Studiu Geotehnic DN72 Final

Modernizare DN72 Găeşti – Ploieşti, 1
Km 0+000 ÷ 76+180
Studiu geotehnic
STUDIU GEOTEHNIC
MODERNIZARE DN 72 GĂEŞTI – PLOIEŞTI,
KM 0+000 ÷ KM 76+180
BORDEROU
PIESE SCRISE
Capitolul I: Introducere
Capitolul II: Localizare
Capitolul III: Geologia si geomorfologia regiunii
Capitolul IV: Hidrologia si hidrografia
Capitolul V: Conditii climatologice
Capitolul VI: Conditii seismice
Capitolul VII: Incadrarea in zone de risc natural
Capitolul VIII: Descrierea obiectivului studiat
Capitolul IX: Categoria geotehnica
Capitolul X: Concluzii
Capitolul XI: Recomandari
ANEXE
Planuri de situatie, scara 1:25000

Harta geologica
Imagini foto de la obiectivul studiat
Fise de foraj
Calcul capacitati portante
Km 0+000 ÷ 76+180
Studiu geotehnic
STUDIU GEOTEHNIC
MODERNIZARE DN 72 GĂESTI – PLOIESTI,
KM 0+000 ÷ KM 76+180
Capitolul I: INTRODUCERE
Obiectul prezentului studiu geotehnic îl reprezintă traseul DN 72, Găeşti - Ploieşti, sectorul
de drum cuprins intre km 0+000 ÷ 76+180.
Studiul geotehnic preliminar are la bază o cartare geotehnică efectuată pe teren, materiale
bibliografice de specialitate, un referat de expertiza privind starea tehnica a drumului naţional
DN72 efectuat în anul 2004 precum si investigatii de teren si de laborator, efectuate conform
prevederilor nbormativelor in vigoare.
Studiul geotehnic preliminar este întocmit în conformitate cu NP074/2007: Normativ
privind principiile, exigenţele şi metodele cercetării geotehnice a terenului de fundare.
Capitolul II: LOCALIZARE
Drumul naţional 72 reprezintă o legătură rutieră importantă în zona de sud a reţelei

naţionale, el face conexiunea rutieră între DN 7 şi nodul rutier al centurii ocolitoare a Municipiului
Ploiesti.
Din punct de vedere a înscrierii în reţeaua rutieră, drumul naţional DN72 asigură circulaţia
vehiculelor în jud. Dâmboviţa şi Prahova pe direcţia vest-est, în zona subcarpatică. Pe parcursul
traseului există o serie de legăturile rutiere importante care facilitează desfăsurarea traficului atât
cel de interes local, cât şi traficul de tranzit. Principalele intersecţii ale traseului sunt cu DN 71:
Bâldana – Moreni – Sinaia şi DN 72A: Găeşti – Câmpulung Muscel. Deasemenea, există o serie de
alte conexiuni rutiere cu drumuri judeţene şi locale (DJ 702B, DJ 721, DJ 720 , DJ 720A si DJ
101A).
Km 0+000 ÷ 76+180
Studiu geotehnic
Din punct de vedere administrativ DN 72 face legătura între judeţele Dâmboviţa (oraşul
Găeşti) şi Prahova (Municipiul Ploieşti).
fig. 1: Traseu DN 72, km 0+000 – 76+180
Capitolul III: GEOLOGIA SI GEOMORFOLOGIA REGIUNII
III.1. Stratigrafia
Din punct de vedere stratigrafic, zona studiata se incadreaza dupa cum urmeaza:
- zona dintre km 0+000 – 24+352 aparţine Depresiuni Getice. Aceasta unitate din fata
Carpatilor Meridionali reprezinta o depresiune nascuta prin scufundarea unei zone de
cristalin care tinea de Carpati si facea legatura intre acestia si Balcanii. Depresiunea
Getica este marginita la est de Valea Dambovitei si la vest de Dunare iar la sud se
ridica pe fundamental de tip moesic.
- zona dintre km 24+352 – 76+180 aparţine Molasei Carpatice. Aceasta constituie in
structura actuală unitatea tectonică cunoscută sub numele de „pânza subcarpatică”.
Aceasta s-a individualizat în urma mişcărilor moldavice din Sarmaţianul timpuriu şi
Km 0+000 ÷ 76+180
Studiu geotehnic
aflorează in tot lungul Carpaţilor Orientali, între linia tectonică externă şi linia tectonică
pericarpatică. Pânza subcarpatică are o lăţime foarte variată, de la câteva sute de
metri în Bucovina, până la 30 – 35 km în zona de curbură şi în nordul Munteniei, în
zona cutelor diapire.
În regiunea cercetată, formaţiunile întâlnite sunt de vârstă cuaternară (Pleistocen inferior,
mediu şi superior şi Holocen superior).
Pleistocen inferior (qp1): este reprezentat printr-un complex de pietrişuri, nisipuri,
bolovanisuri, cu intercalatii de argile (stratele de Candesti). Aceste depozite prezintă o dezvoltare
continuă pe tot teritoriu, începând din Valea Teleajenului până în Valea Argeşului. Grosimea
acestor strate variază între 100 şi 500 m.
Pleistocen mediu – superior (qp2 – qp3): Stratele de Candesti sunt acoperite de argile
nisipoase rosii de tip loessoid care la partea superioara trec la depozite loesoide prafoase galbui.
Grosimea lor variaza intre 5 m si 20 m.
Pleistocen superior (qp32): depozitele aluvionare aparţinând terasei superioare. Terasa
superioară apare dezvoltată pe văile Prahova, Ialomiţa şi Dâmboviţa. Aluviunile terasei superioare
împreună cu depozitele loessoide din acoperiş au o grosime cuprinsă între 10 şi 25 m. Aceste
aluviuni sunt considerate ca reprezentând partea mijlocie a Pleistocenului superior.
Pleistocen superior (qp33): depozitele aluvionare aparţinând terasei inferioare. Terasa
inferioară apare larg dezvoltată în bazinele văilor Dâmboviţa şi Ialomiţa. Ea ocupă tot interfluviu
Dâmboviţa – Ialomiţa din aval de Târgovişte, iar depozitele ei aluvionare aflorează prin
numeroase locuri din ambele văi. Aluviunilor grosiere ale acestei terase sunt acoperite de depozite
loessoide, grosimea totală a sedimentelor fiind de 10-25 m.
Holocen superior (qh2): pietrişurile, nisipurile şi argilele aparţinând şesului aluvial au fost
repartizate părţii superioare a holocenului.
III.2. Tectonica
Aranjamentul tectonic al Depresiunii Getice este urmare a miscarilor moldavice din

