Sunteți pe pagina 1din 4

c  _coridoare externe construite din lemn, plasate O alta var de trecere de la planul dreptunghi la cel

Fortificatiile apar ca raspuns la invaziile turcesti pe turnuri sau ziduri deasupra usilor bis sau chiar in patrat este prin descarcarea turlei sau cupolei pe arce
2 tipuri:- int bis etajate , solutie original mold ex bis din borzesti
-sisteme defensive urbane - Santurile cu apa ha^rman, prejmer, la portile Din comb elem ant se obt urm tipuri de de bolti mold
a) Cetati fortificate specifice med rural, au fost ridicate fiecarei cet se afla hersa, o piesa din lemne a) Bolta pe arce piezise cu o cupola care poate fi pe
de sasi si secui avend drept exclusiv de a ridica care ridica si cobora portile principale. tambur
asemenea f 7 depozitare- trebuiau asig cant suficiente pt toti de b)  Bolta pe arce incrucisate cupola pe tambur sau
Situate pe o inaltare naturala, ele sunt compuse din apa si alimente pana la stingerea conflictului nu
incinte de ziduri care cuprindeau o suprafata 8 fct de producere c) Bolta pe arce etajate , cupola pe un prim rand
neconstruita destinata adapostirii comunitatii satesti 9 fct de locuire de arce in plin cintru care se sprij pe arce de
In centru se afla o mica capela si o sursa de apa(rasnov, acelasi fel dar aflate la o cota inf
calnic) c
   In pronaosul bis de la arbore, cupola descarca pe un
Lafel ca in cazul incintelor bisericilor fortificate, de 1. Bis sala- o singura nava de mici dim, rasp in med prim rand de arce pe dir long si care transmit
curtinele cet atii erau adosate spatii de depozitare, mai rural, incepand cu sec 15 acest tip fiind preferat eforturile zidurilor laterale, si altor 2 randuri de arce
ales pentru produse alim, utilizate si pe timp de pace celui de tip hala de aceeasi facura pe dir transverala
b) bis fortificate. In gen. ostile turcesti atacau brusc si in 2. Bazilical- 3 nave, una princ inaltata si 2 Ä  ʹ trasarea paramentului si dispunerea braului
repetate randuri, astfel incat taranii nu reuseau sa se colaterale, boltite, solutie avantajoasa, dar nu se pe fatada bis erau in asa fel gandite incat sa sustina
adaposteasca. reg in trans gandirea de arhitectura a intregului. Principiile caract
Incepand cu sec 15 apare bis fortificata 3. Hala- 3 nave acceasi cota de boltire pe intreg sp ale paramentului sunt zidaria din piatra de rau lasata
Acest tip de fortificatie nu este specifica numai sasilor int aparent. Marcarea golurilor de la fer si usi cu
din Trans deoarece se poate vb de o insecuritate   
  
   ancadramente de piatra piatra.soclul cladirii este dif
generala in Eur. Arh romanica era, in gen lipsita de inflorituri, o arh de restul zidariei prin tratarea cu piatra finisata.
2 

 
  , care de data aceasta cuprindea sobra, austera, cu toate acestea arh relig din trans Marcarea cornisei printr-unul sau mai multe randuri
intreaga asezare, ea deriva din cetatile taranesti. pastreaza unele detalii sculpturale. In mare maj, de ocnite(fer oarbe).
In prima faza, z de incinta inconj doar bis si casa grupate la protaluri si capiteluricu croseta, console si Utilizarea sirurilor continue de discuri si caramizi
parohiala(Ajud) sf sec 15 resed. Episcopale: a Iulia, chei de bolta cu reprazentari antropomorfe si floare smaltuite.
oradea. de macies. Reluarea elementelor decorative de la paramentul
Orasele care au dobandit statutul de civitas au transf Protaluri fatadei pe turla si in gen, zonele sup fiind cele mai bogat
primul inel de fortif intr-un fel de citadela, adaugandu- Seria de portaluri gotice timpurii au fost deschise, de decorate. Marcarea absidelor lat ale naosului si abs de la
se in exterior un alt inel de prot.(sebes sighisoara bis de la carta, in aceeasi maniera apar si o serie de altar cu firide oarbe care se intind pe toata inaltimea.
medias) elemente la bis cum ar fi cele din bagaciu, atel, igrisul c   
Inainte de invazia tatarilor 1241, doar sibiul si barsov nou, toate din a 2a jum a sec 15 si toate aparute sub In j anului 1324 basarab voievod si domn intemeietor al
aveau rang de civitas, asa se expl faptul ca acestea au infl directa a santierelor din sibiu si brasov. Portalurile tarii romanesti (vallahia). Construirea si consolidarea
inceput inca din de timpuriu fortificarea lor perimetrala. incadrate in goticul tarziu au o profilatura bogata, statului independent TR a dus la aparitia si dezvoltarea
Cele mai vaste intarituri le-au avut clujul si sibiul. In complicata, cu arcuri in acolada, cu turnulete unor asezari existente si care devin ca efect al dezv
cazul sibiului inca inainte de 1457 existau 3 faze de terminate in fleuroane. orase. Si colonistii sasi intemeiaza orase in TR(Campulun
fortif: orasul de sus, de mijl, de jos. In 1457 se extinde La sf sec 15 la protaluri si usi apar comb de baghete g Muscel). Pe traseul principalei rute comerciale au
fortif orasului de jos. incrucisate. aparut orase ca Pitesti, alte centre urb s -au dezv in jurul
Dupa instaurarea dinastiei de anjevine si alte orase        
  -> cristalizarea stilului resed domnesti(curtea de arges, tragoviste)Intre constr
primesc dreptul de fortificare. Sibiul ramanand un oras moldovenesc prezente in aceste orase, un loc aparte il ocupa biserica
integral fortif a reusit sa reziste la numeroase atacuri, In mold, asezamintele monastice aduceau si beneficii de zidarie  
    

.
dar modalitatile noi de atac, in special cele ale artileriei economice, odata cu cresterea puterii economice a Crucea a fost utiliz in pl bis cu multe veacuri inainte.
au dus la aparitia zidurilor masive de caramida , voievudului, nr acestor servicii creste in favoarea sa. Planul in CGI domina arh ecleziastica bizantina, incepand
turnurile de supraveghere fiind amplasate in exteriorul Pana la mom de debut al lui st cel mare, mold a avut 4 cu dinastia macedoneana. Un ex f bun de bis constr in
zidurilor , avand rol de suprveghere. Flancarea lucrarii mari centre monastice: plan CGI este cel de la Gerasa-Palestina sec 5. In sec 11
masive de fortificare a sibiului a avut loc mai ales in a 2 - - Neamt- ctitorie a lui petru 1 musat, modif de acest pl era f amplu rasp, iar in sec 12 il putem intalni de
a jum a sec 15. scm la Constantinopol la TR(sf nicolae domnesc- curtea de
  
