P. 1
matematici_fin_actuariale

matematici_fin_actuariale

|Views: 1,021|Likes:
Published by schatten345

More info:

Published by: schatten345 on Jan 29, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

04/05/2013

pdf

text

original

Sections

  • 1. DOBÂNDA SIMPLĂ. DOBÂNDA COMPUSĂ OPERAŢIUNI DE SCONT
  • 1.1. Dobânda simplă
  • 1.1.1. Elementele dobânzii simple
  • 1.1.2. Dobândă simplă cu procente variabile
  • 1.1.3. Echivalenţă în regim de dobândă simplă
  • 1.1.4. Echivalenţă prin valoarea actuală
  • 1.2. Dobânda compusă
  • 1.2.1. Generalizarea dobânzii compuse
  • 1.2.2. Inflaţie şi devalorizare
  • 1.2.3. Operaţiuni echivalente în regim de dobândă compusă
  • 1.3. Operaţiuni de scont
  • 1.3.1. Scontul simplu raţional
  • 1.3.2. Scontul compus
  • FORMULE UTILIZATE
  • 2.1. Plăţi eşalonate
  • 2.1.1. Anuităţi posticipate temporare imediate
  • 2.1.2. Anuităţi posticipate temporare amânate
  • 2.1.3. Anuităţi posticipate perpetue imediate
  • 2.1.4. Anuităţi posticipate perpetue amânate r ani
  • 2.1.5. Anuităţi anticipate temporare imediate
  • 2.1.6. Anuităţi anticipate temporare amânate
  • 2.2. Plăţi eşalonate continue
  • 2.3. Împrumuturi
  • 2.3.1. Rambursarea anuală în sistem clasic
  • 2.4. Împrumuturi cu obligaţiuni
  • TEST DE AUTOEVALUARE REZOLVAT
  • TEST DE AUTOEVALUARE PROPUS 1
  • TEST DE AUTOEVALUARE PROPUS 2
  • 3.1.2. Funcţii biometrice continue
  • 3.1.3. Probabilităţi de viaţă pentru grupuri de persoane
  • 3.2. Anuităţi viagere posticipate
  • 3.3. Anuităţi viagere anticipate
  • 3.4. Anuităţi viagere limitate la n ani şi anuităţi viagere amânate
  • 3.5. Anuităţi (pensii) viagere continue
  • 3.7. Pensii viagere
  • 3.8. Asigurări de deces
  • 3.9. Asigurarea de deces amânată sau limitată la n ani
  • 3.10. Asigurări mixte
  • 3.11. Asigurarea continuă în caz de deces
  • 3.13. Asigurarea în caz de deces pentru un grup de persoane – cazul continuu
  • 3.14. Rezerva matematică
  • 3.15. Ecuaţia diferenţială a rezervelor matematice
  • BIBLIOGRAFIE

RODICA IOAN

ELEMENTE DE MATEMATICI FINANCIARE ŞI ACTUARIALE

© Editura Fundaţiei România de Mâine, 2007 Editură acreditată de Ministerul Educaţiei şi Cercetării prin Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice din Învăţământul Superior

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României IOAN, RODICA Elemente de matematici financiare şi actuariale. / Rodica Ioan. – Bucureşti, Editura Fundaţiei România de Mâine, 2007 Bibliogr. ISBN : 978-973-725-892-2 51-7:336 519.216:336

Reproducerea integrală sau fragmentară, prin orice formă şi prin orice mijloace tehnice, este strict interzisă şi se pedepseşte conform legii.

Răspunderea pentru conţinutul şi originalitatea textului revine exclusiv autorului/autorilor.