Sarmatianul timpuriu. Acestea au reactivat si fracturile din fundament, astfel incat treptele mai
ridicate ale acestuia din urma au capatat tendinta de incalecare spre sud, afectand si depozitele
depresiunii pana la Sarmatianul inferior inclusiv.
Km 0+000 ÷ 76+180
Studiu geotehnic
Structura cutata a Depresiunii Getice, nu poate fi observata la zi decat intre Valea Oltului si
Oltet. Un alt aspect important este cel al influentei tectonicii de sub pietrisuri asupra unor forme
de suprafata. Astfel, anticlinalele ascunse impun cote topografice mai mari, vai mai adanci si mai
rectilinii, sporesc numarul de terase (anticlinalele Leordeni-Suta Seaca, Ludesti-Dragomiresti etc.);
sinclinalele au repercursiuni inverse: cote mai coborate, meandrari accentuate, vai mai largi si
colmatate, scaderea numarului de terase, convergente de vai.
În aranjamentul tectonic actual al Carpaţilor Orientali, molasa carpatică inferioară
constituie pânza subcarpatică. Deformările şi reaşezările pe care le-a suferit această zonă s-au
produs în trei faze tectogenetice.
Primele deformări ale zonei de molasă au avut loc în Burdigalian (faza eostirică), fiind
determinate de încălecarea flişului extern peste molasa carpatică, înainte ca aceasta din urmă să
fie individualizată ca unitate tectonică.
Al doilea moment tectogenetic definitoriu în evoluţia zonei de molasă îl constituie
paroxismul moldavic din Sarmaţianul timpuriu. Acesta a condus la încălecarea formaţiunilor
molasei carpatice inferioare peste unităţile de vorland.
Ultimele deformări care au afectat pânza subcarpatică sunt rezultatul mişcărilor valahice
din Pliocenul terminal. Acestea au dus la stabilirea raporturilor tectonice între molasa inferioară şi
molasa superioară şi au influenţat cutarea în stil diapir a ansamblului molasic (inferioară şi
superioară) din sectorul valah al pânzei subcarpatice.
III.3. Geomorfologia
Din punct de vedere geomorfologic, perimetrul studiat apartine atât piemontului Getic cât
şi Câmpiei Române.
Câmpia Română a fost împărţită, după tipul de relief major, în 12 subtipuri de cîmpii, care
sub aspect practic ar mai putea fi diversificate, în plus, după morfometrie şi chiar după structură.
Zona studiată aparţine subtipului câmpiei piemontane subcarpatice, de tip conuri-terase. Acestea
este tipică în golful Târgovişte-Ploieşti (Cîmpia Târgoviştei, Câmpia Cricovului şi Câmpia
Ploieştiului). S-au format pe fundament subcarpatic, peste care s-au depus aluviuni a două
niveluri de conuri piemontane.
Km 0+000 ÷ 76+180
Studiu geotehnic
Piemontul Getic reprezintă zona de contact dintre Câmpia Română şi Munţii Carpaţi.
Acesta are ca specific o pătură de formaţiuni piemontane, asa-zisele strate de Cândeşti, care
înclină în principal de la nord la sud, de la 200-300m deasupra Câmpiei Române.
III.4. Solurile
In zona studiata solurile intalnite pot fi de mai multe feluri, si anume:

- soluri brun roşcate şi soluri brun roşcate luvice
- soluri brune argiloiluviale, soluri brune luvice si luvisoluri albice
III.5. Roci ca materiale de constructii
1. Argile comune
- Zăcământul Crângurile: este situat la vest de comuna Crânguri, în imediata apropiere a fabricii
de cărămidă. Se exploatează argile cuaternare. Grosimea medie a oriziontului exploatat este
de 4 m, la partea superioară având o copertă de 0,3 m, constituită din sol de culoare cafenie.
- Zăcământul Doiceşti-Valea Bradului: este situat la 1 km nord de drumul comunal Doiceşti-
Glodeni, la circa 5 km de fabrica de cărămidă. Este constituit din argilă galbenă pe alocuri
cenuşie, argilă nisipoasă şi argilă marnoasă cenuşie vânătă, dispusă în strate cu grosimi ce
variază între 1,5 – 9,1 m la argila galbenă şi 3,25 – 33,60 m la argila marnoasă cenuşie
vânătă.
2. Nisipuri si pietrisuri
Pe râurile Argeş şi Dâmboviţa, se află importante acumulări de nisipuri şi pietrişuri de
foarte bună calitate, localizate în albia majoră şi minoră. Dintre cele mai importante zăcăminte
menţionăm:
- Zăcământul Găeşti-Ioneşti: in albia majoră a râului Argeş, în amonte şi în aval de podul de
peste râu, grosimea depozitelor aluvionare variază între 6 -10 m, iar coperta formată din nisip
argilos este de 0.5 - 1 m.
- Zăcământul Fusea-Mătăsaru: în dreptul satului Puţul cu Salcie – comuna Mătăsaru, în albia
râului Argeş, grosimea balastului variază între 6 – 24 m, cu unele intercalaţii de argilă de 0,1 –
2,4 m grosime. Coperta este de 0,2 – 0,4 m.
Km 0+000 ÷ 76+180
Studiu geotehnic
- Zăcământul Nisipurile – Ulmi: pe teritoriul comunei Ulmi, la aproximativ 7 km de Târgovişte,

grosimea utilului variază între 1,5 – 3,8 m. Coperta, constituită din argilă nisipoasă, are
grosimea de 0,4 – 1 m.
- Zăcământul Viişoara: în albia minoră şi majoră a râului Ialomiţa, la aproximativ 7 km sud de
Târgovişte în dreptul localităţii Viişoara, grosimea medie a depozitelor aluvionare este de 5,7
m, iar coperta variază între 0,9 – 1,9 m.
- Zăcământul Valea Voievozilor: se află în partea de nord a oraşului Târgovişte, la 3 km de
DN72 Ploieşti-Târgovişte, în malul drept al văii Ialomiţa.
Din punct de vedere granulometric zăcămintele sunt constituite din nisipuri, pietrişuri şi
uneori bolovănişuri, în proporţii variabile. Din punct de vedere petrografic elementele constituente
sunt reprezentate prin 40 – 60 % cuarţ, 30 – 35 % roci metamorfice, 5 – 7 % eruptiv, 5 – 10 %
roci sedimentare. Parametrii calitativi ai agregatelor sensibili îmbunătăţiţi după spălare şi sortare
se recomandă a fi utilizate la betoane de mărci superioare, precum şi la balastarea drumurilor.
Condiţiile de trasnport şi exploatare sunt favorabile şi permit organizarea unor exploatări
intensive.
Capitolul IV: HIDROLOGIA si HIDROGRAFIA
Principalele cursuri de apa care traverseaza zona studiată sunt: râul Dâmboviţa şi râul
Ialomiţa.
Râul Dâmboviţa este cel mai important afluent al Argeşului. Râul intră în judeţul cu acelaşi
nume la Malul cu Flori (unde are un debit multianual de 9,55 m3/s), pentru ca la ieşirea din judeţ
debitul să fie de 11,2 m3/s.
Râul Ialomiţa îşi culege izvoarele din circurile glaciare de sub Piatra Obârşiei, la 2450m.
Debitul în cursul superior este de 2,8 m3/s, având un poteţial hidroenergetic apreciabil.
Interfluviul Dâmboviţa - Ialomiţa este drenat de cei doi afluenţi: Colentina şi Ilfov, care
confluează cu Dâmboviţa în afara judeţului cu acelaşi nume.
Apele subterane depind atât de gradul de permeabilitate, cât şi de grosimea şi extinderea
rocilor care le inmagazinează.
În zona subcarpatică, datorită gradului diferit de permeabilitate, se remarcă prezenţa
straturilor acvifere în depozitele de pietrişuri, nisipuri şi argile.
Km 0+000 ÷ 76+180
Studiu geotehnic
Capitolul V: CONDITII CLIMATOLOGICE
V.1. Climat
Din punct de vedere al sectoarelor de clima zonala, zona traseului DN 72 apartine

climatului continental, cu etaj topoclimatic montan si de campie.
V.2. Precipitatii
Din punct de vedere al precipitatiilor atmosferice, zona prin care trece drumul judeteal 72
se caracterizează prin valori medii multianuale intre 600-700 mm, cu valori minime de circa 400
mm si maxime de peste 900 mm. Numarul mediu al zilelor cu cerul acoperit dimineata
(nebulozitatea medie anuala) este intre 5-6/10 (5-6 zile din 10), durata medie de stralucire a
soarelui fiind de la 2000 pana la 2250 de ore intr-un an.
V.3. Temperaturi
Temperatura medie a lunii ianuarie este intre -3oC si 0oC. Temperatura medie a lunii iulie
este intre 20o si 23oC. Temperatura aerului (valori medii multianuale) este intre 6oC si 8oC. Din
punct de vedere al frecventei medie a zilelor tropicale, zona DN 72 se situeaza in aria regiunilor
cele mai calde (peste 30 zile). Frecventa medie a zilelor de iarna, in care temperatura maxima de
sub 0oC este de 20-30 zile.
V.4. Vanturi
Zona studiată se afla intr-o zona in care exista vanturi dominante din sectorul vestic (V,
NV, SV).
Km 0+000 ÷ 76+180
Studiu geotehnic
V.5. Adancime de inghet
In conformitate cu STAS 6054-77: „Teren de fundare. Adancimi maxime de inghet.

