POLITICA INDUSTRIALA

Conceptul de politica industriala se referala interventiile guvernului (statului)

pentru corectarea abaterilor de la mecanismele de piata.
Scopurile acestei politici pot fi:
-economice:promovarea competitivitatii prin ajustari structurale;
-politice: protectia sau promovarea unor industrii;
-sociale: lupta impotriva somajului si redistribuirea veniturilor;
Se fac doua clarificari importante ale politicii industriale:
a)Politici active si negative. Politicile active vizeaza structurile si performantele
industriei, fiind reprezentate de programele comunitare de cercetare, de directivele
de liberalizare, in timp ce politicile negative combat esecurile pietei si urmaresc
inlaturarea barierelor de piata, cum ar fi interzicerea abuzului de pozitie dominanta
si diminuarea obstacolelor comerciale( tarifare si netarifare).
b)Politici orizontale (sau generale) si politici verticale (sectoriale).Politicile
orizontale vizeaza toate sectoarele industriale(cum ar fi : protectia uniforma a pietei
si concurentei, promovarea IMM-urilor, inlaturarea barierelor administrative), pe
cand politicile verticale vizeaza anumite sectoare ( cum sunt: industria otelului,
textilele, constructiile de nave) avand ca scop protectia si restructurarea acestora.

In sens larg, politica industriala consta in:

-masuri generale pentru dezvoltarea in continuare a pietei interne si pentru
consolidarea Uniunii Economice si Monetare in Europa;
-politica comerciala externa (politica antidumping, acordurile comerciale bilaterale
si multilaterale cu implicatii in anumite sectoare industriale);
-politica sociala si regionala (cand procesul de reconversie industriala are
consecinte sociale si regionale imposibil de acceptat);
-politica concurentei (instrumente juridice destinate interventiei asupra
mecanismelor de piata care nu functioneaza corect si monitorizarii spijinului
acordat de catre stat);
-politica de cercetare dezvoltare;
-consolidarea cooperarii intre intreprinderi europene.

Obiectivele politicii industriale sunt:

-sprijinirea inovatiei tehnice si tehnologice si a dezvoltarii durabile;
-indepartarea obstacolelor din calea schimbarilor stucturale;
-cresterea flexibilitatii producatorilor;
-promovarea investitiilor in cercetare si dezvoltare;
-incurajarea asumarii riscurilor;
-diseminarea informatiilor pentru companii, indiferent de originea acestora;

Principiile rezultate din politica industiala promovata de UE:

a) aceptarea limitata a principiului interventiei;
b) coordonarea actiunilor statelor membre sub indrumarea Comisiei;
c) interdependenta cu alte politici;
d) competenta explicita si legata de imprejurari, dar nu exclusiva a UE.

Instumentele politicii industriale:

a)in politica verticala sau sectoriala:
-protectia comerciala;
-ajutoarele de stat;
-stimulentele fiscale;
-cartelurile de criza;
b)in politica orizontala:
-politica in domeniul concurentei;
-politica de cercetare;
-politica in domeniul energiei;
-politica de mediu;
-politica de dezvoltare regionala;
-politica privind ocuparea fortei de munca si politica sociala;
-politica privind protectia consumatorului;
-politica intreprinderilor;

PRINCIPALELE ACTIUNI ALE POLITICII INDUSTRIALE

Obiectivul principal al politicii industriale este sa asigure competitivitatea industriei

comunitare.

Actiunile de politica industriala vizeaza:

1.-piata unica a produselor industriale;
-desavarsirea pietei unice
-imbunatatirea instrumentelor pieti unice;
-managementul pietei unice.
2.-promovarea standardizarii si a comertului electronic;
-standardizarea;
-extinderea folosirii tehnologiilor informatiei;
-promovarea comertului electronic;
-schimbul de date intre administratii (programul are ca scop
conturarea unor retele telematice intre administratiile nationale si institutiile
comunitare).
3.-dezvoltarea unor actiuni directe in sprijinul competitivitatii industriale;
4.-adaptarea la celelate politici sectoriale;
Politica in favoarea intreprinderilor mici si mijlocii
O intreprindere poate fi clasificata IMM daca are cel putin 500 de angajati, mijloace
fixe in valoare neta de mai putin de 75 mil. euro si nu are mai mult de o treime din
capital in posesia unei firme mai mari. Mai mult de 99% din firmele UE precum si
o mare parte a populatiei se afla in IMM-uri.
Se face distinctia intre:
-microintreprinderi (0-10 angajati);
-micile intreprinderi (10-50 de angajati);
-intreprinderile de marime medie (50-250 angajati)
Existenta IMM-urilor este necesara pentru functionarea armonioasa a economiei
moderne, aceastea fiind prezente in toate sectoarele industriei si serviciilor si
adaptandu-se mai usor schimbarilor survenite in conditiile economice si sociale.

