Sunteți pe pagina 1din 21

UNIVERSITATEA TEHNICĂ „GH.

ASACHI”
FACULTATEA DE CONSTRUCŢII ŞI INSTALAŢII

Student: LEONTE MARIUS-


DANIEL
Grupa 3331

IAŞI
2010

1
REŢEA DE ALIMENTARE CU APĂ

2
PROIECT DE ALIMENTARE CU APĂ

Tema:
Printr-un program de finanţare de tip SAPARD, primăria comunei solicită întocmirea
proiectului de alimentare cu apă a comunei, cuprinzând reţeaua de distribuţie şi rezervorul de
înmagazinare.

Date:
Beneficiarul pune la dispoziţia proiectantului, următoarele date:
1. Studii topografice concretizate prin planul de situaţie al zonei intravilan şi extravilan la scara
1:10000, având trasată reţeaua stradală.
2. Studii geotehnice, hidrologice şi hidrogeologice.
3. Studii demografice pe o perioadă de perspectivă de 20 de ani. Populaţia actuală a localităţii
este Nact = 5480 locuitori. Se estimează o creştere naturală a populaţiei, procentul minim fiind
1,1%.
4. Regimul de înălţime al clădirilor conform planului de urbanism este de P + 2.
5. În localitate există două societăţi comerciale, una de prelucrare a laptelui şi alta de
prelucrare a legumelor, care solicită următoarele debite concentrate:
– QI1 = 1,5 l/s;
– QI2 = 2,5 l/s.

Conţinutul lucrării:
Lucrarea va cuprinde următoarele piese:
a) Piese scrise:
1. Calculul populaţiei la sfârşitul perioadei de perspectivă.
2. Stabilirea debitelor caracteristice reţelei de distribuţie şi a rezervoarelor de înmagazinare
a apei.
3. Dimensionarea reţelei de distribuţie.
4. Calculul presiunii optime la beneficiarii de apă.
5. Stabilirea amplasamentului rezervorului de înmagazinare.
b) Piese desenate
1. Planul de situaţie al localităţii pe care se vor trasa lucrările calculate.
2. Linia piezometrică pe reţeaua de aducţiune a apei.

3
PIESE SCRISE

1. Calculul populaţiei la sfârşitul perioadei de perspectivă

Numărul de locuitori la sfârşitul perioadei de perspectivă se calculează cu formula:

unde:
Nact = 5480 locuitori (populaţia actuală a localităţii);
p = 1,1 % (procentul creşterii naturale a populaţiei);
n = 20 ani (perioada de perspectivă).
Astfel, numărul de locuitori la sfârşitul perioadei de perspectivă va fi:

2. Stabilirea debitelor caracteristice reţelei de distribuţie şi a rezervoarelor de


înmagazinare a apei

 Determinarea debitului de apă:

unde:
kp = 1,1 (coeficient ce ţine seama de pierderile de apă în lungul
sistemului);
ks = 1,1 (coeficient ce ţine seama de nevoile staţiei de tratare);
qm = 300 (consumul mediu pe cap de locuitor);
N = 6821 locuitori (numărul total de locuitori);
kzi = 1,25 (coeficient ce ţine seama de neuniformitatea consumului
pe parcursul zilei);
QI – debitul industrial.

Astfel:

4
 Determinarea debitului orar maxim al cerinţei de apă:

 Determinarea debitului orar de calcul:

unde:

Qii – debitul necesar pentru stingerea tuturor incendiilor interioare,


teoretic simultan posibile.

unde:
ninc = 2 (numărul incendiilor, teoretic simultan posibile);
qi = 2,5 (debitul necesar pentru stingerea unui incendiu).

Astfel:

 Determinarea debitului necesar maxim pentru populaţie:

unde:
kp = 1,1 (coeficient ce ţine seama de pierderile de apă în lungul
sistemului);
ks = 1,1 (coeficient ce ţine seama de nevoile staţiei de tratare);
qm = 300 (consumul mediu pe cap de locuitor);
N = 6821 locuitori (numărul total de locuitori);
kzi = 1,25 (coeficient ce ţine seama de neuniformitatea consumului
pe parcursul zilei);
korar = 1,4 (coeficient ce ţine seama de neuniformitatea debitului
orar de consum).
Astfel:

5
 Determinarea debitului necesar maxim pentru populaţie:
În tabelul 1 sunt specificate lungimea fiecărui tronson al reţelei de distribuţie, precum şi
lungimea totală a reţelei, date ce sunt necesare pentru calculul debitului distribuit specific şi a
debitelor distribuite pe fiecare tronson.