Zonarea teritoriului Romaniei”, zona studiată are adancimea de inghet de 80-90 cm cu exceptia
zonei localităţii Târgovişte unde adancimea de inghet este de 90-100 cm.
In conformitate cu STAS 1709/1-90: „Adancimea de inghet in complexul rutier”, zona
cuprinsă între localităţile Găeşti şi Târgovişte are un tip climatic II, cu indicele de umiditate
Thornthwaite Im= 0...20oCxzile. Zona cuprinsă între localităţile Târgovişte şi Ploieşti are un tip
climatic I, cu indicele de umiditate Thornthwaite Im=-20...0oCxzile.
Prima zi de inghet apare după 21 Octombrie, iar ultima zi de inghet se inregistreaza intre
11 Aprilie si 1 Mai cu exceptia zonei localităţii Ploieşti ultima zi de inghet se inregistreaza înainte
de 11 Aprilie. Numarul zilelor cu solul acoperit de zapada este de peste 50 de zile cu excepţia
zonei localităţii Ploieşti unde avem peste 30 de zile. Grosimea medie anuala a stratului de zapada
pe sol este de peste 60 cm.
Capitolul VI: CONDITII SEISMICE
Conform reglementării tehnice “Cod de proiectare seismică – Partea 1 – Prevederi de

proiectare pentru clădiri” indicativ P 100-1/2006, zonarea valorii de varf a acceleraţiei terenului
pentru proiectare, in zona studiata, pentru evenimente seismice având intervalul mediu de
recurenţă IMR = 100 ani, are o valoare ag = 0,24-0,28g.
Valoarea de vârf a acceleraţiei pentru componenta verticală a miscării terenului avg se
calculează ca fiind:
avg = 0,7 ag
unde:
avg = acceleraţia terenului pentru proiectare (pentru componenta orizontală a mişcării terenului)
ag = acceleraţia terenului pentru proiectare (pentru componenta verticală a mişcării terenului)
Perioada de control (colţ) Tc a spectrului de răspuns reprezinta graniţa dintre zona de
valori maxime în spectrul de acceleraţii absolute şi zona de valori maxime în spectrul de viteze
relative. Pentru zona studiata perioada de colţ are valoarea Tc= 1.0 sec.
Km 0+000 ÷ 76+180
Studiu geotehnic
Capitolul VII: INCADRAREA IN ZONE DE RISC NATURAL
Incadrarea in zonele de risc natural, la nivel de macrozonare, a ariei pe care se gaseste

DN72 se va face in conformitate cu Monitorul Oficial al Romaniei: Legea nr. 575/noiembrie 2001:
Lege privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national – Sectiunea a V-a: zone de
risc natural. Riscul este o estimare matematica a probabilitatii producerii de pierderi umane si
materiale pe o perioada de referinta viitoare si intr-o zona data pentru un anumit tip de dezastru.
Factorii de risc avuti in vedere sunt: cutremurele de pamant, inundatiile si alunecarile de teren.
1. cutremurele de pamant: zona de intensitate seismica pe scara MSK este 81, cu o perioada
de revenire de cca. 50 ani;
2. inundatii: aria studiata se incadreaza in zone cu cantitati de precipitatii cuprinse intre 100 -
150 mm in 24 de ore, cu arii afectate de inundatii datorate revarsarii unui curs de apa si
scurgerilor pe torenti;
3. alunecari de teren: aria studiata se incadreaza in zone cu potential de producere a
alunecarilor scazut, cu probabilitate de alunecare “foarte redusă”.
Capitolul VIII: DESCRIEREA OBIECTIVULUI
VIII.1. Descriere traseu
Sectorul km 3 + 000 – km 6 + 000 reprezintă un traseu omogen din punct de vedere al

alcătuirii sistemului rutier (beton de ciment acoperit cu un strat de material bituminous cu grosimi
cuprinse între 1 – 3 cm). Pe această porţiune există exfolieri locale, destul de rare, ale materialului
bituminous. Nu s-au remarcat cedări ale sistemului rutier.
Sectorul km 7 + 000 – km 14 + 000 reprezintă un sector în care degradările prin exfoliere
ale stratului bituminous apar frecvent, lucru care împiedică deplasarea vehiculelor.
Sectorul km 14 + 000 – km 20 + 000 prezintă degradări sub aspectul exfolierilor, dar şi
sub forma unor cedări locale a imbrăcămintii în zona km 20 unde exista un pavaj degradat. De
menţonat faptul că, în zona km 16 – 17, în porţiunea care traversează pădurea, nu există
Km 0+000 ÷ 76+180
Studiu geotehnic
dispozitive de colectare şi evacuare a apelor de suprafaţă, lucru care face ca în zona drumului să
se acumuleze umiditate care poate periclita funcţionarea sistemul rutier.
Sectorul km 20 + 000 – km 38 + 000 reprezintă un tronson alcătuit din sistem rutier rigid
(dale din beton de ciment) pe care a fost aplicat un strat de slurry. Exfolierile existente sunt
mobilizate, în principal, la rosturi. Acest tip de degardare este predominant în această zonă.
Referitor la dalele din beton de ciment trebuie menţionate o serie de deficienţe care pot fi
enumerate astfel:
• degradări sub forma de fisuri;
• desprinderi la rosturi a betonului de ciment;
• rosturi transversale cu deschideri foarte mari 3 – 4 cm;
• rosturi transversale blocate cu material pietros care împiedică dilatarea dalelor;
• rosturi longitudinale cu deschideri mari de 3 – 4 cm.
Considerăm că rosturile cu deschideri mari, indică faptul că nu există gujoane sau ancore.
Dacă acestea au existat, nu mai lucrează eficient în structură.
Considerăm, de asemenea, că degradările rosturilor sunt grave pentru exploatarea viitoare a
sistemului rutier şi de aceea sunt necesare lucrări de reparaţii.
Sectorul km 38 + 000 – km 50 + 000 este caracterizat prin tronsoane în care există pavaj
cu dale din beton (alternativ). Nu s-a putut realiza o sectorizare exactă a acestora prin poziţii
kilometrice. Degradările înregistrate pe acest sector au o severitate mai ridicată sub aspectul
exfolierilor materialului bituminous precum şi a unei zone cu cedari ale pavajelor. Remarcăm de
asemenea faptul că dalele din beton de ciment prezintă unele fisuri grave (10 – 15 %), iar
rosturile transversale şi longitudinale au deschideri exagerate. Rosturile transversale sunt
colmatate cu material pietros care blochează dilatarea. Exista posibilitatea ca dalele blocate să se
spargă la capete, în sezonul cald.
Sectorul km 50 + 000 – km 51 + 000 se caracterizează cu o situatie dificilă sub aspectul
apariţiei unei cedări a terasamentelor în zona din vecinatatea pasajului peste calea ferata. Din
analiza preliminară a situatiei constatăm o alunecare a terenului. Zona de alunecare mobilizată se
estimează pe o lungime de circa 200 – 300 m în curba.
Se pare că alunecarea există de mai mult timp, ea fiind stabilizată parţial prin lucrari de
consolidare realizate în etape anterioare:
• Zid de sprijin din beton cu ramforţi la baza taluzului de rambleu care se comportă bine
Km 0+000 ÷ 76+180
Studiu geotehnic
• Sprijinire cu gabioane la nivelul platformei drumului degradată în proportie de 50–60 %
Din observaţiile de pe teren s-au constatat următoarele deficienţe:

• Există umiditate ridicată la piciorul terasamentului; apa acumultată nu are posibilităţi de
scurgere.
• Nu există vegetaţie, plantaţii, pe versantul care alunecă.
• Sprijinirea cu gabioane are tasări şi parţial înclinări ale casetelor.
• Fundaţia gabioanelor este în mare parte spălată sau prezintă caverne grave.
• La nivelul platformei căii există un parapet greu din elemente din beton armat prefabricat,
care încarcă nejustificat zona cu alunecare.
• Nu există un sistem pentru colectarea şi evacuarea apelor de suprafată.
• Nu este clar dacă masivul care alunecă are prevăzut un sistem de drenare a apelor în
exces din corpul terasamentului.
VIII.2. Traseul în plan
Traseul drumului national DN72 se înscrie în formele de relief ale zonei, şes–deal, fără
probleme deosebite pentru elementele geometrice în plan. Curbele traseului în plan sunt
amenajate cu raze de cuprinse între 90 si 2000 m. Aceste valori permit o viteză posibilă de
circulaţie pentru vehicule, de cel puţin 40 km/h. Se remarcă că drumul existent urmeză vechiul
traseu al drumurilor subcarpatice din Muntenia.
Intersecţiile traseului cu reţeaua de drumuri din zonă se realizează la nivel. Se remarcă
faptul că există intersecţii cu 3 si 4 accese. Majoritatea intersecţiilor sunt semnalizate şi asigură
accesul pe drumul principal (DN72), cu semne de circulaţie şi indicatoare rutiere.
VIII.3. Traseul în profil longitudinal
In profil longitudinal drumul este realizat apropiat de nivelul terenului natural, cu declivităti
reduse. Există porţiuni de traseu aproximativ în palier, mai ales în localităţi. Aceste sectoare pun
probleme legate de scurgerea apelor de suprafaţă. In general, asigurarea colectării şi evacuării
apelor pluviale din zona drumului se realizează cu ajutorul dispozitivelor de colectere şi evacuare a
apelor de suprafaţă, care în cea mai mare parte asigură scurgerea apelor în lungul traseului.
Km 0+000 ÷ 76+180
Studiu geotehnic
Sub aspectul declivităţilor se remarcă valori cuprinse între 0,06% şi 6%. Există un sector
cu declivitate mare: 10.95%, pe o lungime redusă (33.00 m) care se poate corecta cu ocazia unor
lucrărilor de modificare a traseului.
Racordările verticale se realizează cu raze cuprinse între 1600 şi 3000 m. Din acest punct
de vedere traseul nu ridică probleme pentru proiectul de reabilitare.
VIII.4. Acostamente
In legatură cu starea acostamentelor se constată că există sectoare în care acostamentele

prezintă degradări majore. Aceste degradări pun în pericol în termen scurt starea de funcţionare a
sistemului rutier. Degradările constau în: cedări ale acostamentelor, decalaje în raport cu
suprafaţa sistemului rutier ca urmare a lipsei de material în corpul acostementului.
VIII.5. Lucrări de artă (poduri, pasaje şi podeţe)
Podetele intalnite în lungul traseului se materializează prin podeţe boltite cu deschideri de

1.00 m şi podeţe dalate cu deschideri cuprinse între 4.00 şi 6.00 m. DN72 se intersectează cu
patru treceri la nivel peste CF la Km : 33+900; 40+830; 51+227; 57+830 si la Km. 50+400 pasaj
superior peste C.F. Pe traseu exista 21 de poduri.
Lucrarile de artă sunt de amploare medie – mică, fiind reprezentate prin poduri si pasaje din
beton armat cu deschideri de pana la 30 m.
VIII.6. Santuri sau rigole
Colectarea si evacuarea apelor de suprafaţă se realizează cu ajutorul rigolelor triunghiulare

şi a şanţurilor trapezoidale. În lungul traseului există degradari ale acestor dispozitive.
Deasemenea există porţiuni de traseu în care sanţurile sunt neprotejate, colmatate sau înierbate.
Rigolele triunghiulare şi şanturile trapezoidale nu au întotdeuna asigurată panta necesară
scurgerii apelor.
Km 0+000 ÷ 76+180
Studiu geotehnic
VIII.7. Parapeţii
Parapeţii pentru protejarea traficului de vehicule sunt de tip greu, semigreu sau uşor.
Aceşti parapeţi sunt alcătuiţi din: glisiere metalice sau din beton de ciment. In cea mai mare
parte, aceştia corespund condiţiilor de exploatare.
VIII.8. Drenuri
Lucrările subterane pentru colectarea si evacuarea apelor sunt reprezentate printr-un dren
normal executat pe partea dreaptă, între km 47+ 445 şi km 47+ 770.
VIII.9. Lucrări de sprijinire
Stabilitatea versantilor in cea mai mare parte a traseului nu pune probleme deosebite, cu
exceptia sectorului de la km 50 unde există o alunecare de teren apreciabilă destul de
periculoasă.
Lucrarile de sprijinire executate pe traseu sunt:
• ziduri de sprijin de debleu din beton de ciment, cu fundatii continue: km 24+ 006;
km 46+ 909; km 47+ 120; km 52+ 422; km 53+ 316.
• ziduri de sprijin de rambleu (de platformă) din beton de ciment, şi de gabioane cu
fundatii continue: km 46+ 830; km 50+000.
VIII.10. Sistemul rutier
Sistemul rutier este alcătuit, pe sectoare, din:

• straturi din materiale bituminoase aşternute peste dale de beton de ciment.
• dale din beton de ciment pe fundaţie din materiale granulare;
• straturi din materiale bituminoase aşternute peste pavaj din pavele normale;
• pavaj din pavele normale pe fundatie din materiale granulare.
In tabelul urmator sunt analizate lungimile sectoarelor cu diferitele sisteme rutiere
mentionate mai sus.
Km 0+000 ÷ 76+180
Studiu geotehnic
Sectoare cu Sectoare cu Sectoare cu

Sectoare cu
îmbrăcăminte îmbrăcăminte imbracaminte
pavaj din
din beton de asfaltică pe dale asfaltică pe
pavele
ciment din beton pavele
2230 2270 2200 103

400 4100 359
11850 3650 60
Lungimi
1400 114 20
sectoare
1993 516
(m)
815 1000
1940
33580
54 208 11 650 2200 542
Total
79.02% 16.98% 3.2% 0.79%
După cum se remarcă, ponderea sistemului rutier rigid este majoră. Acest lucru sugerează
faptul că soluţia de consolidare trebuie să fie unitară şi omogenă pe tot traseul.
Capitolul IX: INVESTIGAŢII GEOTEHNICE
Investigatiile geotehnice au constat din investigatii de teren si investigatii de laborator.
IX.1. Investigatii de teren
Investigatiile de teren au avut drept scop recunoasterea terenului, cunoasterea

stratificatiei terenului, a continuitatii stratelor. Investigatiile de teren s-au facut prin observatii
directe, foraje geotehnice cu diametrul de 8” cu adâncimi cuprinse între 6.00 şi 20.0 m si
penetrari dinamice in foraje (SPT). S-au realizat si investigatii de laborator, in conformitate cu
standardele in vigoare.
IX.1.1. Observatii directe
S-a efectuat o cartare pe intreg traseul viitoarei autostrazi.