Redactor: Roxana ENE Tehnoredactare: Marcela OLARU Rodica IOAN Coperta: Cornelia PRODAN Bun de tipar: 31.07.2007; Coli tipar: 8 Format: 16/70×100 Editura Fundaţiei România de Mâine Bulevardul Timişoara nr.58, Bucureşti, Sector 6 Tel./Fax: 021/444.20.91; www.spiruharet.ro e-mail: contact@edituraromaniademaine.ro

UNIVERSITATEA SPIRU HARET
FACULTATEA DE MATEMATICĂ-INFORMATICĂ

RODICA IOAN

ELEMENTE DE MATEMATICI FINANCIARE ŞI ACTUARIALE

EDITURA FUNDAŢIEI ROMÂNIA DE MÂINE Bucureşti, 2007

.

... Dobânda simplă …………………………………………………………….....………. 2....………... 1... Echivalenţă prin valoarea actuală …………………………………..2.…………………………………………...3.2....... 2..2........ 2..........…… 2.....3...... 1.....4.……………………. 1...……….... Formule utilizate ……………………………………………………………….........…………… Test de autoevaluare propus 1 …………………………………………………... Dobânda compusă ………………………. Inflaţie şi devalorizare ……………………......………….………….................……………… 2..3...…………………... Test de autoevaluare propus 2 …………………………………………………...1.................. Operaţiuni de scont ……………....……………………………………………….. 2.. Test de autoevaluare rezolvat …………………………………………………..……….............1......4.. Echivalenţă în regim de dobândă simplă ……………………………..... Anuităţi posticipate perpetue imediate ……....………………. Elementele dobânzii simple ……………………………....... Scont simplu raţional …………...... Anuităţi posticipate temporare amânate ……………...…………………….......3..... DOBÂNDA COMPUSĂ. Scontul compus . Împrumuturi cu obligaţiuni ............. Anuităţi posticipate perpetue amânate r ani ………………..……… 1.3....... Împrumuturi ……………...... Operaţiuni echivalente în regim de dobândă compusă ….......1.........1.....3......… 2....………….…………… 1................... 7 9 9 13 15 17 20 22 29 31 33 33 34 35 40 42 44 45 47 47 48 51 54 55 56 58 60 61 62 71 76 78 80 82 5 .. Anuităţi anticipate temporare imediate ……………………..... OPERAŢIUNI DE SCONT 1........2....3.1......2.......…………. 2....CUPRINS Prefaţă ……………………………………………….………………………………………………...............2....... Formule utilizate ………………….................2.1.4.................... 1....…………....1.......…………… 2.…………………………… 1....1. DOBÂNDA SIMPLĂ.2........ Generalizarea dobânzii compuse ……………….1.....1.... Test de autoevaluare propus 2 …………......1.......... Plăţi eşalonate ………….……….... 2..1...1.. 2.........………………..……..... 1.…….............. Anuităţi anticipate temporare amânate ……………………………… 2....5.………………………… 1..Anuităţi posticipate temporare imediate ……....... 1......6.………………………………………… Test de autoevaluare rezolvat .... PLĂŢI EŞALONATE..1........ 1. Test de autoevaluare propus 1 …………..1.....2. Dobânda simplă cu procente variabile ………………………...1.3..... Plăţi eşalonate continue …………..... Rambursarea anuală în sistem clasic ..... ÎMPRUMUTURI ..1. 1.........