 : - Probota ʹct de alexandru cel bun, modif Al arges-ct de nicolae al basarab- 1352) inceputul
1 religioasa: lapusneanu santierului este dovedit si de o inscriptie pe peretele n,
Pana in a doua jumatate a secolului16 , sasii erau - Moldovita ct de al cel bun de aici se citeste si f ca basarab a fost inmormantat in
romanocatolici. Primelesemne ale reformei ajung la Cel mai vechi mon relig din mold=bis de lemn de la bis de la campulung. Pictura bis de la c de arges a fost
sibiu inanul 1519. Negustorii aduceau idea reformei din Putna pe careSCM a mutat -o din Volovat, ctitorie a lui realiz in j anului 1369 in timpul lui valdislav 1 vlaicu. Pe
leiptzig si wittenberg. dragos voda, bis fiind ridicata intre 1352-1353 langa pl de CGI si alte tipuri:
2 funerara In 1390 s-a infiintat in apropierea cet neamt man - Pl dreptughi cu absida semicirc sau polig pe
Intr-o prima faza, mormintele enoriasilor erau plasate in neamt pe care mai tarz SCM l-a modif lat de E(bis san nicoara- curtea de arges , bis
vecinatatea bisericii, dar in sec 15 a aparut dorinta Constr din lemn, bis din neamt a fost inloc cu alta de man Cotmeana)
patriciatului si clericilor de a fi inmormantati in zidarie de petru musat. - Pl triconc:
apropierea altarului. Drept urmare, in bisericile In med urb si legat de prez resed domnesti au Incepand cu pl bis vodita2, rid in 1374 sub domnia lui
refomate care abandonasera imaginile, iteriorul era fost constr si primele bis de zidarie care mai pastreaza vladislav vlaicu si sub indrumarea unui calugar Nicodim.
decorat doar cu aceste pietre funerare. Aceasta practica pana azi bis sf nicolae radauti 1359 bis cu plan Din cerc facute mai tarz a rezultat exist pl trilobat
se pastreaza pana in sec 1 cand cimitirul va fi separat de bazilica, 3 nave=> arh romanica. inainte de 1374 in TR la niculitel (tulcea)-sec12. Un caz
biserica. Bis sf treime din siret: dupa 1374 de petru musat interesant=bis man Cozia- ct de mircea cel batran(1380-
3 comemorativ -plan triconc, fatade placate cu piatra brutadecorata si 1386). Pridvorul vizibil azi este constr mult mai tarz in
Apar in biserica numeroase inscriptii care sa ceramica smaltuita, cel mai vechi ex de pl triconc din vremea lui Brancoveanu. De remarcat ca in int de timp
reaminteasca anumite evenimente, de exemplu placile mold, acel pl este asem cu cele din T.R. de la inc sec 14 si pana la sf sec 16 este utiliz aproape
pe care figureaza numele celor deportati in al 2 lea razb Dif dintre TR si Mold apar la modul de desc a a cupolei exclusiv formula planimetrica si structurala mostenite
mondial din mergindeal. Aici intra si obiectele donate de sprij pe console=> sp int curat, fara elem strct vert de la bis man Cozia si vodita 2, nu putem stabili o
particulari, bresle(steaguri, vase ceramice)     c tipologie clara a variantelor exist intr-o per indelungata,
4 functia de reprezentare 2 formule:- sla cu plan dreptunghi in aceasta per studiata putem vb de o divers de tipuri de
Unele catedrale din mediul urban au fost initial biserici -plan triconc acoperire a sp int si care pot fi:bolta semicilindrica;
fortificate de sat. Odata ce o asezare primea statutul de Bis cu pl dreptughi au pronit de la pl romanic, cand bis cupola rid sau nu pe tambur; cupola rid sau nu pe tamb,
oras, incepea fortificarea perimetrala, cea a bisericii erau acop pe dir long cu o bolta semicil sprij pe arcul care descarca pe pe trompe de colt si care isi are orig in
fiind abandonata sau daramata. dublou. arh armeneasca.
5 fct social admin Bis de tara constr pe un plan triconc au modul de acop      
In unele cazuri apare aici cladirea primariei, unde se al pronaosului destul de divers , pe naos, turla. - Caramida aparenta(sannicoara curtea de
pastreaza arhiva cu toate doc importante pentru Bis de oras sau targ sunt de dim nu prea mari , plan arges)
comunitate. Mai aparea aici scoala. Existenta acestora triconc, pronaos supralargit, naosul avand abside - Cu parament format din alt ernarea de asize
functiuni aici se dat in mare mas functiei de laterale si turla. oriz de car cu cele de piatra bruta sau tenc (sf
reprezentare. Bis de plan drept cu absida spre rasarit, cu pronaosul nicolae domnesc ʹ curtea de arges, Cozia ʹ
Turnul impacarii-sotii certati erau inchisi aici pana ce se alungit si cu 2 cupole aliniate pe dir longitudinala, ele este modul de tratare asem cu cel din sp
impacau.(slimnic) fiind separate de un arc dublou sprijinit pe console si sarbesc, dar vom intalni si in exeple de orig
Locuinta pastorului-pers cea mai imp a comunitatii. cu naos acoperit cu o cupola semisferica. armeano-caucaziene)
6 defensiva Bis pe plan drept cu pronaosul si naosul acop cu cate - Tenc integral
Bis era singura constructie care putea adaposti intreaga o cupola semisferica din care cea de la naos ridicata - Placate cu piatra faltuita
comunitate=> sp int trebuia astfel configurat incat sa pe arce etajate.        
ofere siguranta in cazul unui atac indelungat. Biserica 
   
   c - Decorarea cu firide a absidei altarului, restul
era accesibila intr-un timp scurt oricui in caz de pericol. Elim oricaror elem de sprij din int fatadei lasata libera
   
    : naosuluicoloanele/stalpii si degajarea lui prin sprij - Perimetral cu firide care merg pe intrega h a
- Turnurile ridicate in V bis primului etaj de arce pe console incastrate in zidurile fatadei
- Bastioane de diverse forme (circ, rect, laterala (siret) - Imp fat in registre oriz prin intercalarea de
semicirc)sau barbacane la portile cetatii Eforturile transmise in z laterala sunt preluate (bis din brauri perim pe dir oriz(cozia)
- Centura dubla sau tripla pe ziduri mirasauti ) de contraforturi plasate in dreptul princ dir - Fatade impartite in 2 registre oriz printr-un
- Metereze de diferite tipuri de descarcare, de acici se vor generaliza in mold brau median in sec 16 bis man de la dealu
- Guri de aruncare a pacurii pe adversar, contraf la bis de plan triconc cu turla pe naos. Un exemplu sigular in TR intalnim la vechea mitropolie
burdufuri Trecerea de la o forma dreptunghiulara a naosului la o din targoviste, integral tencuita, incheiata in cornisa, infl
- Drumuri de straja ʹ pe zidurile perimetrale baza patrata se face prin interm unor arce sprij pe de forme deco romanice provenite din lumea
ale cet fortif, sprij pe console sustinute de console inguste si pe dir longitudinala, dar mai ales occidentala, toate prin interm spatiului sarbesc. Acest
arcuri sau contraforturi dir, transversala. Inaltarea turlei se obt prin tip de cornisa este f din arcaturi in consola posib din
_ in int z se aflau camerele de provizii inaltate micsorarea bazei pe care se descarca tamburul prin cornisa lombarda.
chiar pe 3 nivele(prejmer-brasov) interm unor arce piezise(oblice)
c
 