Tabel 1: Lungimea reţelei de distribuit


Tronson Lungimea pe planul de Lungimea pe teren
situaţie [m]
[mm] (scara 1:10000)
1-2 37 370
2-3 52 520
3-4 54 540
3-5 53 530
5-6 63 630
6-7 34 340
7-8 54 540
8-9 33 330
7 -10 33 330
10 - 11 29 290
10 - 12 23 230
12 - 13 27 270
12 - 14 25 250
14 - 15 57 570
TOTAL 574 5740

– Determinarea debitului distribuit specific:

unde:
(lungimea reţelei de distribuţie).
Astfel:

– Determinarea debitului distribuit pe fiecare tronson:

unde:
– lungimea fiecărui tronson al reţelei de distribuţie.
6
Astfel:

 Determinarea debitelor de calcul:

unde:
– debitul distribuit pe fiecare tronson;
kp = 1,1 (coeficient ce ţine seama de pierderile de apă în lungul
sistemului);
ks = 1,1 (coeficient ce ţine seama de nevoile staţiei de tratare);
Qc – debitele concentrate (debitele industriale – QI sau debitele
pentru stingerea incendiilor – qi);
– debitul de tranzit pe fiecare tronson.

Astfel, debitele de calcul pentru fiecare tronson sunt:

7
8
3. Dimensionarea reţelei de distribuţie

 Determinarea diametrelor conductelor, vitezelor şi pantelor economice


Având determinate debitele de calcul pentru fiecare tronson şi cunoscând valorile limită ale
debitelor, vitezelor şi pantelor economice pentru conducte cu diametrul (Dn) cuprins între 100 şi
1200 mm, valori prezentate în tabelul 2, putem determina, prin interpolare liniară, valorile vitezelor
şi pantelor economice pe fiecare tronson al reţelei de distribuţie.

Tabel 2: Debitele, vitezele şi pantele economice limită pentru conducte cu Dn 100 – 1200 mm
Dn Debitul economic Viteza economică Panta hidraulica
conductă [l/s] [m/s] [‰]
[mm] Min. Max. Min. Max. Min. Max.
100 - 6,20 - 0,79 - 12,40
125 6,20 9,70 0,50 0,80 3,80 9,20
150 9,70 16,50 0,54 0,93 3,50 10,10
200 16,50 28,80 0,55 0,92 2,20 6,60
250 28,80 45,80 0,59 0,93 2,00 5,10
300 45,80 80,00 0,65 1,13 1,90 9,90
400 80,00 139,00 0,63 1,10 1,30 3,80
500 139,00 217,00 0,71 1,11 1,20 2,80
600 217,00 315,00 0,77 1,11 1,10 2,30
700 315,00 434,00 0,82 1,13 1,00 1,90
800 434,00 575,00 0,86 1,14 0,96 1,70
900 575,00 738,00 0,90 1,16 0,86 1,40
1000 738,00 924,00 0,94 1,17 0,81 1,10
1100 924,00 1132,00 0,97 1,19 0,77 1,15
1200 1132,00 1350,00 0,94 1,20 0,72 1,00

În cele ce urmează vom determina vitezele şi pantele economice pentru fiecare tronson,
precum şi diametrul conductei tronsonului.
Tronsonul 1-2
– debitul de calcul, ;

9
– diametrul conductei, ; (din Tabelul 2, deoarece debitul de calcul este
cuprins între 0 şi 6,20 l/s);
– viteza economică, se determină prin interpolare liniară:

– panta economică, se determină prin interpolare liniară:

Tronsonul 2-3
– debitul de calcul, ;
– diametrul conductei, ; (din Tabelul 2, deoarece debitul de calcul este
cuprins între 6,20 şi 9,70 l/s);
– viteza economică, se determină prin interpolare liniară:

– panta economică, se determină prin interpolare liniară:

Tronsonul 3-4
– debitul de calcul, ;
– diametrul conductei, ; (din Tabelul 2, deoarece debitul de calcul este
cuprins între 0 şi 6,20 l/s);
– viteza economică, se determină prin interpolare liniară:

– panta economică, se determină prin interpolare liniară:

10
Tronsonul 3-5
– debitul de calcul, ;
– diametrul conductei, ; (din Tabelul 2, deoarece debitul de calcul este
cuprins între 9,70 şi 16,50 l/s);
– viteza economică, se determină prin interpolare liniară:

– panta economică, se determină prin interpolare liniară:

Tronsonul 5-6
– debitul de calcul, ;
– diametrul conductei, ; (din Tabelul 2, deoarece debitul de calcul este
cuprins între 16,50 şi 28,80 l/s);
– viteza economică, se determină prin interpolare liniară:

– panta economică, se determină prin interpolare liniară:

Tronsonul 6-7
– debitul de calcul, ;
– diametrul conductei, ; (din Tabelul 2, deoarece debitul de calcul este
cuprins între 16,50 şi 28,80 l/s);

11
– viteza economică, se determină prin interpolare liniară:

– panta economică, se determină prin interpolare liniară:

Tronsonul 7-8
– debitul de calcul, ;
– diametrul conductei, ; (din Tabelul 2, deoarece debitul de calcul este
cuprins între 6,20 şi 9,70 l/s);
– viteza economică, se determină prin interpolare liniară:

– panta economică, se determină prin interpolare liniară:

Tronsonul 8-9
– debitul de calcul, ;
– diametrul conductei, ; (din Tabelul 2, deoarece debitul de calcul este
cuprins între 0 şi 6,20 l/s);
– viteza economică, se determină prin interpolare liniară:

– panta economică, se determină prin interpolare liniară:

12
Tronsonul 7-10
– debitul de calcul, ;
– diametrul conductei, ; (din Tabelul 2, deoarece debitul de calcul este
cuprins între 9,70 şi 16,50 l/s);
– viteza economică, se determină prin interpolare liniară:

– panta economică, se determină prin interpolare liniară:

Tronsonul 10-11
– debitul de calcul, ;
– diametrul conductei, ; (din Tabelul 2, deoarece debitul de calcul este
cuprins între 0 şi 6,20 l/s);
– viteza economică, se determină prin interpolare liniară:

– panta economică, se determină prin interpolare liniară:

Tronsonul 10-12
– debitul de calcul, ;
– diametrul conductei, ; (din Tabelul 2, deoarece debitul de calcul este
cuprins între 6,20 şi 9,70 l/s);
– viteza economică, se determină prin interpolare liniară:

13
– panta economică, se determină prin interpolare liniară:

Tronsonul 12-13
– debitul de calcul, ;
– diametrul conductei, ; (din Tabelul 2, deoarece debitul de calcul este
cuprins între 0 şi 6,20 l/s);
– viteza economică, se determină prin interpolare liniară:

– panta economică, se determină prin interpolare liniară:

Tronsonul 12-14
– debitul de calcul, ;
– diametrul conductei, ; (din Tabelul 2, deoarece debitul de calcul este
cuprins între 0 şi 6,20 l/s);
– viteza economică, se determină prin interpolare liniară:

– panta economică, se determină prin interpolare liniară:

14
Tronsonul 14-15
– debitul de calcul, ;
– diametrul conductei, ; (din Tabelul 2, deoarece debitul de calcul este
cuprins între 0 şi 6,20 l/s);
– viteza economică, se determină prin interpolare liniară:

– panta economică, se determină prin interpolare liniară:

Tabel 3: Debitele, vitezele şi pantele economice pentru reţeaua de distribuţie

Debitul de Dn Viteza Panta Lungimea


Tronson calcul conductă economică hidraulica tronsonului
[l/s] [mm] [m/s] [‰] [m]
1-2 1,778 100 0,227 3,556 370
2-3 7,302 125 0,594 5,5 520
3-4 2,595 100 0,331 5,19 540
3-5 12,444 150 0,697 6,163 530
5-6 18,496 200 0,61 2,914 630
6-7 20,130 200 0,659 3,499 340
7-8 7,206 125 0,586 5,352 540
8-9 1,586 100 0,202 3,172 330
7-10 11,137 150 0,622 4,895 330
10-11 3,209 100 0,409 6,418 290
10-12 6,342 125 0,512 4,019 230
12-13 1,297 100 0,165 2,594 270
12-14 3,940 100 0,502 7,88 250
14-15 2,739 100 0,349 5,478 570

