Definitii:

-intoxicatie:comportament maladaptiv asociat cu ingestia recenta de droguri.Efectele intoxicatiei c

orice drog pot sa varieze mult de la o persoana la alta si depend de mai multi factori;

-sevraj-sindrom cu specificitate ptr substanta psihoactiva respective,urmand incetarii uzului masiv

-toleranta:ptr intoxicare este necesara mai multa substanta;sau prin uz continua sau masiv-aceeas
cantitate de drog produce un efect mai mic;

-abuz:patern maladaptativ al uzului de substanta rezultand in problem si consecinte adverse repet

-dependenta:nevoie psihologica sau fizica de a continua luarea substantei.

Clasificarea tulburarilor induse de o substanta,DSM IV TR(2):

1.tulburari ale uzului de o substanta,in care sunt incluse:-a)dependenta, b)abuzul.

2.tulburari induse de o substanta:a)intoxicatia cu o substanta,b)abstinenta de o substanta.

Dependenta(este necesara prezenta a trei sau mai multe simptome pe parcursul aceleasi perioade
durata a 12 luni calendaristice. Acestea sunt:

-prezenta tolerantei-este necesitatea de cantitati tot mai mari de substanta pentru a ajunge la
intoxicatie sau la efectul dorit ori un efect diminuat daca se continua cu aceeasi cantitate de subst

-prezenta abstinentei:cand concentratiile sanguine ale substantei scad,apar modificari dezadaptati

comportament.

Pe langa simptomele specific tolerantei si abstinentei sunt necesare si semnele specifice uzului
compulsive de substanta:

-persoana poate lua cantitati mai amri de substanta sau o perioada mai lunga de timp fata de cat a
intentionat initial

-persoana respectiva isi exprima in repetate randuri dorinta de a opri consumul de substanta,de m
ori exista incercari nereusite de a stopa consumul sau de a-l reduce.

-persoana isi pierde mult timp pentru procurarea substantei,pentru a o consuma si pentru a se rec
din efectele administrarii acesteia

-multe din activitatile sociale,profesionale

1 si recreative sunt initial reduse,iar ulterior abandonate i
favoarea consumului de substanta.

-persoana se retrage si din viata de familie pentru a-si petrece mai mult timp cu partenerii de cons
Modele cognitive ale dependentei:

Marlatt descrie 4 procese cognitive care au legatura cu dependent si care reflecta modele cognitive:

-eficacitatea proprie:se refera la aprecierea propriei abilitati de a se ocupa competent in situatiile

solicitante sau cu risc ridicat:,,Pot spune nu drogurilor”. Marlatt explica faptul ca nivele scazute ale
eficacitatii personale sunt associate cu recaderea ,in timp ce nivelele ridicate sunt associate cu abstineta.

-asteptarea rezultatelor: se refera la anticiparea din partea individului a efectelor unei substante sau
activitati care da dependent. Asteptarea rezultatelor positive poate include urmatoarele credinte:,,O sa
fie grozav la petrecere diseara”.

-atribuirea cauzei: se refera la credinta cuiva ca folosirea drogurilor se datoreaza unor factori interni sau
externi.

-proces cognitive de luare a deciziilor:uzul de substante este rezultatul unor decizii multiple(ca o
rascruce de drumuri),care in functie de deciziile luate ,poate sa duca sau nu la continuarea consumului
de substanta.

Motivatia schimbarii:

Miller si Rollnick avanseaza problema motivatiei,explicand ca majoritatea dependentilor au o reala

atitudine de ambivalent in privinta schimbarii. Autorii percep motivatia ca o ,,stare de dorinta sau
pregatire in vederea schimbarii,care poate diferi de la un moment sau de la o situatie la alta”.

Procesul schimbarii:

Prochanska identifica 6 etape ale schimbarii:

-precontemplarea:indivizii sunt mai putini motivate sa schimbe comportamentele problema ,pentru ca

ei nu observa ca au o problema cu consumul de droguri,desi altii din jurul lui pot sa-I dezaprobe. Ei pot
sa fi fost constransi de altii sa ceara ajutor,deoarece chiar in acest stadiu poate exista un pericol asociat
stabilitatii sociale si relatiei cu familia si prietenii.

-contemplarea:indivizii doresc sa examineze problemele associate substantei consummate si analizeaza

implicatiile schimbarii cu toate ca s-ar putea sa nu faca nimic pozitiv,deci in aceasta etapa ei incep sa
priveasca costurile si beneficiile consumului de droguri.