Prioritatile politicii in favoarea IMM

Prioritatile politicii sunt:
-promovarea antreprenoriatului si a competentelor;
-imbunatatirea accesului pe piata a IIM;
-imbunatatirea potentialului de crestere al IMM (prin incurajarea cercetarii si a -
inovarii);
-intarirea dialogului si consultarii cu IMM;

Drepturile societatilor comerciale:

-dreptul de stabilire care inseamna integrarea in viata economica a statelor membe ,
astfel incat o societate comerciala a unui stat membru poate crea pe teritoriul unui
alt stat membu agentii, filiale, sau sucursale, fara a fi nevoie de obtinerea prealabila
a unei autorizatii in acest sens.

Obiective:
-Sa impuna tuturor companiilor aflate sub jurisdictia statelor membre respectarea
unui set minimal de obiective menite a sustine instaurarea unui sistem concurential
nedistorsionat, sa acode persoanelor aflate in relatii de afaceri cu companii o
anumita protectie in toate statele membre si sa sprijine astfel dezvoltarea
economica a societatilor.
-Sa elimine obstacolele legislative care impiedica dezvoltarea societatilor comerciale
la scara europeana.

Principalele ramuri industriale la nivel european:

1) industrii agroalimentare si ale stiintelor vii (alimentara, bauturi, tutun,
produse cosmetice, farmaceutica, biotehnologica, dispozitive medicale);
2) industrii de sistem si constructoare de masini (ITC, inginerie mecanica,
inginerie electrica, vehicule cu motor, aerospatiale, industria de aparare,
constructii navale);
3) industrii bazate pe moda si design (textile, piele si produse din piele,
incaltaminte, mobile);
4) industrii primare (de baza) si intermediare(industrii extractive nonenergetice,
metale neferoase, ciment si var, ceramica, sticla, lemn si produse
din lemn, celuloza, hartie si produse din hartie, tiparituri si publicatii, otel,
chimica, cauciuc, si mase plastice, constructii);

Viitorul politicii industriale

Prioritatile in domeniul politicii industriale se concentreaza pe:
-imbunatatirea mediului de afaceri in conditiile globalizarii;
-asigurarea coerentei intre politica de mediu, sanatate, protectia
consumatorului, competitivitate si politica industriala;
-adaptarea industriei europene la transformarile generate de extinderea spre
sud si est.

Consiliul European de la Lisabona a transmis un mesaj:UE sa devina un

ansamblu economic centrat pe o societate informationala, mai competitiva si mai
dinamica la scara globala, capabila sa asigure o dezvoltare durabila, locuri de
munca mai multe si mai bune si o mai pronuntata coeziune sociala.
Acest deziderat se poate obtine prin:
-accentuarea inovarii si spiritului antreprenorial la nivel European (firme mici,
sectoare traditionale, servicii);
-reconstruirea unui nou mediu pentru companii;

Pentru a face fata noilor provocari va fi necesar:

-sa se promoveze spiritul antreprenorial ca un nou tip de comportament bazat
pe orientarea spre consumator si spre o cultura a serviciilor;
-incurajarea crearii unui cadru legislativ si a unui mediu de afaceri care iau in
considerare principiile dezvoltarii durabile si in care cercetarea, inovarea si
competenta manageriala se dezvolta;
-imbunatatirea mediului financiar pentru firmele mici si mijlocii;
-imbunatatirea competitivitatii la nivelul IMM-urilor in cadrul unei economii
bazate pe cunoastere;
-crearea de oportunitati si coordonarea sprijinului logistic pentru retelele de
afaceri.