  
  c
     
 C6sec18
Primele semne ale ren in trans in sec 15, dupa batalia Castelul este cu o fct distincta , precis conturata ca edif Dupa apogeul de tehnici implementate urm o per in
Mohacs 1526, ung=pasalac turcesc. In Trans se aparut in per ren in sec 15.din pdv al genezie, el apartine care tehn adoptate in arh practic nu aduc multe noutati.
pastreaza autonomia. Aceasta ingreunarea rel cu V va unuia din 2 mari categ: a) castelul poate fi un rezultat al Pute insa vb de o vreme in care then anterioare se aplica
duce la o evol mai lenta a ar, infl ren cont pana la sf sec extinderii sau a modif unei ctii anterioare. In per ren au la o scara cu mult mai mare. Per sec 18 in cazul
17. Incepand cu sec 16, infl ren din trans trec si infl arh fost transf in castele ansambluri manastiresti sau principatelor s-a inscris in dominatia turcofanariota.
din mold si TR. curii(loc nobiliare medievale). Alte castele au luat Imperiul habsburgic dupa 1699 inglobeaza principatele
!   nastere prin dezv unor cet anterior constr: hunedoara. dupa victoria de la viena din 1683. Turcii au ajuns pana
Patriciatul urb din trans preia conducerea oraselor inca b) castelul constr de la bun inceput ca la viena. Din pdv arh, secolul poate fi consid o per
din sec 15, acesta nu avea resurse mat si financiare pt resed nobiliara intr-una sau mai multe etape. premergetoare impactului culturii tarilor romane cu infl
sust unui progr rezid comparativ cu c si v Eur. Arh ren Functia esentiala=aparare dublata de cea de locuire , in occ. Este ultima per in care putem vb de infl biz pana la
din trans este diferentiata in f de zona ca si de centru cetate locuirea era secundara si limitata in timp. Apar o sf acestui veac fanariot. Este o per in care are loc o
urban: serie de elem care definesc caracterul sau de aprare. trecere de la stilul mold si muntenesc pt ca la sf acestei
- Se incadr orase ca Sibiu, Brasov, Bistrita si Rolul elem de aparare era, in principal sa protejeze per se trece la o arh legata de arh a occidenntului=> un
Cluj-incepand cu sec 15 cunoastem aparitia resed nobiliara in cazul trans fie de rascoale, fie de curent neoclasicist, un nou stil romanesc.
unor mari piete de desfacere a bunurilor - atacurile turcilor.  
 $
>orase de granita pe drumuri comerciale Ä      
 
" La inc sec in TR a aparut un nou model: stilul
- Sighisoara, medias sebes nu aveau rel - Castele-cetati functia defensiva este puternic Brancovenesc. El ramane dominant cel putin 50 de ani.
comerciale prea dezv , aveau comert intern accentuata a.i. un castel putea sa reziste unui Nu apar modif in c-tia bis ortodoxe. Bis rid la inc sec 18si
imp cu prod mestesugaresti, pe care le prod atac prelungit(fagaras 16, racosu de sus1625, dupa mijlocul veacului, sunt ctii derivate din stilul
pe loc. mediesul aurit 1630) brancovenesc. Ctitoriile boieresti din aceasta per sunt
- Orase resedinte episcopale: a iulia, - Castel locuinta la care dispozit defensive sunt frecventept ca boierii au inceput sa vanda titluri
oradea_>mestesugarirtul destul de imp, mai reduse, dar se pastreaza turnurile in care imobiliare.
comertul desf in afara res episcopale sunt amenaj saloane nobiliare ca si cam de      
 $ sunt cele mostenite din
- Orase aparute in vecinatatea unor exploatari locuit. idurile se incheie in metereze, chiar veacul anterior , patrund infl stilistice din mold lui vasile
nat. Turda, dej, baia mare, rodna -erau daca ele sunt cu rol decorativ. Castelele care lupu prin mesterii care constr la targoviste bis stelea.
explcarbonifere sa saline au la baza infl ren it., au un pl dreptunghi, cu Maj bis sunt de plan dreptunghi, in mai multe var: bis pl
Vorbind in principal de locuinta patriciatlui, ea a fost 4 corpuri de clad disp simetric in j unei curti dreptunghi fara turle, cu o turla(turnul clopotnita pe
conceputa a satisf cerinte legate de un comfort sporit. (castelul de la iernut 1650, proiectat de arh it naos), triconc cu 2 turle, cu 3 turle, tr iconc cu 1,2 turle
Tipurile de constr anterioare sunt modif, marite, uneori augustino serena) pe pronaos.
demolate, pt a lasa loc la sp pt alte edifici, tinand cont Castelul pe plan dreptunghi, volum prismatic este o Planul trilobat incepand cu sec 14 si pana la sf sec 16
de trama stradala medievala. c
   consecinta a introd constr cu dublu sau triplu tract(cast. este utiliz in TR pe form planim si strct de la cozia si
   
    
: De la Cetatea de Balta, Magna Curia- Deva) vodita2. Incepand cu sec 17 cei 4 pilastri care flancheaza
- Loturile erau dezv in adancime, latimea era c- locuinta nobiliara, functie rezidential-admin si absidele lat ale naosului, pe care escarca turla sau
redusa este proprietate a unui nobil. cupola incep sa-si piarda rolulinitial. Spre deos de trad.
- Orasul fiind limitat de fortif, spatiu era redus Caract: Anterioara si separarea dintre pronaos si naos va fi
in intramuros. Criza de sp duce la divizare - Au la baza un plan dreptunghi din care se facuta constant prin arcade sprij pe colane. Cele 3
accentuata a loturilor desprinde, de obicei, pridvorul pe lat de la arcade sunt fie libere, fie central liber trecerii iar lateral
- Repartitia loturilor incepe din centrul fatada impartit de o balustrada. In unele cazuri, dupa modelele
orasului spre ext. - Materiale si tehnici de constr sunt mult mai renascentiste it, stalpii dintre pronaos si naos se rid pe
c 

"  modeste comparativ cu castelul baze paralelip. Bogat decorate. Putem vb in princ de
- Case parter si etaj, rar depasiri - In multe cazuri e greu diferentiabila curi de cateva tipuri : bis de plan trilobat cu turla pe
- Case pe 2-3 travee- una dintre ele acolo unde castel naos(cozia), 2 turle(stelea), 3 turle , 4 turle( -> model pt
lotul o permitea era ocupat in zona subs de    #  
 : bis constr intre sec 16-> inc sec 18), cu clopotnita pe
un acces carosabil - Sunt cazuri in care i se alatura si fct relig, prin pronaos
- Loturi adanci. Unele loc se prelungesc in prez capelei c  
   