-decizia(pregatirii):pacientii doresc sa faca schimbari si de aceea doresc ajutor pentru problemele lor cu
toate ca ai ar putea simtii ca pe o pierdere sa faca ceea ce este necesar sa devina independent de

2
Heroina

Heroina pura este o pudra alba cu un gust amarui. Heroina ilegala care se procura din strada care culori
variabile de la alb pana la maro inchis datorita impuritatilor si aditivilor. Heroina comercializata in strada
este foarte rar pura.

In Sua o doza contine 50 mg de pudra. In trecut foarte putine miligrame erau heroina pura,ele fiind
umplute cu zahar sau chinina.

La noi o doza(biluta) corespunde la 50 mg heroina si in general este amestecata cu medicamente sau

ingrediente ca lapte praf si chiar huma iar in situatii de criza cu otrava de soareci.

Forme de administrare:

Heriona se poate fuma,inhala sau injecta.

Faptul ca se gaseste heriona de inalta puritate si ca infecita HIV este mult mai raspandita in randul
utilizatorilor de heroina injectabila,a impins pe foarte multi dintre noi utilizatori sa prefere sa inhaleze
drogul. Ei aspira drogul pen as,iar altii o dizolva in picaturile de nas.

Heroina poate fi amestecata cu tutun sau marijuana si fumata. De asemenea poate fi incalzita si arsa
rezultand un fum pe care utilizatorii il inhaleaza(a vana dragon). Prin injectare se obtine acelasi efect dar
cu mai putina heroina. Utilizatorii de heroina,pentru injectare folosesc o vena majora sau destul de
frecvent o injecteaza sub piele.

TULBURARI DATORATE CONSUMULUI DE OPIACEE:

Inainte sa se puna diagnosticul de consum de drog,este necesar sa se tina cont de unele observatii:

-un pacient care se prezinta la psihiatru,poate sa incerce sa-l pacaleasca pe acesta pentru a obtine o
cantitate suplimentara de dorg,fie ptr propria utilizare,fie pentru a o vinde

-multi pacienti iau mai multe droguri decat declara. Pentru aceasta este necesar sa verificam daca avem
posibilitatea de cantitatea administrate,despre perioada de cand se drogheaza…

-avem suspiciunea ca drogurile se injecteaza daca observam urme de intepaturi la nivelul

antebratelor,imbracaminte cu maneci luni vara,etc

-avem suspiciunea de consum daca persoanele au absente scolare,isi neglijeaza prietenii buni de pana
atunci.

TULBURARI ALE CONSUMULUI DE OPIACEE:

Dependenta de opiacee: 3
Tulburarile consumului de cocaina

Dsm-IV-Tr,prezinta tulburarile uzului de cocaina si tulburarile induse de cocaine.

Tulburarile uzului de cocaina:

-dependenta de cocaina;

-abuzul de cocaina.

Tulburari induse de cocaina:

-intoxicatia cu cocaina;

-abstinenta de la cocaina;

-delirum prin intoxicatie la cocaina;

-tulburarea psihotica indusa de cocaina,cu idei delirante;

-tulburarea psihotica indusa de cocaina cu halucinatii;

-tulburare afectiva indusa de cocaina.

Tulburarile uzului de cocaina:

Dependenta de cocaina

Abuzul de cocaina

Probabilitatea dependentei:

In mod clar puterea cocainei de a naste dependent este inselatoare. De fapt cei mai multi utilizatori
neaga faptul ca sunt dependent ,nu pot spune nu cocainei daca aceasta este la dispozitia lor(acestea
fiind unul dintre primele semene de dependenta). In mod obisnuit, dependentii continua sa caute drogul
chiar daca vietile lor sunt distruse. Cocaina trebuie sa produca utilizatorului o stare similara iluziei. Cei
apropiati utilizatorului observa fragilitatea lui psihica,starea de boala,dependent periculoasa si in acelasi
timp dependentii spun ca nu vad nimic din toate astea si se simt bine. Esecurile din trecut in
recunoasterea puterii cocainei in crearea iluziilor si a dependentei este partial responsabila pentru
epidemia de folosire a cocainei.

Susceptibilitatea unei persoane de a deveni dependenta de cocaina depinde,in mare masura de

doza,durata luarii drogului si forma de administrare. Alte elemente care determina susceptibilitatea

4
Cannabis

Tulburarile consumului de canabis:

In DSM-IV sunt mentionate tulburarile uzului de canabis si tulburarile induse de canabis:

1. Tulburarile uzului de canabis.

Dependenta de canabis
Abuzul de canabis.
2. Tulburarile induse de canabis
Intoxicatia cu canabis
Delirumul prin intoxicatie cu canabis
3. Tulburarea psihotica indusa de canabis,cu idei delirante

TULBURARILE UZULUI DE CANABIS.

