50.000.000 lei TVA 19% pe bază de factură.
Contravaloarea facturii se achită printr-un ordin de plată.
- achiziţionarea utilajului conform facturii:
% = 404 - 59.500.000
“Furnizări de imobilizări”
2131 50.000.000 -
“Echipamente tehnologice
(maşini, utilaje şi instalaţii de
lucru)”
4426 9.500.000 -
- achitarea furnizorului (extras de cont):
404 = 5121 59.500.000 59.500.000
“Furnizări de imobilizări” “Conturi la bănci în lei”
■ Pentru autoturismele proprii o societate procură o serie de carburatoare mai performante care să reducă
consumul de combustibil cu 20%, în valoare de 25.000.000 lei. De asemenea s-a procurat şi înlocuit şi
şasiul la unele mijloace de transport în valoare de 15.000.000 lei.
Costul carburatoarelor înlocuite va fi recunoscut ca activ corporal pentru că, prin montarea lor se

realizează îmbunătăţirea performanţelor iniţiale ale mijloacelor de transport şi implicit reducerea

costurilor şi în final are loc o creştere a beneficiilor. În timp ce costul şasiului se va recunoaşte ca o
operaţie curentă şi se va înregistra ca o cheltuială curentă de exploatare (pentru care nu se îmbunătăţesc
performanţele iniţiale ale mijloacelor de transport).
- achiziţionarea carburatoarelor conform facturii:
% = 401 - 29.750.000
”Furnizori”
3024 25.000.000 -
” piese de schimb”
4426 4.750.000 -
”TVA deductibilă”
- înregistrarea carburatoarelor montate la mijloacele de transport:
2133 = 3024 25.000.000 25.000.000
”Mijloace de transport” ” piese de schimb”
- achiziţionarea şasiului de la furnizori:
% = 401 - 17.850.000
”Furnizori”
3024 15.000.000 -
”Piese de schimb”
4426 2.850.000 -
”TVA deductibilă”
- înregistrarea pe cheltuială a şasiului înlocuit:
6024 = 3024 15.000.000 15.000.000
“Cheltuieli privind piesele de “Piese de schimb”
schimb”
■ Societatea scoate din funcţiune prin casare un mijloc fix, un utilaj, cu o valoare de 60.000.000 lei,
amortizat integral. Pentru dezmembrare se fac cheltuieli cu materiale 2.000.000 lei şi salarii 6.000.000
lei, CAS 25% (1.500.000 lei), pentru fond şomaj 5% (300.000 lei). Din casare se recuperează piese de
schimb în valoare de 12.000.000 lei. Profitul net obţinut din operaţiunea de dezmembrare se repartizează
la fondul de investiţii.
- scoaterea din evidenţă a mijlocului fix casat şi amortizat integral conform procesului verbal de scoatere
din funcţiune:
2812 = 2131 60.000.000 60.000.000
„Amortizarea echip tehn (maşini, “Echip tehnologice (maşini,
utilaje, instalaţii de lucru)” utilaje şi instalaţii de lucru)”
- cheltuieli de casare efectuate:
6588 = % 9.800.000 -
“Alte ch excepţionale priv
operaţiile de gestiune”
302 - 2.000.000
“Materiale consumabile”
421 - 6.000.000
“Personal - salarii datorate”
4311 - 1.500.000
“Contribuţia unităţii la
asigurările sociale”
4371 - 300.000
“Contribuţia unităţii la
fondul de şomaj”
- piese de schimb recuperate:
3024 = 7588 12.000.000 12.000.000
“Piese de schimb” “Alte venituri din
exploatare”
- se închid conturile de cheltuieli şi venituri:
121 = 6588 9.800.000 9.800.000
“Profit şi pierdere” “Alte cheltuieli de
exploatare”
7588 = 121 12.000.000 12.000.000
“Alte venituri din exploatare” “Profit şi pierdere”
- profitul obţinut din operaţiunea de casare, după scăderea impozitului pe profit, se repartizează la fondul
de investiţii (12.000.000 – 9.800.000 = 2.200.000 profit brut, 2.200.000 x 25% = 550.000 lei profit net;
2.200.000 - 550.000 = 1.650.000 lei):
129 = 1068 1.650.000 1.650.000
“Repartizarea profitului” “Alte rezerve”
“Fond de investiţii”

■ Societatea vinde conform facturii un mijloc de transport a cărui valoare de inventar este de 50.000.000
lei, amortizat în proporţie de 80%, adică 40.000.000 lei, preţul de vânzare este de 20.000.000 lei, TVA
19%. Profitul net obţinut din vânzare se repartizează la fondul de investiţii.
- înregistrarea vânzării conform facturii:
461 = % 23.800.000 -
“Debitori diverşi”
7583 - 20.000.000
activelor şi alte operaţii”
4427 - 3.800.000
- ieşirea din gestiune a mijlocului fix:

% = 2133 - 50.000.000
“Mijloace de transport”
2813 40.000.000 -
“Amortizarea instalaţiilor,
mijloacelor de transport, animalelor
şi plantaţiilor”
6583 10.000.000 -
“Cheltuieli privind active cedate şi
alte op de capit”
- se încasează factura prin bancă:
5121 = 461 23.800.000 23.800.000
- se închid conturile de cheltuieli şi venituri:
121 = 6583 10.000.000 10.000.000
“Profit şi pierdere” “Cheltuieli privind activele
capital”
7583 = 121 20.000.000 20.000.000
“Venituri din vânzarea activelor şi “Profit şi pierdere”
alte operaţii de capital”
- profitul net rezultat se repartizează la fondul de investiţii (10.000.000 x 25% = 2.500.000; 10.000.000 -
2.500.000 = 7.500.000):
129 = 1068 7.500.000 7.500.000
“Repartizarea profitului” “Alte rezerve”
: “Fond de

investiţii”
: În cazul că preţul de vânzare este mai mic decât valoarea neamortizată, se realizează pierdere ce se

reflecta în debitul contului121 şi care urmează a se acoperi conform hotărâri AGA.

■ Societatea dă cu titlu gratuit (donaţie) un utilaj în valoare de 20.000.000 lei, în stare bună, complet
amortizat.
- se înregistrează utilajul donat pe baza a procesului verbal de predare primire:
6582 = 2131 20.000.000 20.000.000
”Donaţii şi subvenţii “Echipamente tehn (maşini, …
acordate” de lucru)”
: 1) Dacă utilajul era amortizat parţial (15.000.000 lei) se face înregistrarea:

% = 2131 - 20.000.000
“Echipamente tehn (maşini, ..
de lucru)”
2813 15.000.000 -
mijloac de transport,
animalelor şi plantaţiilor”
6582 5.000.000 -
”Donaţii şi subvenţii acordate”
2) Concomitent se înregistrează şi TVA-ul aferent valorii neamortizate (5.000.000 x 19%):
635 = 4427 950.000 950.000
“Cheltuieli cu alte impozite, taxe “TVA colectată”
şi vărsăminte asimilate”
■ Pe baza procesului verbal de constatare se înregistrează un utilaj distrus ca urmare a calamităţilor
naturale: valoarea utilajului este de 40.000.000 lei, valoarea amortizată este de 20.000.000 lei:
% = 2131 - 40.000.000
“Echipamente teh (maşini,
utilaje …)”
2813 20.000.000 -
mijloacelor de transport,
671 20.000.000 -
„Cheltuieli privind calamităţile”
■ Societatea cumpără titluri de participare de la o societate din afara grupului, în valoare de 20.000.000 lei
din care 10.000.000 lei cu plata ulterioară şi 10.000.000 lei cu plata imediată din contul curent. Având un
grad de incertitudine se constituie un provizion de 6.000.000 lei.
- cumpărarea titlului cu plata ulterioară:
262 = 269 10.000.000 10.000.000
“Titluri de participare deţinute la “Vărsăminte de efectuat
societăţi din afara grupului” pentru imobilizări
financiare”
- plata sumei datorate conform extrasului de cont:
269 = 5121 10.000.000 10.000.000
“Vărsăminte de efec ptr “Conturi la bănci în lei”
imobilizări financiare”
- procurarea de titluri cu plata imediată conform extrasului de cont :
262 = 5121 10.000.000 10.000.000
“Titluri de participare deţ la soc “Conturi la bănci în lei”
din afara grupului”
- se constituie provizion pentru titlurile de participare deţinute:
6863 = 296 6.000.000 6.000.000
“Cheltuieli financiare privind “Provizioane pentru
provizioane pentru deprecieri” deprecierea imobili-zărilor
financiare”
■ Societatea vinde jumătate din titlurile de participare deţinute obţinând profit, valoarea negociată
12.000.000 lei încasarea făcându-se în contul curent. Riscul fiind eliminat, provizionul se anulează.
- vânzarea titlului de participare:
461 = 7583 12.000.000 12.000.000
“Debitori diverşi” “Venituri din vânz activ şi
alte op de cap”
- încasarea valorii titlurilor vândute conform ordinului de vânzare a titlurilor conform extrasului de cont:
5121 = 461 12.000.000 12.000.000
- se scoate din gestiune valoarea titlurilor vândute:
6583 = 262 10.000.000 10.000.000
“Cheltuieli privind activele “Titluri de partic det la soc
cedate” din afara grupului”
- se anulează provizionul constituit anterior:
296 = 7863 6.000.000 6.000.000
“Provizioane pentru deprecierea “Venituri din provizioane
imobili-zărilor financiare” pentru deprecieri”
■ În cadrul unui agent economic se constituie provizioane pentru deprecierea imobilizărilor corporale:
▪ valoare contabilă - 10.000.000 lei
▪ valoare de inventar:
• la sfârşitul exerciţiului I - 9.000.000 lei (deci o depreciere de 1.000.000 lei);
• la sfârşitul exerciţiului II - 7.000.000 lei (deci o depreciere de 3.000.000 lei şi un provizion majorat cu
2.000.000 lei);
• la sfârşitul exerciţiului III - 8.000.000 lei (deci o depreciere de 2.000.000 lei şi o diminuare a
provizionului cu 1.000.000 lei);
• la sfârşitului exerciţiului IV – 10.000.000 lei (provizionul de 2.000.000 lei se anulează rămânând fără
obiect).
- constituirea provizionului la sfârşitul exerciţiului I cu 1.000.000 lei:
6813 = 291 1.000.000 1.000.000
“Cheltuieli de exploatare privind “Provizioane pentru deprec
provizioanele pentru deprecierea imobilizărilor corporale”
imobilizărilor”
- majorarea provizionului la sfârşitul exerciţiului II cu 2.000.000 lei:
6813 = 291 2.000.000 2.000.000
“Cheltuieli de exploatare privind “Provizioane pentru
provizioanele pentru deprecierea deprecierea imobilizărilor
imobilizărilor” corporale”
- diminuarea provizionului la sfârşitul exerciţiului III cu 1.000.000:

291 = 7813 1.000.000 1.000.000
“Provizioane pentru deprecierea “Venituri din proviz pentru
imobilizărilor corporale” deprecierea imobilizărilor”
- anularea provizionului la sfârşitul exerciţiului IV, rămânând fără obiect cu 2.000.000 lei:
291 = 7813 2.000.000 2.000.000
“Provizioane pentru deprecierea “Venituri din provizioane
imobilizărilor corporale” pentru deprecierea
imobilizărilor”
: la fel se procedează şi în cazul provizioanelor pentru imobilizări necorporale (cont 290) şi al celor în