 $
adancime cu camere insirate una dupa lata si - Fct legata de igiena corporala: latrina, de Proportii: dezv pe vert , tendinta pusa in valoare si de
generand un pl in L. obicei in corpuri, constr din lemn si sprij pe turlele care devin mai inalte dar si cu diametru mai mic.
Atunci cand are loc reconveria unei constr, loc sunt console si stalpi in curtea int In sec fanariot se practica tenc completa a ext cu mortar
reunite, de la caz la caz cu elem ren sau gotice(casa - Unele inventare unde apar ment corpuri de de var. La pereti intalnim o alternare de texturi. Asize
haller sibiu , rid si modif intre sec 15-16, este in L cu dif paza si inchisoarea, ambele fiind plasate in z de car aparenta in alternanta cu altele de piatra sau
ctii din gotic si renastere) accesului in castel. Aici era si locul de ispasire tenc. Generalizarea pridvorului deschis si sprij pe stalpi.
Ä   
 " a pedepsei marcat printr-un bustean langa ͣnoul stil romanesc͟ debuteaza in j anului 160, in
- ona prterului spre strada ʹ spatiicu fct intrare vremea lui serban cantacuzino si se intinde pana la
comerciala, acces carosabil spre curtea int  
" moartea lui brancoveanu. Putem vb in aceasta per de
(piata centr din Bistrita) In maj cazurilor predomina piatra (fund+ziduri). bis cantacuzine si bis brancovenest. In aceata pe
- In in spatele sp com de la parter-scara care Caramida, ca spatiu integral in erete, dar si in am c u intalnim arcul in plin cintru, apoi la ferestre si usi de
leaga parterul de etaj apoi cam servitorilor si piatra , este utiliz cu predilectie in cazul boltilor. Sunt si arcul in acolada, de obarsie orientala. Apar apoi elem
alte dependinte cazuri in care parti din peretele uni castel=paianta(strct inspirate din stilul rusesc , italian, frecvente sunt
- Etajul- loc proprietarului cu salonul spre str, din lemn) chenarele profilate. Preferinta pentru decoratia bogata,
buc fiind un fel de tinda, plasata in spatele    #
 pt ornamentatia ext unde apar elemente deco zugravite.
salonului, scara ajungea exact in aceasta Fatadele se remarca prin sobrietate, ueori lipseste orice Pe mas ce ne apropiem de sf per, se constata tendinta
incap fel de rezalit sau alte elem care ar putea tulbura de inloc a arcului in plin cintru , trilob sau polilob cu cel
- Lat dinspre curte era ocupata cu incaperi cu planeitatea fatadei. De remarcat lipsa ritmarii prin in acolada. Decoratia pictata este ata la pridvor cat si pe
incaperi insiruite, accesul facandu-se prin introd de pilastri sau profilaturi. Ornamentele castelului intreaga supraf (bucuresti bis stavropoleos). Dintre infl
intermunei cursive sprij pe stalpi, uneori se red la elem constitutive ale ancadr de la usi si per resp logia brancoveneasca de la palatul mogosoai.
arcade sau chiar pe 2 niv sprij pe coloane ferestre. Elemente cu rol defensiv tratate diin pdv Infl venite din ren it le vom intalni si aici. Ctitoriile
- Subsolul era rezervat depozitarii marfurilor artistic= crenelurile->folosite ata pt atice cat si pt boieresti se raresc pe masura ce apar constructii ale
cu acces direct dinspre strada mai rar spre pinioane. negusorilor si mestesugarilor.
curte(piata huniad tm) c  " 
 
%   in aceasta per, prezent sist
In ceea ce privete sanatateapublica, ea impica un In esenta cet este o constr cu dest d aparare in ren, mold de arce in consola, bolti de tip biz unde se form o
control riguros al apei potabile. La sf sec 16 se unele cet au fost transf sau modif, devenind in multe consola continua de-a lungul zidurilor. De remarcat
diminueaza interesul pe baile publice. In loc apare cada cazuri loc nobiliare. consolele de piatra care apar inaintea celor de caramida,
de baie , in per ren apare baia. c
    " acestea din urma fiind mai usor de realiz, tinand cont de
c 
  - Ingros zidurilor perimetrale, concomitent cu rezist mai mare la compres a pietrei comp cu car. In
- Casa are un front inchis spre str, se va inloc pietrei cu caramida deoarece la un atac concl, sec 18 nu aduce nimic nou in ce priveste
generaliza pt toate orasele din trans pana la prelungit, schijele provocaumai putine materialele si tehn de constr. Caramida ramane in cont
sf sec 17 pierderidecat piatra. mat de baza. Piatra isi gaseste o frecv de utiliz cu mult
- Planul in f de L , in f de spec locului: planul in - Spre a fi utiliz mai bine, turnurile cet aveau mai mare decat in sec ant, poate si datorita experientei
f de U (din 2 L si curte intmare fara acces plansee solide, in ele se aflau atat munitie cat castigate in arh brancoveneasca, de acolo vin si elem din
carosabil)(casa argintarului Bistrita sec 16) si armamentul greu, necesar pt aparare, mai care sunt interpretate elem de zid, uneori lasata
    #  ales dupa aparitia artileriei moderne aparent.in mold se cont zugravirea ext.
Fatada princ cu 2-3 travee, golurile din fat princ pot fi Bastioanele poligonale au un plan polig constr a i sa elim c& 
 $
alaliz prin imp sp int=>ferestre la etaj care coresp unghiurile moarte de tragere. Intr -o prima faza au fost In mold in sec 18 continua sa existe tipologiile de plan
camerelor de locuit sunt mai inalte si decorate cu constr bastioane adosate vechilor z de cetate. S -a ajuns din epocile anterioare, planul triconc cu frecventa cea
ancardamente bogat ornate. In trans ferestrele se dezv astfel la cetatea bastionala poligonala avand in gen mai mare sii cel dreptunghi incheiat pe latura de e cu
in pl oriz decat pa inaltime. Fatada unei case a laturi scurte (5lat). Spre a fi evitate distrugerile absida altarului. O var a planului triconc specifica pt arh
patriciatului este lipsita de elem ritmate. Cornisele accidentale, in aceste cetatimai noi, munitia si tunurile mold in sec 17 e aceea in care absidele laterale ale
puternic exprimate sunt rarea deoarece in per ren au fost protej in ctii speciale din incinta cetatii. Marea naosului sunt sapate in grosimea zidurilor laterale, care
fatada este plata, unitara. Se pare ca in ren o parte din lor maj erau cet bine fortif, dar si inconj de ape. Mai sunt groase si sustinute in ext de contraforti. Odata
aceste fat plate au pictura care apoi dispare . o vreme, la tarz, multe cet au fost modif potrivit unui stil european continuarea construirii bis de la dragomirna 1609 se
unele case s-a pastrat spre str pinionul care simb cunoscut sub numele inventatorului Vauban. poate vb de debutul unor noi tipuri de constr, toate
puterea ec a proprietarului. Cele mai multe case din per izvorate si continuand stilul bis din epoca lui stefan cel
ren aveau invelitoare din sindrila(rasinoase, sau uneori mare, arh din mold va coezista cu alte elem de
vopsita). In orase precum sibui a aparut tigla marunta - provenienta mai tarzie pana in sec 19, concomitent cu
solz-aspect de oras rosu. patrunderea unor influente venite din muntenia
incepand cu bis man galata(iasi)
   