......3...... Probabilităţi de viaţă pentru grupuri de persoane …………………...................... calculate cu procentul i = 10% Bibliografie ……………………………………………………………………….…………....2... ELEMENTE DE MATEMATICI ACTUARIALE ........... 3..............3......………… 3............14..............13..........………………………........ 3.....9.......... Anexe Anexa 1...... Anuităţi viagere limitate la n ani şi anuităţi viagere amânate ……………....11..... Anuităţi viagere posticipate ………………………………………………..6......…………… 3...7.……………… Anexa 3..10.......…………......………….......... Pensii viagere ………….... Asigurarea de moarte până la primul deces .....4..……………………...………….........5...…………......1..... 3..............................…………………….....................12........ 3........... Anuităţi (pensii) viagere continue ....2.……..... Asigurarea până la primul deces …………........ Test de autoevaluare propus 1 …………........…………..... Tabele ale dobânzii ……………….... Test de autoevaluare propus 2 …………............ Formule utilizate ………………………………………………………………... Anuităţi viagere anticipate …………………….. 3........... Asigurarea în caz de deces pentru un grup de persoane................... Asigurări de deces ......…………………………… 3.............................15. Anexa 2.………….......... Ecuaţia diferenţială a rezervelor matematice............ Funcţii biometrice ………………………………………………….............................1....... Concepte matematice utile în studiul matematicilor financiare ... Rezerva matematică ... 85 86 86 88 90 91 93 94 95 96 98 99 101 102 103 104 106 106 107 107 109 111 113 115 119 122 125 127 6 ........ 3.................... Asigurarea continuă în caz de deces ............. 3........……………………………............……………………..... Asigurări mixte .....………………. 3......8...1......... 3.………...........1............... 3.......... 3...... 3...... Asigurări de viaţă …………………………..... 3. 3.... Tabel – asigurări cu numere de comunicaţie............…………...…………… Test de autoevaluare rezolvat........3.. Asigurarea în caz de deces pentru un grup de persoane – cazul continuu ....1..... 3...... 3....1... Funcţii biometrice continue ……………………………................... Anuităţi sau pensii viagere pentru grupuri de persoane........ Asigurarea de deces amânată sau limitată la n ani ..4...........………..... Asigurarea unei sume în caz de supravieţuire la împlinirea termenului de asigurare ……………………………………………..

tuturor celor care vor să studieze matematicile financiare şi actuariale. masteranzilor. Acest lucru este posibil prin intermediul unui aparat matematic adecvat.PREFAŢĂ Fenomenele economice necesită cunoştinţe riguroase în vederea studierii acestora pe baze ştiinţifice. necesar abordării modelării matematice a fenomenelor economice care au fie un caracter determinist. Autoarea 7 . Fiecare capitol se încheie cu un test de autoevaluare rezolvat şi cu teste de autoevaluare propuse. Problemele financiar-bancare şi de asigurări au o importanţă deosebită în contextul actual al economiei de piaţă şi constituie obiectul prezentului volum. Lucrarea se adresează studenţilor de la toate facultăţile economice. fie aleator.

8 .

St = valoarea la momentul t a sumei iniţiale S0 . suma finală este funcţia de două variabile: S : [ 0. Atunci când S0 este cunoscut şi t este variabil. în condiţiile unor resurse băneşti limitate. valoarea nominală a unei poliţe. scadenţa comună. scont simplu. scadenţa medie. t ) = St . Suma investită iniţial o numim valoare iniţială sau capital principal. factor de fructificare. DOBÂNDA SIMPLĂ. cea mai simplă tranzacţie financiară este investirea (plasarea pentru fructificare) unei sume de bani pentru o perioadă de timp. OPERAŢIUNI DE SCONT Concepte-cheie: dobânda. constituie cauza unor dobânzi ridicate. 9 .m. Împrumutul bănesc poate fi considerat ca fiind un serviciu făcut celui împrumutat. Dobânda este suma de bani plătită de către debitor (cel care se împrumută) creditorului (cel care împrumută) pentru suma de bani împrumutată. Deci. procent mediu înlocuitor. O cerere mai mare pentru credit. t ≥ 0 pentru suma iniţială S0 u. DOBÂNDA COMPUSĂ. ∞ ) → R + . DEFINIŢIA 1: Valoarea finală (suma totală) reprezintă suma de bani acumulată la momentul de timp t. astfel că dobânda poate fi considerată o renumeraţie a acestui serviciu. t = perioada de timp în care suma S0 a fost folosită. iar suma mai mare obţinută după perioada de investire reprezintă valoare acumulată la momentul respectiv (valoare finală). factor de actualizare. ∞ ) × [ 0. Astfel.1. Dobânda simplă Notaţii: S0 = suma iniţială care a fost plasată sau investită. dobânda compusă. se va folosi notaţia: S ( S 0 . scont compus. valoarea scontată a unei poliţe.1. dobânda simplă. 1.

