Sunteți pe pagina 1din 51
Constantin Grosu ~ Alexandru: Mattei CE STIM DESPRE LUNA [EDITURA TEHNICA ‘Bucuresti — 1989 and ta spina me... ‘bee’ i'l vain ‘spin ‘urged ‘SE gps tebe mor cingtene™ PREFATA , em J ere, a lo tnd te in tropagenszel coral a nedumerit, a neliniptit i, de fe nu, inctntat Coral tm Sina, eu miliandete ut de sele, dor mai oles Soarele # Lima, care cu intra tx via om hu prin mit pi sibel, print-o arsdtoare daring de a le (il rast j da tle apropia. ‘Mat|apronpe not, astral noptit* aven sf pri- smal corp cereve pe cave genlul wan a reupls sil cuce- eased fait cunogset cMar Ta el ocaal, davenind, vi for, pl Fampa do Tansare spre lumen infin a Common ‘Cuncasterea Lunt, tas, @ parears un dram tun, Be corte inert a ent eat apa ana Aur Gulia, sar contemporane nous veialale spatiale, are- fie covoea’ primal purintean, Neil Armstrong, aa ful -Maratonul oarienitor de stints tn efortul do a ajunge pe Lunt represintl 0 lectint echicalemtl cu fomantl de ‘Gocnturd el se confuda cu tnoas fotorie astronautti, Dentrt core exist deja eltevs erpt care stau ta tne: ‘ina ebtitorior. Sublecral disewtot in caftea'de fart este frist cltt sf credem of el nul mal putin palpltant, pentra cl tae earch st redea imaginea geologich a’ Luni, comparativ cu ‘fora mst mare Terra, magine ce ore co suport imvestiga~ file a potrasect do tsa americane 9 sovietize, dintre re me reentpe int pretiwe epndoane “Agadar, banalut dar indispensabiul eiccan geologic, persia cintva de Jon Borncl, a cfuns, v shirt pe Lan Fi de sus lopiturte Tut surde ba nlacut 0 biografie care Secret ie ec dar ‘CUPRINS J, GEOLOGIA LUNH SAU SELENOLOGIE? Inainte de a intra in probleme de fond, o tntrebare pare ea ineytabila De ce geologia Lunit sl mr Seleno~ Adgie intrust utiizarea preffxulul .geo%, cu referinté d= ‘eid Is planeta Pamint, apace, cin este Yorba de alte cor- ‘purl ceverth, drept o inadvertent? ‘ia prima vedere, strict semantic, inadvertenta apare reali, tract termentil de geologie provine etimolagie ain Cuvisiele grecetl yget—-Damine jlogore—studia, avind ‘rept oblett prin Gemplexul elu d@ discipline, mineralo- fic stratigrtie, paleontologi, tectonics, petrogralie, go> fii gy eens, stactre, composts evo PS Chiticind utlinrea prefixulul .geot pentru stud Lanif (au al allor planets) (din punctele de vedere men- fionate mal sis), unk auterl tt propus termenil de wAS- Hrogeslogie (Miton, 1069) sau ,Planctologie™, In tm ce "ASrogeologle# presint® accleast neajunsurl, termental de "Planetologtes nat convine, avind un Tnfeles prea larg sh fn plus inctuzind jn sfera sa si disciplinele negeotogice, rity cage chine Atsonomi, Be api aprige dispute se pare ci s-a ajuns la o conc Nore si ante in concluzia of termenul de geologie tre- Due consecvat, indiferent daca ests vorba de stadia Luni Sue planctelor,fabuct, po deo parte, principle i= ‘itil cu eare Opereazs aceasta dlscipling aut fost stabi- fite pe Pamint st extrapelarea lor pentru alle corpurt co est! su impune neapirat introducerea de denumici nol, Ealesclogiv chiar, care sf incarce inutl terminologia st Ingltict; pe de alia parte sa Picut i observatie, just de if, x tesmentl grecese de gam are un fnfeles Cu TUlt Soak lang, pe lng col de Pamiint, avind st sensul de sol, qren, fie, ceea ce ofera o reall Ibertate de a se vorbi, ars dexma ea esi, de geologla Luni, geologi planete- lor Marte, Venus, sama, 7 2, LNA ~ SCURTA BIOGRAFIE ASTRONOMICA, ‘ isis re pie ecieen Srl a ring au faa et natural Rule eee Finca aa ee Jupiter, Satuen @ Uranus, dimension sosors aungied A ee wre, CaN ‘Be 1 Misinesplenesioe In compecaie ur lametrl Seat at Cant Ea de SS eine et ncane Sat te ‘apr Ts panels Resear apa Pe sori et ay 307) Alan tie 194 80 en tn nt ak mi can de ‘te ypor mirimea plenctei Morcur (fig. 2) ae 8 ay ae nro PLS nu ete ne sca misma Gt 8S tcl hk So ‘ a1 fut Saturn si woul al tei Noptuns en se plaseaza tn Sulho pe peal Ine din punctal de vedere al roporta BeeaRabse on plancta in jurul edrela graviteszl. Pe Ling se re de Lunt, provent din limba lating, sateital Pa ramet sal powrtd fi numole de Selon, termentl veakod, te date ocsata, dln Breach “reek nal canoueut corp cerese Luna este do cs 50 oor mat mica deck Pémintal gt se sflé 1a 9 distant ete de nessta de $24 000 iam; Ia apoicu, adic 1a, de Roulnd de Pamings eceased distant sting {bg 308 kop, in timp co a periget, adil 1a opropierea ms Simnd de Painiat co ajunge Ia 303'300 em oe mask dg Tid 10" g, dansitatca metic de 304 gran® in seceleraia gravittionalé la supralatd este ae Rb mist adied de sproape 6 ori mal mict decit @ Pa Ae iled Gall m/s). Presunea eeste aprospe constant spre ‘ent Luoil unde ailage 471-101 ar. Sada de revolute siderala este de 27 ale, 7 orc, 43 minule gh ll gecunde, in tenp ce lang sinodica precins® Tea de 20 ile, 12 ore, 44 minute st 29 secunce te ery ideal ce Talc periouda diate dou rece Prentive afe sateliulai pein deeptul scelasi stele fixe, SN nd ipodied, Hntervalul dupa care se repets fo: sar Pe de la lana noua, ln primul patra, Tun pind i te paar, Planul crite tunare este inelinat fafa de pom clipe eu 8°" ‘peas de rotaie find egal’ ex cca de revolute, ‘Luna indreapta mere spre’ Picnint una al oceeagt f2ti Tums ndrotoyte de o crifera vialbilt si o emisferdAn¥\- ing propia. (nesesice) sau indepartata (arse) ‘pie laa meer sale Incete de rotate, riua nos tea 1a int ecivatente eu cte dou siptiminlterstre ee lunar Mpolansare a global selenar, muita Morale, Discares de Velie fennal Iongitadii gt Iaitudini, fe de ccs Opimint sa ae vada mal mult de jumbtate din ‘Stprateta oust anume 59%. te eburea poaiiel Pamintulut «i Lunll fm raport ct ‘Soares in arma mlyarior de rotate st de revoTutiy de~ Searels: Roditieren formeh suprafetet hurinate a sateli- fermi ce ag cunoagte aub numelo de fazele Lunil Mi. 2. 2 Astfel, momentul eind Luna este in conjunctie ca Soarele corespunde eu fara de Lund noua: cad Las este ‘in opoetic eu Souree, discal sau se Vode in Intregime, nd luminatd total 'corespunde ‘eu faza de Lunt pind, Gind poattiile Soaroiul, Pamintulut ql Luni formas’ Us ‘unghi'de 80°, Luna este luminata pastal nett din oa ae ee 6 ig. 2 Fate unit daerinate de schimbares pox sel se ai Spat ed © B vvede doar un semicore; acelag Iuera se intimplt st tnd ele rel corpurt formeaaa un unghi de 270% noeste fare ‘constitule primul st ultimtl patra: la prim pitese par tea lumina cto fa erotere ta timp ee la ultimul pakrar cate In deserestore. Alatar de lumina solar luna primente J apropieren faze de lund noud 9 fluminare conserabila de la Péraint (umina cenuste « Lun. Masele Lunit qi Pamintalud find diferite se poste deduce cf aciiunea eimpurior gravitationale so va ma festa pe anumite dstante bine precizate si ed va exista 0 ond houtra undo atracia diate cele dou tarpurl va f fegald (punct Lagrange); aceasti zona ncutra se plaseozh 450400 km fata de Luna si 349.000 km fata do Pamint 10 ores eminent sul Se erreur ta ct rise Onan combina cu es 0 Sore ie ies usin tear sean rarer SL re aint deter Marecle prosnts un flux gun reflux snk deter: sig nen eu exe asrs eye, vel distanel. Unda marelca se de- shal posi rier adore a 5 ce minute, wndnnd teers La SE Atel Tocun st meridia opus, Cipd Soarcle fons sctoneset coajugat, a Lun nook Ja Lord pli dame ecaiog anplitudines maxim ae i primo stu Thal patar a ampltdinea mini Be ae “gether spr ens ereten tence feel Oc ements ul Mirii Negr, merocienu deplce Sense, OE vii Stee & marelor th impul Hasélu flavor mt apie ick tu 3 me ety gure are Gun zion specif, ae cays fina pe Am {3 lel Ienomenalpoarth mole lc de ororc fs avanind pe 230 a respectiv 100 delle secant tl It Hl ecane Smiter sup paicutor Sariirests Salad nome! Dare dal Pit lag a ‘smploare redasi, de ordinal Tn ansaniblut tor, marco sige de'roiate a Pama, co ot ee Se Spe ertrcain timp 's curate siderss"ea tea sai mic, com sa Sarasa Sunol {ere unas fac ca lansare stein, aeleniarc su de fh plus, platen sateiglor lunar ee post (ene eee {notre Joa, eh a Shim, ae ek Sep ‘elif col mal Tait ci moele continental,» PES 3, ISTORIA CUNOASTERI LUN + MIJLOACELE DE INVESTIGARE Primete relatiri despre Lund apart literaturit de fabutatie nceputurile de Tapt ale genulul_»sciency fleti- TRUS vorbs de cartes storie adevarata® a lab Lucian Fa'Somosata (Sila de asidl), srltor care a trait in se Sclut Hen. tuna ni apere aid deat ea fudal pe care ‘Sunge autora cu un grup de pimintenk st unde selenarit ‘Shain rieho| ca navalltor din Sonre. (Gu sevole mai Uiriu se oria © a doua carte gtine titloo fintaies Ia eblectiv find, de asemenea, Luna. De {its gccastasutorul elesie un sstrorom si anuine Johan- Stes Kepler (Iai_-1030) cel chro in 1600 reugise 6 stabi- Tabed ese de migare a planctlor gn special fal cl eplasarea lor se face dup cercurl cum presupusese Copernis, ct dup elipse. Om de slings lind, carten Tut ‘Kepler, latitalsta, ,Sommium (Un vist), ofera de data feast, ct anticipate, @ serie de date exacte na numai ‘supra Lunii dar chiar si osupra dificulttilor 2borurlor ‘exttaleresie, Sint interesante in acest eens intuiile ma elu eotrenom peivind rigorile