   
 $
O prima constatare e faptul ca scade nr bis de pl triconc
infl de arh din muntenia. Continua constr de bis de plan
triconc cu clopotnita peste pridvor. In alte sate se 170-1790. El a fost creatorul unor reforme pe care la pa care il putem numi marcat clasicist, dar la fatadele
pastreaza si se util pl de bis dreptunghi, mai apoi bis de randu-i le-a luat din sp german. Cele mai imp masuri au laterale putem vb cu adevarat de un caracter
pl triconc cu turla pe naos. Ca o raritate amintim un pl fost insa revocate in 1790. Era mom in care criza se eminamente baroc. Diferentierea aceasta tine cont si si
de bis circulara letcani-iasi. Mai mult, apoi bis de plan declanseaza in imp habs. de existenta unui spatiu al curtii intermediare, chiar
dreptunghiular modif. Masuri: daca el nu este public si de faptul ca este vb de o arh de
!       - Edictul de toleranta reprezentare ceea ce pres o tratare arhitecturala
Exista o serie intreaga de bis ale caror revolutie e pe - Desf iobagiei exigenta. Uneori se renunta la separarea sp public si cel
baza vechilor traditii, dar exista si altele ce formeaza o  isi face simtita prez odata cu incorporarea princ privat. ona intrarii este marcata printr -un al 2lea plan
categ diversa ce are ca principala trasatura asemenarea trans in imp habs, din acest motiv putem vb in aceasta vertical paralel cu cel al fatadei, plan care sugereaza
de elemente din zonele mold. La bis man golia apare un provincie de un baroc de tip austriac, astfel de baroc avansareasp privat in interiorul sp public. Se realizeaza
decor baroc cu pilastri angajati. Bis mold vor primi multe este decalat fata de restul eur cu aproape 1 sec. in forme diverse: balcoanele sustinute de pilastri,
dintre ele turnul clopotnita deasupra pronaosului si care Barocul aduce cu sine surse de insp dar si mesteri si arh coloane, cariatide, multiplicarea elementelor portante
vor continua o lunga per de timp. Infl venite se refera consacrati din eur occ. Din pdv al manif a barocului punctuale dupa o directie care sa sugereze deschiderea
apoi a si la tipurile de arcade in forma de acolada sau o putem vb de 2 sit distincte:1) o prima manif a barocului sp privat catre public(la palatul brukenthal lipseste
arcada poliloba ce se va alatura coloanelor angajate. In o regasim in arta oficiala, sinonim cu programul arh balconul intalnit la alte constructii baroce). Prin tratarea
general aceste bis sunt constr pe plan care variaza rezidentiale nobiliare, intra sau extra urbane. O speciala a z accesului este subliniat axul vert al compoz,
triconcul si care are clopotnita pe pronaos. La inceputul insoteste in paralel arh relig romano-catolica. 2) intr-o acolo unde accesul este dezaxat, zona de acces nu apare
veacului 18 acele chenare de fact gotica pe care le-am faza ulterioara, barocul va cuprinde toate niv putand puternic exprimata ajungand astfel sa creeze doar un ax
vazut caract arh mold sunt inlocuite, in felul acesta vorbi in anum sit chiar de un baroc provincial sau rustic, vert local.
formele arcaturilor care decoreaza fatada pot fi acest ultim fapt se manif mai ales la niv decorativ. c( 
 


impartite in 3 tipuri: Barocul este cel care va conferi acestor programe noi Preocuparea pt realiz unei arh nationale duce la aparitia
- Arcaturi in acolada simpla sau multipla functiuni. Activitatea constructiva de factura baroca din a diverse planuri. Incepand cu perioada voievodului Ctin
- Arcaturi acolada intrerupta sau franta, simpla prima jum a sec 18 din trans o datoram unor mesteri brancoveanu a fost exploatata la maxim originalitatea
sau multipla straini (palatul baroc din oradea, vienezul franz arhitecturii populare romanesti, constatandu-se o
- Arcaturi de forma baroca hildebrandt). Data fiind solicitarea acestora si uneori dilatare majora a facultatii constructive si decorative.
La sf sec 18 decoratia trece in sfera ? sub influenta chiar impl in santiere s-a ajuns la adoptarea unor Arhitectura pierde din caracterul sau arhaic, ,
occidentului care revine la spiritul antic. inlocuitori din randul maestrilor locali, care treptat vor elementele de constructii sunt transpuneri ale
  '   