curs (cont 293).
III. TESTE GRILĂ

1. Imobilizările sau activele imobilizate reprezintă:
a) bunuri sau valori de folosinţă îndelungată, care nu se consumă la prima utilizare;
b) bunuri sau valori care se consumă după prima utilizare;
c) bunuri ce participă la un ciclu de exploatare;
d) bunuri de se utilizează o scurtă perioadă, de regulă, sub 1 an;
e) toate răspunsurile nu sunt corecte.
2. După forma şi destinaţia economică în cadrul circuitului economic imobilizările se clasifică:
a) necorporale, corporale şi extraordinare;
b) necorporale, corporale, financiare şi extraordinare;
c) necorporale, corporale şi financiare;
d) corporale, financiare şi extraordinare;
e) necorporale, financiare şi extraordinare.
3. Imobilizările necorporale sunt:
a) valori materiale reprezentate de bunuri imobilizate: clădiri, utilaje, etc;
b) valori materiale utilizate în procesul de producţie;
c) valori materiale ce iau forma unor documente comerciale;
d) valori nemateriale care nu iau forma unui document juridic sau comercial;
e) valori nemateriale care iau forma unui document juridic sau comercial.
4. Conform IAS 38, imobilizările necorporale reprezintă:
a) o resursă controlată de întreprindere ca rezultat al unor evenimente trecute;
b) o resursă de la care se aşteaptă ca întreprinderea să obţină beneficii economice viitoare;
c) a şi b;
d) o resursă ce nu poate fi controlată de întreprindere;
e) o resursă de la care nu se aşteaptă beneficii viitoare.
5. Recunoaşterea unui activ necorporal, conform IAS 38 se face numai dacă:
a) se estimează că întreprinderea nu va obţine beneficii viitoare;
b) costul activului poate fi evaluat în mod aproximativ;
c) se estimează că întreprinderea va obţine beneficii viitoare pe seama activului respectiv;
d) costul activului poate fi evaluat în mod credibil;
e) c şi d.
6. Cheltuielile de constituire sunt acele cheltuieli ocazionate de:
a) taxe şi alte cheltuieli de înscriere şi înmatriculare;
b) emisiunea şi vânzarea de acţiuni şi obligaţiuni;
c) prospectare a pieţei, de publicitate cu ocazia înfiinţării societăţii;
d) alte cheltuieli legate de înfiinţarea şi extinderea societăţii;
7. Cheltuielile de constituire se amortizează într-o perioadă de:
a) sub 1 an; b) cel mult 5 ani; c) cel mult 3 ani;
d) aleasă de administratorul societăţii; e) nu se amortizează.
8. Cheltuielile de dezvoltare reprezintă:
a) cheltuieli efectuate pentru prospectarea pieţei;
b) cheltuieli efectuate pentru menţinerea parametrilor unor utilaje;
c) cheltuieli efectuate pentru menţinerea condiţiilor de exploatare a imobilizărilor şi pentru utilizarea la
capacitatea maximă a acestora;
d) aplicarea rezultatelor cercetării pentru realizarea de produse sau servicii noi sau îmbunătăţite înaintea
stabilirii producţiei de serie;
9. Concesiunea poate avea ca obiect:
a) o subunitate productivă; b) un teren proprietate de stat;
c) un serviciu public; d) o activitate economică;
10. Concesiunea se poate realiza:
a) prin vânzare- cumpărare;
b) prin simplu acord al părţilor;
c) prin licitaţie publică;
d) preferenţial pentru anumite persoane fizice sau juridice;
11. Concesiunea se poate realiza pe o perioadă:
a) nelimitată; b) limitată; c) la înţelegerea părţilor;
d) la dorinţa celui care ia în concesiune(concesionar)
e) la dorinţa celui care dă în concesiune (concendent)
12. Venitul realizat din concesiune poate lua forma:
a) unei redevenţe; b) unei dobânzi; c) unui dividend;
d) unei chirii; e) nici un răspuns nu este corect.
13. Brevetul reprezintă:
a) actul prin care se recunoaşte dreptul de proprietate, de folosire exclusivă a unui bun;
b) actul prin care se recunoaşte calitatea de inventator;
c) certificatul de origine al unor produse sau servicii;
d) a şi b; e) nici un răspuns nu este corect.
14. Licenţa reprezintă:
a) titluri prin care se atestă calitatea de inventator;
b) titluri prin care se atestă dreptul de proprietate al unei persoane asupra unui bun mobil sau imobil;
c) dreptul obţinut de o persoană de a exploata un brevet de invenţie prin cumpărarea acestuia;
d) actul prin care se acordă altei persoane dreptul de folosire a unui bun;
15. Fondul comercial reprezintă:
a) acele cheltuieli efectuate pentru menţinerea sau dezvoltarea potenţialului de activitate al unităţii cum ar
fi: clientela, vadul comercial, segmentul de piaţă, etc;
b) cheltuieli efectuate pentru amenajări, brevete, licenţe;
c) cheltuieli efectuate pentru menţinerea sau dezvoltarea capacităţii de producţie;
d) cheltuieli efectuate pentru activităţi de cercetare- dezvoltare;
16. Evaluarea imobilizărilor necorporale se realizează, la intrarea în patrimoniu la următoarele
valori:
a) cost de achiziţie pentru intrări prin achiziţie cu titlu oneros;
b) valoarea justă pentru intrări prin aport la capital, prin achiziţii din subvenţii guvernamentale, prin
schimburi cu alte active;
c) valoare reziduală pentru intrări prin contract de leasing operaţional;
d) valoarea minimă dintre valoarea justă şi valoarea actualizată a plăţilor minime pentru intrări prin contract
de leasing financiar;
17. Conform IAS 38, în faza de cercetare activul necorporal realizat intern (obţinut din producţie
proprie)
a) generează numai cheltuieli ale perioadei curente;
b) nu va fi recunoscut deoarece nu se poate demonstra ca acel activ va genera beneficii viitoare;
c) va fi recunoscut deoarece va demonstra că acel activ va genera beneficii viitoare;
d) generează cheltuieli ale perioadei viitoare;
18. Conform IAS 38, în faza de dezvoltare activul necorporal realizat intern:
a) nu va fi recunoscut deoarece nu se poate demonstra că acel activ va genera beneficii viitoare;
b) va putea fi recunoscut dacă va demonstra că acel activ va genera beneficii viitoare;
c) va fi recunoscut dacă se va putea demonstra respectarea cumulativă a următoarelor condiţii: fezabilitate
tehnică, intuiţia de a finaliza activul pentru a fi folosit sau vândut, abilitatea de a-l folosi sau vinde,
generarea de beneficii viitoare şi evaluarea fidelă a cheltuielilor realizate;
d) va fi recunoscut dacă se va demonstra intuiţia de a finaliza activul pentru a fi folosit sau vândut;
e) va fi recunoscut dacă se va demonstra că evaluarea cheltuielilor se va face cu fidelitate.
19. Conform IAS 18, în costul activului necorporal generat intern nu se cuprind:
a) cheltuieli de regie, pentru comercializare, administraţie sau generale, cu excepţia celor care pot fi
repartizate direct;
b) pierderile din exploatare apărute înainte ca activul să realizeze performanţele planificate;
c) cheltuieli cu pregătirea personalului pentru exploatarea activului;
20. Cheltuielile efectuate ulterior cumpărării sau finalizării activului necorporal sunt recunoscute:
a) la data efectuării cheltuielilor ulterioare;
b) ulterior datei efectuării cheltuielilor;
c) înaintea datei efectuării cheltuielilor;
d) nu se recunoaşte cheltuiala recunoscută iniţial ca o cheltuială a perioadei;
21. Recunoaşterea în bilanţ, prin tratament contabil de bază se face:
a) la cost mai puţin amortizarea;
b) la cost mai puţin amortizarea cumulată şi orice pierdere cumulată;
c) la cost mai puţin provizioanele;
d) la preţ de vânzare a activelor necorporale mai puţin amortizarea;
22. Recunoaşterea în bilanţ prin tratament alternativ se face:
a) la cost mai puţin amortizarea cumulată;
b) la valoarea justă mai puţin provizioanele cumulate;
c) la valoarea justă mai puţin amortizarea cumulată;
d) la cost mai puţin amortizarea şi provizioanele cumulate;
e) la valoarea reevaluată dată de valoarea justă mai puţin amortizarea cumulată şi orice pierdere din
depreciere cumulată.
23. Evaluarea la bilanţ, conform ordinului MFP 94/2001, pe lângă cele două tratamente de evaluare
mai prevede şi alte metode:
a) metoda de evaluare ţinând cont de inflaţie;
b) metoda de inflaţie constă în retratarea costului istoric prin aplicarea indicelui de inflaţie (IAS 29);
c) evaluarea la valoarea justă;
d) evaluarea la valoarea recuperabilă;
24. Care este înregistrarea contabilă ce reflectă realizarea unor cheltuieli pentru emisiuni de acţiuni
plătite din contul bancar, la înfiinţarea societăţii?
a) 201 = 404; b) 201 = 401; c) 201= 5121; d) 201 = 411; e) 201 = 5311.
25. Care din formulele contabile corespund explicaţiilor date:
a) 201 = 5121 - cheltuieli de constituire plătite prin casierie;
b) 201 = 404 - cheltuieli de constituire achitate prin casierie;
c) 6811 = 2805 - amortizarea cheltuielilor de constituire;
d) 6811 = 2801 - înregistrarea amortizării cheltuielilor de constituire;
e) 2801 = 201 - scoaterea din evidenţă a cheltuielilor de
constituire amortizate integral.
26. Ce exprimă următoarea formulă contabilă.
203 = 404
a) achiziţionarea unui proiect de dezvoltare de la terţi;
b) recepţia unui proiect de cercetare realizat cu forţe proprii;
c) achiziţia unui proiect de dezvoltare cu plata din contul bancar;
d) achiziţia unui proiect de dezvoltare cu plata prin casierie;
27. Care din următoarele înregistrări contabile sunt în concordanţă cu explicaţia dată:
a) 404 = 5121 - plata unui furnizor de imobilizări prin casierie;
b) 203 = 721 - recepţia unui proiect de dezvoltare executat cu forţe proprii;
c) 6811 = 2803 - amortizarea aferentă unui proiect de dezvoltare
d) 6811 = 2805 - amortizarea aferentă unui proiect de dezvoltare
e) 203 = 404 - recepţia unui proiect executat în regie proprie.
28. Care din următoarele înregistrări contabile nu corespund explicaţiei date.
a) 461 = 7583 - constituirea creanţei şi a venitului din vânzarea proiectului;
b) 5121 = 461 - încasarea creanţei;
c) 2803 = 203 - amortizarea aferentă proiectului de dezvoltare;
d) 205 = 404 - achiziţia unui brevet cu plata prin bancă;
e) 205 = 131 - primirea unui brevet prin donaţie.
29. Scoaterea din activul patrimonial a unui brevet,amortizat parţial se înregistrată prin formula
contabilă:
a) 6583 = 205; b) 6811 = 205; c) 205 = 2805;
d) 2805 = 205; e) % = 205.
2805
6583
131 = 7584
a) trecerea la venituri a cotei părţi din valoarea imobilizării primite prin donaţie amortizate;
b) înregistrarea de venituri din subvenţii pentru investiţii;
c) subvenţii pentru investiţii primite de societate;
d) trecerea la venituri a cotei părţi din valoarea neamortizată a imobilizării primite prin donaţie şi scoasă
din evidenţă fiind vândută;
31. Care din următoarele înregistrări sunt în concordanţă cu explicaţia dată:
a) 461 = 706 - redevenţa curentă pentru un mijloc fix concesionat (la concendent);
b) 5311 = 461 - încasarea redevenţei prin contul bancar;
c) 5121 = 461 - încasarea redevenţei prin casierie;
d) 6811 = 2805 - înregistrarea cheltuielilor cu redevenţa curentă
e) 205 = 167 - preluarea mijlocului fix în concesiune (la concesionar).
a) 462 = 5121 - plata redevenţei prin casierie;
b) 462 = 5311 - plata redevenţei prin contul bancar;
c) 612 = 462 - redevenţa datorată de concesionar;
d) 205 = 167 - achiziţia de la terţi a unui brevet;
e) 167 = 205 - restituirea utilajului concesionat.
a) 205 = 721 - realizarea unui procedeu tehnologic brevetat în regie proprie;
b) 461 = 7583 - încasarea unui proiect de dezvoltare vândut;
c) 5121 = 461 - încasarea unei creanţe prin casierie;
d) 205 = 404 - înregistrarea unei licenţe de fabricaţie din producţie proprie;
e) % = 205 - scoaterea din evidenţă a unui brevet amortizat parţial.
2805
6583
34. Ce semnificaţie are următoarea înregistrare contabilă:
% = 456
212
207
a) aportarea unei clădiri de către un acţionar;
b) subscrierea unui aport de către un acţionar;
c) aducerea ca aport a unui mijloc fix;
d) aducerea ca aport de către acţionar a unei clădiri cu fondul comercial aferent;
e) retragerea de către acţionar a aportului.
35. Se achiziţionează un magazin pe o arteră cu vad comercial la un preţ negociat de 400.000.000 lei
din care 40.000.000 lei reprezintă fondul comercial, T.V.A. 19%.Care este formula contabilă corectă?
a) % = 404 458.000.000 b) % = 404 476.000.000
212 360.000.000 212 360.000.000
207 40.000.000 207 40.000.000
4426 58.400.000 4426 76.000.000
c) % = 404 407.600.000 d) % = 404 418.400.000