Descrierile realizate in urma studierii terenului au stat la baza intocmirii prezentului studiu
geotehnic.
Km 0+000 ÷ 76+180
Studiu geotehnic
IX.1.2. Foraje geotehnice
Pentru studierea conditiilor geotehnice au fost executate 17 de foraje geotehnice, conform

STAS 1242/4-85: „Teren de fundare. Cercetari geotehnice prin foraje executate in pamanturi”.
Forajele au fost executate pentru identificarea si descrierea litologiei. Adancimea de investigare a
forajelor este de 6.00-20.00 m.
Forajele au fost amplasate la urmatoarele pozitii kilometrice:
INDICATIV OBIECTIV POZIŢIE Adancime Adancime

FORAJ sub talpa de
Km fundare
FG1 Parau Potop la Găeşti 2+301 15.3 6.7
FG2 Scurgere la Dragodana 3+273 15.3 1.3
Scurgere la Picior de
7+738 7.8 2.9
FG6 Munte
Scurgere la Picior de
9+769 15.0 5.6
FG7 Munte
FG8 Scurgere la Olteni 16+970 7.0 2.1
FG9 Scurgere la Viişoara 20+277 6.0 2.0
FG10a Scurgere la Târgovişte 24+095 8.5 6.2
FG10b Scurgere la Târgovişte 24+095 8.0 5.2
FG11 Pârâu Slănic la Razvad 39+152 15.3 -
FG12 Pârâu Slănic la Săcuieni 45+727 9.0 6.2
FG13 Pârâu Pascov la Adânca 48+091 7.0 3.8
Pasaj peste CF302
50+017 20.0 -
FG14 Săcuieni
Canal de irigatii la
65+226 7.0 4.2
FG15 Brătăşeanca
FG16 Şanţ la Brătăşeanca 67+942 6.0 2.6
Din foraje au fost recoltate probe tulburate si netulburate care au fost analizate in
laborator, in conformitate cu standardele in vigoare si respectand cerintele normelor de
proiectare. Pozitionarea forajelor se regaseste si pe planul de situatie anexat prezentului studiu
geotehnic.
IX.1.5. Penetrari standard in foraj (SPT)
Acesta metoda de testare in – situ se executa in conformitate cu STAS 1242/5-88: “Teren

de fundare. Cercetarea terenului de fundare prin penetrare dinamica standard in foraj.” In general
metoda de cercetare prin penetrare dinamica standard in foraj se executa in pamanturi coezive si
nisipoase. Aceasta metoda poate fi aplicata si in cazul nisipurilor cu pietris, pietrisurilor si
pamanturilor cu concretiuni, cu conditia inlocuirii cutitului circular deschis de la partea superioara
a tubului carotier cu un con din otel avand la varf unghiul de 60o. Incercarea de penetrare
Km 0+000 ÷ 76+180
Studiu geotehnic
dinamica standard in foraj consta in determinarea numarului necesar de lovituri N, aplicate de la

760 mm inaltime cu un berbec metalic avand masa de 63.5 kg, pentru ca tubul carotier sa
patrunda in teren pe 300 mm adancime. Incercarile de penetrare dinamica standard in foraj se
vor face la intervale de 2 m adancime si dupa fiecare schimbare a naturii si starii fizice a
pamantului. In situatia atingerii unui numar de 50 lovituri la o incercare, determinarea la nivelul
respective se va considera incheiata. Masurarea numarului de lovituri a fost facuta pentru fiecare
10 cm de patrundere in teren. Rezultatele se vor prezenta astfel:
n1/n2/n3, unde:
n1 = nr. de lovituri necesare patrunderii tubului carotier pe primii 10 cm
n2 = nr. de lovituri necesare patrunderii tubului carotier pe urmatorii 10 cm
n3 = nr. de lovituri necesare patrunderii tubului carotier pe ultimii 10 cm
a. interpretare rezultate; materiale necoezive
In functie de numarul total de lovituri inregistrate, gradul de indesare al materialelor

testate este urmatorul:
Indesare Nr. Lovituri/

300 mm penetratie
Foarte afanat 0–4
Afanat 4 – 10
Indesare medie 10 – 30
Indesat 30 - 50
Foarte indesat > 50
b. interpretare rezultate; materiale coezive
Starea de consistenta a pamanturilor coezive, in functie de rezultatele penetrarilor

dinamice in foraj, conform STAS 1243-88 este urmatoarea:
Starea de
Nr. de lovituri Indice de
consistenta a
N consistenta Ic
pamanturilor
Curgatoare Pana la 2 0
Plastic curgatoare 1-4 0.01-0.25
Plastic moale 5-8 0.25-0.50
Plastic consistenta 9-15 0.51-0.75
Plastic vartoasa 16-30 0.76-0.99
Tare Peste 30 1
Km 0+000 ÷ 76+180
Studiu geotehnic
IX.2. Investigatii de laborator
Au fost efectuate analize de laborator in conformitate cu standardele in vigoare. Analizele

de laborator efectuate au fost urmatoarele:
umiditatea naturala, conform STAS 1913/1-82
plasticitate si consistenta, conform STAS 1913/4-86
distributie granulometrica, conform STAS 1913/5-85
determinarea densitatii, conform STAS 1913/3--76
determinarea compresibilitatii, conform STAS 8942/1-89
determinarea rezistentei pamanturilor la forfecare, conform STAS 8942/2-82
Rezultatele analizelor de laborator sunt prezentate in fisele de foraj anexate prezentului
studiu geotehnic.
Capitolul X: PARAMETRI GEOTEHNICI
In urma realizarii forajelor geotehnice s-a urmarit evidentierea parametrilor geotehnici ai

stratelor din fundatia podurilor.
X.1. Pod peste paraul Potop, la Gaiesti, km 2+301
Pentru determinarea condiţiilor geotehnice ale terenului de fundare au fost executate:

- 1 foraj geotehnic FG1, cu adancimea de 15.3 m
- 1 perforare in culee
- 7 operatiuni de penetrare dinamica cu SPT
a. perforare in culee
In urma perforarii in culee s-au determinat urmatoarele:

- adancime bloc fundare = 5.6 m fata de nivelul caii de rulare
- adancime talpa de fundare = 6.8 m fata de nivelul caii de rulare
- grosime fundatie = 1.2 m
- calitate beton fundatie: poros, semialterat
b. foraje geotehnice
Stratificatia identificata in foraj, este urmatoarea:
0.00-0.30: sol vegetal

0.30-2.10: nisip fin, prafos, cafeniu, mediu indesar
2.10-3.50: nisip prafos argilos cafeniu, mediu indesat
3.50-4.10: argila prafoasa, cafeniu inchisa, plastic consistenta spre vartoasa
4.10-5.30: argila nisipoasa, plastic consistenta
5.30-11.20: nisip cu pietris mic, mediu indesat, umed saturat
11.20-15.30: nisip cu pietris cu interspatii argiloase, plastic vartoase
Incepanad cu adancimea de -6.7 m, se poate considera ca stratificatia specificata poate fi

intalnita sub talpa fundatiei.
Km 0+000 ÷ 76+180
Studiu geotehnic
c. penetrare dinamica in foraj, SPT
Nivelul la care s-a Nr. lovituri Ic (pentru roci coezive) ID (pentru roci
efectuat incercarea /30 cm necoezive)
1.50 19 Indesare medie
4.80 15 0.51-0.75 Plastic consistenta
10.50 30 Indesat
12.00 43 Indesat
14.00 37 Indesat
d. apa subterana
Apa subterana a fost intalnita la adancimea de -4.20 m
e. recomandari
Se recomanda fundarea indirecta, pe piloti forati de diametru mare, executati cu tubaj

recuperabil, cu injectie la baza. Pentru o fisa activa de 10.0 m si luand in considerare o grosime a
radierului de 2.0 m, capacitatea portanta la compresiune a unui pilot izolat executat pe loc este R =
182.96 tf, fundat in roci necoezive.
X.2. Scurgere la Dragodana, km 3+273



0.30-3.20: argila prafoasa slab nisipoasa, cu rar pietris, plastic consistenta
3.20-4.10: praf argilos slab nisipos cu rar pietris cenusiu, plastic consistent
4.10-6.40: nisip prafos cenusiu, mediu indesat
Km 0+000 ÷ 76+180
Studiu geotehnic
6.40-14.10: nisip amestecat cenusiu galbui, cu rar pietris, indesat, saturat