Pentru i ∈ I . i ) reprezintă legea de capitalizare aparţinând regimului de capitalizare { f ( t . t ) = S ( S01 . indiferent de perioada de timp t. ∀S01 . 2. S02 > 0 . (1. 2) S ( 0. Proprietatea 2 spune că dacă suma iniţială este 0 va rezulta o sumă finală nulă. Proprietatea 1 spune că dacă perioada de timp este 0. 3. t2 ) .1) Observaţii: 1. t ) >1. ∂S ( S0 . unde: f : [ 0.2) astfel. (1. O familie de factori de fructificare i ∈ I (I mulţime finită). fixat. Observaţii: 1. Dacă în (1. 10 . f ( t ) reprezintă valoarea finală la momentul t a unui capital unitar investit la momentul de timp 0.1. 4. t ) . f ( t ) se numeşte factor de fructificare. 4) funcţia valoare finală este o funcţie continuă. Proprietatea 5 este transcrierea matematică a faptului că valoarea finală este mai mare decât suma iniţial investită. ce depind de parametrul { f ( t . 5) ∂S0 6) S ( S01 + S02 . i )} . t ) = S0 f ( t ) . TEOREMĂ: Funcţiile ce satisfac proprietăţile 1-5 sunt de forma: S ( S0 . 3. t ) + S ( S02 . t1 ) ≤ S ( S0 .1. 2.1) S0 = 1 . Proprietatea 3 arată că valoarea finală este crescătoare în raport cu timpul. 4. i )} . ∞ ) → R şi are proprietăţile 2) f ( 0 ) = 1 .1. obţinem: S (1.Proprietăţi ale funcţiei valoare finală: 1) S ( S0 . ∀t ≥ 0. se numeşte regim de capitalizare.0 ) = S0 . t ) = 0 . atunci suma împrumutată este egală cu valoarea finală. 3) dacă t1 < t2 ⇒ S ( S0 . ∀S0 ≥ 0. f ( t . t ) = f ( t ) . 1) t1 < t2 ⇒ f ( t1 ) < f ( t2 ) .

timp de un an de zile.8) p p = 100i ⇒ i = 100 DOBÂNDA SIMPLĂ Propoziţia 1: Dacă variaţia lui f(t) pe intervalul (t.1. t ≥ 0 (1.7) 1 + i = f (1) = u unde u se numeşte factor de fructificare.5) i = S0 (1. găsim: D ( S0 . Expresia f ( t ) − 1 = f ( t ) − f ( 0 ) reprezintă dobânda corespunzătoare unei DOBÂNDA ANUALĂ UNITARĂ Dobânda anuală unitară reprezintă suma de bani corespunzătoare plasării sumei de o unitate monetară.6) i = f (1) − 1 Din (1. şi se notează cu i. timp de un an de zile: (1.t ] . t ) − S0 .6) (1. Astfel (1.1. t ) = S ( S0 .m. ∞ ) × [ 0.1) − 1 sau (1. D ( S0 .Definiţia matematică a dobânzii DEFINIŢIE: Dobânda corespunzătoare plasării unei sume de bani S0 pe o perioadă de timp t reprezintă diferenţa dintre valoarea finală S ( S0 .10) 11 .3).1. D : [ 0.. t ≥ 0 şi f derivabilă. t ) şi cea iniţială S0. t+dt) este proporţională cu lungimea intervalului de timp cu un factor de proporţionalitate: (1.1.4) unităţi monetare în intervalul de timp [ 0.3) (1.1.1.1.9) a ( t ) = i.1. Procentul anual reprezintă dobânda plătită pentru 100 u. t ) = S0 ( f ( t ) − 1) (1. ∞ ) Folosind relaţia (1.1. ∞ ) → [ 0.1. atunci: f ( t ) = 1 + it .