212 360.000.000 212 360.000.000
207 40.000.000 4426 58.400.000
4426 7.600.000
e) % = 404 47.600.000
207 40.000.000
4426 7.600.000
36. Magazinul se vinde şi se cunosc următoarele date: valoarea de intrare 360.000.000 lei,
amortizarea calculată 180.000.000 lei, valoarea de intrare a fondului comercial 40.000.000 lei, preţul
de vânzare 500.000.000 lei. Care este formula contabilă corectă pentru scăderea din evidenţă a
clădirii şi a fondului comercial?
a) % = 212 360.000.000 b) 2812 = 212 360.000.000
2812 180.000.000
6583 180.000.000
c) % = 212 360.000.000 d) % = 212 360.000.000
2812 180.000.000 2812 180.000.000
6583 180.000.000 6583 180.000.000
6583 = 207 40.000.000 2812 = 207 40.000.000
e) 2812 = 212 360.000.000
6583 = 212 40.000.000
a) 6811 = 2808 - se scoate din evidenţă un program informatic;
b) 2808 = 208 - se amortizează un program informatic;
c) % = 404 - se achiziţionează de la terţi un program informatic
208
4426
d) 208 = 721 - se recepţionează un program informatic realizat cu forţe proprii;
e) 208 = 456 - se subscrie la capital un program informatic.
38. Se execută cu forţe proprii un program informatic care nu se termină până la sfârşitul anului.
Valoarea cheltuielilor efectuate până la sfârşitul anului 20.000.000 lei. În anul următor se continuă
execuţia şi se mai fac cheltuieli în sumă de 10.000.000 lei, după care se face recepţia definitivă. Care
sunt înregistrările corecte care se fac pentru evidenţierea programului executat cu forţe proprii ?
a) 233 = 721 20.000.000 b) 208 = 721 30.000.000
208 = 233 20.000.000
208 = 721 10.000.000
c) 208 = 233 30.000.000 d) 233 = 721 20.000.000
e) 233 = 721 30.000.000 208 = 233 20.000.000
208 = 233 30.000.000 208 = 721 30.000.000
39. Imobilizările corporale sunt active care:
a) sunt deţinute de o persoană juridică pentru a fi utilizate în producţie proprie, închiriate terţilor, a fi
folosite în scopuri administrative;
b) sunt utilizate pe parcursul unei perioade mai mari de 1 an;
c) au o valoare mai mare decât limita prevăzută de lege;
40. Conform IAS 16 imobilizările corporale sunt recunoscute ca active atunci când:
a) este posibilă generarea de către întreprindere de beneficii economice viitoare de pe urma utilizării,
închirierii sau deţinerii sale;
b) costul activului poate fi măsurat credibil;
c) nu este posibil generarea de beneficii economice viitoare;
d) costul nu poate fi măsurat credibil;
41. Intrarea în patrimoniul unităţii a imobilizărilor corporale se poate realiza prin:
a) achiziţii şi producţie proprie; b) contracte de leasing;
c) subvenţionate şi schimb cu alte active; d) donaţie şi aport la capitalul social;
e) toate răspunsurile sunt exacte.
42. Evaluarea la intrarea imobilizărilor corporale în întreprindere se poate face la:
a) cost de achiziţie pentru intrări din producţie proprie;
b) valoarea justă pentru intrări din achiziţii de la terţi;
c) cost de producţie pentru imobilizările realizate în unitate;
d) cost de achiziţie pentru intrări prin achiziţie de la terţi;
e) preţul pieţei pentru intrări din producţie proprie.
43. În cazul intrărilor prin contract de leasing, evaluarea se face funcţie de tipul contractului astfel:
a) în cazul contractului de leasing operaţional, evaluarea se face la valoarea reziduală şi taxele vamale;
b) în cazul leasingului operaţional, evaluarea se face la valoarea de utilitate a bunului respectiv;
c) în cazul leasingului financiar, evaluarea se face la valoarea actualizată a plăţilor minime de leasing;
d) în cazul leasingului financiar, evaluarea se face la valoarea reziduală;
44. În cazul schimbului de active, conform IAS 16, evaluarea se face la:
a) valoarea de utilitate a activelor schimbate;
b) când sunt schimbate active diferite ca utilitate şi valoare, evaluarea se face la valoarea justă a activului
primit în schimb, egală cu valoarea justă a activului cedat corectate cu sume transferate în numerar;
c) când sunt schimbate active similare, de aceeaşi utilitate şi valoare, valoarea activului primit este dată de
valoarea contabilă netă a activului cedat;
d) valoarea reziduală a activelor schimbate;
45. Conform IAS 16, recunoaşterea cheltuielilor ulterioare intrării în întreprindere a imobilizărilor
corporale se face:
a) dacă imobilizarea a fost deja recunoscută, cheltuielile ulterioare se adaugă valorii contabile numai
dacă se estimează că întreprinderea va obţine beneficii economice suplimentare;
b) toate celelalte cheltuieli ulterioare sunt recunoscute drept cheltuieli în perioada în care au fost
suportate ;
c) cheltuielile ulterioare sunt recunoscute şi dacă întreprinderea nu va obţine beneficii economice
suplimentare;
d) celelalte cheltuieli ulterioare sunt recunoscute în alte perioade decât cele în care ele au fost
suportate;
46. La închiderea exerciţiului financiar, condorm IAS 16 evaluarea se face:
a) în cazul tratamentului contabil de bază evaluarea se face la cost mai puţin amortizarea cumulată şi orice
pierdere cumulată din depreciere;
b) în cazul tratamentului contabil alternativ înregistrarea în bilanţ se face la valoarea reevaluată dată de
valoarea justă în momentul reevaluării;
c) în cazul tratamentului contabil de bază evaluarea se face la valoarea justă a imobilizărilor mai puţin
amortizarea cumulată;
d) în cazul tratamentului contabil alternativ înregistrarea în bilanţ se face la valoarea de utilitate pentru
unitate;
47. Ce influenţă asupra valorii contabile are operaţia de reevaluare:
a) nici o influenţă;
b) majorează valoarea contabilă şi această majorare se înregistrează la capitalurile proprii sub titlul de
„rezerve din reevaluare”.
c) majorează valoarea contabilă şi majorarea se înregistrează la capitalurile proprii sub titlul „rezerve”.
d) diminuează valoarea contabilă şi diferenţa se înregistrează ca o cheltuială.
e) diminuează valoarea contabilă şi diferenţa se înregistrează ca un venit.
48. Pe lângă cele 2 metode de evaluare ( tratamentul de bază şi alternativ) percepute de IAS 16,
ordinul MFP nr.94 prevede şi alte metode de evaluare:
a) metoda care ţine cont de inflaţie;
b) această metodă retratează costul istoric cu ajutorul indicelui de inflaţie;
c) nu se retratează prin această metodă activele care sunt reevaluate la data bilanţului sau cele evaluate la
cost curent
d) toate răspunsurile nu sunt corecte;
49. Ieşirea definitivă a imobilizărilor din patrimoniu se realizează în principal prin:
a) casare şi cedare; b) aport la capitalul social al altei întreprinderi;
c) retragerea aportului de către acţionari;
d) donaţii; e) schimb cu alte active.
50. Amortizarea reprezintă:
a) o depreciere reversibilă; b) o depreciere ireversibilă;
c) o depreciere ocazională; d) o depreciere extraordinară;
51. Amortizarea reprezintă echivalentul valoric al deprecierii unei imobilizări datorate următoarelor
cauze:
a) utilizării lor; b) acţiunii factorilor naturali;
c) învechirii; d) progresului tehnic;
52.Recuperarea deprecierii ireversibile a imobilizărilor se face prin:
a) subvenţionarea lor de către stat;
b) obţinerea de credite bancare;
c) includerea treptată a valorii de intrare în cheltuielile de exploatare;
d) trecerea pe pierderi;
53. Mijloacele fixe se amortizează:
a) de la data intrării în unitate; b) de la data punerii în funcţiune;
c) de la data înregistrării în contabilitate; d) toate răspunsurile sunt corecte;
54. Investiţiile sau capacităţile puse în funcţiune total sau parţial, cărora nu li s-au întocmit forme de
înregistrare ca mijloc fix:
a) se supun amortizării; b) nu se supun amortizării;
c) se lasă la dispoziţia administratorului; d) toate răspunsurile sunt corecte;
55. Amortizarea mijloacelor fixe concesionate, închiriate sau luate cu locaţie de gestiune se calculează
şi înregistrează de către:
a) cel care le-a concesionat, închiriat sau luat în locaţie;
b) proprietarul mijloacelor fixe;
c) de una din părţi, la libera înţelegere a acestora;
d) de ambele părţi;
e) nici un răspuns nu este corect;
56. În cazul mijloacelor fixe concesionate, închiriate sau luate în locaţie de gestiune amortizarea
aferentă se suportă din:
a) redevenţa anuală a concesiunii; b) chiria anuală a închirierii;
c) cheltuieli de locaţie; d) toate răspunsurile sunt corecte;
57. Nu sunt supuse amortizării:
a) imobilizările financiare; b) terenurile;
c) lacurile, bălţile, iazurile care nu sunt rezultatul unei investiţii;
d) nici un răspuns nu este corect; e) toate răspunsurile sunt corecte.
58. Conform IAS 16, metoda de amortizare folosită trebuie să reflecte modul în care beneficiile
economice, aduse de aceste active sunt consumate prin:
a) utilizarea activului respectiv;
b) înregistrarea unei cheltuieli cu amortizarea;
c) înregistrarea unor cheltuieli, altele decât amortizarea;
d) neutilizarea activului respectiv;
e)toate răspunsurile sunt corecte.
59. Conform IAS 16, la determinarea duratei de viaţă utilă a imobilizărilor corporale se face luând în
considerare următorii factori:
a) nivelul estimat de utilizare a activului;
b) uzura fizică;
c) uzura morală;
d) limitele juridice privind posibilitatea folosirii activului;
60. Conform legii 15/1991,agenţii economici din România pot utiliza următoarele regimuri de
amortizare:
a) amortizarea liniară; b) amortizarea degresivă;
c) amortizarea accelerată; d) toate răspunsurile sunt corecte;
61. Amortizarea liniară presupune:
a) repartizarea uniformă a valorii de intrare pe toată durata normală de utilizare a mijlocului fix şi
includerea acestei valori pe cheltuieli de exploatare;
b) se calculează prin aplicarea cotei anuale de amortizare la valoare de intrare a mijloacelor fixe;
c) includerea periodică, pe cheltuială a valorii de intrare a mijloacelor fixe;
d) se calculează prin aplicarea cotei anuale de amortizare la valoarea de utilitate a mijloacelor fixe;
62. Amortizarea degresivă constă în:
a) aplicarea unei cote medii de amortizare liniară multiplicate cu anumiţi coeficienţi prevăzuţi de lege;
b) multiplicarea cotelor medii de amortizare liniară cu anumiţi coeficienţi stabiliţi de Consiliul de
Administraţie al societăţii;
c) multiplicarea cotelor medii de amortizare liniară cu anumiţi coeficienţi stabiliţi de managerul societăţii;
d) includerea pe cheltuieli a unor sume stabilite AGA în funcţie de numărul de ani de funcţionare;
63. Amortizarea degresivă se poate aplica în mai multe variante:
a) cu influenţele factorului uman; b) cu influenţa factorilor naturali;
c) cu influenţa uzurii morale; d) fără influenţa uzurii morale;
64. Amortizarea accelerată constă în:
a) aplicarea unor cote crescătoare de la an la an asupra valorii de intrare;
b) multiplicarea cotelor medii de amortizare cu anumiţi coeficienţi prevăzuţi de lege;
c) includerea pe cheltuieli a unor sume fixe în funcţie de durata normală de utilizare;
d) aplicarea unor cote medii de amortizare anuală în funcţie de numărul de ani prevăzuţi în durata de
utilizare;
e)includerea în primul an de funcţionare în cheltuielile de exploatare a unei amortizări în cotă de 50% din
valoarea de intrare, iar în anii următori pentru valoarea şi durata rămasă se aplică amortizarea liniară.
a) 2111 = 456 - se aduce ca aport la capital un teren;
b) 2111 = 404 - se primeşte prin donaţie un teren;
c) 2111 = 401 - se achiziţionează de la terţi un teren;
d) 2111 = 131 - se primeşte un teren prin donaţie;
a) 2111 = 456 - achiziţionarea unui teren de la terţi;
b) 2111 = 462 - se achiziţionează un teren de la o persoană fizică;
c) 461 = % - se vinde terţilor un teren;
7583
4427
d) 462 = 5311 - plata unei datorii prin contul de la bancă;
e) 5121 = 461 - încasarea unei creanţe prin casierie.
67.Ce semnificaţie are formula contabilă:
2112 = 722
a) executarea unei amenajări printr-o unitate specializată;
b) executarea unei amenajări cu forţe proprii(regie);
c) scoaterea din activul patrimonial a amenajărilor de teren;
d) înregistrarea amortizării amenajărilor;
e) obţinerea de venituri din vânzarea amenajărilor de teren.
68. Care din următoarele formule contabile nu corespund explicaţiei date:
a) 2112 = 404 - executarea unor amenajări prin unităţi specializate;
b) 461 = % - vânzarea terţilor a unor amenajări de teren;
7583
4427
c) 6583 = 2112 - scoaterea din evidenţă a unor amenajări neamortizate vândute;
d) 2112 = 722 - executarea unor amenajări prin terţe unităţi;
e) 2811 = 2112 - scoaterea din evidenţă a unor amenajări amortizate parţial.
69. Se achiziţionează de la terţi un utilaj cu plata unui avans: valoarea avansului 10.000.000 lei,
valoarea utilajului 25.000.000 lei, T.V.A. 19%. Care sunt înregistrările corecte ce trebuiesc efectuate:
a) 232 = 5121 10.000.000 b) 231 = 5121 10.000.000
% = 404 29.750.000 % = 404 29.750.000
2131 25.000.000 2131 25.000.000
4426 4.750.000 4426 4.750.000
c) 232 = 5121 10.000.000 d) 232 = 5121 10.000.000