 
 deveni promotorii unui asa-zis baroc pe care il numim puternicelor influente venite din arh traditionala.
Spre deos de TR unde mat de baza ramane si in sec 18 autohton. In mod cert debutul barocului trans este Arhaism=intrebuintarea unor elemente in functia unei
caramida, in mold se utiliz piatra bruta, piatra cioplita, inceputul sec 18. Elem spec goticului cont sa persiste traditii necontrolate de spirit critic si imperfect
piatra de talie dar si caramida. In ceea ce priveste panala mijl sec 18. Desi barocul deuteaza in trans cu o stapanirea tehnicii=>hazard. Exeple ale
utilizarea caramizii, fata de epocile anterioare cand se intariz destul de mare, el se va incheia in trans odata cu monumentalizarii arh populare le intalnim mai ales f
utilizau caramizi mari, acum se trece la cele de factura cel din Eur centrala la mijl sec19. bine exprimate la man Horezu. Un alt monum: palatul
bizantina, mai reduse ca dimensiuni, apoi pe langa cele !   
 de la potlogi, palatul de la mogosoaia. Intuitia si
simple apar si cele cu profilaturi speciale fabricate in Putem vb de o arh oficiala datorita apart trans imp habs, profunda apropiere de spiritul arh traditionale
tipare speciale mai ales la realiz de socluri, brauri si care s-a manif la niv progr de arh militare, relig, cat si cu romanesti a permis aceasta metamorfoza a arh
cornise. Din pdv al util acestor mat, declinul e simtitor in unlele de caract public . printre cele mai imp progr de populare intr-o singura epoca. Elementele de arh
ceea ce priveste modul de punere in opera . acelasi arh cu car neoficial sie nr si resedintele din int si ext populara sunt transpuse la o alta scara=> element
lucru se poate spune si despre modul de exe al orarseIor. In ce priveste arh militara primele infl ale arh important in trecerea spre arh nationala culta.
ornamentatiei din piatra spre deos de celelalte regiuni. baroce isi fac aparitia la noi la mij sec 17 mai ales la niv Principalele programe de arh culta(de zidarie) sec 14 -19
Unele dintre elem de decor sunt in acest veac exe din sculpturii. Inchegare s-a prod dupa inc sec 1, pronind de au fost ansamblurile relig, curtile domnesti si casele
grosi. Mat utiliz pt realiz invelitorilor in sec anterioare la arh defensiva, ceea ce pres o asimilare a arh oficiale boieresti. Ele indeplineau atat functia de locuire cat si
erau sindrila si plumbul, aceste mat au cont a fi folosite cu statut politic aparte. Primele constr rid in aceasta per functia religioasa acordandu-se de obicei in f de epoca,
si in sec18. In sec 18 in mold au fot utiliz tigle solz. Chiar sunt cet (cluj), care au inceput a se constr in 1710 si A cand uneia cand alteia din cele 2 functiuni. Ansamblurile
daca acoperisurile au fost rasp in arh mold, tabla subtire Iulia cera in linii mari se pastreaza pana azi. Aceste fortificate detin si functia de aparare mai ales intr-o
a putut fi fol doar in sec 19, vreme in care si in alte constr reprez intr-un fel ascensiunea puterii habs. zona cu navaliri cvasi permanente. In sec 16 imperiul
regiuni, acet tip de invel era larg rasp. Erau defapt solzi Concomitent cu cele 2 sant ment anterior se incep si otoman interzice construirea cetatilor, ordona
sau placi metalice de mici dimens, uneori vopsite, alte lucrarile de adaptare a fortif sibiului cu atat mai mult cu distrugerea cetatilor din TR si Mold=> man +curtile
ori doar cositorite. O sit mai noua o intalnim spre cat acest oras devine sediul guvernatorului.cetatea de la boieresti raman singurele cu fct de aparare.
inceputul sec 19, cand in uneori, in mold se renunta la A iulia rid in timpul consolid reg habs in trans este cea Constructiile din epoca   
rezolva diferit
tipurile bine cunoscute zise moldovenului de descarcare mai reprez fortif de tip vauban(bastioane de forme polig modalitatea de locuit. In manastiri, cladirile se numeau
a turlelor sau a cupolelor prin interm arcelor piezise si a avansete fata de lim cetatii, eliminand unghiurile staretie/ casa staretului de manastire, tot acolo
arcelor in consola. O alta situatie a aceea in care tipul de moarete de tragere.) domnitorul isi ridica o casa boiereasca, chiliile si
acoperire pe care o vedem exprimat la ext nu isi gaseste   constructii anexe. Functia religioasa era indeplinita de
coresp in int. Apar turle false. Sist de boltire raman cala Dat fct edificiilor de cult constituie unul din progr de bis, man si uneori de un paraclis. Intre anexele
trad, dar patrund si sist de boltire de tip occidental. In majore ale arh, relevant inclusiv din pdv cronoligic. Bis gospodaresti se numaracuhnia si turnul de la poarta.
concluzie, caract de provenienta munteneasca vor au indeplinit si fct de reprezentare, lucru care se obs la Prin aceste manastiri se crea o arh unitara exemple de
continua sa existe atat la niv de plan cat si la niv de niv elevatiilor. In arh religioasa, elem baroce patr prin elemente venite din afara fiind restranse. Ctin
fatada pe toata per sec 18. Formele noi de infl interventiile ordinului iezuitilor care au avut si rolul de brancoveanu, ca un principe luminat continua epoca de
munteneasca sau meridionala vor incepe a fi util izate la raspandire a catolicismului, acest tip de bis apare in progres initiat de inaintasii sai cantacuzinii. Stilul b este
inceputul sec 18. La in ceputul sec 19 se vor centrele urb mari ale trans(brasov, unde la 1717 un sp rezultatul unei perfecte imbinari intre trad, deschidere
generalizaconstr neoclasice stil considerat international. de cult este marit). Tot prin interm iezuitilor se modif bis spre invatatura, dar si spre inovatiile epocii.
Odata cu bis man golia si activitatea constructiva din per din cluj, bis din piata mare a sibiului si tg mures. Dupa Constructiile din per lui b exploateaza capacitatea de
lui constantin brancoveanu, in TR sunt asimilate elem de aceasta activitate a iezuitilor urmeaza o alta per cand exprimare a tuturor elementelor de compozi tie din arh
factura renascentista, elem de compozitie general are loc o mare campanie de construire a catedralelorsi populara adaugand cu multa elegenta elemente venite
valabile clasicismului. In ceea ce priveste progr arh relig bisericilor parohiale. Navele laterale sunt transf in in din arh italiana. Acoperisul simplu, in 4ape, foisorul ca si
nu se mai poate vb de o periodizare a asimilarii unor capele dupa modelul bis iezuite din roma a lui vignola. scarile de acces in cadrul resedintei de la mogosoaia sau
reguli ale stilisticii clasice, acestea fiind intal nite sub Spre vest bis sunt inchise cu 2 turnuri care flancheaza potlogi sunt exprimari directe ale arh popular. In dialog
forme variate la edificiile construite concomitent. Acesta intrarea, sau un turn pe intr princ. A 2a situatie cu un cu acestea, capitelele, chenarele coloanelor, balcoanele
e si motivul care face imposibila incadrarea diverselor turn pe fatada princ in a 2a jum a sec 18.(catedrala sau firidele se acopera cu o bogata ornamentatie care
exemple in categorii stilistice sau tipologice, dar romano cat din timisoara 1736-1754;cat romano cat din niciodata nu supara ansamblul . planurile se dezvolta la
delimitate care sa includa in acelasi timp complexitatea oradea constr in 2 etape 1750-1752 si 1761-1779modif o scara mai mare dand edificiilor monumentalitate.
caract planului, structurii, tehnicilor constr si ale planului lui hildebrandt au fost facute de arh it Manastirea hurez este un model de conceptie unitara,
decorativului. Arh in TR de dupa 1714 este din toate pdv giovanni batista ricco) gandit de la inceput ca un intreg ale carui
o continuare a celei percedente. Inovatiile la niv struct 
   are un plan de tip bazilical, trinavat cu componentese supun ordinii simetriei, a ritmului si a
sau formal se inscriu pe linie trad. Traditiile arh transept deasupra colateralarelor, unde sunt plasate si echil maselor. Imaginea bis man aminteste ceva din
brancovenesti sunt continuate de mesterii pop asa incat tribunele. Navele laterale respecta regula fiind imp a.i. curtea gosp trad a boierului. Erau constructii ridicate
bis din valahia in marea lor maj primesc pridvoare cu fiecare dintre travee sa poata fct separat ca o veritabila De mesteri vestiti in acea vreme , fie localnici, fie adusi
stalpi sculptati in ancardamente inflorate. Dupa pacea capela. Atat navele cat si corul sunt boltite semicilindric, prcum cei din italia.
de la cucine-cainargii(1774) si cea de la la intersectia transeptului cu acestea fiind ridicata o  