Dependenta de canabis
Abuzul de canabis
Intr-o directive mult mai importanta,dependenta,inseamna o preocupare nesanatoasa si adesea
nedorita pentru un drog in dauna altor lucruri. Persoanele care sunt dependente constata ca
sunt cu gandul doar la drog indifferent daca sunt in stare de intoxicatie sau sunt in recuperare
dupa consum. Acest obicei pune stapanire pe sanatatea mentala si fizica ,afecteaza
de familie si relatiile cu prietenii. Sunt cel mai adesea constienti de faptul ca consuma prea mult
si in mod repetat,au tentative,nereusite,de a reduce consumul sau de a renunta. Aceste
problem par sa-i afecteze proportional mai putin pe fumatorii de marijuana decat pe
consumatorii de alcool,tutun,heroina sau cocaina. Capacitatea marijuanei de a conduce la
dependenta psihologica nu este atat de puternica cum se intampla cu tutunul sau alcoolul.
Cand este fumat,efectele euforice apar in decurs de minute,ating pragul de 30 de minute si
dureaza pana la 2-4 ore. Efectele motorii si cognitive pot sa dureze pana la 5.12 ore.
Perceperea timpului este distorsionata:10 minute pot parea o ora. Curios,de multe ori se
produce o scindare a constientei astfel incat consumatorul cuprins de euforie este in acelasi
timp,un observator subiectiv al propriei stari. De exemplu persoana poate fi afectata de ganduri
paranoice,care in acelasi timp,le priveste cu subiectivitate,rade.

Efectele marijuanei asupra sanatatii

In fazele incipiente,ei devin chiar mai sensibili la efectele dorite. In etapele urmatoare,se
dezvolta toleranta la ambele efecte,fiziologice si psihologice,desi se pare ca acest lucru variaza
de la individ la individ. Aproape ca nici un consumator nu raporteaza nevoia de a creste doza
pentru a reface senzatia originala.
o atentie deosebita se acorda ideii ca fumatul de marijuana conduce la consumul de opiacee sau
5
Amfetaminele

Amfetaminele si derivantii cuprind substante cu structura feniletilaminica. Tot in aceasta grupa sunt
incluse si substante care sunt diferite structural dar care au efect asemanator amfetaminei.

Dupa Kaplan si Sandoc substantele se clasifica astfel:

1.amfetaminele majore :amfetaminele,dexatroamfetamina(dexetrine),metamfetamina,metilfenidat.

2.substante inrudite:efedrina,fenilpropanolamina,khat

3.amfetamine substituite clasificate si ca halucinogene.

4.gheata(ice)forma pura a metamfetaminei. Deosebit de puternica. Efectul psihologic poate dura ore in
sir. Sintetica. Produsa casnic.

Tulburarile in legatura cu amfetaminele

Efectele amfetaminelor sunt euforizante si anorexigene. Acestea pot fi administrate oral dar pot fi si
injectate sau inhalate(prizate)pe cale nazala sau se pot fuma. Sindroamele clinice care se asociaza cu
consumul de amfetamine sunt asemanatoare celor associate cu consumul de cocaina desi calea orala de
administrare a amfetaminelor produce o euforie mai putin rapida,fiind,in consecinta ,mai putin
adictiva.

Tulburarile consumului de amfetamine dupa DSM-IV sunt impartite in cele doua mari grupe:

TULBURARILE UZULUI DE AMFETAMINA

Dependenta de amfetamina

Abuzul de amfetamina

TULBURARILE INDUSE DE AMFETAMINA

Intoxicatia cu amfetamina

Abstinenta de amfetamina

Criterii de diagnostic pentru intoxicatia cu amfetamina conform DSM-IV:

1.uz recent

2.modificari psihologice sau comportamentale dezadaptative semnificative clinic care apar in cursul sau
la scurt timp dupa uzul de amfetamina.
6
Principiile unui tratament eficace

Aceste principia sunt elaborate de Institutul National de Combaterea Dependentei de Drog.

Acestea sunt:

1.nu exista un tratament eficace pentru toata lumea:desemnarea unui tratament corespunzator fiecarui
individ este principal cale de reusita de a reintoarce pacientii catre familie,societate,locuri de munca.