 Determinarea cotelor piezometrice în noduri

Pentru determinarea cotelor piezometrice în nodurile reţelei de distribuţie se pleacă de la


nodul cel mai defavorabil (nodul cu cota cea mai înaltă şi cel mai depărtat de punctul de injecţie).
Nodul cel mai defavorabil este nodul 8 situat pe linia de cotă 85 m.
Cota piezometrică a nodului 8 se calculează cu formula:

15
unde: , este cota de nivel la care este situat nodul 8;
este presiunea de serviciu şi se calculează cu relaţia:

unde: , este regimul de înălţime al clădirilor (parter + 2 etaje);


, este înălţimea unui nivel;
, este presiunea de rezervă.
Deci:

Pentru celelalte noduri cota piezometrică se calculează cu formula:

unde: este cota piezometrică a nodului „j” din componenţa tronsonului „i-j” pe care se
efectuează calculul, cotă calculată anterior;
este pierderea de sarcina pe tronsonul „i-j”.
Pierderea de sarcină se calculează cu formula:

unde: este lungimea tronsonului „i-j”;


este panta liniei piezometrice (panta hidraulică) a tronsonului „i-j”.
Deci:
- Pentru nodul 9:

- Pentru nodul 7:

- Pentru nodul 10:

- Pentru nodul 11:

- Pentru nodul 12:

16
- Pentru nodul 13:

- Pentru nodul 14:

- Pentru nodul 15:

- Pentru nodul 6:

- Pentru nodul 5:

- Pentru nodul 3:

- Pentru nodul 4:

- Pentru nodul 2:

- Pentru nodul 1:

17
4. Calculul presiunii optime la beneficiarii de apă

 Determinarea presiunilor disponibile în noduri


Calculul presiunilor disponibile se face cu următoarea relaţie:

unde: este presiunea disponibilă în nodului „i”;


este cota piezometrică a nodului „i”;
este cota terenului unde se află nodul „i” şi se determină prin metodele studiate la
topografie.
Deci:
- Pentru nodul 1:

- Pentru nodul 2:

- Pentru nodul 3:

- Pentru nodul 4:

- Pentru nodul 5:

- Pentru nodul 6:

- Pentru nodul 7:

18
- Pentru nodul 8:

- Pentru nodul 9:

- Pentru nodul 10:

- Pentru nodul 11:

- Pentru nodul 12:

- Pentru nodul 13:

- Pentru nodul 14:

- Pentru nodul 15:

5. Stabilirea amplasamentului rezervorului de înmagazinare

Cota piezometrica a rezervorului se determina cu formula:

unde: este cota piezometrică a rezervorului;


, este cota piezometrică a punctului de injecţie;
, este pierderea de sarcină pe tronsonul rezervor-punct de injecţie.
19
Deci:

Cota terenului rezervorului este:

Cota piezometrică reală a rezervorului se determină cu relaţia:

unde: este cota piezometrică reală a rezervorului;


este cota piezometrică a punctului de injecţie;
este pierderea reală de sarcină pe tronsonul rezervor-punct de injecţie şi se
calculează cu formula:

unde: , este lungimea tronsonului rezervor-punct de injecţie;


este panta liniei piezometrice (panta hidraulică) a tronsonului rezervor-punct de
injecţie şi se determină prin interpolare liniară ca si pantele hidraulice ale celorlalte
tronsoane
Ştiind că debitul de calcul pe tronsonul rezervor-punct de injecţie este egal cu debitul în
punctul de injecţie, cu ajutorul datelor din tabelul 2 se determină prin interpolare panta liniei
piezometrice a acestui tronson.
Tronsonul rezervor-punct de injecţie
– debitul de calcul, ;
– diametrul conductei, ;
– viteza economică, v = 059 m/s
– panta liniei piezometrice se determină prin interpolare liniară:

Atunci:

Cota disponibilă a rezervorului este:

Deoarece această valoare este mai mică de 0,5 m, rezervorul este un rezervor îngropat.

20
Qinj qi

7 8

4
QI1
10
11
9
1

12
13

2 3 5 14
15

QI2 qi

21