cllmatice ale Lunil, date de Siferentele mach de tomperatura dintre zi] noapie, Uipsa Siscnterel jm spatiul de aincolo de Pamint, precum si fe~ ‘omenole de suprasllctare st Imponderabiitate resimtite Ge eflitor In timp aborurier. TRelatarile kepleriene cu fond stiintiie, comparativ ‘eu nalitaile 1ul Lucian din Samosata sau Cyrano de Ber~ ‘She (1ett-—{to3),ereu normale, l find, in plus, conter- Sian cu Gana ronagteri Galileo Cale Q56i—1642), Care invetase Tineta sll aproplase Luna, pe care obser~ ‘vse deja mnti, fl sh Val, apropiste ca forma de relle- fed terete a © figura importa ts in ae cat posite nec Polonez Jean Hevelius (16117 1657) care 2 Waits Iucrat fa Gaansic Egle eonsacral mult Sat de beorvati Luni, datafe find sintetiate ip cana aes ografia (1047); atlasal care Snsoteste lutreren culeene ‘sravarl ale autorulul ta eare apare tlie sateitcit oo [Rule dine denumisle de munis! mam date de Hove. ‘us sl ramase detintiy in geogratia tclesaras Dupl Kepler acest gen de Iteratard devine mat pruc lent sau dispere o bucsta de vreme ina in remanul do anticpatiesiimiics lui Jules Verne’ (1823-1803) seri, for preceupat mai ales de mifloocele tchaler necsroze dese prisderil de Plmtnt si ajungert! po sola! lunar (De la Phrntot Ia Lunde). Dar'si sim tteratura sl s8 devulim patin film {eitor sa eforturilor facute: pa teimal ichnielt spat ale, a Fachetelor a pecial, de care au deping de Lape Drogresele astronautic. Domenial respectivinsctie nine gelehre printre care det romani ere, Toceputul face saae Newton (1042-1727, earo descoperd legen atrae- fie universnle, precum sf Jegea a telat mecesicl ses- Dect notiunea gi reactiunea, ultima cunoscutd deja foe- esimentata ined din steclul i ten Adevaratilplonler al rachetsior purt8toere sint {ns Conrad Haas din Sibiu (1528-1579), ‘precontsatoral 2 hetelor in trepte gi a stabilizatoarelor dellolisle’ tin forul* din Kaluga, "E. Tiolkovek! (199-1939) erat pirintele sstzonauticl, 2 acela imp experimentaiori de ‘rachete, arieleanal Herseh Qbertn (184 —i980) i americana Goddard (ibm 1949), 3, tn fine, Werner von Braun (1012 409N) aera 51 colaboratorul lai H. Oberth: constragiral aneie hese ‘al puternice rackets cuncscite, ySatum® V (22 milion ‘ai putere si capacitat de salelizare 49 tone) §f SP. Ker roloy | (19061806), protectantal rachctclor tovietion Wottokts tn present sint prolecte pe ale de realiare' a tinor rachete ea mult mal puternice (170 milloane cat pus tere), cepablle sf satlizezo eareini de pind Ta 100 to [Cu coos ce au gindit st a reallet coy thafniag, fora ccomicd este Inaugurath odaté cu primal ,Spusake, u ectombe 3957, apt Iansat do specialise In apt dees date ik Cagain (04-1980) an 1 Sp {DAT pl cae pve Paina cin fara spa Fe r Seti et ac gamba page ot fat aie eamarctee arte Ea Ee sec mn case MI sce eae cg it ee a ee Sareea anne ae Sho ieee tia att Sees - SE nage te wes ech atin te tet Punter ecaora nm sho agin ae ee. Geraetetnimin nase ttc or aces fiy‘arit at anh, Bo a repeat ot floret Teele de cepa ae ‘Spin tase a 36002008, Spe eosre [eet Ranger, stile Srveyor au acne p, tind Sen ih cove mame he iat eases commence Ge ea resirsca it giana rane ce Aah A gr ft ohne as Sees Se ean eee eaat Shiba Panter ate nat 15 Ust in geolosie, doctor in stlnt, eu eorcethey in Alaska; 1a taeat parte din echipajal misiunit Apolig 1 Cu ocaziaocostor misiuni, ativitates Mfravehiculard GU ge gl lane ek epic 9 Ge ore ‘isiunie Apcllo 15, 16 st IT, ulllstmdared gf is cle wtomobil (LRY), cu independenta de mare ce cite 45 km, ca care sau parcurs pln Ia 40 hah: Indepsrarea (ie modulul Tunar ni ee faeca pe distnge’ mal faa oe 5 km pentru a ae preintimpina Sventune su cto. Cu ajutorul aeestul electconutomobil a fost Peres Dortata sh depict ¢ Suter ee ean BER feta rh aya pee Rein eee Sateen rime Lina (38) at Zond: Ste automate Lies Seyi hea aggre Th pee a AT Kner prevents. sre egaroae te fe cece Pe nea See Ona ome g ser ier gig et gas io we es a el ado tt moet macs! = ma orbital, "Saat ofectuat Inbunitajinddcse cunoayt surBtork radar 1 radar bistatic torea eliefului sclenan obj r ishnts cpt cia ere preva gies ast carte en eupa D.e Witclam et aly 887) lasnac Orbier 3 1967 Surveyor Sst ‘pate & 6 Fea pint Taco emienaor ‘Primal Impact Prinele fra nee a mele Sarat ora ile fioeatt oo Pott crise en ae eae Aasleniars rain Sse en fim ‘PERE ser nba cu eae) ‘crmaral Bator Crater Alphonse nye Oc Precellarom "pranqut ais 1” Tebetul 1 (entnnary Musica Anat Fel mistunl~ tocal yaeniaioior scutes porehets ats pie 19> a rr Amilo 11 18 pm alizare Menaul Yond 7 900° gent, sere ined arate 12 aay Auge Am Sars (0c Pracetlaren ‘ma 16 sry rie phe, Feemditatis Slate qutonasts znd ® 19 chat eciis —Aniatins, tama it aera Veneaira ed Slo Iu fl aetetare, Avion phim, ‘Arco 19 AML Pena misma Apensiny, relates ee abet eu echay—“siey”* sn WH Zoorerbits—Pereenty 77 km hina 292 State toma; Basin Cra ‘Apato16 ore Sao cation ‘Apoite 17 CC sane ca cha) “Peers —Litow wen Aiea catch oon 24 ase maeproke alee o Apaion tentte gest ‘Apolo Bazate ‘Aol 2 brat cu connate Apaion gent toga BS ops—att aon vies. BEDE R ‘Apolio1® Damar som fay SSE MEET as cumin a “Th bogaie Bi AL " sows Sais Bee Apateis Ly ‘erate tree (ei 2 196 acai 1518 ‘cereetitor au avut tn vedere comporitia chimic8 gf mine Falogiel, negliindu-se aspectele stuctarale, care reflect Dreponderent doar istocla-erisaliael $1 rir lavelor. 5.12, ROCILE ZONELOR CONTINENTALE (IERRAS) nek din perioada analizelor geochlmlce orbitale, dar ‘eal alee duph snalisa”probelor colectate in misiinile ‘Apollo st Luna, &a dovedit ca fa zonelo eontinentale.ro- tlle stnt imbogatite in Al st Ca, Acestchimism este reflec fat, de altfel, de donstaton scdzuth 2 scoartel din aceste zoe G9 48 alone fap eine ele Jpandente ale scstor rol sint foldpati plagicclal ea pesto 90% anor ators component St represnta ie Foxenit (pigeon, augit) st olivina, lar ex minerale acee- sori, spinel, Lmenttal trolitl st fleral metalic. Aceasta serie de roct este cunoecuté Sn literatura geologicd supra Enis sub mumcle abreviat de ANT, adled anortozita, no- rite sf troctelite (eet plutonice din'familia gebbrourlen). ‘Anortoritele sint ‘constitute clin peste 907% feldspat PIn- ‘locas (plagioclait), noritele eln plagiolaa st plroxers, far trectlitle din plagioelazi st ollvind. De fapt, compo” aitia medio a rocllor specifice zonelor continentale cores unde uncr anortozitenoritce si norte cnortoztico (Tay for, 1075, 1982), ca un eontinut aproximativ de 70% pli local dale Un alt tip petrografie al zonclor continentale I ro Dreaintl o serie de ror imbogatite in K, elemente de pie fnintari rare (Hb, U, Tn) st P, denumlte prescartat KREEP (lubbard et al, 1971), Mincralele majore tn aceste rod! Sint similare rocior din grupa ANT, cx exceptia plagio- slazilor care sint mal godiel fonorit sub 88%), tacit cle Apartin, de asemenca, unor magmaatite plutonie, tment! Ge KREEP referndicse ia factra lor ehimied gi nieidecurm petrografid ‘Redim tn tabelul 7 comportla chimed a roitor spe= sifice zoelor continentale, rellefinduvse, aa cum ar mal ‘mentionat, rocentul idicet in AL a ‘Tabla! 7, Compodia chimed a rector tunare continental itera) “0 my 6 ns soa is a ” ee sat chimes dre spntoaeton Lear a fet tala Se tse eel apes oe ferenjslar de chimism ‘intre cones contieniaie cae ‘Ste ebindwefocini cll ef al ee ‘hee cmamit ce misino p1'tonle d (care engi velar bch rear Conia spect sada gana el Se supra nats ssl ate oie ce tora ee. roti eral ou det eolbate pin corer Salles ds saci invesigate on lear. Eo consataty ata tome connie wa alr pornos AUS mel aS man dec sole fiona la sand regions exist eres note ine ‘compoaitia chimied a zanelor continental de pe esle dou ‘emistere ale Lunii. econ Geochimia orbital yin spectrosoopia radatiet Gemma a rolielat spol ei rogiile eontinentale de ister invieialé ato radioactive natura sla a tevidenflat, de aemencs, 4 reglunile marine sit mbogd- tite in Fe, Ti gi intr-o mica misur& in Mig, comparativ eu onele continental. In afr, sie de nok, cot de clemente radioactive, care tinds ot fic a nari dest fn zone 1 : 52. CRATERIZAREA §I. FENOMENELE CONESE Presenta craterelor este coa mal Importanth trie tuck morfologics a suprafeel linare,Interesu) penta st ‘ht Gratereloe nu rete oumal in ubicuitates for, cs ‘eatal e& ncestora Ise ssodlazd un volum mare de depo- Hi de‘earo int inti logave genetic, ‘pSeaapile asubra originikeraterclor dureax8 de peste ‘350 de anl’Sau conturat-de-a lungul tinpulul dou con Sepals ana care portuleasd origines endogend, respectiv Spe sch to site exogens, adica prin impact meteoric WEEE doa eat de formare a craterelor at fost intrevi, ee Ge de ta jumatatea secolulu al XViL-lea de Robert Fite Oa Nerul furniand chiar st posible de mode TOK? promarului tpotera originl prin impact meteorsic Bret Emmott de catre Biberstein, reluats «l perfectio- a Ae ol de J Gilbert (1803). Formarea craterelor pri rate Spon a fst prosupus ted din secolul al XVILI-1ea SUSSEE™ Aeonotit’ We Herschel, ipotera find sustinuts oe Sips st de. Dans (1810), care e-a asimalst sole terest’ Teese tunare