t ) = S ( S0 . iar D ( S0 .Demonstraţie: Din ipoteză avem: f ( t + dt ) − f ( t ) = a ( t ) dt . calculată asupra aceleiaşi sume S0 pe toată durata [0.1. t ) = S0 f ( t ) . Propoziţia 2: Dacă suma iniţială folosită este S0. t ) − S0 = S0it . t ) = S0 (1 + it ) .1.1. t ≥ 0.14) Observaţie: Alegerea lui a(t) constant este justificată de definiţia dobânzii anuale unitare.15).12) dt →0 lim Adică f(t) va fi soluţia ecuaţiei f ( t ) = a ( t ) şi. t] a folosirii ei. vom obţine: f ( t ) − f ( 0 ) = a ( s )ds . se numeşte dobândă simplă.11) (1. t ≥ 0 iar dobânda obţinută: D ( S0 .1. putem da următoarea definiţie: DEFINIŢIE: Dobânda D ( S0 . t ) = S0it .13) Cum a ( s ) = i. f ( t ) = 1 + it . fixat. ∫ 0 t (1. f ( 0 ) = 1 .1. 12 .1. atunci găsim: f ( t ) − 1 = it . t ) = S0it .1. integrând. t ≥ 0 Demonstraţie: Cum S ( S0 . t ≥ 0 defineşte regimul de dobândă simplă (regimul de capitalizare simplă). iar factorul de fructificare este f ( t ) = 1 + it . DEFINIŢIE: Pentru i ∈ I . S0 ≥ 0 şi f ( t ) = 1 + it . atunci suma finală la momentul t ≥ 0 va fi: S ( S0 .16) Astfel. f ( t + dt ) − f ( t ) dt = a (t ) . atunci găsim relaţia (1. (1. t ≥ 0 . f ( t ) = 1 + it . (1.15) (1. (1.

cu procentul anual de 10% în regim de dobândă simplă timp de 2 ani.m. EXEMPLUL 2: Dacă dobânda corespunzătoare unui plasament iniţial de 2000 u. t ) = S0 (1 + it) . t ) − S 0 S0 t = D ( S0 . în regim de dobândă simplă..1. Soluţie: Folosim relaţia S ( S0 . t ) − S0 S0 i = S ( S0 .. astfel cunoaşterea a oricăror trei dintre ele permit găsirea celui de al patrulea element. 1. este de 400 u.16) se observă faptul că dobânda simplă este funcţie de suma iniţială S0 şi de durata de plasament t. t ) − S0 S0 p 100 (1.19) EXEMPLUL 1: Un investitor plasează suma de 1000 u.1. iar procentul anual este de 10%.m.1 ⋅ 2) = 1200u..m. atunci S = 1000(1 + 0.m. t ) − S0 S0 t (1. f (t ) Procentul de plasare p şi dobânda unitară i sunt date de relaţiile: i= S ( S0 .Observaţie: Din (1.1.1. 13 . aflaţi timpul de plasament.1. considerând că dobânda unitară anuală este constantă.1. Astfel: S0 = St 1 1 = St = St 1 + it 1 + it f (t ) (1. unde S0 = 1000u. p =10% . Aflaţi suma finală corespunzătoare. p= S ( S 0 . t = 2ani.18) Durata de plasament t sau scadenţa operaţiunii este dată de relaţia: t= S ( S 0 . t ) S0 t 100 . Elementele dobânzii simple În formulele găsite există interrelaţii.17) unde 1 este funcţia de actualizare pentru dobânda simplă.m.