14.10-15.30: nisip cu pietris, cu interspatii argiloase, indesat

6.00 28 Indesat
8.00 37 Indesat
10.00 41 Indesat
14.50 41 Indesat
d. apa subterana
e. recomandari



- calitate beton fundatie: alterat
Km 0+000 ÷ 76+180
Studiu geotehnic
0.00-1.60: nisip prafos argilos, afanat

1.60-6.30: nisip cu pietris mediu indesat (saturat de la 2.0 m)
6.30-10.00: nisip prafos slab argilos galbui, cafeniu, indesat
10.00-15.00: nisip prafos slab argilos cu pietris galbui cafeniu, indesat

1.20 9 Afânat
8.00 36 Indesat
11.00 35 Indesat
14.00 41 Indesat
d. apa subterana
e. recomandari



Km 0+000 ÷ 76+180
Studiu geotehnic
- calitate beton fundatie: poros semialterat

0.30-2.80: nisip prafos slab argilos cu rar pietris mic, mediu indesat
2.80-5.30: nisip galbui cafeniu cu rar pietris mic, indesat
5.30-6.30: nisip fin prafos galbui cafeniu indesat
6.30-7.50: nisip cu pietris indesat

intalnita sub ralpa fundatiei.
Nivelul la care s-a Nr. lovituri Ic (pentru roci ID (pentru roci

efectuat incercarea /30 cm coezive) necoezive)
4.00 32 Indesat
5.50 39 Indesat
7.20 41 Indesat
d. apa subterana
e. recomandari
Se recomanda reabilitarea podului.


- calitate beton fundatie: alterat, segregat
Km 0+000 ÷ 76+180
Studiu geotehnic
0.00-2.00: nisip prafos slab argilos mediu indesat

2.00-6.00: nisip prafos slab argilos mediu indesat spre indesat

d. apa subterana
e. recomandari
X.6. Scurgere la Picior de Munte, km 7+738


- calitate beton fundatie: poros semialterat

0.40-7.80: argila nisipoasa prafoasa, cafeniecu rar pietris maruint, plastic consistenta spre vartos
Km 0+000 ÷ 76+180
Studiu geotehnic

5.00 20 0.76-0.99 Plastic vartoasa
d. apa subterana
Apa subterana nu a fost intalnita in foraj.
e. recomandari

recuperabil, cu injectie la baza. Pentru o fisa activa de 10.0 m si luand in considerare o
grosime a radierului de 2.0 m, capacitatea portanta la compresiune a unui pilot izolat executat pe
loc este R = 77.84 tf, fundat in roci coezive.
X.7. Scurgere la Picior de Munte, km 9+769


- calitate beton fundatie: foarte alterat, segregat
0.00-0.60: umplutura drumului

0.60-1.10: nisip cu pietris mediu, indesat
1.10-2.60: argila prafoasa, cenusie, albastrie, cu rar pietris, plastic moale la consistenta
2.60-4.30: nisip prafos slab argilos glabui, cafeniu cu rar pietris, mediu indesat
4.30-6.80: nisip cu pietris indesat, saturat
Km 0+000 ÷ 76+180
Studiu geotehnic
6.80-9.20: argila prafoasa maronie, galbuie, plastic consistenta spre vartoasa

9.20-12.90: argila slab nisipoasa prafoasa, galbui cafenie
12.90-15.00: argila nisipoasa galbui cafeniecu concretiuni calcaroase si pietris, plastioc consistenta
spre vartoasa

2.00 7 0.51-0.75 Plastic moale
6.00 32 Indesat
d. apa subterana
Apa subterana a fost intalnita in foraj, la adancimea de -5.20 m.
e. recomandari

recuperabil, cu injectie la baza. Pentru o fisa activa de 10.0 m si luand in considerare o
grosime a radierului de 2.0 m, capacitatea portanta la compresiune a unui pilot izolat executat pe
loc este R = 83.52 tf, fundat in roci coezive.
X.8. Scurgere la Olteni, km 16+970


Km 0+000 ÷ 76+180
Studiu geotehnic

0.40-1.00: argila prafoasa slab nisipoasa cu rar pietris plastic consistent spre vartos
1.00-7.00: argila cenusie galbuie, cu rar pietris, plastic vartoasa spre tare

d. apa subterana
e. recomandari
X.9. Scurgere la Viisoara, km 20+277


Km 0+000 ÷ 76+180
Studiu geotehnic

0.30-1.80: nisip argilos cu pietris, mediu indesat
1.80-6.00: pietris cu nisip cu intercalatii prafos - argiloase


d. apa subterana
e. recomandari
X.10. Scurgere la Targoviste, km 24+095

- 2 foraj geotehnic FG10a, cu adancimea de 8.50 m mal stang
FG 10b, cu adancimea de 8.00 m mal drept
- 2 perforari in culee

- calitate beton fundatie: semialterat
Km 0+000 ÷ 76+180
Studiu geotehnic

0.20-3.10: nisip cu pietris, cu intercalatii prafoase, mediu indesat
3.10-5.90: nisip argilos prafos, mediu indesat
5.90-8.50: pietris cu nisip cu rar bolovanis, indesat, saturat
Incepanad cu adancimea de – 6.20 m, se poate considera ca stratificatia specificata poate

fi intalnita sub talpa fundatiei.
2.50 31 Indesat
7.50 38 Indesare
d. apa subterana
Apa subterana a fost intalnita in foraj la adancimea de -2.80 m.
e. recomandari

recuperabil, cu injectie la baza. Pentru o fisa activa de 7.0 m si luand in considerare o grosime
a radierului de 2.0 m, capacitatea portanta la compresiune a unui pilot izolat executat pe loc este R
= 255.55 tf, fundat in roci necoezive.
X.11. Parau Slanic la Razvad, km 39+152

a. foraje geotehnice
0.00-0.50: umplutura
0.50-2.30: argila prafoasa cafenie
2.30-4.70: nisip prafos slab argilos cu rar pietris, afanat spre mediu indesat
4.70-5.60: argila nisipoasa cu rar pietris
5.60-7.80: nisip cu pietris in interspatii cu argila prafoasa, indesat
7.80-9.40: argila nisipoasa cafenie cu pietris
Km 0+000 ÷ 76+180
Studiu geotehnic
9.40-15.30: argila prafoasa nisipoasa cenusie cu rar pietris
b. penetrare dinamica in foraj, SPT
c. apa subterana
Apa subterana a fost intalnita in foraj la adancimea de -7,60 m.
d. recomandari
X.12. Parau Slanic la Sacuieni, km 45+727



0.40-1.50: praf nisipos slab argilos cafeniu galbui
1.50-2.30: nisip fin prafos, mediu indesat spre indesat
2.30-3.50: argila fin nisipoasa,
3.50-9.00: nisip cu pietris in interspatii cu argila, indesat
Km 0+000 ÷ 76+180
Studiu geotehnic
Incepanad cu adancimea de -6.20m, se poate considera ca stratificatia specificata poate fi

3.00 16 0.51-0.75/ Plastic consistenta/
0.76-0.99 Plastic vartoasa
5.50 37 Indesat
8.00 38 Indesat
d. apa subterana
Apa subterana a fost intalnita in foraj la adancimea de 3.20 m.
e. recomandari

216.02 tf, fundat in roxi necoezive.
X.13. Parau Pascov la Adanca, km 48+091



0.40-2.70: praf argilos slab nisipos galbui, plastic consistent
2.70-4.00: nisip fin prafos cu rar pietris mic, mediu indesat saturat
Km 0+000 ÷ 76+180
Studiu geotehnic
4.00-7.00: argila prafoasa slab nisipoasa cu rar pietris, galbui cafeniu

d. apa subterana
e. recomandari
X.14. Pasaj peste CF 302 Săcuieni + Răzvad la Adânca, km 45+727

a. foraje geotehnice

0.40-8.50: argila prafoasa marnoasa ruginie cu benzi ruginii
8.50-20.00: argila prafoasa cenusie cu benzi galbui, exudatii calcaroase
b. penetrare dinamica in foraj, SPT
Km 0+000 ÷ 76+180
Studiu geotehnic
c. apa subterana
d. recomandari
X.15. Canal de irigatii la Brătăşeanca, km 65+226