se prezinta ca depresiuai cireare detimate. Geo ereasta marginals (ix). Morflogia, cra- Galette ge in esenta similar, indiferent de marimea tector “Git af'de foptal daci ele se ghvese pe suprafots Ae ee dtcontiamntelor, NU exist, de asernenca, deo- miesA importante intre eraterele de pe emisfera viebila Sh oee inven ‘Fonomentl eraterlziii a afectat suprafata tunard lo seict foun vorlate, diametrele accstora ajunging pin 1s SEES foarte de ‘ilometri, Cratorelo ca dlametre peste So im int donumite busine, Intre acestea din urs st Sthorsle's str deosebisie rexida doar in morfologis ceva Slalcomplictd a beainelor, goneza flind identied, Trebule islet ef exist eraene mar care prezintd anumite co- pablinich propel bazinelar (erste Inelare, de exempls) "Mosfolngia craterclor esto deosebit de complext (lig. 6) ae statul geometiel acestora a lunt o maro am GiB? tntrucit pe aceasta. cale se pot obfine elements Ploy gencacl Io Acert ip de analiza este Impus wi de =e rim ge tant 3 epi ud a in ce Apoto ear dain an Alem fail elo Sate sytem cei suse pram ain ig 6, fect at parade oe, Fig 6 Hem etele morolgie ale wn crater tuna bh ‘eusarensis apd saat ane ah eh ta ee mle Pk 0)» Secor ine es as ea 4a ade matematice, gradul de apropiere dintre diferit pe SS SU ase inal ea So ea len ee ae St eames Je ey mee te ie facealearanjeieh cic ipa ona disc in Lu gat Shore ideind, said, ae ene ene tmpleien crater nar vest tn Sout ase pre Eipale I) crstere formate In eset 3) gee fort prin pice talent our do morflogh rela seo de {ermare sedifetaiulcaterulu, prin excavere i pein tel, ‘etna dul craterulu, prin excavate si prin sc 1h eraterele rerultate pein © 4 raterele ovate pein excavare, acd prin m= act retort, rasta magna ext compe pee Sloat cia maetaldervat din fda ceteris. fn er jerle'de ecumtlare, cele mat multe de tip vlan, a m d teria crete marginale are sopintea a adincime st {er cee se Tindal cea Craerele de acurlare mete esa ea nvelail foreman exterior, i mp Be Lana erect at edu Att analiza Nal Pike ct op 22 de omPeprinse de numero al cretion rat ck ah studs meRercine tunare int formate pen pact Teale cosmic, Se cristina cto noe Pree at caldrcie teestre exsth dense im crater Uae oteri ove legturd genetch ire ele SUS oat de struct a et eis © sccepiare aprospe unanid & pote gt pin impact a cee mal mart pls Cm. {peter ii a te cercetitonwincapatinats cae deren, OS clas in pce post-Apolo tn origins ean eat ule a eraevle lanare (Green, See etyris Supanov, 19T4, DeCal, 1600, 6) Ce, be apt int catree formate pein oe ore ere aml unor prevecti come, p=. derea pe supreelt Ea ear mi sterols Vien ces Ay micteorty etre at kms 70 hind mal frecrent al Te ethcete iter snk mal ma deci itz A Paul e impact, enegile aneticetranamiee sunatulal tn reionante, 1 ca. impactor realizate a eed ly cancseute ub mele de Waiters de Beervelciy tpt), unda de soe produsk RIPETV eget renatenia in comprestune < Sg ON al afr nts ca uemare, va rela ftotenuna ae aaa Hay mare dest. demetralproeetul og gaulat mte un prot de 56 g n> ital de 8 ula elena formar nul cra e smetral ‘Pehudiul experimental al eraterizkrit a arduat cA ane dint Sant hiSgtres tine, mil canta din, profetl chat dup aingees‘gruncate ta ofr viene c© BOR {Tpit pe cle ale projec ce eared o ind de oe fourte puter core ea Bees & Yn rte Serle prove SRE S5 Bove net mult ral mare det ola proves- {RSA Glide qo produce 9 inten comprimare 8 Ta Tauri, far Im apaele acestela se produce @ de Tea eco, ce GUGe In eresierea avi s depas : 3 ea materialulul spre exterior, fm paralel destyurindu.se ‘consumarea proiectitulul. Material este artmeat in exes ior sub forma une. perdele dispusk in tranchl de’ cm ‘Histurnat; cidevea materialulul pe flancirile eraterulul va duce la‘scumuiarea tunel plturl de ejecta; $n tmp form ea unui crater ar dura, dupa nil auteri, mal putin de lun minut. Pe masura.Indepartarit de. local impact, lund de goc este atenuatd, ea transformingarseInti-o Unda asta Cea mai mare parte a energici cinetice « metcorita~ lupe se transord im cfr, alot ata it st meteorital int topite sl vaporizate tn jural zone e impact (ig. 7). Proectlele mart produc 0 cantitte mal ‘are de topiturd gi volume mai mich de ejecta. Topitura aplruth in zona de impact este impinsé ln ford, doa tune {ul peceilor eavkatil In dewoltare. Curgerile de topitirs Sint suprapuce porelor exteriorl si interiol al croterde Jul, putind ocupa isd st depresianile de pe funda scestata sau din extertora Ia Proiectlele ejectate din craterele primare ereeazd, 1a viteze mal mici de 24 krn's (peste aceasta valoare ar ies 4in cimpul grovitatianalselonar), cratere setundare, ca tmorfologit variable, Morfologin crateelor secundare este influentata de unghiul de impact, dstanta fata de craterul primer, forma peoictilulal st natura material eect In general, Indifimea erestel eratecior primare ete de trea dous ort mai mare decit a cratereiorsecuntare se, tite Separarea craterelor secundare de cele Primare esto fil de realiaat Un tip particular de cavita generate prin impact este reprezantat de microcravere. Ele su fort obuervate mi 1m / 200 Km? Seat ae ee cy meni oa al pa crane ine mula Bene oer naman Sint Wie oe hae ces ari ceat raat wean 0 Grosimen solului de tip regolitic de pe supratata ant te fn pet dec a cen te an oa de suprafat, aa cum se poote observa sn di ma din fg. 10 ae Pe ling impactul_ meteorite, un rot secundar in teansformaren ego a rodior primare a dforenele thacl do semporstars dine suf noaplea hardy Pre ‘um i acianea vintlut sear; redfia toler. prodie In limp. 0. dezorganiaare a rete) critaline sinerselo, enomen specific planetlor lite de ater Duplsprecierile iul Shoemaker (1770) 3i Quaide st Oberneck (1975), Tata de formare a regoitasl Suna are Valor! extrem de Feduse, s! ante mal putin de 1 mim Int millon de-ank De altel, transformdrile pe care Te ‘ford suprafnta Lunii sint att de roGure cn vtec, Int ‘dupa. sprecteriieastronautior misiunlor Apollo, trl Desilor Hisate de acestia ar putes fl regsite Intact sl du 50000 de ani 53, ALBEDOUL SELENAR wpe hme hi se wn tata sect ae pimaereeu ao eu ardaeenan so See Ee career vaehon are Seances a sr am ate it Pe ered Sie cee ieoescarns Pare a Scares a ee Tee aR res doe tt matt erent ae “4 rt de unghial de ineden{& a raslorsolare; arume, ou BC upghlul de ineidenta a raze sole esie mal mle that este mal mare $i aver. ‘Puninel ce pleneeh are tn albodo tn jur de 25— 4ov, valoare la eave sontribue me mal existenta stmo- toe ‘dar't nebulae Asti, se considera cA la un “tbedomediu de 234, O74 revine stnosterl, 2 nortlor Babin By, sapeatete torestre (Maru, 1683), “hibedoal Lani presint, dpa eum vom ees, anele particularity find ela ine cunoscut. Sa relizat eja‘o marth ¢acertua ny sara 1/10,00000, pe baza pre- Saori dateloe st mavurtorlonfacute de ye Pein si is taille isle sttomate seu cle aelenizte ‘Durl informaile fuk Seveenko (1978) se deduce ck narta repectiva ete realealprint-un sistem de font Cu inerale ale sbodoulut de"1¥ indlcind un eiapazcn ‘f aecotua on mult ral scdzut fae cel teestra, res Dect valon ntre €=2iv Valorie scdzate slat firey Recval Piminclu find lips de atmosford 9 nebulot “Ste, Singur media rfietant find done sof tar. ines efectaate ea. ocacierlstunler Apolo 15 91 16 (Ader et aly 1972, 1975) au ardtat cf valoares {ibSdoulolselenar exo in dependent do constitgia chi. Intel roilbe aname de raportaAl/S! s/t. Faptol Tefeduce ain fig Ite care se oserva ch valoarea ale Goutal este dine proportional cy mfeimea reportalst ‘AS sf lnvers proportonalé ca cea = raportull MS ‘Seplicttia cote spit eresteren canitagi Ge Al Inseamnd oe einer leucoerste, adil desehise 1 euloare, Feet eth imp ce ceerenprocentc socal u prosenfa Fe, presupune pregominania miners= icior melanocrats afie) aed ineise 1a euloare, deck ‘cu capactste rideata do tos bie emeaad ch beclile marine spre exemplt, ca un raport Al/St sub 040, presintl valor! skate ale albedou Tapa dnp co anotcatle, In cae raportl espectv de- Divert Of, cracterieasl ‘ome eu albedo sldeat, Pe acet Biles eon ajuns chiar eh en eotmese natara roallorlunara ru gonele neoxplorate sncd direct. mal pe seam ‘Rison alteaoaioh Mal mult, a fact chiar tneerearen ‘Gea se esi, pe aeeay baz repartiiaglobull 9 rollor 48 I: are, asa cum se poate deduce din tabelal &, Contfnen~ tele si'marile lunare se daosehese gi prin euloarea tor $3 Shecrat cl continents sat mal terme in culo in ‘general mai rogii decit mazile, an oa S ®, et 3 Ba 3 0 Abeds 20% Dasara trate ess Mina apt We. Seveenka, 13}. Tabet ® Racindea roster seeare sins rapt eso a et rs) Ea mona oe eee a ee te ms a ‘Sa putut stabil, do aromenss, si 0 relate dintre albedo st Wis roto” st enume indirect pleciiuse Se {i legitira ce eas ise vinta aestora 9 conti fn “ Al, tonexatd ca relat albedoulul eu raportul AL/Si, Din ftotet punet de vedere to evidentiando eroyeee a albedou- {ut odsta cu vechimea rocilor §1.0 seadere a Tul pe mastra virstel lor mal Unere; faptul din urml se poste pune po Scamnal tradsformirilor profunde pe care rocile ‘primare eau auferit ta urma impactalul