2.tratamentul trebuie sa fie disponibil imediat:deoarece indivizii pot sa fie indecisi in legatura cu
inceperea tratamentului,punctarea momentului cand sunt gata pentru acesta este cruciala. Potentialii
beneficiari ai tratamentului pot fi pierduti daca tratamentul nu este imediat disponibil.

3.tratamentul eficace este acela ce rezolva mai multe nevoi ale indivizilor:nu numai simpla renuntare la
droguri. Pentru a fi eficace tratamentul trebuie sa atinga pe langa problemele medicale ale pacientului
si problemele psihologice,sociale,vocationale si legale.

4.un plan de servicii si tratament individual trebuie sa fie caracterizat prin continut modificabil:
cate ori este nevoie de a se adapta cerintelor mereu in schimbare a persoanei in cauza

5.ramanerea in tratament pentru o perioada adecvata este critica pentru eficacitatea

acestuia:imbunatatirile semnificative sunt realizate dupa aproape trei luini de la inceperea lui.

6.sfatuirea indivizilor sau a grupurilor ,sal alte terapii comportamentale sunt componente esentiale
pentru un tratament eficace al dependentelor:elemente de motivatie in timpul sedintelor.

7.medicamentele reprezinta un element important pentru pacienti,in special cand sunt combinate cu
sfaturire si alte terapii comportamentale.

8.indivizii dependent prezinta si tulburari mentale,trebuie ambele tratate concomitant mai ales ca
aceste cazuri sunt foarte frecvente.

9.dezintoxicarea medicala este numai prima treapta in tratamentul independentei.

10.tratamentul nu trebuie sa fie voluntar sa fie efficient:motivarea pacientului poate facilita tratamentul

11.folosirea drogurilor pe perioada tratamentului este posibila,dar trebuie monitorizata continuu.

12.programele de tratament trebuie sa verifice totodata orice contaminare cu HIV/SIDA,hepatiba C sau

B.

13. recuperarea dupa dependenta de droguri poate fi un proces de lunga durata si deseori necesita
multiple episoade de tratament.
7
Harm reduction

In sanatatea publica, ,,harm reduction” este utilizat pentru a descrie un concept privind prevenirea sau
reducerea consecintelor negative de sanatate associate cu consumul de substante ilicite,in special de
dorog injectabil.

Reducerea efectelor poate constitui un scop in sine dar si o cale catre abstinenta ffind o metoda
centrata pe client ce este adaptata in ritmul lui.

Sunt doua tipuri fundamentale de efecte care sunt associate cu consumul de droguri ilicite si anume-
efecte asupra comunitatii si efecte asupra comunitatii.

Efecte asupra comunitatii:

-arungarea seringilor in spatii publice

-conflicte intre consumatori si dealer

-furturi si talharii

-prostitutie

-infectarea altor persoane cu hiv sau boli cu transmitere sexuala

-costuri mari ptr politie,penitenciare,servicii de sanatate si sociale.

Efecte asupra individului

1.daune sociale:societatea stigmatizeaza si are formate stereotipuri negative referitoare la consumatorii

de droguri,ceea ce determina la acestia sentimente de devalorizare,conducand astfel la exacerbarea
relatiilor dintre consumatori si societatea ca intreg.

2.daune legale:consumul de droguri conform cu legea 143/2000,este ilegal. Acesti utilizatori pot fi inchisi
sau pot avea dificultati in viata sociala,asa cum este angajarea.

3.daune personale:se refera la daune fizice si psihologice

Complicatiile infectioase ale consumului de drog injectabil

1. Locale(HIV,hepatita tip B,C.TBC):Nu se sterilizeaza locul,seringile se utilizeaza de mai multe ori)

2. Generale

8
Rolul si locul asistentului social in domeniul dependentei

Obiectivul este ca persoanele cu probleme de dependent si cei care convietuiesc alaturi de acestia,sa
ajunga la un grad de autonomie care sa le permita sa-si mobilizeze propriile resurse sis a desfasoare
astfet o viata cat se poate de normal din punct de vedere social fiind capabil sa transforme active
propria realitate.

Echipa multidisciplinara

Stabilirea de obiective commune ptr toata echipa

Existenta unui program de functii clar definite si delimitate pentru fiecare membru al echipei

Stabilirea de canale de comunicare intre membrii echipei.

Ariile de interventie

Functiile asistentilor sociali in diferite arii de interventie

-in domeniul consumului de droguri

-in domeniul familial

-in domeniul educational

-in domeniul muncii