2131 = 722 25.000.000 2131 = 404 25.000.000
e) nici o formulă contabilă nu este corectă
% = 404
212
207
4426
a) recepţia unor amenajări de teren efectuate de terţi;
b) achiziţionarea unui fond comercial cu T.V.A. aferent;
c) achiziţionarea unor instalaţii complexe;
d) achiziţionarea unor clădiri(magazii) şi a fondului comercial aferent cu T.V.A. 19%;
e) achiziţionarea unei clădiri cu T.V.A. aferent.
71. Societatea primeşte cu titlu gratuit un mijloc de transport în valoare de 20.000.000 care se
amortizează integral după care se vinde la un preţ de 10.000.000 lei. Care sunt înregistrările corecte
ce se fac:
a) 2133 = 131 20.000.000 b) 6811 = 2814 20.000.000
c) 131 = 7584 20.000.000 d) 461 = % 11.900.000
7583 10.000.000
4427 1.900.000
2814 = 2133 20.000.000
e) toate înregistrările sunt corecte
72. Care din următoarele formule contabile corespund explicaţiei date:
a) 2133 = 404 - achiziţia unui utilaj de la terţi;
b) 404 = 5311 - plata furnizorului din contul bancar;
c) 231 = 722 - recepţia definitivă a unei clădiri;
d) 212 = 404 - recepţia unei clădiri executate cu forţe proprii;
73. Se modernizează un utilaj printr-o firmă de specialitate, costul manoperei 20.000.000 lei.T.V.A.
19%, iar accesoriile în valoare de 14.000.000 lei sunt puse la dispoziţie de beneficiar. Care sunt
înregistrările corecte care se fac:
a) 2131 = 3021 14.000.000 b) 2131 = 404 37.800.000
% = 404 23.800.000 d) 2131 = 3021 14.000.000
2131 20.000.000 2131 = 404 23.800.000
4426 3.800.000
c) 2131 = 3021 14.000.000
% = 404 40.460.000
2131 34.000.000
4426 6.460.000
e) toate formulele contabile sunt corecte.
a) 232 = 5121 - plata unui avans pentru imobilizări corporale prin casierie;
b) 212 = 722 - recepţia unei clădiri executate cu forţe proprii;
c) 281 = 404 - recepţia provizorie a unei imobilizări procurate de la terţi;
d) 404 = 232 - plata furnizorului cu reţinerea avansului;
e) 404 = 5121 - plata unui avans către furnizor.
75. Se recepţionează o instalaţie achiziţionată din import la un preţ de 10.000$ cursul valutar de
32.000lei/$, taxa vamală 10%,comisionul vamal 0,5%,T.V.A. 19%. Care sunt înregistrările care se
efectuează:
a) 2131 = 404 320.000.000 b) 2131 = 404 320.000.000
2131 = 446 33.600.000 2131 = 446 33.600.000
4426 = 446 67.184.000 4426 = 446 60.800.000
c) % = 404 380.800.000 d) 2131 = 404 320.000.000
2131 320.000.000 2131 = 446 100.784.000
4426 60.800.000 e) 2131 = 404 320.000.000
2131 = 446 33.600.000 % = 446 94.400.000
2131 33.600.000
4426 60.800.000
76. Datoria de 10.000$ constituită la cursul de 32.000lei$ faţă de un furnizor extern se plăteşte în
două tranşe: I 5000$ la cursul de 33.000 lei/$ ,II 5000$ la 31.500 lei/$. Care sunt înregistrările corecte
care se fac:
a) 404 = 5124 320.000.000 b) 404 = 5124 315.000.000
c) % = 5124 330.000.000 d) % = 5124 325.000.000
404 320.000.000 404 320.000.000
665 10.000.000 665 5.000.000
404 = % 320.000.000 404 = 5124 320.000.000
5124 315.000.000 e) 404 = 5124 320.000.000
765 5.000.000 404 = % 320.000.000
5124 315.000.000
765 5.000.000
77. Pentru restabilirea parametrilor iniţiali de funcţionare la o linie tehnologică societatea achiziţionează şi
montează prin terţi piesele de schimb necesare: valoarea pieselor 50.000.000 lei, T.V.A. 19%, valoarea
montajului 5.000.000 lei. Care sunt înregistrările corecte ce se fac în contabilitate:
a) % = 401 59.500.000 b) % = 401 59.500.000
3024 50.000.000 3024 50.000.000
4426 9.500.000 4426 9.500.000
2131 = 3024 50.000.000 6024 = 3024 50.000.000
% = 401 5.950.000 % = 401 5.950.000
628 5.000.000 628 5.000.000
4426 950.000 4426 950.000
c) % = 401 59.500.000 d) % = 401 65.450.000

3024 50.000.000 2131 55.000.000
4426 9.500.000 4426 10.450.000
2131 = 3024 50.000.000
% = 401 5.950.000
2131 5.000.000
4426 950.000
78. Pentru autoturismele proprii societatea înlocuieşte şasiul în valoare de 15.000.000 lei şi
carburatoarele în valoare de 25.000.000 lei care sunt mai performante şi reduc consumul de
combustibil cu 20%. Care sunt înregistrările corecte ce se fac în contabilitate:
a) 6024 = 3024 15.000.000 b) 6024 = 3024 40.000.000
2133 = 3024 25.000.000 d) 6024 = 3024 25.000.000
c) 2133 = 3024 40.000.000 2133 = 3024 15.000.000
e) nici o înregistrare nu este corectă.
79. Care din înregistrările contabile corespund cu explicaţia dată:
a) 641 = 421 - cheltuieli cu materiale efectuate cu dezmembrarea mijlocului fix casat;
b) 602 = 302 - cheltuieli cu salariile efectuate cu dezmembrarea mijlocului fix casat;
c) 6811 = 281 - scoaterea din evidenţă a mijlocului fix casat;
d) 6588 = 421 - cheltuieli cu salarii făcute pentru dezmembrarea mijlocului fix casat;
e) 3024 = 7588 - piese de schimb rezultate din dezmembrare.
80. Ce semnificaţie are următoarea formulă contabilă:
6588 = 401
a) cheltuieli cu casarea mijlocului fix efectuată cu forţe proprii
b) achiziţii de materiale de la furnizori
c) plata unor cheltuieli efectuate pentru dezmembrarea mijlocului fix;
d) cheltuieli cu dezmembrarea mijlocului fix casat printr-o unitate specializată;
2812 = 2131
a) scoaterea din evidenţă a mijlocului fix amortizat parţial
b) scoaterea din evidenţă a mijlocului fix neamortizat
c) scoaterea din evidenţă a mijlocului fix casat amortizat integral
d) anularea amortizării mijlocului fix casat
e) toate răspunsurile sunt corecte
82. O societate vinde un mijloc fix cu o valoare contabilă de 100.000.000 lei amortizat integral. Preţul de
vânzare 20.000.000 lei, T.V.A.19%.Profitul net obţinut din vânzare se repartizează la fondul de investiţii.
Care sunt înregistrările contabile ce se fac:
a) 461 = % 23.800.000 b)461 = % 23.800.000
7583 20.000.000 7583 20.000.000
4427 3.800.000 4427 3.800.000
2813 = 2131 100.000.000 2813 = 2131 100.000.000
7583 = 121 20.000.000 7583 = 121 20.000.000
129 = 1068 15.000.000 129 = 1068 20.000.000
Analitic Analitic
/fond de investiţii /fond de investiţii
c) 461 = % 23.800.000 d) 4111 = % 119.000.000
7583 20.000.000 7583 100.000.000
4427 3.800.000 4427 19.000.000
129 = 1068 20.000.000 2813 = 2131 100.000.000
7583 = 121 100.000.000
129 = 1068 75.000.000
% = 2131
2813
671
a) scoaterea din evidenţă a unui mijloc fix ca urmare a vânzării
b) scoaterea din evidenţă a unui utilaj, amortizat parţial datorită unor calamităţi
c) scoaterea din evidenţă a unui utilaj amortizat integral
d) scoaterea din evidenţă a unui utilaj amortizat integral datorită unor calamităţi
e) scoatere din evidenţă a unui mijloc fix amortizat parţial ca urmare a casării lui
84. Care din înregistrările contabile corespund explicaţiilor date:
a) 461 = % - vânzarea mijlocului fix prin licitaţie;
7583
4427
b) 5311 = 7583 - încasarea taxei de participare la licitaţie;
5121 = 462 - încasarea garanţii de participare;
c) % = 461 - încasarea valorii adjudecată la licitaţie şi
462 compensarea garanţiei pentru câştigător;
5121
462 = 5121 - plata garanţiei către ceilalţi participanţi;
d) % = 2131 - scoaterea din evidenţă a mijlocului fix
2813 vândut, amortizat parţial;
6583
85. Ce semnificaţie are formula contabilă.
% = 2131
2813
6582
a) acordarea cu titlu gratuit a unui utilaj în stare bună;
b) acordarea cu titlu gratuit a unui utilaj amortizat integral;
c) acordarea cu titlu gratuit a unui utilaj neamortizat;
d) acordarea sub formă de donaţie a unui utilaj amortizat parţial;
86. La inventariere se constată lipsă de mobilier la o valoare de înregistrare de 5.000.000 lei amortizat în
proporţie de 50%.Acestea se impută la preţul de 3.000.000 lei. Care sunt înregistrările corecte din
contabilitate:
a) 2814 = 214 2.500.000 b) % = 214 5.000.000
4282 = % 3.570.000 2814 2.500.000
7583 3.000.000 6583 2.500.000
4427 570.000 4282 = % 5.950.000
7583 5.000.000
4427 950.000
c) % = 214 5.000.000 d) 6583 = 214 5.000.000

2814 2.500.000 4282 = % 3.570.000
6583 2.500.000 7583 3.000.000
4282 = % 3.570.000 4427 570.000
7583 3.000.000
4427 570.000
e) toate înregistrările nu sunt corecte
87. O societate închiriază pe bază de contract un utilaj pe timp de 6 luni cu o redevenţă(chirie) lunară de
15.000.000 lei. Amortizarea lunară 10.000.000. Care sunt înregistrările ce se fac la unitatea care a
închiriat utilajul:
a) 461 = 706 15.000.000 b) 461 = 7583 15.000.000
5121 = 461 15.000.000 5121 = 461 15.000.000
6811 = 281 10.000.000 6811 = 281 10.000.000
c) 461 = 7583 15.000.000 d) 461 = 706 10.000.000
5121 = 461 15.000.000 5121 = 461 10.000.000
6811 = 281 15.000.000
88. O societate ia cu chirie un utilaj cu o valoare de 100.000.000 lei pe o durată de 6 luni cu o redevenţă
de 15.000.000 lei. Care sunt înregistrările pe care le face societatea care a luat chiria:
a) Debit = 8031 100.000.000 b) Debit = 8031 100.000.000
612 = 401 15.000.000 % = 462 17.850.000
401 = 5121 15.000.000 612 15.000.000
c) Debit 8031 100.000.000 4426 2.850.000
612 = 404 15.000.000 462 = 5121 17.850.000
404 = 5311 15.000.000 Credit 8031 100.000.000
Credit 8031 100.000.000
d) % = 462 17.850.000 e) 611 = 462 15.000.000