meteoric, att minera= Togie prin metamorfism st apariia steel) cit si sub raport structural textural ig, 12) "in pllvinga varlaiiloe iocale ale albedoulut se, ob- socva ci feesta poste atinge valor! mult mai ridicate cit fredile In sear regionela. De exemplu, tn jurul craterclor, {Zsa cum au ardtat datele misiunil Apollo 16, se disting art Sacenttee alo albedoulul ea valor ee descrese centsu-la- feral de la 40—60% In 11-134, valorle scdzuie ae al ‘edoulu corespund cu solul lunar fa care, pe de 0 Parts, 5 regoitale mature predoming stila gf fragmentelelitice ‘de ciloare inchs, lar pe de ata parte, granulatia roellor fete mal find. Ti arvalele cx albedo mal ridiet din zona central, rocile sint mai putin trinsormate lar geanulagia este mal (roser. Se ml poate Joduga, apol, Ch pantele abrupte fis relleflut i, ia general, ta albedo mal reat ele eo =rT wler so} 20x) ‘prozentind rock cu mal puting stil si cu erfstalinitate mat Feats. ‘De refnutc& maximum de contrat dinire zoncle de tare sole continental, cu albodourt net dlferte sr acelin asa-numita fara zero, clad razde solare cad a Eyeing mite ct a Beet arate gas te ee ate in Fe, dela suprafeta granslelor eel pacing Prafafa granulelor sdlulut lunar (Sch 6. cimpurne FrzicE ALE LUNIL 64, SEISMICITATEA $f MODELUL STRUCTURIT INTERNE Experimentle esmactice relate sun n- terpretarea Tenultatelor ebjinute aa constitat un sices ET'programulal Apollo, Aeeste misuritori au vizat tnze~ Glotarea cutremureor sclenare(elsmomnetri pest), pre~ Simm gi rispursul interioralut Luni la perturbatile elas ‘ee gencrste artificial (ckmometric activa). Ambele me Meets Tumisat infortatit importante asupra structurlh fntome'a Luni Peimete experimente sesmice au fost ficute tn 1960, © dup eseleniznren mistunit Apolo 11, pentru ca apol st (Slate expeait $4 instaleze stati soismice, Statia seis Sree tNpalo: 11a fost allmentata ct baterit solar Rincklonat un timp scart Celeale stait (Apolo 12,14 1g) au fost echipate cu generatoare folosind energia n0- Gllarh, Aceste ultime ste cuprindeaa fleesre cite patra SSlamcmetre un seamemetra vertical de freeventa mare fl un sistem ortogonal de tet selsinometre (unl vertical doua orgontae) ci sensibiitatea maxima 1a freevento Fale (049 He). Datortt fondulul serie slab al Luni, sen= bildeiea seismometrelor ein slstemul ortogonal a fost de Yooo de oni mat mare dectt cea a hidrofonilor foloatt in prospeciunea marind de pe Plmint. Seismometrle funare Ry puta! inregitea migca de pind la 05 A, lucrind Ia am pliffeet de pind la 210% De locatia Apollo 17 a fost insta- {at un gravimetma caro temporar a puta Iuera ea selsmo~ retra de frecvents mare; state selsmice Junare a fune= flonat pind la I octombrie 1977. 4 ce am cee tant * Alituci de inregstrarea cutremaelor lunare if ede derilor de meteoritn pe Land au fost sealife efpert mente de Seismometne activa, tees diferentindacse, up odul de enerare a undeor seen, n dou par in primul tip do sclsmometric activa undele hu fost senerate Ge cdderea Pe Lana s tnor piri ale Vehieallor Spain. Ast, ieapia @ Mea a rachetlora fost nd bre un punct prestailit al sapraftel lunare, I aingerea iru vltezs a fost de 23 lems asa acne trop ind Ge i one, efectal stamle rsa pip impace afost chivalent cu explonla ned incaritud de 10" one tot Be atemenca, au fort aruncate pe Luk dup intoarerca tm modu de comands, moauiclsIunare (etajal supertan. vind o mash do 24 tone stinging la coutacal supe, fata unard o vital de 17 kin/yinypactala fost cchivalent ‘explocia& 800g troll Ast experiment pote A pet ‘t‘ea'un eorespondent cosmie al mtd sondajual ais ‘Pl eine de pe Pamint (DSS —~ deep selsmle sounding). Scistomitta activa de thot It exteeseméngtoare Cu prospectiunesselsmicd teresrt In acest eas senso Geo, fon) au fost agent pe profile ot hangin! de ordi See Jor de act, geperarennctnducse pain expoea not te clei de 72.7 eg tol Ae pd experiment 0 ‘permis stad structurd stratalor superfiste din loa ‘pola jaar = al ‘Acivitatea samc o Tani» fost stadia pe pér- upd 8 a itor All! dere de mc Bt a fest Intestate slstematie trl tpl de perturs bats terme, impalsurteleselamice de freeventé mare semnale de i eutrerarls Iunare cu focar profand. Acts ‘erturbatt se deosebose upd modaltaea Ua insets pe Seiamograme sl dup poate foster. Caractriaten fue arnt sear Tunae i vopor cu cle tre ‘Ste durata lor mat are in Sp, cx urmare 8 gil ‘ile cat . ee rele eulremarelorTunare termice sint superti- lit, ee situlndu-se la tva Idlomete Ze sail stance. Feridicatea spare! lor se corlsad ca 2iua unary els find Tegnte de fisurarea sratlorexteroae ale Lut sus Infunf iret ce termperatr ocat eallera> 50 Focarele impulsurilortelesotemice de freeventa.mare, denuimite sh cutremace pein dine, $0 afl nadine {de pind la 200 km. Tensiunile elberate de aceste cutre- fnuge aint desl de mart (le ping Ja 100 bari. Pe Paani, ttoife We tenslunl int caractoristice eutremurelor Intra™ Placa, Acessta ar constitu dovada dizecia asupra exis- Xenfel nor tensfani tangentiale In Iitosfera Tunard. Esto onibil ca focarcle scestor cutsemure sa fie grupate In ‘ibvginilo bazinelor, neflind exclusa o legatura cu prezenta Imasconilor (des feacmenul nu se verifick in toate Bain vs hn neopets en er eee Oa ee et Efook seeomanw erase odin ucotcaa ae ta ieee Gear che ae meray eee cee ata tt wonder oieniees tia cota ae Seabee ee eater ae cae Serene ee ite bate at oti tnte Sear nee ein cent ne oe rece iia manent eit eet ere tiene asi rane Saree Barta Somat ae aee a ear heen spre ee ia eae ih area ert Sipe anceps tat fap haem agen ok feb enced ee tee She beers wna © 3 har este de cea 109 mjs, iar vitera undelor transversale de 60 ms, grosimea regolitulul find de 412m. Patura e ejecta" prezintd vitezo de 250-200 as. Su esta Apollo 17 Aoest stat are crea 30 m prosime 9h 0 witeed ‘8 undelor P'de 300 mys. Sub acesta au foot separate strate Crater Cone siartaly 99 emi oe 1h constitulte probabil din material boca surat. In Pic eta ema PEEL een enti De iene ciao gn mae gece aang lt ho te ‘el Oceana Provllar, In ona tale seme ub adem ead i preluerate de etre Toksdz (1979). . Src ele tr sr hae at rer ee eke Cael iia ete aterm an tas Ath Seen are te Shae Saha rewden Sanam ‘cca 7 km/s (fig. 14 st fig. 15 B). Ele en oe mt aa sien INS ae hana sa a nae sea Sine aveeaiemocon 82 rental, are grosim medi estimate la 74-412 km: 0 gr Sime medie de 62 km ar cuprinde 10Y» din volumal La- ‘his de FH kin — 124 din acess, 31 de 86 kin — 14%, Cone Tinentole pur 28 fie ncoperite de coa 2,3 km de ejecta de ‘asin (oegaregolt). Male Tunare au o'conteibutle minoré Viter® knvsee ‘ale 0) ranoverale 3) ES ite care Sa Presune Kber ce Aatncime 1a volumul materiatulul crustal, grosimea umpluturit ba- alice fli in general al ried de ? ken. ‘Pentra mister invirbila, unde rollful esto mal ridieat, so considers ch grosimea crustal poate. atinge 100 kum sau chiar 120 km.'O astlel de ingrovare a crusted ‘ste spijinith a de faptulck central domast al Lani este ‘SGpuasat cu 2 lam fath de conteul #84 goometee, deplasarca find in diroctia Pamala as In zona suberustala tau obtinut diferite valort pen tru sitecle undelor P, de exemplu 7.7919 kin/s. Manta ‘Stpacoard se extinde’ pind la dined. de 400~600 kan, a'imodcarent aceasth Limita lind fixata In 430 km (ig 18a), Vitera madie caractereteA mantalel superioare este mai mich de 8 km/s; aceasta ar demonstra ed valoarea ‘de 9 kms, mentlonetd anterior, ar pate fio vitez4 locala, perticulard zonel Pra Mauro gt cd grosimea acestul strat {nomal na este mare. 33 I figura 14 se arta distebuta vitor fo F !botiavitorelor Sn inter ful Lani asa eu fost conceputa de postal date Massichuicts Institute of Technolocy Guy eeedas oe Toiséa, Trebuic mentions cf dale det atacial ot slot nega Se obser cl exist o zon de tranaiie de Ia man tou stperiora ia mantaun mete ea a fg 16 AP ta sh Sopa "eal in socal cantante Spahae0A8 tm, vowt4b:2003 ki Danlaga ede thie cegetorizata eo uimlionrleviterer op tb OO Ree Seetitod Kinfs Se evidengins eh pntta undelete ‘atl exo o achdere signs vtezlor a reer a Taantaus superiears tn ced cdi tonaile ce Car pater ‘tora tide modifier comporia eure, Compertarea Lunt Ia traversaren sa de cite undele § 2 permis determine ae-nmitul actor ae cats Q,, Assasin coracteiznr clstaa anche io, ind report dni energiaacuulaa tenegia hn Ba eae pelstitl (gi transformatd In cfldurs). S-a observat o& Io ‘recerea de ln mantaua superioara la‘cea msedle @, scade dea cca, 8000 la 1 500, ceea oe conetitule inch o davedy ' eastentel unor schimbart in ehimism la granifa dines Ey cele dou smear Iunare, Se presupane ci dicontinul {Steo slsmics dintre 400500 kn sar putes datora ce "edi (acest ‘Elocuind Mg), pe seama acest bog tn Pe, reall Stndo-e siden iter andlor & De ater Fisica penpals s dstibutiel vitezelor undelor sctmice Te imgntsua funacd este tocmal schderea lor teptata ct dunce ‘onéma inferioora a Lil ar aio conform slo~ snologl dela MIT yond des £10 em ig 18, Mougea ek existnd Unformatl pune. Nusa Invegistat Sbtronure cat focare situate sub adincmen de 1 100 km Sn plus, se cre sfera delinitaa