adriongrol(1829), principatele romane sunt incluse in cupola. Sec 19 aduce in intreaga Eur un suflu nou de arh care
circuitul ec eur, moment care a dus la emanciparea Odata cu anexarea trans la imp habs in virtutea intr-un fel sau altul vrea sa rupa cu trecutul=> in eur=
burgheziei autohtone si implicit la patrunderea ideilor intentiei de catolicizare a pop din principat, vor interveni arh neoclasica. Odata cu modernizarea sec torului
revolutiei franceze insotite si de anumite conceptii o serie de evenimente care vor avea repercusiuni si material si spiritual ale societatii romanesti sub domnia
sintetice. Orientarea spre arta occ(clasicism) este astfel asupra modului de manif a arh relig a pop majoritare din regelui carol1, s-a facut un efort urias de schimbare
determinata si de cerintele ideologice ale societatii trans, pe care o formau romanii. Curtea de la viena lumii romanesti patriarhale influentata mult de bizant.
respective. In arh sf sec 1 marcheaza trecerea spre reusise sa atraga o buna parte a romanilor ortodocsi la Un rol major pt infaptuirea demersuluide modernizare a
valorile occidentale. bis catolica. Preotii romani trimisi la roma descopera si arh nationale il aveau legaturiel cu occidentul si cu
c$ 
 promoveaza originea latina a pop roman devenind franta. Se elaboreaza in aceasta epoca importante
Victoria impotriva turcilor de la 163(viena) adeschis protdrapel de constiinta nationala, ei se intorc de la investitii in constructii destinate elaborarii unor
austriei calea cuceririlor, iesind invingatoare. Austriecii roma cu ideea de promovare a unor constructii baroce . programe cu adevarat majore. Lucrariel sunt
s-au orientat catre trans, motivand interesul prin ei vor fi promotorii unui tip de biserica sala cu un turn incredintate multir arh francezi, sau formati in scoala
intrarea trans in imp austriei, ea va trece sub prot plasat pe fatada pe axul longitudinal. franceza: palatul bnr bucuresti, ateneul roman(ing
directa a imparatului. Stpanirea habsburgica din trans     galerrone), palatul justitiei, biblioteca centrala
este consfintita prin diploma Leopoldiana dadata in Resedinta nobiliara alaturi de locuinta inaltilor clerici fac universitara, palatul cec-ului, palatul ministerului
1691. Trans trebuia sa fie condusa de un guvernator, parte din programul de locuire. Deosebite sunt in arh agriculturii. Constructii de mare eleganta, sobre, ferite
unul dintre acestia a fost Samuel Bruckenthal intre anii baroca fatadele atat cele principale sau publice cat si de exagerarile eclectismului si f asemanatoare cu toate
1774-177. Se declansaza astfel absolutismul luminat cele laterale pt ca exista o diferentiere intre aceste constr de acest gen din Eur. Limbajul formalclasic in
care pt trans incepe in a2a jum a sec 18. Cel real fatade bazata pe importanta acestora si pe caracterul arhitectura vremii, dar si importurile, nu puteau fi
debuteaza la noi odata cu domnia lui iosif al2lea intre general al elevatiei. La fatada princ, multe au un accent acceptate ca o modalit coresp de reprez a unor idealuri
culturale, atata timp cat ele eliminau si creatia originala. vrejul de vita de vie. Maive zoomorfe:porumbei, pauni, muzee in aer liber: muzeul satului-bucuresti, muzeul
Arhitectura neoromaneasca cunoaste si ea cateva bufnite, cocori, lebede, libelule, albine, pesti, cochilii de tenicii pop-sibiu, muzeul etnografic al trans de la cluj,
variante distincte atat din pdv cromatic cat si i mplicit de melci, scoici, caracatite. Se remarca o intoarcere la muzeele maramuresene din baia mare si sighet, muzeul
programe si scara de programe. Genialul     valentele decorative ale elementelor preluate din satului banatean din tim. Muzeul satului bucovinean-
  a rupt cel dintai bariera celor 150 ani dupa epoca natura. Elementul arh este prin excelenta decorativ. Des suceava, muzeul de arh a gorjului, muzeul national a l
stralucitoare a arh nationale care a fost stulul folosita este plesnitura de bici, o linie majora care pomiculturii si agriculturii din golesti. In trans un mare
brancovenesc. Pt a pune in practica conceptiile sale intervine in plan orizontal si vertical, care poate lua un nr de case nobiliare au ramas si sunt si azi intr -o situatie
legate de crearea unei arh mai legate de trad pop, era traseu oblic sau curbat. Compzitiile ornamentale sunt critica. Acelas lucru s-a petrectu si cu casele boierilor si
neaparat necesara o cunoastere profunda a arh dinamice, cu cat mai mult sunt asociate de multe ori cu negustorilor din satele si targurile TR si mold, o buna
populare. Academismul si eclectismul care la sfarsitul culori exuberante, decorativul subordoneaza parte fiind transformate abuziv in sedii de bostacuri,
sec 19 erau atat de puternice in Eur, nu l -au incantat pe functionalitatea. Exista o legatura stransa intre statica cooperative, devenind in loc de case magazii, depozite,
mincu, el se intoarce catre idea ca la baza arh noi structurii si forma arhitecturala. Frecvente sunt in chiar si crescatorii de pasari si alte animale. Intre
trebuie sa fie exemple clasice ale vechii arh si ca in concluzie elem integr din motive fitomerfe, dar de constructiile care ar fi trebuit protejate, ca ex de monum
sprijinul acestei conceptii, noul in arh nu se poate baza obicei exista preoc de a lega un segment din. Registrele specifice, cu valoare de unicat si care se inscriu in sirul
pe supunerea continua a unui stil, ci reprez o crestere decorative sunt bine delimitate, de regula destul de unor monum absolut spectaculoase in arh Eur erau
fireasca sau o reluare intr-un plan superior si o ample, marcand sau delimitand largi suprafete, mai ales   din oltenia si muntenia. Termenul deriva de la cuv
prelucrare superioara a unor progr si cerintele societatii la frontul stradal: frontoane, atice, campuri decorative turcesc kule͛= turn. In urma unor cercetari efectuate in
a elementelor si formelor acumulate anterior. Ion mincu intre ferestre, intre parapeti, la balcoane. Se intelege ca ultimii ani, s-a putut face dovada ca aceste constr de pe
elaboreaza un studiu preliminar al arhitecturii romanesti motivele zoomorfe sunt atat de prezente pt ca ele sunt terit ro se aseamana, dar se si deos radical de cele din
vechi. Studiind 1 an de zile la man vechi reprezentative, in directa legatura cu incarcatura simbolica ce se cauta a albania, grecia, macedonia, muntenegru si serbia.
dar si case vechi, populare si numai dupa aceea, el trece fi pusa in evidenta: putere, perseverenta, forta, Deosebirea fundamentala este aceea ca in constr culelor
sa realizeze prima sa lucrare in stil national, dar si cumpatare, noblete si bogatie. Din sirul motivelor ro s-a dat o imp deosebita nu numai sist de aparare, ci si
modern. Aceasta a fost casa lahovari, bucuresti 1886 . decorative geometrice abstracte: linia, patratul, modalit de executie tehnica, si un decor absolut
Cand a construit aceasta casa, mincu spunea ca a dreptunghiul, trunghiul, rombul, spirala, punctul, deosebit.
descoperit radacinile sanatoase ale unui arbore doborat labirintul si linia zig-zag. Intotdeuna motivul decorativ
de furtuni=> o opera care degaja o atmosfera tipic inima apare ca un simbol al dragostei, devotamentului,
romaneasca. Aceasta casa era o prelucrare novatoare a marinimiei, bunavointei si al altruismului. Din pdv
unor    
    