0.30-2.60: praf nisipos cu pietris bolovaniş, mediu indesat
2.60-7.00: nisip cu pietris rar bolovăniş cu interspatii argiloase, indesat,
Incepanad cu adancimea de -4.20m, se poate considera ca stratificatia specificata poate fi


4.00 31 Indesat
6.00 37 Indesat
d. apa subterana

Km 0+000 ÷ 76+180
Studiu geotehnic
e. recomandari

recuperabil, cu injectie la baza. Pentru o fisa activa de 7.0.0 m si luand in considerare o grosime a
X.16. Sanţ la Brătăşeanca, km 67+942


0.00-2.00: praf nisipos cu interspatii argiloase

2.00-6.00: pietris, bolovăniş cu nisip, indesat
Incepanad cu adancimea de -2.60, se poate considera ca stratificatia specificata poate fi

3.00 36 Indesat
5.00 42 Indesat
d. apa subterana

Km 0+000 ÷ 76+180
Studiu geotehnic
e. recomandari

recuperabil, cu injectie la baza. Pentru o fisa activa de 7.0.0 m si luand in considerare o grosime a
Capitolul IX: CATEGORIA GEOTEHNICA
Incadrarea in categoriile geotehnice se face in conformitate cu NP074/2002: “Normativ

privind principiile, exigentele si metodele cercetarii geotehnice a terenului de fundare”. Categoria
geotehnica indica riscul geotehnic la realizarea unei constructii. Incadrarea preliminara a unei
lucrari intr-una din categoriile geotehnice trebuie sa se faca in mod uzual inainte de cercetarea
terenului de fundare. Aceasta incadrare poate fi ulterior schimbata in fiecare faza a procesului de
proiectare si de executie. Riscul geotehnic depinde de doua grupe de factori: pe de o parte
factorii legati de teren, dintre care cei mai importanti sunt conditiile de teren si apa subterana, iar
pe de alta parte factorii legati de structura si de vecinatatile acestora. Punctajul acordat in aceasta
faza de proiectare este urmatorul:
Factori avuti in vedere Categorii Punctaj

Conditiile de teren Terenuri bune sau medii 2-3
Apa subterana Lucrari fara epuismente sau cu 1-2
epuismente locale
Clasificarea constructiei dupa Normala 3
categoria de importanta
Vecinatati Risc moderat 3
Zona seismica de calcul ag = 2.2g - 2.4g 1-2
TOTAL 10-13 puncte
Cu un punctaj total intre 10 si 13 puncte, considerăm ca ţinând cont de complexitatea şi

dimensiunea lucrărilor ce se vor executa, acestea se încadrează în categoria geotehnica 2, cu risc
geotehnic moderat. Categoria geotehnica 2, include tipuri uzuale de lucrari si fundatii, fara riscuri
anormale sau conditii de teren si de solicitare neobisnuite sau exceptionale de mare. Lucrarile
Km 0+000 ÷ 76+180
Studiu geotehnic
geotehnice din categoria geotehnica 2, impun obtinerea de date cantitative si efectuarea de

calcule geotehnice pentru a asigura satisfacerea cerintelor fundamentale; in schimb pot fi utilizate
metode de rutina pentru incercari de laborator si de teren si pentru proiectarea si executia
lucrarilor.
Avizul geotehnic preliminar stabileste categoria geotehnica preliminara. In urma stabilirii
acesteia se aleg cele mai bune variante de studiere a terenului prin investigatii geotehnice si
geofizice, in conformitate cu prevederile NP074-2002, ce se vor aplica in fazerle ulterioare ale
cunoasterii geotehnice a zonei studiate.
Capitolul X: CONCLUZII
1. Drumul naţional 72 reprezintă o legătură rutieră importantă în zona de sud a reţelei

naţionale, el face conexiunea rutieră între DN 7 şi nodul rutier al centurii ocolitoare a
Municipiului Ploiesti. Din punct de vedere administrativ DN 72 face legătura între judeţele
Damboviţa (oraşul Găesti) şi Prahova (Municipiul Ploiesti).
2. Principalele cursuri de apa care traverseaza zona studiată sunt: râul Dâmboviţa şi râul
Ialomiţa.
3. In conformitate cu STAS 6054-77: „Teren de fundare. Adancimi maxime de inghet.

Zonarea teritoriului Romaniei”, zona studiată are adancimea de inghet de 80-90 cm cu
exceptia zonei localităţii Târgovişte unde adancimea de inghet este de 90-100 cm.
4. In conformitate cu STAS 1709/1-90: „Adancimea de inghet in complexul rutier”, zona

cuprinsă între localităţile Găeşti şi Târgovişte are un tip climatic II, cu indicele de umiditate
Thornthwaite Im= 0...20oCxzile. Zona cuprinsă între localităţile Târgovişte şi Ploieşti are un
tip climatic I, cu indicele de umiditate Thornthwaite Im=-20...0oCxzile.
5. In profil longitudinal drumul este realizat apropiat de nivelul terenului natural, cu declivităti
reduse. Există porţiuni de traseu aproximativ în palier, mai ales în localităţi. Aceste
sectoare pun probleme legate de scurgerea apelor de suprafaţă. In general, asigurarea
Km 0+000 ÷ 76+180
Studiu geotehnic
colectării şi evacuării apelor pluviale din zona drumului se realizează cu ajutorul

dispozitivelor de colectere şi evacuare a apelor de suprafaţă, care în cea mai mare parte
asigură scurgerea apelor în lungul traseului.
6. In legatură cu starea acostamentelor se consatată că există sectoare în care

acostamentele prezintă degradări majore. Aceste degradări pun în pericol în termen scurt
starea de funcţionare a sistemului rutier.
7. Stabilitatea versantilor in cea mai mare parte a traseului nu pune probleme deosebite, cu
exceptia sectorului de la km 50 unde există o alunecare de teren apreciabilă destul de
periculoasă.
8. Au fost efectuate 16 foraje geotehnice cu adancimea cuprinsa intre 6.0 si 20.0 m. Scopul
executarii forajelor a fost identificarea adancimii fundatiei existente, starea betonului si
identificarea naturii terenului de fundare.
9. Din forajele geotehnice executate au fost prelevate probe tulburate si netulburate care au
fost analizate in laborator, in conformitate cu standardele in vigoare.
10. In conformitate cu NP074/2007: “Normativ privind principiile, exigenţele şi metodele

cercetării geotehnice a terenului de fundare”, lucrarile geotehnice ce urmeaza a se executa
se incadreaza in categora geotehnica 2, cu risc geotehnic moderat.
11. Investigaţiile geotehnice executate în această fază de proiectare, corespund prevederilor

NP074-2007, privind numărul si tipul investigaţiilor geotehnice, pentru categoria
geotehnică 2, cu risc geotehnic moderat.
Km 0+000 ÷ 76+180
Studiu geotehnic
12. Conform „Indicator de norme de deviz si catalog pentru lucrari de terasamente TS” –
MLPAT 1994, dupa modul de comportare la sapat, este urmatorul:
Nr. Denumirea Proprietati Categoria de teren dupa modul de Greutatea Afanarea