de acest adincime Tar iba ed teach unde tranversne din fcaree co se (Boccia emisferainvisbls Nu este clar Gach nelnegis- {fares de cutremare profunde et focrele ta emisfera ops ‘i Piminfult se datorearh absent lor, georettiel rets- Jat selamice folesite, sau etenuiit lor fn'central Luni (Q, entra mantaue Infericed 4 fest extimat ia cca 190, de o'er mar mic deci a1 mantatel medi). Compoaitional, se Afepie, In general, cl mamas lunar@ ft aeatal in foal ltrabsrie ‘Acca hiterpetare 9 distedbutiel viterlor undelor comic fers Intrucltva de cen reali de selsmetogt de in Universitatea Texas (hig. 195), Seisnologi texani (ation et sy 1078) fixensd nitee dine subaiviunile ‘antalet cu eca 100 kin mai sus, seporind in ewntral Hundt {im maciew rie (oh aon de 140-940 kare clrul existent ‘ite contests Ge cerecttort de Ia RFP, Dach acest ma ‘ise Gust intrcedovan, ol ar poten stat dite-o 3 Tole Fe--Fes, gisindu-oe probabil in stare pth sau spro- plata de aceasta 14 Inceputul anior °0, anterior lansrit de sateit 1 jar Lami, sstronomel sinerican Eehardt a Tntreprias fo tenativa de'a determina momentul de incre aces” ional Lani pe baez anaiaeldetaliate a migra de ties a ablinst 0 valoare mat mare de... Acesta con- Cdoces In iocen cin inerforal Lami exe 0 dstelble Snormala.n densitii, ea sofzind mult spre centr sate Hila reultaal determinarit era, iret, eronat. Mo- rental de Inerie dimensional st kant este 0391, coca Ea grata a interior acetal presnt 0 densitate socom Shmativ constant, egal cu 24 pom’ Garkov 108) Revenind la stractora Snterni Loni ve poate con- chide ci ltuferet selenarerigide it evine sort ma tau supercar i medie, ane cently sitaata su adln= Simen de 1100 tempting fi conidestd rept stems + Hera selena RigistenMosfere selena ete tents heat (6.0081 900 p maniaun supetone sl mee fie. In te co seoara 98 Mantas terested eu Uh Qyee ‘ring Inte 200-1 O00) explists prin foal Lund esta Fear slrach fa elements volatile, pe care le pesatt Probe it din sale inp nieve ae acs= itostera a suerte prob, 0 ingroare congue in dhaleneoimdsind x éctsta continent” a 62, GRAVITATIA ste cunnsent faptul cl intensitates medie a eimpu- Jul gravitational al Pamintulal este de 0,81 mcs la su Drafata Luni ea este de 162 nyse Ca sh pe Paint, cio pal gravitational al. Zualldepinde de\densitatea, rocloe din substrat, de reliefs de dictanfa punctulat de misuss, {ata de zonele de concentratie sau de deficit de mash ‘Un moment important tn istoria cunonsterii gravi- {atic selenare ea canstlult deseoperirea in 1069 de'catre Miller st'Sjogren a nor anormal positive ier, asoclate ‘mirilor‘ireulare- Aceste anomalli au fort relevate de eh ‘Be staile automate Lunar Orbiter, In timpul urmérirt ‘raseului lor eircurfunar, clad se comport ca tn acce= Aerometru, ‘rspunzind variagilor de mash, prin. modili~ carea vitezel st a dstanjel Tata de satelitul natural. Ano= ‘halle positive de deasupea malor refiectan de fapt con centrist de mac, pentru care at ifort deaurnite de c= ‘te Mller si Sigren (1068) masconi (mass concentration). In primele,misiuni, zborurile orbitale te ficeat 1a altitudin! mar, Ge depageau 100 km, ccea ce ms permiten ‘snomalllor de intensti! yeduse; llitudinea de hor avea 0 deosebit Immportantay intricit, dupa cam se ‘te, ntensitstea cimpulul gravitajionsl seade cu patratal eon ge ee ne soutiamn areata eens Sarees eae sear saletacu ara races ts tm es eect ae oat ‘ptt nar Hct in Sse marine, eee Cty Fei, en, etn ‘Lanil peesint Ia scard regionals, variati Felativ mai sla- oe Ss Stee bat coa Screen ate erat eee er io SSN EN aie etree! ‘ct atte re gael me renlatratine § ESR Sar ‘nor anomalii geavimetrice asociate indici foptul ef aceste Secret aie nats meen ae SEs eatin Wha acai eg anani ae tao Seamer rect ear “aca eas cee tnt es ls om ro ort ei se Sangre es a tt bern meee ececmanne centers {Erivile grow plendit-oncmalle negative initiate (lt Sedat aha ohne pres Seas etl ame Deeecee i ga tea ce eae ce Sancta naeeansmae oo oS cee eer ureas ‘Sngeres'de bozlte, fle Ge ridleares unt material relativ a dens din substrat, in tendinfa de a. compensa material ultima ipotera pare sh fle demonstrata de {apts ‘anomalit positive semnifissive presint iamal crate- ele cu dlametru de peste 180 kam. Studiul anomalilor gravimetrice a permia, tn an mite cazur, determinarea indirect 2. volumulal crater dor si bezinelor, acolo unde eontrolul topografi fost mai ab, ‘Forma anomalillor poztive generat de mascon, in preuni ea analiza matematies a potential gravitato” ‘ul, sugereazh c& atestea reprints stmueturt superficiale Aiscoidale (ig. 10) Caleule efectunte de Siegren et 2), (972) aratd ck grosimes masconilor din emisfera vaibld poate varia tntee 2,7 si 6 km, depinzind de faptal deck Bint Initial fost compensst tzstatc sat Formarea bazinelor prin impact a due Ia. apariia, {nfe-un rim stadiu, a unel mecompensir, datorats deft? sftutl de mash generat de electaren une! cantititl rlose de material; pertra basinal Orientale, de exempt, Yo Bahl xvii origina a eat etimat gravimetric Ta ea (Cum ta omental formarit bazinelor crusta era peo fh al dora stadia de cOtrar oa ‘ompensaroa tealisindu-ee prin ridicares sub form’ fe domurt a mantalet apartia corgrilor de bazalte, Ri ‘idizarea ulberlosrd a erustel a facut ca acensta safle ebld oh praia sarciny.astfel tnd, curgerile nok de ba- alte au dus la cel do al tell stad de supracempensare, Stadile respective cint bine Hustrate de basinal Or ental, 1a care partea central neteds 9 ow bacalte tno ine, este caracterlzats de anomalie Pozitivi in tinip fe gontural ‘exterior, accidentat af lipet de material bre Zale, precinta puternice anomal negative. Ip toate cr Jetalte bazine din emiefara vizibla, umpleres ct bazate » fost mal complet, astfel ci anamillle negative ssocate epresiunier au disparut; aceste basine comsitnie mase2~ ‘ll mat Ridicares maniael pentru a compensa izastatle de- ficitul de, masa eauat de impact ae fi indicatéy de exer. plu, pe findul bazinulal Grtentae, de existenga tnt st i i ' i tem de furl concentsee si radiare, Volumel.dye-ub inten i parca contrals 2 mah orf pine ot Silelor este pe marimen anomie grovimetnice, de 0 hen Gimp grovitic in emisfera invnibilsestecunoscot doar Sn init generale, Alc anomalile negative co acocera Inaelor multineare, representing rai degraba delice so inst dect masooni, Aeeste anemalit ar ff determina the Ssietna topogrticd'» Lamy so scesth esters ao frafata mab rgieat neflind tupasé inveriehcurgerlor Arostatice de bazlte marine. Des bezaltele sit foarte rare, pe fala opush se pare oi sub marl a avut loc o jes" {are sosttiel realist robsbll prin nidlcares fooatale Dis iti’ de pin erent rly ca celal mare ma fon Selense ere aprsimtiy 10°" in timp ce ma Lan ite de 7.350% g. ee ‘Daca am distribu masele snormsle pe suprafata bie dinelor circulare, mirimes maselor excedentare ar it Je 00600 ke’, echivalenta ew un stet soplimentar de buzal de $ km grisime so densiate de 300 glen ‘Daci masconul arf format ls suprafata lor 1 inare pe ban comtrntalut de desitate dine bale mts Sis Gi adn rita arte ghar) So glen, Suncl gros)mea stratlul bazlic af rebut fie de eproximatiy 20 hm, Accasta sata ch structoraspe™ ified aunal bazin core doun conpar, basalt asia ds Jn suprafatas.0 parce ridesta a mantaie ‘Pe baza todeluleh pentru Mf Serenitatls (ig. 16) ‘manta poate fica 20-25 ken mal ridsta sub Dk. Orien {Bie deci! pe repinile wantinentae lpite de basing: To tmulte bazine su fost glslte t cratere prosspete cu ano” ‘alt negative, fapt ee indie 0 compere ieettcs ie Smplet Tavasi fn continuare « basaltelor marine 9 dus In alterarea structurit gravtationale, generind mascon! S Derizantate;inctrcaren supraeastatiea (fect to Ee deplgese defictal initia de materia ejecta prin im- pct) a mason dn partes centala-a aonelor marine Site de ordioul a 10! Nome Conservares raccoon fort fonaltionat de exstenfa tne itofere spi In octet {el trbuie interpreta qf ancmalile poslve mies pre 0 senate de M. Corilers 6 Apenninas ain baz (m- EShim: Seta tou rent prercetesreare a erste Scmterail creat din bel, caste find sulicent de ‘gd pentr of suport. iGa'tnte aceon, incrcaen_supeizsalck_ gene rata de cargrle de fale ete, in pera, mn mich = Shas teat hfe Onc nar svat oe nto cmpenctre Exande ultennerd plac manor. Ppa presspane ‘x annie marine ao fuferto ubadeca care’ generat fthaderl prior perience ule baineoy creindhs aw tne cemprestnl pe aoree corel, reslind cree Siafet: Soir Oe eet ah nfseria une compensit fe Sate pentru eaterelecinere ssupur rons slnard To tenant care pt singe 900 ko “ic pct dncoimatatencrstemanta (Mato se lena) at remipune ch presiniaoverle de raberste Accra dimceu sh valle sin proportionate eu de imotele bosinclr de Sessa, Resin for Procela, ei aa inti sapeape, probe, pe cea al are fidcae watts fein comecnt pe contol tre ‘ust In nur fel Par expla sabres ete de ie ‘Sloe lcs dp 75 Ton lo welouen Sbeareath de eGo tas de sb son sucics'a"tacnull (Oceana) Procear Bebltren erustel ca urmare a impacts meteoric ci ran and Sau cmc tgs Supe value geopgice alterioare burl teu Pree deve