 : utilizarea estetic, arh 1900 ramane bazata pe echilibru intre
judicioasa a mat si tehn trad romintr-o viziune plastica armonie, miscare si intreg. Dintre elem pe care le
arhitecturala, de un bun gust cu proportii elegente, un intalnim cu generozitate in arh 1900 din trans si de la
dozaj echilibrat al decoratiei si armonie de culori. O alta oradea, mentionam vulturul-simb al vesniciei si al puterii
opera a lui mincu: ͣbufetul de la sosea͟-1892 dupa de expansiune, paunul, simb al puterii si fortei cu tinta
planurile facute de mincu pt expozitia universala de la rangului de varf, lebada-puritate, onoare, demnitate,
paris ca pavilion al romaniei. El preia elemente eleganta, definul simb al definirii de personalitate,
traditionale planimetrice, volumetrice si de elemente benefic pt evitarea accidentelor, scoica-elegenta si
decorative ale caselor boieresti, dar nu printr-un act autenticitate.
mimetic ci mai mult printr-un proces superior prin care c  
se decanteaza si spiritul, nu doar forma arh trad. Mincu Imaginea satului de astazi este una foarte veche.
compune o imagine arh sustinuta de un foisor cu Pracurgand localitatie urbane, se constata trecerea
balcoane inalte pe care se sprij arce inalte, trilobate care radicala de la arh trad de targ si oras la arh locuintei.
se sfarsesc in acolade. La aceeasi cladire o scara ext Cartierele cu blocuri au urmat un drum hotarat de
duce la foisor. Tmpanele arcelor sunt decorate cu dictatura sinomim cu uniformizarea totala a sist de
ornamente de ceramica smaltuita mult icolor, precum si locuire. Este in deobste cunoscut ca toate cart noi de loc
cu butonii de faianta puternic reliefati. din orasele ro nu au nimic sau aproape nimic specific.
O opera de maturitate deplina a lui mincu, construita pe Astfel situatia nu este foarte diferita nici in lumea rurala.
un plan complex, dezv in jurul unei curti interioare este Pt trans si nu numai putand adauga exemple si din
scoala centrala de fete in bucuresti- 1890-1894. Este un celelalte provincii romanesti. Asez rurale de azi cu f
edificiu arhitectonic de un mare echilibru armonios al putine exceptii, nu pot fi incadrate in asezari cu trama
maselor construite. Remarcand aici si raportul intre cele stradala f veche. Pana in sec 18 in linii mari asez rurale
2 registre ale fatadelor depasite printr-un brau si se pastrau dupa planuri vechi, ramase in formele or
raportul elegent plin-gol. Curtea int aminteste de o apropiate de obarsii a. I putem vb sub aspect geografic
incinta manastireasca. Este marginita la parter de o suita de sate de vale, munte, campie din delta, etc.
continua de arce trilobate incheiate in acolada si sprij pe Morfologic putem deosebi asezari adunate, croite
colonete de piatra. Este o cladire care aminteste de geometric, rasfirate in z montana. In sec 18 atat in trans
constr rom anterioare. Dupa mincu s-a format o cat si in oltenia, sub stapanirea imp habs a avut loc ceea
adevarata scoala de arhitectura romaneasca in care s-au ce numim tragerea la linie a satelor. In principal, aceasta
incadrat arh precum: grigore cerchez, nicolae dica initiativa administrativa fara precedent avea scopul sa
budesti, petre antonescu. adune casele rasfirate in asez compacte, croite initial de
c )

  ingineri arhitecti pe hartie, apoi executate de oficialitati.
Secesionul, art nouveau este o miscare artistica de la sf Asezari cu case randuite dupa planuri precise in trans
sec 19 si primul deceniu al sec 20, raspandit in Eur cu existau doar pt minoritatea sasilor(sec 13-14) apoi svabii
denumiri variate, sub termenul de arta 1900, a fost o colonizati in banat, bihor si satu mare sec 18. Odata cu
miscare cu un puternic impact legat de manifestarea stramutarea s-a petrecuto revolutie din pdv arh. Vetrele
societatii prograsiste propagarea de idei inovatoare, de noi de asezari erau obligate de oficialitati sa respecte
rasp a frumosului fara a respinge forma formele arh norme precise incepand de la pl dreptunghi, pana la
traditionale, ci asimilandu-le si imbogatindu-le. incadrarea casei pe un teren si continuand cu fatada
*  Repertoriul ornamental al fatadei secesion casei cu fronton triunghi cu pinion pe care era inscris in
oradean cu mozaicuri, vitralii, feronerie, stucaturi, etc,se stucatura numarul casei, adresa si numele
incsriu in cele 2 variante stilistice principale ale liniei: proprietarului. Astfel, asez rurale de azi, in marea lor
- Linie sinuoasa, ondulatorie cu insp biomorfa majoritate au fost gandite si croite potrivit unui cadastru
- Linie geom subliniind elem constr ale precis, ulitele satului trebuiau sa fie de o latime precisa,
decoratiei cu dist suficiente intre case spre a preveni dezastrele
Elementele decorative ale fatadei oradene cuprinde o cauzate de incendiile dese inconditiile in care invelitorile
gama larga de simboluri ornamentale ceea ce duce la un erau din materiale inflamabile(paie, trestie, sindrila). In
stil local oradean cu o iconografie extrem de arh trad a ro, valabila si pt asez de maghiari, secui, sarbi,
specializata. Acest curent eur-trans, subliniaza liniile tipteri, etc, putem vb deci de o asem f mare, deoarece:
majore de dezv a arh secesion. Se pune accent pe noile - mat si tehn de constr sunt identice
tehn de prelucrare si punere in opere a unor mat vechi - mesterii executanti puteau fi de orice etnie
sau mai noi. Metalul prezent in strct de rezist de la tipologia generala a casei si a gospodariei rurale a ramas
pereti, scari, acoperis, balcoane. In decoratie regasim aceeasi pana la colectivizare. In timpul dictaturii
fier forjat, fier batut, nituri, balamale, incuietori, clante, comuniste s-a pus un accent deosebit pe stramutarea
grilaje, proti, felinare, lampadare, jgheaburi, garduri, unor sate, incetarea activitatii unora dintre ele si constr
grilaje la ferestre, etc. Sticla si vitraliul le intalnim la in centrele comunale ale unor dotari zise moderne spre
ferestre, luminatoare etc. Ceramica este prez prin vase ase crea͟centrul civic͟.in mod aberant au fost constr
sepc pt decorativul peretilor, placi policrome, chenare, blocuri si in mediul rural, a i o buna parte din pop rurala
ancadramente. Caramizile aparente au rol aproape din prod au dev consumatori. In targuri si orase, politica
exclusiv decorativ. Piatra o intalnim monolitic la de stergere a oricarui specific local a devenit si mai
fundatii, ancadramente, pavaje pietonale sau carosabile. pregnanta. Cartiere si orase intregi au fost demolate, in
Stucatura ajunsa la o frecv si o diveritate pana atunci locul lor, infiintandu-se centre civice asa-zis moderne, ca
necunoscuta. Apare o bivalenta decorativa rezultata din si cvartaluri de locuinte. Constructii cu val ist mare din
combinatii asociate de la fitomorfe la fito-avimorf, targuri si orase nu mai aveau nici o importanta, putand
zoomorf, geometric mergand pana la concretul stili zat fi demolate, cu toate ca declarativ statul socialist afirma
sau abstract. Elem deco antropomorfe: fig umana, ca astfel de constr intrau sub protectia legii de
trupul, ochiul, inima, piciorul, masca umana, in reprez conservare. In in cele 5 decenii au fost restaurate si
variate, cotidiene, statui, sculpturi, efigii, personaje conservate pe principii metodologice si stiintifice multe
mitice si antice. Din sirul motivelor skenmorfe numim: cetati, castele, manastiri, biserici, dar mai putin case, in
balanta, compasul, cupa, urna, buto iul, arcul cu sageti, sirul caselor intrate in umbra interesului statal erau
barca, armuri, coifuri. Blazonul era un element esential casele nobiliaredin trans si boieresti si regat. O mica
la multe curti din perioada secesion, intre elementele parte din constr rurale cu val arh monumentala,
fitomorfe: floarea de cires, floarea soarelui, strugurele, tehnologica sau artistica au fost transferate in cele 16