6583 15.000.000 462 = 5121 15.000.000
4426 2.850.000
462 = 5121 17.850.000
89. Se realizează o construcţie cu forţe proprii care la terminare se înregistrează costul ei de 80.000.000
lei fără a se face recepţia. Ulterior construcţia se recepţionează şi se dă în folosinţă. Care sunt
înregistrările care se fac în contabilitate:
a) 232 = 722 80.000.000 b) 231 = 721 80.000.000
212 = 232 80.000.000 212 = 231 80.000.000
c) 231 = 722 80.000.000 d) 231 = 721 80.000.000
213 = 231 80.000.000 212 = 231 80.000.000
e) 231 = 722 80.000.000
212 = 231 80.000.000
90. Ce semnificaţie are următoarea înregistrare:
232 = 5121
a) plata unor lucrări executate în avans;
b) acordarea unui avans unui furnizor;
c) acordarea unui avans unui salariat;
d) acordarea unui avans antreprenorului de lucrări;
e) plata în avans a unor lucrări de construcţie.
a) 231 = 404 - antreprenorul termină lucrarea dar nu o recepţionează;
b) 212 = 231 - se face recepţia definitivă a lucrărilor terminate
c) 212 = 404 - recepţia lucrărilor executate în regie proprie;
d) 212 = 722 - recepţia lucrărilor executate de o unitate specializată;
e) nici un răspuns nu este corect
a) 404 = 231 - înregistrarea lucrărilor la terminare , fără recepţie;
b) 404 = 232 - reţinerea avansului acordat anterior din datoria
faţă de furnizorul de imobilizări;
c) 404 = 5121 - plata furnizorului de imobilizări prin contul bancar;
d) 401 = 5311 - plata furnizorului de imobilizări prin casierie;
e) 212 = 231 - recepţia definitivă a unui utilaj executat în regie
a) 2112 = 722 - recepţia unor lucrări de amenajări de teren
executate de unităţi specializate;
b) 2111 = 462 - aducerea unui teren ca aport la capital;
c) 231 = 456 - aducerea unei construcţii ca aport la capital, dar
nu s-a făcut recepţia;
d) 212 = 231 - recepţia clădirii adusă ca aport;
e) 2111 = 231 - aducerea unui teren ca aport la capital.
94. Investiţiile financiare reprezintă sume de bani investite de un agent economic în patrimoniul altor
unităţi, pentru:
a) a aduce venituri unităţii din gestiunea altei unităţi;
b) a dobândi un control sau o influenţă notabilă în gestiunea altor unităţi;
c) a se obţine venituri extraordinare pentru unitate;
d) a subordona şi transforma unităţile în filiale;
95. Investiţiile financiare prezintă următoarele caracteristici:
a) concentrarea unor surse băneşti în afara unităţii;
b) sunt de durată medie şi lungă; c) pot fi depreciate reversibil;
d) nu se supun amortizării; e) toate răspunsurile sunt corecte.
96. Titlurile de participare reprezintă:
a) drepturi sub formă de acţiuni sau alte titluri cu venit variabil;
b) sunt deţinute de o societate în capitalul altei societăţi;
c) sunt deţinute de o societate pe o perioadă lungă;
d) asigură un control sau o influenţă notabilă asupra gestiunii unităţii;
97. În structura creanţelor imobilizate se cuprind:
a) creanţe legate de participaţii;
b) împrumuturi pe termen lung;
c) acţiunile proprii;
d) alte creanţe imobilizate cum ar fi: garanţii, depozitele băneşti, etc;
98. Evaluarea imobilizărilor financiare se face:
a) iniţial la intrare se face la cost de achiziţie;
b) la bilanţ se face la valoarea contabilă mai puţin provizioanele pentru depreciere;
c) cheltuieli accesorii privind achiziţionarea imobilizărilor financiare se înregistrează direct în cheltuielile
de exploatare;
d) la inventariere la valoarea justă dată de preţul pieţei;
99. Sunt considerate imobilizări în curs:
a) lucrările de investiţii executate în regie, realizate parţial;
b) lucrările executate parţial de către terţi şi facturate de către aceştia;
c) avansuri acordate furnizorilor;
d) lucrări executate în regie sau prin terţi terminate, dar nerecepţionate;
100. Imobilizările în curs se clasifică:
a) necorporale şi corporale;
b) necorporale şi financiare;
c) corporale şi financiare;
d) necorporale, corporale şi financiare;
101. Imobilizările pot suferi în anumite perioade deprecieri ale valorii contabile atunci când:
a) valoarea de reevaluare este mai mare decât valoarea de inventar;
b) valoarea de inventar este mai mare decât valoarea de intrare;
c) valoarea de aport este mai mică decât valoarea de inventar;
d) valoarea de inventar este mai mică decât valoarea contabilă;
e) valoarea de inventar este mai mare decât valoarea contabilă.
102. Sunt supuse deprecierii reversibile pentru a se constitui provizioane.
a) imobilizările amortizabile; b) imobilizările corporale neamortizabile;
c) imobilizările neamortizabile; d) activele imobilizate;
103. La sfârşitul exerciţiului financiar dacă se constată că deprecierile sunt mai mici decât
provizionul constituit se procedează astfel.
a) se diminuează provizionul pentru diferenţă şi se majorează capitalul;
b) se diminuează provizionul pentru diferenţă şi se trece pe profit;
c) se constituie un provizion suplimentar;
d) se diminuează provizionul şi se trece pe venituri;
104. Atunci când un provizion rămâne fără obiect ca urmare a ieşirii unei imobilizări din patrimoniu
se procedează astfel:
a) provizionul care a fost constituit rămâne valabil pentru alte active imobilizate;
b) provizionul care a fost constituit se anulează şi se înregistrează la venituri;
c) provizionul care a fost constituit se anulează şi se trece la rezerve;
d) provizionul se diminuează cu jumătate din valoarea sa iar restul rămâne valabil pentru alte active
imobilizate;
262 = 269
a) cumpărarea de titluri de participare cu plata prin bănci;
b) cumpărarea de titluri cu plata prin casierie;
c) achiziţionarea de titluri de participare de la alte societăţi;
d) aport la capital sub forma titlurilor de participare;
e) cumpărarea de titluri de participare cu plata ulterioară.
a) 262 = 456 - aportarea de titluri de participare la capitalul societăţii;
b) 262 = 5121 - procurarea de titluri de participare cu plata prin bancă;
c) 262 = 5311 - procurarea de titluri de participare cu plata ulterioară;
d) 262 = 269 - procurarea de titluri cu plata imediată;
e) 262 = 2131 - procurarea de titluri de participare cu plata imediată.
107. Societatea vinde titluri de participare deţinute la unităţile din afara grupului valoarea de cumpărare
10.000.000 lei, valoarea negociată la vânzare 12.000.000 încasarea prin casierie. Care sunt înregistrările
corecte ce se fac:
a) 461 = 708 12.000.000 b) 461 = 7583 12.000.000
5311 = 461 12.000.000 5121 = 461 12.000.000
6583 = 262 10.000.000 6588 = 262 10.000.000
c) 461 = 7583 12.000.000 d) 411 = 7583 12.000.000
5311 = 461 12.000.000 5311 = 461 12.000.000
6583 = 262 10.000.000 6811 = 262 10.000.000
108. Societatea efectuează un depozit bancar în lei pentru 12 luni în sumă de 100.000.000 lei cu dobânda
10%. După 12 luni depozitul se lichidează şi se încasează şi dobânda primită. Care sunt înregistrările
corecte ce se fac:
a) 2678 = 5124 100.000.000 b) 2679 = 5121 100.000.000
2679 = 766 10.000.000 2678 = 766 10.000.000
5124 = % 110.000.000 5121 = % 110.000.000
2678 100.000.000 2678 100.000.000
2679 10.000.000 2679 10.000.000
c) 5121 = 2678 100.000.000 d) 2678 = 5121 100.000.000
766 = 2679 10.000.000 2679 = 763 10.000.000
% = 5121 110.000.000 5121 = % 110.000.000
2678 100.000.000 2678 100.000.000
2679 10.000.000 2679 10.000.000
e) 2678 = 5121 100.000.000
666 = 2679 10.000.000
5121 = % 110.000.000
2678 100.000.000
2679 10.000.000
109. Care dintre formulele contabile concordă cu explicaţia dată:
a) 411 = 263 - vânzarea de titluri sub formă de interese de participare;
b) 6583 = 261 - scoaterea din evidenţă a altor titluri imobilizate;
c) 461 = 7583 - vânzarea titlurilor de participare;
d) 262 = 5121 - achiziţionarea de titluri de participare din afara
grupului cu plata ulterioară;
e) 461 = 7588 - vânzarea titlurilor de participare.
110. La sfârşitul exerciţiului financiar societatea constată o depreciere a 10.000 acţiuni achiziţionate la un
preţ de 20.000 lei/acţiune, cursul lunar al acţiunilor 15.000 lei/acţiune. În anul următor acţiunile se vând la
un preţ de 10.000 lei/acţiune. Care sunt înregistrările corecte care se fac:
a) 6863 = 296 50.000.000 b) 6863 = 591 50.000.000
461 = 7583 100.000.000 461 = 7583 100.000.000
296 = 7863 50.000.000 591 = 7863 50.000.000
6583 = 263 200.000.000 6583 = 263 200.000.000
c) 6863 = 591 50.000.000 d) 6863 = 296 50.000.000
461 = 7588 100.000.000 4111 = 7588 100.000.000
591 = 7863 50.000.000 296 = 7863 50.000.000
6583 = 263 200.000.000 6583 = 263 200.000.000
Rezultatele la testele grilă pentru imobilizări

1-a 2-c 3-e 4-c 5-e 6-e 7-b 8-d 9-e 10-c
11-b 12-a 13-d 14-c 15-a 16-e 17-a,b 18-c 19-d 20-a
21-b 22-e 23-a,b 24-c 25-d,e 26-a 27-b,c 28-c,d 29-e 30-a,d
31-a,e 32-c,e 33-a,e 34-d 35-b 36-c 37-c,d 38-a 39-d 40-a,b
41-e 42-c,d 43-a,c 44-b,c 45-a,b 46-a,b 47-b,d 48-e 49-a 50-b
51-e 52-c 53-b 54-a 55-b 56-d 57-e 58-a,b 59-e 60-d
61-a,b 62-a 63-c,d 64-e 65-a,d 66-b,c 67-b 68-e,d 69-a 70-d
71-e 72-e 73-a 74-b,c 75-a 76-c 77-b 78-a 79-d,e 80-d
81-c 82-a 83-b 84-e 85-d 86-c 87-a 88-b 89-e 90-d
91-a,b 92-b,c 93-c,d 94-a,b 95-e 96-e 97-e 98-e 99-e 100-a
101-d 102-c 103-d 104-b 105-e 106-a,b 107-c 108-d 109-c 110-a
1.3.CONTABILITATEA STOCURILOR ŞI A PRODUCŢIEI ÎN CURS DE

EXECUŢIE
I. SINTEZE TEORETICE
A. Definire şi clasificare
Standardul Internaţional de Contabilitate care se referă în mod direct la stocuri este IAS 2 „Stocuri”,
conform căruia stocurile sunt active:
- deţinute pentru a fi vândute pe parcursul desfăşurării normale a activităţii;
- în curs de producţie, în vederea unei vânzări;
- sub formă de materii prime, materiale şi alte consumabile, ce urmează a fi folosite în procesul de
producţie sau pentru prestarea de servicii.
Din punct de vedere al destinaţiei lor stocurile au următoarea structură(IAS 2):
- materii prime, materiale consumabile, materiale de natura obiectelor de inventar,

utilizate în procesul de producţie;
- produse finite şi producţia în curs de execuţie;
- mărfuri, ambalaje şi alte active deţinute pentru a fi vândute;
- terenuri şi alte proprietăţi imobiliare deţinute cu scopul de a fi revândute;
- costul serviciilor pentru care întreprinderea nu a recunoscut încă venitul aferent (IAS 18 - Venituri din
activităţi curente” - în cazul prestărilor de servicii).
Din structura prezentată rezultă că natura activităţilor întreprinderilor influenţează structura stocurilor aşa
cum este cazul societăţilor imobiliare la care terenurile şi construcţiile sunt stocuri în timp la celelalte
întreprinderi acestea sunt imobilizări corporale.
Conform IAS 2, nu fac parte din structura stocurilor următoarele:
- producţia în curs de execuţie în cadrul contractelor de construcţii, incluzând şi contractele de prestări de
servicii (IAS 11 „Contracte de construcţii”)
- instrumente financiare (tratate prin standarde separate);
- stocurile de produse agricole, forestiere, minereuri şi producţie agricolă care aparţine producătorilor, în
cazul în care sunt evaluate la valoarea realizabilă netă;
- active biologice aferente activităţii agricole (IAS 11).
Contabilitatea analitică a Stocurilor
Se organizează folosind una din următoarele 3 metode:

▪ metoda operativ contabilă (pe solduri )
▪ metoda cantitativ valorică ( pe fişe de cont analitic)
▪ metoda global valorică
1. Metoda operativ-contabilă (pe solduri), presupune realizarea următoarelor activităţi:
- ţinerea unei evidenţe cantitative a stocurilor pe categorii de stocuri la locurile de depozitare (magazii,
depozite, etc.) cu ajutorul fişei de magazie ;
- preluarea în cursul lunii pe bază de borderou de predare a documentelor de intrare-ieşire a stocurilor după
ce ele au fost înregistrate în fişele de magazie şi efectuarea unui control al înregistrărilor din fişele de
magazie;
- întocmirea la sfârşitul fiecărei luni la contabilitate a registrului stocurilor, în care se înscriu următoarele :
- cantităţile de stocuri preluate din fişele de magazie;
- valorile stocurilor calculate prin înmulţirea cantităţilor cu preţurile de facturare;
- totalurile valorice pe grupe, subgrupe, magazii, pe categorii de operaţii de intrare şi ieşire şi pe conturile
creditoare respectiv debitoare;
- registrul stocurilor înlocuieşte balanţa analitică;
- această metodă presupune renunţarea la fişele contabile analitice cantitativ-valorice deschise pe feluri
de valori materiale.
2. Metoda cantitativ-valorică (pe fişe de cont analitice), presupune parcurgerea următorilor paşi:
- la locurile de depozitare se face înregistrarea cantitativă a intrărilor şi ieşirilor de stocuri în fişele de
magazie ;
- contabilitatea preia pe bază de borderou de predare, documentele de intrare şi ieşire ;
- la contabilitate se face înregistrarea documentelor în fişele de cont analitice deschise pe feluri de valori
materiale;
- periodic la contabilitate se efectuează verificarea concordanţei înregistrărilor din fişele de magazie cu
cele din fişele de cont analitice;
- la sfârşitul lunii se face verificarea înregistrărilor din fişele de cont analitice cu situaţii din fişele de cont
sintetice cu ajutorul balanţelor analitice;
Metoda necesită un volum mai mare de muncă şi ea este utilizată frecvent de întreprinderile mici şi
mijlocii .
3. Metoda global-valorică, presupune organizarea evidenţei valorice atât la nivelul gestiunii cât şi în
contabilitate:
- la nivelul gestiunii se întocmeşte Raportul de gestiune în care se înregistrează zilnic şi numai valoric
fiecare document justificativ de intrare sau ieşire stabilindu-se soldul final;
- la contabilitate se deschide pentru fiecare gestiune câte o "Fişă de cont analitic pentru operaţiuni diverse"
în care se înscriu operaţiile de intrări şi ieşiri pe baza documentelor justificative individuale sau a
centralizatoarelor acestora, după caz;
- lunar se face controlul concordanţei înregistrărilor din evidenţa gestiunii cu cele din contabilitate,
confruntându-se soldurile finale din registrul de gestiune şi fişele de cont analitic.
Contabilitatea sintetică a Stocurilor
Se organizează folosind una din următoarele două metode:

1. Metoda inventarului permanent:
- presupune ca toate operaţiile de intrare şi ieşire să fie înregistrate pe baza documentelor justificative
cantitativ şi valoric în conturile corespunzătoare de stocuri la cost de achiziţie, preţ standard sau preţ de
factură;
- permite cunoaşterea în orice moment a mărimii stocurilor;
- este obligatorie pentru întreprinderile mari.
2. Metoda inventarului intermitent
- presupune stabilirea ieşirilor şi înregistrarea lor în contabilitate pe baza inventarierii stocurilor la sfârşitul
fiecărei luni;
- conturile de stocuri se debitează la sfârşitul lunii cu soldurile determinate la inventariere şi se creditează
la începutul lunii următoare cu ocazia includerii în cheltuieli a soldurilor constatate la sfârşitul perioadei
precedente;
- intrările de stocuri din cursul perioadei se înregistrează direct în conturile de cheltuieli conform premizei
că aceste stocuri sunt destinate consumului sau vânzării şi nu păstrării acestora în depozite;
- valoarea ieşirilor de stocuri se determină prin calcul extra contabil după relaţia :
Valoarea ieşirilor = Val. stocurilor iniţiale+Val. intrărilor - Val. stocurilor finale.
- metoda nu permite posibilitatea exercitării unui control riguros asupra integrităţii valorilor materiale,
orice pierdere sau sustragere din gestiune apare ca o ieşire normală;
- metoda este recomandată întreprinderilor mici şi mijlocii;
Contabilitatea sintetică a stocurilor se realizează cu ajutorul conturilor din clasa 3 ,, Conturi de stocuri şi
producţie în curs de execuţie.
Cu excepţia conturilor de diferenţă de preţ (308,348,368) care sunt bifuncţionale şi a contului 378 ,,
Diferenţe de preţ la mărfuri,, precum şi conturile de provizioane care au funcţie contabilă de pasiv, toate
celelalte conturi de stocuri din clasa 3, au funcţie contabilă de activ:
- se debitează cu valoarea stocurilor intrate în patrimoniul societăţii pe diferite căi( achiziţie, producţie
proprie, aport etc)
- se creditează cu valoarea stocurilor ieşite din patrimoniul societăţii pe diferite căi( consum, vânzări,
donaţii)
- soldul debitor reprezintă valoarea stocurilor existente în gestiunea societăţii.

În cazul utilizării metodei inventarului permanent
■ Societatea achiziţionează materii prime si evidenta lor se tine la următoarele preturi:
- preţ de achiziţie -10.000.000 lei
- preţ de factură. - 9.000.000 lei cu cheltuieli de transport 1.000.000 lei
- preţ standard varianta I -11.000.000 lei > preţul de achiziţie
varianta II.- 9.950.000 lei < preţul de achiziţie
- TVA 19 %
Materiale prime se dau in consum in proporţie de 50 % in toate cele patru situaţii
- materii prime achiziţionate de la furnizori şi recepţionate la intrarea în gestiune la cost de achiziţie pe baza
facturii si a notei de intrare-recepţie:
% = 401 - 11.900.000
“Furnizori”
301 10.000.000 -
“Materii prime”
4426 1.900.000 -
- darea în consum a 50% din materiile prime achiziţionate pe baza bonului de consum:
601 = 301 5.000.000 5.000.000
“Cheltuieli cu materiile prime” “Materii prime”
- materii prime achiziţionate şi înregistrate la preţ de factură pe baza facturii si a notei de intrare-recepţie:
% = 401 - 11.900.000
“Furnizori”
301 9.000.000 -
“Materii prime”
308 1.000.000 -
“Dif de preţ la mat prime şi
materiale”
4426 1.900.000 -
Nota: 1) dacă evidenţa materialelor prime se tine la preţ de factură cheltuielile de transport sunt considerate
ca diferenţa de preţ faţă de preţul de achiziţie si se înregistrează la contul 308, aşa cum s-a procedat mai
sus.
2) dacă evidenţa se ţine la preţul de achiziţie , iar cheltuielile de transport se evidenţiază separat si
deci nu sunt cuprinse în preţul de achiziţie atunci ele se înregistrează pe contul 301 astfel:
% = 401 - 1.190.000
“Furnizori”
301 1.000.000 -
“Materii prime”
4426 190.000 -
- eliberarea în consum a 2-a jumătate din materiile prime pe baza bonului de consum:
601 = % 5.000.000 -
“Cheltuieli cu materiile prime”
301 - 4.500.000
“Materii prime”
308 - 500.000
“Diferenţe de preţ la
materii prime si
materiale”
- materii prime aprovizionate, recepţionate şi înregistrate la preţ standard 11.000.000 lei (varianta I):
% = 401 - 11.900.000
„Furnizori”
301 11.000.000 -
“Materii prime”
308 1.000.000 -
“Diferenţe de preţ la materii
prime”
4426 1.900.000 -
- eliberarea în consum în proporţie de 50% pe baza bonului de consum
601 = % 5.000.000 -
301 - 5.500.000
“Materii prime”
308 - 500.000
materii prime şi
materiale”
- aprovizionări de materii prime înregistrate în contabilitate la preţ standard 9.950.000lei (varianta II)
% = 401 - 11.900.000
„Furnizori”
301 9.950.000 -
“Materii prime”
308 50.000 -
“Diferenţe de preţ la materiile
prime”
4426 1.900.000 -
- eliberare în consum în proporţie de 50%:
601 = % 5.000.000 -
301 - 4.975.000
“Materii prime”
308 - 25.000
materii prime şi
materiale”
■ Societatea recepţionează materiile prime achiziţionate de la furnizori pe bază de aviz de expediţie:
valoarea materiilor prime la preţ de facturare - 50.000.000 lei, cheltuieli de transport 5.000.000 lei, TVA
19% factura soseşte ulterior. Evidenta materiilor prime se tine la preţ de factură.
- recepţia materiilor prime pe bază avizului de expediţie:
% = 408 - 65.450.000
“Furnizori - facturi nesosite”
301 50.000.000 -
“Materii prime”
308 5.000.000 -
“Diferenţe de preţ la materii prime
şi materiale”
4428 10.450.000 -
“TVA neexigibilă”
- soseşte factura furnizorului, confirmând recepţia:
408 = 401 65.450.000 65.450.000
“Furnizori - facturi nesosite” “Furnizori”
- TVA devine deductibilă:
4426 = 4428 10.450.000 10.450.000
“T.V.A. deductibilă” “T.V.A. neexigibilă”
■ Societatea aprovizionează piese de schimb de la furnizori la preţ de factură de 15.000.000 lei, cheltuieli
de transport 1.500.000 lei, TVA 19%. Aprovizionarea se face pe baza unui aviz de expediţie, factura
sosind ulterior. Piesele de schimb se dau în secţii pentru consum. Furnizorul se achită prin bancă. Evidenţa
pieselor de schimb se ţine la preţ de factură.
- recepţia pieselor de schimb pe baza avizului de expediţie:
% = 408 - 19.635.000
“Furnizori – facturi
nesosite”
3024 15.000.000 -
“Piese de schimb”
308 1.500.000
prime şi materiale”
4428 3.135.000 -
- la sosirea facturii se confirmă recepţia:
408 = 401 19.635.000 19.635.000
“Furnizori – facturi nesosite” “Furnizori”
- TVA neexigibilă devine deductibilă:
4426 = 4428 3.135.000 3.135.000
“TVA deductibilă” “TVA neexigibilă”
- se achită furnizorul prin bancă conform extrasului de cont:
401 = 5121 19.635.000 19.635.000
“Furnizori” “Conturi la bănci în lei”
- piesele de schimb se dau în secţii pe baza bonului de consum şi cheltuielile de transport aferente:
602 = % 16.500.000 -
“Cheltuieli cu materiale
consumabile”
3024 - 15.000.000
“Piese de schimb”
308 - 1.500.000
■ Societatea realizează achiziţionări de combustibil conform facturii, costul de achiziţii 10.000.000 lei,
preţul standard 12.100.000 lei, TVA 19%.Se consumă pentru nevoile unităţii 1/3. Furnizorul se achită din
contul bancar. La controlul efectuat s-a găsit o lipsă de carburanţi de 2.000.000 lei la preţ standard, care se
include pe cheltuieli.
- aprovizionarea de combustibil pe bază de factură:
% = 401 - 11.900.000 - se plăteşte
“Furnizori” furnizorul din
3022 12.100.000 - contul bancar
“Combustibili” conform
308 2.100.000 extrasului de
“Diferenţe de preţ la materii cont:
4426 1.900.000 -
401 = 5121 11.900.000 11.900.000
“Furnizori” “Conturi la bănci în lei”
- combustibilul se dă în secţie pentru consum pe baza bonului de consum în proporţie de 1/3:
602 = % 3.333.333 -
“Cheltuieli cu materialele
consumabile”
3022 - 4.033.333
“Combustibili”
308 700.000
“Diferenţe de preţ la materii -
- lipsa de carburanţi constatată la control neimputabilă:

602 = % 1.669.000 -
“Cheltuieli cu materialele
consumabile”
3022 - 2.000.000
“Combustibili”
308 331.000
■ Societatea procură de la furnizori echipamente de lucru la cost de achiziţie 15.000.000 lei, TVA 19%.
Se distribuie salariaţilor echipamentul de lucru contra plată cu o reducere de 50%, ce se încasează prin
casierie. Restul de 50% se include pe cheltuielile societăţii într-o perioadă de 3 luni.
- recepţia echipamentului de lucru conform facturii:
% = 401 - 17.850.000
„Furnizori”
303 15.000.000 -
“Materiale de natura obiectelor
de inventar”
4426 2.850.000 -
- distribuirea echipamentului pentru salariaţi cu suportarea a 50%, restul incluzându-se pe cheltuieli
anticipate ale unităţii:
% = 303 - 15.000.000
“Materiale de natura
obiectelor de inventar”
4282 7.500.000 -
“Alte creanţă în legătură cu
personalul”
471 7.500.000 -
“Cheltuieli înregistrate în
avans”
: Dacă partea din valoarea echipamentului suportată de unitate, se include integral în cheltuieli, la data

distribuirii acestuia către salariaţi, se face următoarea înregistrare:

% = 303 - 15.000.000
“Materiale de natura
603 7.500.000 -
“Cheltuieli privind materialele
de natura obiectelor de
inventar”
4282 7.500.000 -
“Alte creanţe în legătură cu
personalul”
- TVA colectată aferentă valorii echipamentului suportată de salariaţi (7.500.000 x 19% = 1.425.000):
4282 = 4427 1.425.000 1.425.000
“Alte creanţe în legătură cu “TVA colectată”
personalul”
- încasarea de la salariaţi a cotei de 50% (7.500.000 + 1.425.000 = 8.925.000):
5311 = 4282 8.925.000 8.925.000
“Casa în lei” “Alte creanţe în legătură cu
personalul”
- includerea eşalonată pe cheltuieli a cotei de 50% suportată de societate:
603 = 471 7.500.000 7.500.000
“Cheltuieli privind materialele “Cheltuieli înregistrate în
de natura obiectelor de avans”
inventar”
■ Acţionarii aduc aport în natură la capitalul social materiale de natura obiectelor de inventar în valoare de
13.500.000 lei:
456 = 1011 13.500.000 13.500.000
“Decontări cu asociaţii privind “Capital subscris nevărsat”
capitalul”
303 = 456 13.500.000 13.500.000
“Materiale de natura obiectelor “Decontări cu asociaţii privind
de inventar” capitalul”
1011 = 1012 13.500.000 13.500.000
“Capital subscris nevărsat” “Capital subscris vărsat”
■ La inventariere se constată plusuri de materiale de natura obiectelor de inventar în valoare de 1.800.000
lei la unele gestiuni, iar la altele se constată minusuri de1.500.000 lei, ce se impută gestionarului si se
încasează prin casierie, precum şi materiale de natura obiectelor de inventar depreciate, ce nu se mai pot
folosi la preţ de înregistrare de 1.400.000 lei. Înregistrarea acestora se face pe baza procesului verbal de
inventariere aprobat de Consiliul de Administraţie.
- înregistrarea plusului constatat la inventariere:
303 = 603 1.800.000 1.800.000
“Materiale de natura obiectelor “Cheltuieli privind materialele
de inventar” de natura obiectelor de
inventar”
- lipsuri de materiale de natura obiectelor de inventar ce se impută:
603 = 303 1.500.000 1.500.000
“Cheltuieli privind materialele “Materiale de natura
de natura obiectelor de obiectelor de inventar”
inventar”
- imputarea lipsurilor constatate:
4282 = % 1.785.000 -
“Alte creanţe în legătură cu
personalul”
758 - 1.500.000
“Alte venituri din exploatare”
4427 - 285.000
- încasarea imputaţiei prin casierie conform registrului de casa:
5311 = 4282 1.785.000 1.785.000
“Casa în lei” “Alte creanţe în legătură cu
personalul”
- obiecte de inventar depreciate constatate la inventariere:
603 = 303 1.400.000 1.400.000
“Cheltuieli privind materialele “Materiale de natura
de natura obiectelor de obiectelor de inventar”
inventar”
■ Se obţin din producţie semifabricate la cost de producţie în valoare de 10.000.000 lei care se
prelucrează în continuare în alte secţii.
- înregistrarea semifabricatelor obţinute din procesul de producţie:
341 = 711 10.000.000 10.000.000
“Semifabricate” “Variaţia stocurilor”
- eliberarea semifabricatelor pentru a fi prelucrate în alte secţii ale unităţii:
711 = 341 10.000.000 10.000.000
“Variaţia stocurilor” “Semifabricate”
■ Societatea obţine semifabricate din procesul de producţie la cost de producţie în valoare de 10.000.000
lei, din care 50% le vinde ca atare cu TVA 19%, iar 50% le trimite spre prelucrare la o altă unitate.
- recepţia semifabricatelor obţinute din procesul de producţie:
341 = 711 10.000.000 10.000.000
"Semifabricate" “Variaţia stocurilor”
- vânzarea semifabricatelor conform facturii:

4111 = % 5.950.000 -
“Clienţi”
702 5.000.000
semifabricatelor”
4427 - 950.000
- descărcarea gestiunii de semifabricate pentru cele vândute:
711 = 341 5.000.000 5.000.000
“Variaţia stocurilor” “Semifabricate”
- semifabricate trimise la terţi pentru prelucrare:
354 = 341 5.000.000 5.000.000
“Produse aflate la terţi” “Semifabricate”
■ Societatea are înregistrat ca stoc de semifabricate la începutul lunii de 12.000.000 lei, care se dă în secţii
pentru a se continua prelucrarea. Pe bază de inventar la sfârşitul lunii se constată în stoc semifabricate în
valoare de 13.000.000, care se înregistrează ca atare.
- destocarea soldului iniţial la începutul lunii:
711 = 341 12.000.000 12.000.000
“Variaţia stocurilor” "Semifabricate"
- înregistrarea stocului de semifabricate la sfârşitul lunii:
341 = 711 13.000.000 13.000.000
"Semifabricate" “Variaţia stocurilor”
■ Societatea efectuează, pentru a obţine produse finite, următoarele cheltuieli: materii prime 10.000.000
lei, materiale consumabile 2.000.000 lei, salarii 8.000.000 lei, amortismente 4.000.000 lei, materiale de
natura obiectelor de inventar 1.000.000, energie - apă 5.000.000 lei. Se obţin produse finite cost efectiv
30.000.000 lei. Produsele finite se vând clienţilor, preţ de vânzare 40.000.000 lei TVA 19%.
- cheltuieli cu materia primă:
601 = 301 10.000.000 10.000.000
“Cheltuieli cu materiile “Materii prime”
prime”
- cheltuieli cu materiale consumabile:
602 = 302 2.000.000 2.000.000
“Cheltuieli cu materialele “Materiale consumabile”
consumabile”
- cheltuieli cu salarii:
641 = 421 8.000.000 8.000.000
“Cheltuieli cu salariile “Personal – salariile
personalului” datorate”
- cheltuieli cu amortizarea:
6811 = 281 4.000.000 4.000.000
“Cheltuieli de exploatare “Amortizări privind
privind amortizarea imobilizările corporale”
imobilizărilor”
- cheltuieli cu materiale de natura obiectelor de inventar:
603 = 303 1.000.000 1.000.000
“Cheltuieli privind “Materiale de natura
materialele de natura obiectelor de inventar”
- cheltuieli cu energia şi apa:
605 = 401 5.000.000 5.000.000
“Cheltuieli privind energia şi “Furnizori”
apa”
- se recepţionează produsele finite obţinute din procesul de producţie la cost efectiv:
345 = 711 30.000.000 30.000.000
“Produse finite” “Variaţia stocurilor”
- produsele finite se vând clienţilor la preţ de vânzare:

4111 = % 47.600.000 -
“Clienţi”
701 - 40.000.000
produselor”
4427 - 7.600.000
- se descarcă gestiunea cu costul efectiv al produselor vândute:
711 = 345 30.000.000 30.000.000
“Variaţia stocurilor” “Produse finite”
■ Se obţin produse finite din procesul de producţie la cost efectiv de 30.000.000 lei, preţul standard fiind
de 27.000.000 lei diferente nefavorabile 3.000.000 lei. Produsele se vând terţilor la preţ de vânzare de
38.000.000 lei
- recepţia produselor obţinute din procesul de producţie:
% = 711 - 30.000.00
“Variaţia stocurilor”
345 27.000.000 -
“Produse finite”
348 3.000.000 -
“Diferenţe de preţ la produse”
- vânzarea produselor finite conform facturii:
4111 = % 45.220.000 -
“Clienţi”
701 - 38.000.000
produselor”
4427 - 7.220.000
- descărcarea gestiunii cu produsele vândute:
711 = % 30.000.000 -
345 - 27.000.000
348 - 3.000.000
produse”
■ Societatea efectuează o donaţie de produse finite unei grădiniţe de copii în valoare de 5.000.000 lei,
TVA 19%
- înregistrarea donaţiei de produse finite:
6582 = 345 5.000.000 5.000.000
“Donaţii şi subvenţii acordate” “Produse finite”
- TVA aferentă produselor donate:
635 = 4427 950.000 950.000
“Cheltuieli cu alte impozite, taxe “TVA colectată”
şi vărsăminte asimilate”
■ Societatea realizează consum de produse finite pentru activităţile proprii de protocol în valoare de
5.000.000 lei
- produse finite folosite pentru acţiuni de protocol:
623 = 345 5.000.000 5.000.000
“Cheltuieli de protocol, reclamă “Produse finite”
şi publicitate”
: consumul de produse finite se poate înregistra şi prin contul de venituri:

623 = 701 5.000.000 5.000.000

“Cheltuieli de protocol, reclamă “Alte venituri din
şi publicitate” exploatare”
- descărcarea gestiunii de produse finite:

711 = 345 1.100.000 1.100.000
“Venituri din producţia stocată” “Produse finite”
■ Societatea trimite la terţi pentru păstrare produse finite la cost de achiziţie în valoare de 100.000.000
lei, chiria aferentă spaţiului pentru depozitare pentru o lună de 15.000.000 lei. După o lună produsele
revin în depozitele întreprinderii.
- produse finite trimise la terţi pentru păstrare:
354 = 345 100.000.000 100.000.000
“Produse aflate la terţi” “Produse finite”
- plata chiriei aferente perioadei de depozitare (1 lună):
612 = 5121 15.000.000 15.000.000
“Cheltuieli cu redevenţele, “Conturi la bănci în lei”
locaţiile de gestiune şi chiriile”
- produsele finite intrate în gestiune din custodie:
345 = 354 100.000.000 100.000.000
“Produse finite” “Produse aflate la terţi”
: dacă produsele furnizate sunt înregistrate la preţ standard atunci se utilizează şi contul 348

alături de 345 pentru a evidenţia diferenţele atât la ieşire cât şi la intrare

■ Din procesul de producţie societatea obţine produse reziduale în valoare de 14.000.000 lei. Din acestea
jumătate se expediază unei unităţi pentru a fi prelucrate. Cheltuielile de prelucrare sunt de 5.000.000 lei,
după care se vând la un preţ de 20.000.000 lei, iar cealaltă jumătate se vinde ca produse reziduale cu
încasare în numerar.
- produse reziduale obţinute din procesul de producţie:
346 = 711 14.000.000 14.000.000
“Produse reziduale” “Variaţia stocurilor”
- produse reziduale expediate altei unităţi spre prelucrare:
354 = 346 7.000.000 7.000.000
“Produse aflate la terţi” “Produse reziduale”
- restituirea produselor reziduale prelucrate la valoarea lor plus cheltuielile de prelucrare (7.000.000 +
5.000.000 = 12.000.000):
346 = % 12.000.000 -
“Produse reziduale”
354 - 7.000.000
“Produse aflate la terţi”
401 - 5.000.000
“Furnizori”
- vânzarea acestor produse reziduale prelucrate, conform facturii:
4111 = % 23.800.000 -
“Clienţi”
703 - 20.000.000
produselor reziduale”
4427 - 3.800.000
- descărcarea gestiunii cu valoarea produselor reziduale vândute:
% = 346 - 12.000.000
711 7.000.000 -
6588 5.000.000 -
“Alte cheltuieli exploatare”
- încasarea facturii:
5121 = 4111 23.800.000 23.800.000
“Conturi la bănci în leii” “Clienţi
- vânzarea produselor reziduale – 50% (scutite de TVA):
5311 = 703 7.000.000 7.000.000
“Casa în lei” “Venituri din vânzarea
produselor reziduale”
- descărcarea gestiunii cu produsele reziduale vândute:

711 = 346 7.000.000 7.000.000
“Variaţia stocurilor” “Produse reziduale”
■ Societatea trimite spre prelucrare la terţi următoarele produse fabricate: semifabricate 18.000.000,
produse finite 25.000.000 şi produse reziduale 5.000.000 lei. În cadrul prelucrării au avut loc următoarele
operaţiuni: semifabricatele au fost transformate în produse finite – costul transformării fiind de 6.000.000
lei; produsele finite au fost finisate special, costul finisării 5.000.000 lei; produsele reziduale au fost
transformate în ambalaje, cheltuielile de transformare 4.000.000 lei. Nu s-a calculat TVA
- înregistrarea trimiterii la terţi pentru prelucrare:
354 = % 48.000.000 -
341 - 18.000.000
“Semifabricate”
345 - 25.000.000
346 - 5.000.000
- se înapoiază de la terţi semifabricatele transformate în produse finite (inclusiv cheltuielile de
transformare):
345 = % 24.000.000 -
354 - 18.000.000
401 - 6.000.000
“Furnizori”
- se restituie produsele finite cu finisări speciale:
345 = % 30.000.000 -
354 - 25.000.000
401 - 5.000.000
“Furnizori”
- se înapoiază produsele reziduale transformate în ambalaje:
381 = % 9.000.000 -
“Ambalaje”
354 - 5.000.000
401 - 4.000.000
“Furnizori”
■ Animale trimise la alte unităţi pentru a fi îngrăşate, valoarea acestora fiind de 50.000.000 lei. La
înapoierea acestora s-a constatat că au luat în greutate la nivelul valorii de 25.000.000 lei, cheltuielile
pentru întreţinere şi îngrăşare de 15.000.000 lei. De asemenea societatea trimite la abatorul altei unităţi
pentru sacrificare animale în valoare de 20.000.000 lei, cheltuielile de sacrificare se ridică la 3.000.000
lei. După sacrificare rezultă produse din carne 18.500.000, pierderi normale din sacrificare 1.500.000 lei.
- animale trimise la terţi pentru îngrăşare:
356 = 361 50.000.000 50.000.000
“Animale aflate la terţi” “Animale şi păsări”
- la înapoiere se înregistrează costul animalelor trimise la îngrăşat, creşterea în greutate şi cheltuielile de
întreţinere
361 = % 90.000.000 -
“Animale şi păsări”
356 - 50.000.000
“Animale aflate la terţi”
711 - 25.000.00
401 - 15.000.000
“Furnizori”
- animale trimise la abatorul altei unităţi pentru sacrificare:

356 = 361 20.000.000 20.000.000
“Animale aflate la terţi” “Animale şi păsări”
- cheltuielile de sacrificare:
628 = 5121 3.000.000 3.000.000
“Alte cheltuieli cu servicii “Conturi la bănci în lei”
executate de terţi”
- mărfuri rezultate din sacrificarea animalelor:
371 = 356 18.500.000 18.500.000
“Mărfuri” “Animale aflate la terţi”
- pierderi normale rezultate din sacrificare:
606 = 356 1.500.000 1.500.000
“Cheltuieli cu animale şi “Animale aflate la terţi”
păsări”
■ La o societate agricolă cu profil zootehnic evidenţa animalelor se ţine la preţ standard. Se obţin din
fermele proprii animale tinere, preţul standard 9.000.000, preţul efectiv evaluat de comisia numită în
acest scop de 10.000.000 lei. Se efectuează cheltuieli pentru furajarea lor de 5.000.000 lei, obţinându-se
un spor de greutate de 8.000.000 lei. După îngrăşare 50% din ele se sacrifică şi produsele din carne
obţinute sunt trecute în magazinul propriu cu amănuntul pentru a fi vândute, iar diferenţa de 50% se
vinde clienţilor în viu la un preţ negociat de 15.000.000 lei
- animale tinere obţinute din producţia proprie:
% = 711 - 10.000.00
361 9.000.000 -
368 1.000.000 -
“Diferenţe de preţ la animale şi
păsări”
- cheltuieli efectuate cu furajarea animalelor tinere:
6026 = 3026 5.000.000 5.000.000
“Cheltuieli privind furajele” “Furaje”
- spor în greutate obţinut în urma furajării:
361 = 711 8.000.000 8.000.000
“Animale şi păsări” “Variaţia stocurilor”
- trecerea produselor rezultate din sacrificare la magazinul propriu de desfacere (50% din costul de
producţie şi din sporul în greutate, adică 4.500.000 + 4.000.000 + 500.000 = 9.000.000):
371 = % 9.000.000 -
„Mărfuri”
361 - 8.500.000
368 - 500.000
“Diferenţe de preţ la animale
şi păsări”
- vânzarea animalelor în viu la preţ de vânzare:
4111 = % 17.850.000 -
“Clienţi”
708 - 15.000.000
“Venituri din activităţi
diverse”
4427 - 2.850.000
- descărcarea gestiunii pentru animalele vândute:

711 = % 9.000.000 -
361 - 8.500.000
368 - 500.000
“Diferenţe de preţ la animale
şi păsări”
■ O societate agricolă cumpără de la furnizori animale la preţ de achiziţie de 25.000.000 lei, TVA 19%.
Se înregistrează spor în greutate de 10.000.000 lei. Animalele se vând în viu la preţ de vânzare de
50.000.000 lei, TVA 19%.
- recepţia animalelor achiziţionate de la furnizori:
% = 401 - 29.750.000
“Furnizori”
361 25.000.000 -
4426 4.750.000 -
- sporul de greutate la animalele cumpărate:
361 711 10.000.000 10.000.000
“Animale şi păsări” “Variaţia stocurilor”
- vânzarea de animale în viu:
4111 = % 59.500.000 -
“Clienţi”
708 50.000.000
“Venituri din activităţi
diverse”
4427 9.500.000
- descărcarea gestiunii cu animalele cumpărate de la preţ de achiziţie:
606 361 25.000.000 25.000.000
“Cheltuieli cu animalele şi “Animale şi păsări”
păsările”
- descărcarea gestiunii pentru sporul de creştere în greutate:
711 361 10.000.000 10.000.000
“Variaţia stocurilor” “Animale şi păsări”
■ Societatea transferă animale de muncă, considerate mijloace fixe, la animale de reproducţie, producţie
şi îngrăşat în valoare de 20.000.000 lei, din care amortizaţi 18.000.000 lei, preţul de evaluare conform
procesului verbal de transfer fiind de 15.000.000 lei
- descărcarea gestiunii de mijloace fixe pentru animalele transferate:
% = 2134 - 20.000.000
“Animale şi plantaţii”
2813 18.000.000 -
mijloacelor de transport
6583 2.000.000 -
„Cheltuieli privind activele
cedate şi alte operaţii de capital”
- încărcarea gestiunii cu animalele transferate la îngrăşat:
361 = 711 15.000.000 15.000.000
„Animale şi păsări” „Variaţia stocurilor”
■ O societate comercială cu ridicata achiziţionează mărfuri de la furnizor, preţ de achiziţie 20.000.000

lei, TVA 19%. Recepţia se face pe baza avizului de însoţire, factura sosind ulterior. Se acordă
furnizorului un avans de 5.000.000 lei. Cota de adaos comercial 10%. Evidenţa mărfurilor se ţine la preţ
cu amănuntul, calculându-se TVA neexigibil 19%. Furnizorul acordă un scont de 2%.La decontare se
retine avansul iar pentru diferenţa de plată se acceptă un efect de plată (poliţă)care se plăteşte apoi din
contul bancar. Mărfurile se vând unităţilor cu amănuntul.
- avansul acordat furnizorului:
409 = 5121 5.000.000 5.000.000
“Furnizori- debitori “ “Conturi la bănci în lei”
- se recepţionează marfa pe baza avizului de însoţire:
% = 408 - 23.800.000
“Furnizori - facturi nesosite”
371 20.000.000 -
“Mărfuri”
4428 3.800.000 -
- soseşte factura care confirmă recepţia:
408 = 401 23.800.000 23.800.000
„Furnizori-facturi nesosite” Furnizori”
- concomitent se trece şi TVA neexigibilă la deductibilă:
4426 = 4428 3.800.000 3.800.000
“TVA deductibilă” “TVA neexigibilă”
- cota de adaos comercial de 10% (20.000.000 x 10% = 2.000.000):
371 = 378 2.000.000 2.000.000
“Mărfuri” “Diferenţe de preţ la
mărfuri”
- se înregistrează TVA neexigibilă (22.000.000 x 19% = 4.180.000):
371 = 4428 4.180.000 4.180.000
“Mărfuri” “TVA neexigibilă”
- se înregistrează scontul acordat de furnizor (23.800.000 x 2% = 470.000):
401 = 767 470.000 470.000
“Furnizori” “Venituri din sconturi
obţinute”
- se reţine avansul acordat anterior:
401 = 409 5.000.000 5.000.000
“Furnizori” “Furnizori – debitori”
- se acceptă ca plata diferenţei să se facă cu o poliţă (23.800.000 - (5.000.000 + 470.000) = 18.330.000:
401 = 403 18.330.000 18.330.000
“Furnizori” “Efecte de plătit”
- se face decontarea poliţei:
403 = 5121 18.330.000 18.330.000
“Efecte de plătit” “Conturi la bănci în lei”
- mărfurile se vând unităţilor cu amănuntul conform facturii la preţ de livrare:
4111 = % 26.180.000 -
“Clienţi”
707 - 22.000.000
mărfurilor”
4427 - 4.180.000
- se încasează factura de la client:
5121 = 4111 26.180.000 26.180.000
“Conturi la bănci în lei” “Clienţi”
- se descarcă gestiunea depozitului cu ridicata pentru mărfurile vândute:
% = 371 - 26.180.000
“Mărfuri”
607 20.000.000 -
„Cheltuieli privind mărfurile”
378 2.000.000 -
„Diferenţe de preţ la mărfuri”
4428 4.180.000 -
“T.V.A. neexigib”
Universitatea Spiru Haret

Facultatea de Management Financiar Contabil
Specializarea: Contabilitate şi Informatică de Gestiune
Disciplina:

Anul II / sem. I
Prof. univ. dr. Florea Ştefan
SUBIECTE DE EXAMEN
Contabilitatea capitalurilor
1. Conţinutul şi structura capitalurilor;
2. Contabilitatea capitalului social;
3. Contabilitatea altor elemente ale capitalului propriu: prime
legate de capital, rezerve din reevaluare, rezultatul
exerciţiului;
4. Contabilitatea acţiunilor proprii;
5. Contabilitatea subvenţiilor;
6. Contabilitatea provizioanelor;
7. Contabilitatea împrumuturilor şi a datoriilor asimilate.
II. Contabilitatea mobilizărilor

8. Conţinutul şi structura mobilizărilor;
9. Contabilitatea mobilizărilor necorporale;
10. Contabilitatea mobilizărilor corporale;
11.Contabilitatea mobilizărilor financiare;
12.Amortizarea mobilizărilor;
13.Contabilitatea mobilizărilor în curs;
14.Contabilitatea ajustărilor (pierderilor) de valori a
mobilizărilor.
III. Contabilitatea stocurilor şi a producţiei în curs

1. Definirea şi clasificarea stocurilor;
2. Recunoaşterea şi evaluarea stocurilor;
3. Contabilitatea analitică a stocurilor;
4. Contabilitatea stocurilor de materii prime, materiale, obiecte
de inventar;
5. Contabilitatea produselor: semifabricate, produse finite,
produse reziduale;
6. Contabilitatea stocurilor aflate la terţi;
7. Contabilitatea animalelor şi păsărilor;
8. Contabilitatea mărfurilor;
9. Contabilitatea ambalajelor;
10.Contabilitatea ajustărilor pentru deprecierea stocurilor şi a
producţiei în curs de execuţie;
IV. Contabilitatea decontărilor cu terţi

1. Definirea şi clasificarea datoriilor şi creanţelor;
2. Recunoaşterea şi evaluarea datoriilor şi creanţelor;
3. Contabilitatea datoriilor şi creanţelor comerciale;
4. Contabilitatea decontărilor cu personalul societăţii;
5. Contabilitatea decontărilor cu asigurările sociale;
6. Contabilitatea decontărilor cu bugetul statului şi a fondurilor
speciale;
7. Contabilitatea impozitului pe profit;
8. Contabilitatea taxei pe valoare adăugată (TVA);
9. Contabilitatea impozitului pe venituri din salariu;
10.Contabilitatea datoriilor din impozite, taxe şi vărsăminte
asimilate;
11.Contabilitatea decontărilor în cadrul grupului;
12.Contabilitatea decontărilor cu acţionarii sau asociaţii;
13.Contabilitatea operaţiunilor de regularizare;
14.Contabilitatea decontării în cadrul unităţii;
15.Contabilitatea ajustărilor pentru deprecierea creanţelor.
Notă: Subiectele de examen prezentate mai sus vor fi însuşite şi tratate atât teoretic dar
mai ales sub aspect practic
BIBLIOGRAFIE
1. Florea Ştefan - Contabilitatea financiară a întreprinderii – conformă cu
Directivele Contabile Europene – Editura Ex Ponto – Constanţa, ediţia
2006.
2. Ordinul Ministerului Financiar Contabil în 1752 / 2005 pentru

aprobarea reglementărilor Contabile conforme cu directivele
europene – M.O. m 1080 Dis/ 30.11.2005.
3. Standardele Internaţionale de Contabilitate (IAS,IFR 8)
4. Iacob Petru Pântea „ Contabilitatea financiară românească –
conformă cu Directivele Europene, Deva, 2006.

Contabilitate Financiară Curentă

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

S-ar putea să vă placă și

Contabilitate Financiară Curentă

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Contabilitate Financiară Curentă

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA „SPIRU HARET”

FACULTATEA DE MANAGEMENT FINANCIAR

REZUMAT CONTABILITATE FINANCIARA – SEMESTRUL I

CONTABILITATEA FINANCIARA A INTREPRINDERII

A. Constituirea capitalului social

. Contabilitatea altor elemente ale capitalului propriu

A. Prime legate de capital

C. Rezerve din reevaluare

Contabilitatea împrumuturilor şi a datoriilor asimilate (Capital străin)

- vărsarea capitalului la casierie conform chitanţei:

- trecerea capitalului subscris la capital vărsat:

Majorare prin emitere de noi acţiuni

- încasarea sumelor de la acţionari:

- trecerea capitalului subscris nevărsat la capital subscris vărsat:

- acoperirea din prima de emisiune a cheltuielilor cu emiterea acţiunilor:

- utilizarea primei de emisiune pentru majorarea rezervelor şi a capitalului social:

Majorare prin aport în natură

- recepţia aportului în natură (imobilul) pe bază de proces verbal:

- trecerea capitalului subscris asupra capitalului vărsat:

- trecerea primei de aport asupra altor rezerve:

Micşorări prin rambursarea aporturilor către asociaţi

- restituirea sumei către acţionari:

Micşorări prin răscumpărarea propriilor acţiuni

- anularea acţiunilor răscumpărate:

- anularea acţiunilor răscumpărate:

-anularea acţiunilor răscumpărate:

Micşorare prin acoperirea pierderilor

- dobânda calculată in primul an:

- se achită şi dobânda aferentă primului an:

III. TESTE GRILĂ

4. Capitalul străin reprezintă:

a) 1011 = 456; b) 1012= 1011; c) 1012= 5311;

61. Ce semnificaţie are înregistrarea contabilă:

Răspunsuri la testele grilă

2.2. Imobilizări Necorporale

2.3. Imobilizări Corporale

Imobilizările corporale sunt active care (definiţie acceptată de legislaţia în vigoare):

2.4. Imobilizări Financiare

. Amortizarea Imobilizărilor Necorporale şi Corporale

II. APLICAŢII PRACTICE

■ La înfiinţarea societăţii comerciale se efectuează următoarele cheltuieli cu plata în numerar: taxe de

realizează îmbunătăţirea performanţelor iniţiale ale mijloacelor de transport şi implicit reducerea

- ieşirea din gestiune a mijlocului fix:

reflecta în debitul contului121 şi care urmează a se acoperi conform hotărâri AGA.

- diminuarea provizionului la sfârşitul exerciţiului III cu 1.000.000:

curs (cont 293).

III. TESTE GRILĂ

c) % = 404 407.600.000 d) % = 404 418.400.000

c) 232 = 5121 10.000.000 d) 232 = 5121 10.000.000

c) % = 401 59.500.000 d) % = 401 65.450.000

c) % = 214 5.000.000 d) 6583 = 214 5.000.000

d) % = 462 17.850.000 e) 611 = 462 15.000.000

Rezultatele la testele grilă pentru imobilizări

1.3.CONTABILITATEA STOCURILOR ŞI A PRODUCŢIEI ÎN CURS DE

- materii prime, materiale consumabile, materiale de natura obiectelor de inventar,

Contabilitatea analitică a Stocurilor

Se organizează folosind una din următoarele 3 metode:

Contabilitatea sintetică a Stocurilor