anupen sand fesanior alice, Preonia res Sonor tet tn interval anf exit cher de to ‘Some Ricetaticeare war trade pri existent fn favelirite extern ale Tur grote de deve ute de em, ‘Minot tenon unger de £000 bas ‘a existat pote potrilt ieora mason ar r= promnts cna plants care au, generat prin pact Feats fn nail set! de cononstere © mafel de Tone ites ete exalts Spoons sogerena existent neh fegretia lose a malelor Sin eine Ace? proce ot Sisal susconiel o exie un dei de mask in ‘Sneefho enomale grovinetct nega. Penta ction Snmccon ene netel Go anoralit Ast statin reprint ‘dar exert net patra a cere inch wees a Ganoasterea cimput gravitational al unit a per- ris sbordarva devin seetal corp de la. calibra ie Grostatie Figura geometich'a Lon exe ageopiatl de'9 ste gate {7G lec espn tel en ‘StH medi de324/E0001 gem wire Tunare ve piece Sub nivel sferel cto raga de 18 ke for Sot hence densupra sexta, Cental de mash af Lani ese Scplost spre Pamnint fata de central geomesic-cu 2 ene Sleompuneren tpografies slenare-daph func fence Sih pentru raea mee veasrew de R= 77.0°0009 ke act considerim i Lina 2 fort sufent de fer inte sh plastien pentru isto orn de chile atl ‘tee! unghiulae de rote nels ar corespande 6 fe fine a rage eeustorsie de aM +A0 funce don’ 9 Sloaed poland belly (onde Ayu 10 CConsideind acum Lana Sn cimpal grovitatensl al ‘Pamnata,igara et do echiibra vf test Boar nd eiginea axclor do coordonate in central de greutae ‘Al Luni sf eomiderind xa = Indeptat In ira ani fuuulyaxh grin crecia de rotte'a Lull pe orl fae ‘xa ona de rtai, wom line! R$ Aig Aay=09 m GynR+ Any: Aay——I1 pe + By; Btg=—28 Dacl se foloresc datele gravimetrice pentru dete nares figurt dinarice a Luni abatrile de Ia raza me or fl? daj=510 ro Ay—400 m gh Ad,—529 mo. Pentea figura normala a Luni (corespncitor eipsnigaal teres tru) se pote lua sfera cu raza medie R, intrucit indepie~ ‘area figuril de ecilibru de la sfera este-doar de ctiva 20 de mete. Figura dinamicl a Luni, corespunziteore geoidunt ‘torestru, oar putea nui selenotd. Absterca geoldulu te rostra de la elipsoidul normal de rotfic cele de cites 70 m, ea fiind o masura 9 gradului de eehilibrare hideo- siatich a Interorului planeta. Din mrimea sxelor fg Sinamice a Lanll real ct indepartaren Lunit de eh @ libeul hidrostatic este ex un ordin de mérime mal mare ‘eit 9 Purnia jenslualie Gin Internat unt planets sit, proper- fonale ca produsul dintre Anitimea geoldulul(slenolds Ini) 1 seceleratia gravitationald. Intltimea mal mare Selenoidutut este compenssta Inst de acceleratia gravis fioauld lunar de sese ori mal mics, ceea ce conduce 1a Lund gi fa. Pémint de tensiuni ‘Pesiilitatea existentoi urei 2one viscose, mei, eu 9 razd de 700 lan, at conduce la eoncentrarea tensile fangenfale la taza iitoserel Iunare, unde lear fi de cca 40 te : ‘Jarkoy (1983) presupune 8 astial observim ,inghe- torent vehi figurechilrate a Luni figura daiind de In'inceputarileistoriel sclenare, ind satelital nostra mt fural te afla mult mai aproape de. Pamint 3! in. conse fina aves oviteza de rotate mult mal mare. Convervares dlezecitibratt din tnterioral Lui fm ulti 9,8 miiarse Ge ant arsti ci stratele exterioare ale. acestela a fost Suflelont de revistente rel font resists Ia tensile erate de scent devetitiory, Acca autor admite ch mbardarea Tani cu meteoeit acum 4058 mllarde jde-ani sr f ptt sven un rol important In indeprtares nit is ethiiteal hidrostatc Tnchea acet cartl se impun citevy considera si asupra astcilselIpotene a expanshuni, Dupi cum st In ultimele deconil sau facut Sncereiel dea explia ine” ‘inisiaul exparsiunll fndurilor oceanice (epreeding), te fhomen legs de tectonics plicion, prin expensiunea fists 4 Globalul trestra ca Intzeg (Molin, 1987). Conform acex- tet Ipoteze expansianea Plinintulul ae fl determinata de seaderea in timp a valor constantel gravitational, ceea Ge duce la schderea stractet Soarelul ereserea razel Pi ‘minulut gia orbitel sale. Dest o Baticl de abordare este {antanta, ta cazul Lun ea nu sce gist si o cenfirmar Datele furnzate de Jarkov (1988) stata cf tn ulm 4 Tarde Geant raza Lunit a fost eu preciele de =-1 km constant, Aceaste ap exelude, dup acest auicr, obi {atea cresteritrazel Pirsintuli st limitossd vitext de Haji a constaniel gravitaionale, 63, MAGNETISMUL Descoperirea magnetism sslenar a fost una din- to cele mal lnteresante cucerin stinfice ale program 1ui Apollo, Investigares Tal ta realleat prin. masurstor digecte la 60), prin magurdtor! efectuate eu ajutorul sub- Sstaliilor, procum sl pe probele do roci aduse pe Pimint. Prinele masuritort orbiale realizata de Luna 10 31 ‘explorer 35 au Inregistrat valor reds ale eimpul mae netic selenar (momentul dipole estimat find tal mic de 10 geussvem’), In asa fel Incit deveoerires wlteriara © ‘unol magnetiem remanent ridist In probele de roe hunase fclectate de mlsiunea Apallo 11 9 constitalt o surpriaa. Plosorea de magnetometre la cuprafata Luni, ince- pind ew Apollo 12, 2 relevat exstonfa unoe Valor surpein- {tor de Fidleate'ale clmpulit magnetic elenar. Astiel, impul ‘magnetic a prezentat "valor dela 0 gamma (Apollo 15) Ix 313 gamma (Apollo 16). Trebule subliniats fnsi marea variabiltate a elmpall magnetic selenar ev dentiata prin misuritorile efectuate in cadeol misiunllor Apollo 16 91 Lunshod 2; Ta prim caz infenstatea clmpor Jui se modifica pe clilva kilometri dela 112 Ta 313 gamma, tm timp ce companenta verticalé a celul misurst de Lt aod 2 te siueaz intre 10 gi 40 gam. Aces elm Dur sint considerate ea datorindu-se magnetismuha m0 {url remanent al crust! selenare ‘Magmetometria orbitals resizati cu aubsatelis ut Apollo 18st Apollo 16 a furnieat noi surprize, cemonstrind fxistenfa unef corelafl dint valoele eimpusilor(detectate 4a 100 kom allitudine) si tristturile mocfostructurale ale suprafetel eatelitslt ‘natural, A fost revizuits, ast), Yalearea_dipolulut Tunae, a flind astios Ia. maxima G10 gouss-cm®, Trebule ardtat ch miomentul magnetic al Pamintulul are 79-10% gausseem® (de cca 1. milion de ori mai mare) iar eel al planets Marte de 25-10" ‘gauss-com® (mal mare de cca 1000 or) Desi clmpul magnetic lunar nu prezinti proprietatt Aipoice evidente, se vorbepte totus, pein analogie eu a= o tustia dope Pimint, de un dipol selenar. Valoarea i, ‘hiroth dn eupeslate Luni este de maximum 319 gars, {ich de 100 orf mal lcd dectt impel magnetic eouato” Hit al Paminguiut Datorta valorloe mich ale acestuia 5- ‘ectigares lal ea facut folosindse, slaturl de magneto otis. clic, nie mprasuellelectronllon Prin Seeisth inctood se pot identifies cimpurl de pind la Gi gammn cu o reas spatial do 19 la 0 hrm. Datele thadfcics orbits arated exists impart mat puternice cso variabilitate ral mare pe regiunde cntinentale de pe emistera invisiln deci pe mlrile din enlifera viai- Bis Anomalit magnetioe puternice sintaseclote eraterelor dinvemistera invbila sat zonelor din aproptere for, et Si'borinelor vec. Unih cereetater’ admit, de asemenee, een ei toncle eu aspect de mph ope funda crtere: ibe de caloare durchsh ar h response pentru cel Du tin’ parte dim snomalie obitie Manone de foe wisi stat fn Toga eu db ferite Wipuri de insteran continental vee (pre-{bran Sxt'fnbrian, marie orscerbinducse pris valor redase een caer wrt ak pine al lab SA INGnth ori largh slo Lunil care au mat putin de (0,1 gamma, Pentru acestea a fost propuse dou explica th. © pring explicatie edmite cd ele au fost intens re Mate (leansformate) dupa perionda fn care a existat un ‘Gino mnagnetie global putermi. 2a este exclus, Ins, ca in Stil de zone stratel magnetic case afle Ia sdincime, cra ferizaren neveusind af alingh pontea s prodilce spa {ei cmpalal magneti; in ultima situate, elmpal se poate Imuanifests prin efecte de .margine® prin scipare Linllor Tnagnetice zone cratezelor caw 1a ita maritor (orice ‘teal magnetic de flare Infinit’, ou are cimp magne- Hoexterion. ‘Deyi cole mal multe dintre mark prezint, compara: uv cu brecile de pe continente, un magnetism remanent fn spare parte reds existh si except. Analiza compara {iva datelor morfologce 51 magnetice arati ca exist4 0 Eregtere-a magnetism remanent in conexlune cu bre- ‘Gite vechi, precurs sl cu materialul unoe eratere rant i ening accolea din arma introducing qo evident vari bilitate in marimes anomalitor, Studi ate anomatilor mag hetice ale unor craters, precam Aitken (dlametnd = 37 lim), Van ‘de Grauff (Glametru 230 em), Keeler tc, arata ct perturbtile lmpal sat eausate de brecile fe pe fundul eraterelor, care, ricindu-se la. temperstunt Sub 800°C, au dobindlt, in prezenfa tinal imp vec un ‘magnetism remanent, cugerinduse in plus ci ceste bre- {iin ay fost reluate exaesiv de a formarea lor (Coleman etal, 1971, 1972; Strongway et al, 1973). Tnvestigarea unor probe de rock lunare n indicat ch Drecile pres cal mal puternie mai stabil magnetism remanent (Intre 10"? ¢ 10°" gavss-cmt/g). Aceste studi {au confirmat ex cel mal Important constituent feromagie lic este Fe metal, allat uneort cu elteva procente de Ni 1 Co, Au foot detectate +f alte faze feromignetice dar cu