iar lunile de 30 de zile egale între ele (procedura germană). D = 400u. Fie tk numărul de părţi ale anului împărţit în k diviziuni şi fie t de forma t= tk . anul are 360 zile. vom găsi astfel: k tk . luni. formulele se scriu astfel: D = S0 i t360 .m. p =10% înlocuim în relaţia: S − S0 D = t= t . 1 an = 12 luni. 29.m.21) 14 .. 31 zile. semestre etc.. sau 360 1 D = S0t360 360 i (1. k = 360. iar lunile de 28. Observaţia 2: În procedura engleză. anul bursier are 365. 31 zile. 1 an = 2 semestre. anul are 365 zile. 1 an = 360 zile.Soluţie: Avem S0 = 2000u. 29.) Considerăm: k = 1. Observaţia 3: În general.1. k t ⎞ ⎛ S = S0 ⎜ 1 + i k ⎟ k ⎠ ⎝ D = S0 i (1. 1 an = 1 an. iar lunile de 28. 1 an = 4 trimestre. respectiv 366 zile (anii bisecţi) (anul real). k = 4. Observaţia 1: Am considerat anul financiar de 360 zile. S0 i S0 i obţinem timpul de plasament t = 2 ani. Vrem să introducem noţiuni necesare plasării unor sume de bani pe perioade de timp ce conţin fracţiuni de an. k = 2.20) Pentru fracţiunea de an „zi”. k = 12. Fie k un număr de diviziuni egale ale anului (zile. 30.1. trimestre. iar în procedura franceză. 30.

12.m.1. iar atunci dobânda totală va fi: D ( S0 . operaţiunile financiare nu au loc cu acelaşi procent p în întregul interval de plasament [ 0. 09. Găsiţi suma finală corespunzătoare acestei operaţiuni. apoi 6 luni cu procentul anual de 10% şi timp de 3 luni cu procentul anual de 12%. în regim de dobândă simplă.1. raportul 360 .m. Calculaţi dobânda aferentă acestei operaţiuni. tk ) = k =1 ∑ n S0 ik tk = S0 k =1 ∑ ik tk . timp de 3 luni cu procentul anual de 8%. i2 = 0. i1 = 0.t ) .DEFINIŢIE: Se numeşte „număr”.1.22) Observaţie: Se observă că dobânda totală simplă se obţine ca aplicare succesivă a acesteia pe subintervalele de timp a întregului interval de timp [ 0. din diverse motive. k =1 n (1. t12 =3. Soluţie: Ştim că S0 = 3000u. n . t2 = 6 /12. 08 ⋅ 3 = 12 D = 60 u.. 1.5 u. k = 1. pentru un t dat. t = ∑ tk şi există n subintervale de timp cu k =1 n procentele pk = 100ik .m. p =8% D = S0 i t12 12 D = 3000 ⋅ 0. EXEMPLU: Se plasează suma de 3000 u.22) D = unde: S0 = 3000 u. Dobândă simplă cu procente variabile Uneori. produsul S0 t360 şi se numeşte „divizor fix” relativ la dobândă. 15 .m. timp de 3 luni cu procentul de 9%. S = 3307. Soluţie: Folosim relaţia (1. t ) .m.m.2. i EXEMPLU: Se depun 3000 u. t=3luni. k =12. i3 = 0.m. t3 = 3 /12 ∑ 3 S0ik tk = S0 k =1 ∑ ik tk k =1 n D = 307.5 u. t ) = ∑ n D ( S0 .1. t1 = 3 /12..

27) i( ) = 1% .Am considerat până acum că unitatea de măsură pentru timp este anul. ele sunt h2 echivalente în regim de dobândă simplă. Cum cele două valori finale trebuie să fie aceleaşi. 01) = 3030 u.1. p ∈ Z (de exemplu. ce devine suma plasată la sfârşitul primului an? (1. 12 12 Deci. la sfârşitul primului an vom avea S = 3000 (1 + 0.m. dacă valorile lor finale sunt egale: 1 + h1i 1 h1 = 1 + h2 i 1 h2 ⇔ h1i 1 h1 = h2 i 1 . de lungime 1 h şi i 1 reprezintă dobândă totală anuală va fi hi 1 . respectiv 1 1 h2 ale anului şi dobânzile unitare corespunzătoare i 1 h1 şi i 1 . dacă o unitate monetară este plasată timp de un an.1. h2 numărul de perioade de lungime 1 h . dacă anul se împarte în h unităţi de timp. atunci vom introduce dobânzile unitare corespunzătoare fracţiunilor de an. procentul lunar este de 12% şi se investesc 3000 u.1. la momentul iniţial. operaţiunile financiare se pot desfăşura şi pe unităţi de timp h > 0. p (1. unde h nu este neapărat întreg. suma finală va fi 1 + i . cu dobânda anuală unitară i. vom obţine: (1.25) DEFINIŢIE: Fie h1 . p > 0.23) i = hi 1 . 12 Soluţie: i1 = 12% ⇒ i = 16 . h2 (1.1.24) Astfel.m. h Pe de altă parte.1. iar suma finală corespunzătoare h h unei unităţi monetare va fi 1 + hi 1 . Dar. (1. Adică. h Observaţie: Dacă h = scrie: 1 . relaţia (1. numărul de luni ale anului) putem p p p ih = i ( ) ⇔ i 1 = i( ) .1.26) EXEMPLU: Dacă într-o tranzacţie financiară.24) devine: p i( ) i= p .