Crt pamanturilor coezive compartare la sapat medie in dupa
Manual Mecanizat situ (in executatea
sapatura) sapaturii
Cu lopata, Excavator cu Buldozer, Moto-
kg/m3 %
cazma, lingura sau autogre- screper
tarnacop, echipament der,greder cu
ranga de draglina cu tractor tractor
1 Coeziune
Argila prafoasa Tare II II II 1800-2000 24-30%
mijlocie
2 Foarte Foarte
Argila II II - 1800-2000 24-30%
coeziv tare
3 Argila Coeziune
Tare I I I 1800-2000 26-32%
nisipoasa mijlocie
4 Praf argilos
Slab coeziv mijlociu I I I 1700-1850 14-28%
nisipos (loess)
5 Praf nisipos Slab coeziv mijlociu I I I 1500-1700 14-28%
6 Nisip mijlociu Necoeziv usor I II II 1600-1850 8-17%
7 Nisip mare Necoeziv usor I II II 1600-1850 8-17%
8 Nisip prafos Slab coeziv mijlociu I II II 1500-1700 8-17%
9 Nisip argilos Slab coeziv mijlociu I I I 1500-1700 8-17%
Capitolul XI: RECOMANDARI
1. Amenajarea intersectiilor la nivel pentru asigurarea circulaţiei vehiculelor în condiţii de

siguranţă.
2. Repararea rosturilor de dilatatie ale dalelor din beton de ciment prin curăţirea rosturilor
blocate şi colmatarea corespunzatoare a acestora.
3. Refacerea dalelor din beton de ciment care sunt fisurate.
4. Inlocuirea pavajului din pavele cu o structură rutiera nouă.
5. Acostamentele se vor realiza din balast.
6. Refacerea sprijinirilor de la km 50:

• colectarea apelor de suprafata şi subterane
Km 0+000 ÷ 76+180
Studiu geotehnic
• eliminarea parapeţilor grei de pe coromamentul din zona sprijinirii

• executarea unei sprijiniri care să preia împingerea pamântului.
7. Daca in fundatia drumului se intalnesc materiale de categoria 4d, acestea vor fi inlocuite.
Pamanturile care se incadreaza in categoria 4b, dar care au umiditati mult superioare
umiditatii optime de compactare vor fi stabilizate chimic sau mecanic, pe grosimi care sa
corespunda calculului de capacitate portanta.
8. Refacerea podetelor care nu functioneaza. Pentru eventualele lucrari de tipul podetelor, se

va putea funda direct in stratul de sub solul vegetal, pentru care se estimeaza, in
conformitate cu STAS 3300/2, o presiune conventionala de baza pconv = 200-250 KPa
(pentru o latime a fundatiei de 1.0 m si o adancime de fundare de 2.0 m).
9. In rambleuri nu se folosesc pamanturi de consistenta scazuta ca: maluri, namoluri,
pamanturi turboase cu continut de saruri solubile in apa>5%, bulgari de pamant sau
pamanturi cu substante putrescibile (brazde, crengi, radacini).
10. Executarea rigolelor şi dispozitivelor pentru colectarea şi evacuarea apelor în zonele în care
acestea lipsesc. Se mentioneză în mod special zona km15+500 – km16+500, unde pe
partea stângă a traseului în zona pădurii lipsesc rigolele iar apa bălteste lânga drum.
11. Lucarile de arta ce vor fi inlocuite se vor funda indirect, pe elemente fisate de diametru
mare, executate cu tubaj recuperabil, cu injectie la baza. Capacitatea portanta la
compresiune a pilotilor flotanti executati pe loc a fost calculata conform STAS 2561/3-90 .
12. Având în vedere lucrările ce urmează a se executa, pe parcursul execuţiei acestor lucrări,
pot apărea diverse fenomene, ce nu s-au remarcat în etapa de prospectare.
Intocmit: Verificat:
Ing. Adrian Aspritoiu ing. Emilia Milutinovici

Ing. Raul Iacobescu
Ing. Constantin Matanie

Limbă

Studiu Geotehnic DN72 Final

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Studiu Geotehnic DN72 Final

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Modernizare DN72 Găeşti – Ploieşti, 1

Planuri de situatie, scara 1:25000

Capitolul II: LOCALIZARE

Drumul naţional 72 reprezintă o legătură rutieră importantă în zona de sud a reţelei

fig. 1: Traseu DN 72, km 0+000 – 76+180

Capitolul III: GEOLOGIA SI GEOMORFOLOGIA REGIUNII

Aranjamentul tectonic al Depresiunii Getice este urmare a miscarilor moldavice din

In zona studiata solurile intalnite pot fi de mai multe feluri, si anume:

III.5. Roci ca materiale de constructii

- Zăcământul Nisipurile – Ulmi: pe teritoriul comunei Ulmi, la aproximativ 7 km de Târgovişte,

Capitolul IV: HIDROLOGIA si HIDROGRAFIA

Capitolul V: CONDITII CLIMATOLOGICE

Din punct de vedere al sectoarelor de clima zonala, zona traseului DN 72 apartine

V.5. Adancime de inghet

In conformitate cu STAS 6054-77: „Teren de fundare. Adancimi maxime de inghet.

Capitolul VI: CONDITII SEISMICE

Conform reglementării tehnice “Cod de proiectare seismică – Partea 1 – Prevederi de

Capitolul VII: INCADRAREA IN ZONE DE RISC NATURAL

Incadrarea in zonele de risc natural, la nivel de macrozonare, a ariei pe care se gaseste

Capitolul VIII: DESCRIEREA OBIECTIVULUI

VIII.1. Descriere traseu

Sectorul km 3 + 000 – km 6 + 000 reprezintă un traseu omogen din punct de vedere al

• Sprijinire cu gabioane la nivelul platformei drumului degradată în proportie de 50–60 %

Din observaţiile de pe teren s-au constatat următoarele deficienţe:

VIII.2. Traseul în plan

VIII.3. Traseul în profil longitudinal

In legatură cu starea acostamentelor se constată că există sectoare în care acostamentele

VIII.5. Lucrări de artă (poduri, pasaje şi podeţe)

Podetele intalnite în lungul traseului se materializează prin podeţe boltite cu deschideri de

VIII.6. Santuri sau rigole

Colectarea si evacuarea apelor de suprafaţă se realizează cu ajutorul rigolelor triunghiulare

VIII.9. Lucrări de sprijinire

VIII.10. Sistemul rutier

Sistemul rutier este alcătuit, pe sectoare, din:

Sectoare cu Sectoare cu Sectoare cu

2230 2270 2200 103

Capitolul IX: INVESTIGAŢII GEOTEHNICE

Investigatiile geotehnice au constat din investigatii de teren si investigatii de laborator.

IX.1. Investigatii de teren

Investigatiile de teren au avut drept scop recunoasterea terenului, cunoasterea

IX.1.1. Observatii directe

S-a efectuat o cartare pe intreg traseul viitoarei autostrazi.

IX.1.2. Foraje geotehnice

Pentru studierea conditiilor geotehnice au fost executate 17 de foraje geotehnice, conform

INDICATIV OBIECTIV POZIŢIE Adancime Adancime

IX.1.5. Penetrari standard in foraj (SPT)

Acesta metoda de testare in – situ se executa in conformitate cu STAS 1242/5-88: “Teren

dinamica standard in foraj consta in determinarea numarului necesar de lovituri N, aplicate de la

a. interpretare rezultate; materiale necoezive

In functie de numarul total de lovituri inregistrate, gradul de indesare al materialelor

Indesare Nr. Lovituri/

b. interpretare rezultate; materiale coezive

Starea de consistenta a pamanturilor coezive, in functie de rezultatele penetrarilor

IX.2. Investigatii de laborator

Au fost efectuate analize de laborator in conformitate cu standardele in vigoare. Analizele

Capitolul X: PARAMETRI GEOTEHNICI

In urma realizarii forajelor geotehnice s-a urmarit evidentierea parametrilor geotehnici ai

X.1. Pod peste paraul Potop, la Gaiesti, km 2+301

Pentru determinarea condiţiilor geotehnice ale terenului de fundare au fost executate:

In urma perforarii in culee s-au determinat urmatoarele:

Stratificatia identificata in foraj, este urmatoarea:

0.00-0.30: sol vegetal