parttlpare mai putin importants. Solel g brecile lunare ontin de la elteva 2zcia de procent pina Ia Ie in grew {ate Fe metalic, In timp ce bazaltele hunare au centinuturi de zece ori ma miei. fn fell acesta am june In conteo~ versata problema crginil magnetismulal selon. Magnetism natural remanent al probelor de roci Junare pledeaxt pentru existenta io trecutul geclogic a satelitual, In momentul teceril reclor prin punctl Ci tie al Fe,'a uaul clmp magnetic vechi de ordinal « 10" 1 gamma, In care scestesf-aw dobinditproprctile magnetic, lar varlabilitatea “clmpusilor (de In ste de {gamipa Ta" oertedt=10 000 gain) stigenesza 0 brigine ‘omplexs a scestors, Pentru expliearea genezei magnetismulul remanent 41 rocilor lunare at fot formate mal multe ipotese, ma Joritates acestora admitind cd magnetiaarea ‘rocilor ta ‘ealizatIntr-un clip planelar care spol a dlspinut. Acest timp trebuio sa fi exstat cel putin intre 4622 tillarde de an in urma G2 millarde de an find virstacelor mal tinere bavalte aduse pe Pamint); acete ipoteze lau in di culle fle origine interna. elmpalui, fle o orgine ©. teri ‘Originea interna a cimputul sar putea datora fhe magnetizirit intregii Luni sou usel parti importante 2 Seastein in stadile sale inflale de evolufe, urmatt deo demagnetizare termick ulterior, fle prezenfei unui di ‘name lunar (Nagata ct al 1972). ‘Admitares un cin magretle pemitiv format prin magnetizarea nel pari a globulul Tunar s-a lovit inst ‘de inarh dificult, intructe aceasta spoteza impune ca In ‘tapele intale de ezvoltare @ Luni temperaturle de ta Stipe! de ordinul sutelor de Kilometel sa nu depageascd rar a Intregitactv Patizanl ipotere dinamarvil selenar, printre care Runcorn (915), Colnson et a (1075), pomese de la fap- Iveh misuritonle de. palcintsasitate a cimpull efec- {ante pe oct de dlferite virste cr exisenta acum 4.5 mi Tigre de ani « unui cimp vache voprfata de 12 cestedt ‘oct ce represinta de tee) valoares ‘Smputuf de is ecaitorl magnetic al Pimintas. $i acess Gr'fpotect impane citer condifionse, in contradicie cu Sotelo de cunayiee Note acest mod presupune apa Stain etapele tmpust de evointes Lanta und naclew Ge Fe sau Pe—Fes ofl in sire (opts, Acewsta ar im fice, pe'de-o parte, ch Luna aven dimeraiunt suficent Berman pentru ev acest nucle ae posta separa set In Sntrioruacestela exlstau condi teraice care Sher sit topirea (keer enn din th aeilgie ode en oj eloctomagpetic mit ce mal extent nuh moc Selehar cu raza mani de 380 kn oh pani uncip Sipolie de supra de 12 oerstedhy dmpal de Ja supra faint a tela i 50 trate, con ‘onultae 0 vane aproape impo ‘Asa cu oe va eden sal Peconcordanfele re~ zuliate in determinicie de palecinienitate pe rose 1u- fare inl au origina in fapea ch-mecaniamele de rerma- henta de pe Lai int mal complese decit pe Pamint, or {etodapuecintenstat mu este apleabls cimpurile de- {ice prin scearts metodé find neigure Tpotesa origin externe a clmpaful mogntic lunar ‘admite'» magnetbare s suprafeel satehtala tte-un emp . or extern (intl solar saw cimpul magnetic terest), Aceastt {foters este resins ential de majoristen apedalglon, 2 necesitind menfierea in jurul Luni tmp de 13 m= Tarde de i a urul cmp de peste 1 006 gamma. Variablitatea:mare a magneticulsl remanent so- Jena, ca marime sf directe, ies coms pe unl cerceti= tort sh renunte a postaletal unut imp globsl selenomag= tc es Aenin foster oh spaniel esr ee e\manifestare » Ur eect pr Iceal de supraioiy gene rat de proces de impect. ert oe Pentru 0 astfel de interpretare ar pleda structara turbulents a magoetsmulslsuproetel selenere, precum i studile acupra posibiltatt generir de cimpurl prin Sadert meteorite. Sa aritat, Sete, ed in Impact mee feorte Uple a raza meteor de’ 10m, denseten Ge 431 glen? ol viteea de 10 km/s, produce ener, raportate bate de suprafot, comporable sot mal mae cite dit cele rete In Interactions ero cates Solids, cind apar mpurt magaetice spontane de Rewards: fees Pace ee Pe de alt parte, -a evidentat oh pentru structira Ries din Bavaria, considera sett a find generatl pan impact meteoriti, suevit din jurul eater are o sg Retizare mel mare declt cea « ocilor neterate ale ful pinta de Pamint, iar a vitese mal micl sar’ prabusl pe Paint Despeinderes Lunt de Pimint nar f fost fiat let tn eaul In care acesta din unm ae ft fost neonate, Jn. aceasta ipotests-a propus chiar el separarea s-a. U1 cut dup diforentioren ‘Pamintulul, Taveligl exter al Scestuis lind responeatsl de diferente dintre chins felor doua corpurt planetore. ExIsta ined date geochlce fare contrazie’o astfel de expllesie # antme raportl FeOymgo aiferit 2, Ipoteza eaptivit. Accasta presupanc coptarea din spat coxmte-a une Taint mature, ea remiltat a tracleh, ureice exercitate de Pamint. O astlel de aparite 3 53~ feliteluy nostra natoral ar explica-diferentcle de chimsne Inala sonlaSigemol wl de exempt We saa see ‘roizilor sau « lui Mercur. 7 Tretuie sublniat ins ck masa Laniexte de dat tal more del atts ater he Sec {Sete mat mich dec aceston: Cameco QUI) 's Seger forges sn in url Tat cc a planes os atésenra de cate Tere Sati stole tn ekgeeail din probe unare inet inst exstents une seat Gude terest teen ce sugtrenehTeemunes eer ak Sis acc sn tem so exgess Sie selfrat riopinal clemont at i reite insert Ia cele terestre). nein Protbltstes coptiri Lanih de citre Paint este mic, deoorece penton sent fenomen Gh ae ie Se feeear co Inintea cpt ana st twat eri apne Bath de Puristalal Se impon, de anemenen, reg $e eet ot 9 sta Se ons inal'ck tracts Greats) areca ete pees cers ‘4 determina captarea Luii de catre Pamint, = 6 3. Ipoteza seretiel (acum), Ipoteze care sates ‘Regte adoriunes calor mai mull sereeitor eat cea acre {Yel (ocular), aceasta ‘cunoecind numerasse variante, In special dupa publiearea datetor misiinilor Apsli. Ca” ‘mun tuturor acestor varlante este acceptaraa fore {Lunt 4 Pimintalot dintr-un noe de corpuet al partlewle prin aglomeraren acestora gi apatiti, In condi speifie, Soul planet, Tpotezs formall impreuns 9 Lunii si Pémmintulul a fost olaborata de 0. I. Schmidt (1050-1030) Poteiit ea ‘vantalut soviet, Kuna soa acumblat in spsopierea, Pa {nintalul dintru nor ‘circumterestra de corpus pat= tletle, Terra formind-ce la rindi} dinte-un nor crea soar. 'Ciocnirila nelastice dintre prticulele cin rote le- fumsolar au dus a acumularea agestora sk plstaren 1or im impul gravitational al Pamfntulal, forming un rote ‘cumtorestra, Particulele rout ciecumterestow s-au ac Imulat fapid sau format Lina simulta continutnd. 4 ‘crea Pamintlul, Acest model at genezol uml surmon- feard alfculttite cinematice Intimainate de Ipntenie ex pose anterior, dar nu poate explica diferen{cle de chimisrm finire Lana ft Pumint. Pentea satisfacerea sewstel cerints fu fost formulate aumeroase raflnal ale accstt mode, ‘Aceste modele modificate, tebe s8 satisfocs sl conclfle ftormice Tniiale ale Lunlly aga cum renal scestes din Ga {ie exeditilor Apollo. Descoperiren faptalul ca rocle de pe eontinentele lunare slat mult sel vechi decitbazsliele mvriney pre cum si consideratitpetrologicasint Indic anortoatele Selenare sint formate prin diferenteres invetizirilor exe femme ele Luni, Datisle radiosctive arata cl cele gal ‘echi oat inare au 4,51 valiards de aa, in timp ce pen {ru virsta Luni este amiss walosren de 495 mllarde anh, Scuriul interval de imp seure inte formed Tall in fierea procesului de consolidare a scoartel (10 riliarde ani) impun ea Luna si f fost initial sufisient de flerbints Dentri a face pastbil toptrea sa partials {ent tot Imad de diferentierea iaveliucllor externe, ‘Aceasti diferentlere timpurie cere o temperatard int- fisls inalté sau o topire raplda, imediat dupa formare, ‘coasts fiind-e condifie limittesne suplimentard pe care ef ees Emre tg ees Taka tet eee — tt. ar a = fe eg a # whe dt Sat se 8 ‘eobuie +0 sstisact orice model al gonezel Luni. Tpote- Gele pre-Apolio care. waiters, hgindse pe, model Ghondeitie, formaren unet Lan nial rece st inetrea ‘SS ulterinscs pe asa destntegrarit elementslorrediogcive, bb pot explica tor Din de 100 milo lle de clemente SO topirea Lnit det scumn 3-9 mahrde de Tn eitagorts ipetezelor formas! Lani nla reces <0 Incadrenta st coneeptia 1al Ringwood (1860),"Acesta pre~ Supune cl ia inceput Lana sa" acura din material fcvaporat hv atimordera Pémintulul In perioada acratiel < nelle Bamsintuhal, Fe raminea pe Terra, ise SiO, Mz ‘STcompusit vat trecea in atmesfera, Ueto Mg SL Slcea sau acumalat Soainten vointielor, forrind pla Rec Acre Lunll tar fi ficat la temperaturt onic, ‘inteaun amestec do scat Ge Mg, Upsitt de Fe, a acestor Planet initial, Produsel final ar ft fost saraat in U, Mca Al “AN spirut astfel modele care admit formarea unci tan hea rine, dar pee winded oon Ihvenergla gravitatlonala remit ain acretie. Pencra ca feasth energie #1 hu se dlsipe este mecesri acurnularea Tepid a saeltaui, Au fost preupuse stil, peroade de [crete mergind de ta sute do ant (Tokabr etal, 1972), Ja n 10% ani (jcoula sovietici). Se pare ci, acretia lunaré. nit putes dept 10000'an, pentru a satface acste cand SS-au ficut tncercirl Ge a se explica diferenjele de enind rat dense, coos ce duce is paris une! mntsbl {di gravitationate a coloanel de cestle th magia rimaeh, a urmare, materia mal densa se va depisa spre Inerioy ru Lunt. Un fenomen asemanaor se petrece erst area pitoxenilor (incepta in punctl B= fig. 38) ce de Breas ew specil maueiene’ ge termina cu plroxeni Iimbogatii ta Pe Ca Feldopati plagiociaal ncep ai cristalizeze tn punc- ‘ul Cy cind concentrate de Ca, Al St in topttora re Ziduald ating Un rivel dest do tna gi se tmbogiess ‘replat in Na sl Ky pe misura crest onder acentor lemente tn titer feldunl. ‘Acct fldspati plaginciael (greate specifi fer?) treble 58 pleased in topitara imboga fil in Nao KC a Mpwita de. apt, deplasind-se spre supeafats, Lunt pentru a intsa tn compontta scoariel anotortice © parte "plagioclaiir va ft tad, bloctA de erltlizaree plroxee flora olivinelor Zona de separare diztre materiale Hots tn Osearal de magma 9 eel.o» sa seufundat Puten fi Sstia dlscontinutttes seamed din baza crustal, ‘Sore deoseire de Tint, be Paint presente In to- uri a neh canttalt mict de apa don tn seufundaren Eldtpatior plagecas, slminiads-se posites spac ‘He ue! erase anortritice tmp Formarea erustel selenare a fost influenata de mae mea gravitate tut find plaglociri nu ress Ia Presuni mar, Pe Pamint cimpal grevitatinal mat inlens 4 7 rf restcins la maximum 60 lem grosimea une potentiate ‘Sruste anortozitice (Wood, 1073). Datorith faptulat ch Th intra grew in erstalele de living sh mimal paral in piroxenk, iimenitul (Pem%O3) c. “Cistaizore froctionatS ma ipteh a rst (Ove Tpeptaiel arcnare (lupe ‘Bon faa aa akon, 190)" ame ce fea Te fl Fes und de micare conve ‘iad Burp crlstalzeaz abia Un final laturl de alte faze minore, con nnd Zr, U sa. ‘Baraltele matine isi ay originea In mantaua supe rioard a Lull la edincint de 106-400 hr. Ble sint for- imate dupi cristaizaren sooar(el 61 mantalel superioare, ‘magma sure rezultind din topires partial sub acfiunes ‘ilduell radioactive 6 40 basa crustel anortozitic sa formato topturk re- iduald'puternle aifereniata, imbogatts in cement care au putut intra niet tn plagiociag de deasupra, wc te alle de Fe 51 Mg de dedevabt. Actos zane subtce, de maximum 2k, cu continitri neste tak, Tee Ba, "Zr gaa constititsarsa in aceste Clemente a reel, de tip KREED; aceasta ‘zond se caracterzeasaprintrun pt cont ety Sst pe 3 ua © paturdalctuitd din elinopiroxeni | plaglocia! gos stituind stra bazalteloralumninoase, acesten eprenentin in mare ‘arte, erect (roc format in Scum laren de cristae su acflunen gravitate sci peadenl de ritallsare af ihidulalIntereurul) ae Oceanul de magma cupriniea, de aserenes, 0 zen guntsind linopioxent, ortpiroxen, livin 9 iments din carers au sorgintenasltele titanifere, Semmes ae zone bavaltelor cu. confinaturt mil In Ti alent des living, ortoptroxent Wi linopiroxed Sikiele ver constivind cele’ mai primitive sf mal dine rool lunare probate, ar avea crigines ins-b zoo sledtuita din olivine 9 ortopiroxent. Aceasta nord te so ‘mal putin diferent din eadral ,Ocesnului de mage La parted bazald »Oceamulal de magnet nae ¢,zonk continind tn principal olivine, sont eel ere finea tn fenomenul de crestere cumlatt fresere cont, ua ristalelor de cumulus dintcum Hel de acer compere, in aga fel Init ristalele nt nezonater eae sor reducind caniltatea de lcd intercutrulad), Sub ,Ocesnul de mogmé*, mentaua medte a Lani se fla prob in sare slid, ea neiind int dele: zenflerea magmatic sl conservind cempeitia iia me die s'Seenel eee ‘Acca zonalltste a ,Oceanuhut de magmas 9 con- us probabil gia 0 sucediune conform de extruders Aliferitelor tipurt de bazalte, Ineepind cu bazalile slum ‘osse f termining cu cele sab thanifere, fh ex 0 sel de tegulariate s relass fonrte lar din detonate te ist absolut, ‘Treble menficnat insi ideea diferentert| mag: tatie @ Lani Gu autora modelululreprezenat Se Oo Tl de mags ve loveste de ete dificil, ses con- Se puta oe ere me sas cred eee ee acetone lin sister de ylacurt de magmas O's explicate pro oer s eet e yee a aco inp, Goueich cate pr Sedesubt mificindt compata st generind eabbrout ‘tnortaritice ‘Wood (1975) conser, & dup formares testa Tuna, pir ale crstel snortsitice som scant Tn anti selena dott convectel termice, La adinclne Iaterlalul eustal #1 tot, din aceasta topitura rezultin Tod de tip REED. Rowile KREEP ar putea fh privite ca Enalooge nie anderitelor terertel Diferitele concontratl ‘ale componentilor KREEP in rocile ce au primit acest * geronimt se datoreard fie diluke! materialulul KREEP fn 4 setsluh meteor Gromul magmel spre suprafat, fle impact ~ ieBe alfe'o parte nestor roi sate suspect 4 Contaminath eu interial meteoric. Originea magma ‘SPacestor roel nu este sigurs, cle potlnd constitu g! me ‘amonite de impact. 13, DIVIZAREA STRATIGRAFICA A EVOLUTIEL LUNI 191, PRINCIPLE STRATIGRAFIET SELENARE peat ey nl a er a a ars mee oa Sasa Sees a ‘xateicaren items acesteia a pus ceva particule. {ER Tetosir do itermnare a wists rate ae an, mill tea de sbiliy ovr setative 8 tS sraigrafa terest cel al Superpodtie De xsmplur in carl th care depsttole de matin Sorsek dee Ponte ob crtere cecal ef formares mart ce shes: {hora craterl Supropanesile dnt dou fatus de aes Se crater rath care dnt cere catere oat tot eee Un alt criteria este eal al intersect Bind a ‘zat inom intestine crsee Init le bs Jor au al unorelemente atrctarle care selec stl ef svete continenate ‘Deo importa deosebts ish se bucurh analiza rmortologict statis caterer’ cu tinier eres se pot sabi vrseieTelave sie diferiioy cr linet 3 supraellor crteriaate, Araluen suprteicley raterizate urmireste stables gradual de moiety scesora, ‘Slabliren ‘virselor else pe base stead orfologie si statist Treevenel eaterlor ae fatal tual multe metoe, ale cicor princi de bed le seeene ‘une’ ete ce uneesi Merfloga crater eor mit (rath, 1971), Accosté me- oat ae basal pe faptal ch crsterei ver cnt aed in relifate, au Rind arplot x nti gfe ee atin timp ce creteree mal na dnt a eres Morfoto ese dela does ch in telah emer caters web Sal pin sin dec nee ate marine frecoonfa. Im cz acestu procede 4 nurind edt crater priate cy dlemetral arenes dec cll lr iaonce (ver ln eboda By St le mal ve entfeste pein moive al mare de cratere, 7 ar = Metoda Di (Boyes, Moore, 1980) Pornese de tf ful c&prodoren contin de cratere ie aipeafate Se ‘ard conduc In apanila una ume st exes oe esis Fact faptdetcrainat de relata Inver movie eset entra proiectiele ule sea, Weta Ds im) snk de fapt valor evista rela lies, ele find ral 'marl pe suprefefle tal Velie al i eraterelor mart (peste 3 km) Mleteda por bare, meade! pri compararea voor Deo ite ‘beolute determinate pe probele hunare scons la re- dullate surprinstoare, S-a observat clin Ocoanul Pro- fellarum erista supraete mart mal titre deci 3.2'mic erde ani (ele mat rewntebazalte. ade pe Pain), ‘Aceasta ar indice cé vuleanismul s contisuat pe Lunt (2 600 matioane de ami dupa aceaste ath (pitt cam cm 20 mallade ant). *Guntigrais selena cuprnde 5 steme: e-Necto- rian, Necarian, Imbrian, “Beatostuenion Copernican, Subdivizarea tn serl'a putut fl reallzta nmol pentra brian (.tabelul 10) 138, SISTEMUL PRE-NUCTARIAN Pre-Necteranul cuprinde interval de timp scars Ange formar in acai hal (8 mined parti prin infact bavinulot Nedtare crea 902 mie irae and. ‘Acectinterval de temp din storia Lait este mat pe tin camoscot ("ncinaWatcerbunge), In special dato Eonbardamentut tens cur meteors napresupas Noles foorte activ: Materiatle presatctariene ea fost Sipate unor modificii tn perioadele geologice ulteroare, ssl eine aot, a pat ie fomatane cotratolipe pentra acest sistem, of aural caste presets tind acenstd vrs in eadal nor deposits mal recente, rele Cita mare tn lemon erie de ltelor Se arigine pre-nectariana indica ca Inv aceas erin de timp rat de tnpact era deosebit de idee Timediat dept formerea Luni, sau chiar simulta ci sonst eenment re le creer ine exterse ‘sparifin ,Ocesnua de magmas x formarea {por ite cies de Bere in fe pln manioend Imo-ulul hidromagnets, « fost generat cnpul magnetic Sena Darata diferente na fost stable Crust s sox Uiificat probabil acum 4.4 mallard ant (Taylor, McLane ‘han, 1008), simultan avind Toes crstalizrea mantalel Superoare’ Se pare ch inte 44443 milarde' nly bor tien ie PML eet Pc | ISTHENIAN —_ Cargert bazaitice Aw Kocprmct AH a nen noms, Eatemoee ms fi mutt, Hauntowe em AR ieee aeeeat ts raictegmentel Aw age TH paint ere, bardamentul meteoritic intens a mentinut seoarta (sli sau doar spongiossa)fnte-un amestec contisuu tu tale alu asteroid ficives teptata a invelisul extern al Lunil a doe Jao ingrosare continua % final de aerefie a Lani, ea s-aaflat intro stare de rotate ‘incrona, indreptind spte Pamint emisfera eu soar(a tb- fire: Cet mat mull cercetatori tribute asimetria topogra fick a Lnit tombardamentulul eu planetozi; exist Ins Si ideea ci atimotris scoarfel se datoresta atrectiel tae Felice exercitate de Pam, clnd Luna s-ar fl aflat mult fat aprospe de acesta (Sukhanov, Teifonoy, 1974) ‘Wilhelm (1987) considers