formal..S0n .. 17 ...n (R ) . σ 0n ⎞ ⎟ ..3. t2 .. tn ⎟ şi Q = ⎜ θ1 ⎜p ⎜ θ ⎟ ...29) 0 k ik t k Observaţie: În cazul în care două operaţiuni financiare sunt echivalente.. S02 . ptn ⎟ ⎝ 1 ⎠ σ 02 θ2 pθ 2 . θ n ⎟ . atunci elementele operaţiunii Q se numesc elemente înlocuitoare... pt n ⎟ ⎠ Operaţiunea financiară multiplă constă în n operaţiuni financiare simple. ⎟ pt 2 .. n (R ) Presupunem că avem următoarele două operaţiuni matriciale P ∈ M 3. P ∈ M 3. cu procentele anuale pt1 .1.. (1.. ⎛ S01 ⎜ P = ⎜ t1 ⎜p ⎜ t ⎝ 1 S0 2 t2 pt2 .tn .. Astfel. Echivalenţă în regim de dobândă simplă Spunem că avem o operaţiune financiară sau matricială dacă aceasta constă în plasarea unor sume iniţiale diferite S01 .. S0n ⎞ ⎛ σ 01 ⎜ ⎟ . se poate nota: ⎛ S0 ⎜ 1 P = ⎜ t1 ⎜ ⎜ pt ⎝ 1 S 0 2 . pt2 ....28) Q ∈ M 3.. ptn şi pe perioadele de timp t1 ... pθ n ⎟ ⎠ operaţiuni sunt echivalente în regim de dobândă simplă în raport cu dobânda dacă conduc la aceeaşi dobândă simplă totală. atunci ele sunt substituibile una celeilalte. Spunem că cele două ⎟ . t n ⎟. n (R ) . D ( P) = ∑ S0k it tk = ∑ k =1 k n n S0k ptk tk 100 k =1 . S0 n ⎞ ⎟ t 2 . Dacă Q substituie pe P. Se notează: P ~ Q ⇔ D(P ) = D(Q ) D DS ⇔ ∑S k =1 n 0 k ik t k = ∑σ k =1 n (1..1... iar dobânda simplă a unei operaţiuni financiare multiple constă din însumarea dobânzilor simple a celor n operaţiuni financiare simple...1.1.

k ∑ bk = 1. printr-un vector de componente egale cu p.30) unde ak = itk tk ∑ it tk k =1 k n ..1.tn ) . printr-un vector de componente egale cu t.tn ) . k =1 c) numai vectorul procente ( t1 . a procentului mediu înlocuitor. n din operaţiunea financiară P va fi: 18 .S0n .. Operaţiuni financiare de acelaşi ordin şi determinarea sumei medii înlocuitoare. S02 .Vom considera următoarele cazuri de operaţiuni financiare echivalente: 1. printr-un vector de ( ) componente egale cu S. k =1 n (1.31) k unde bk = S0 k ptk ∑ S0k pt k =1 n . k =1 n (1. atunci scadenţa medie înlocuitoare t a fiecărei perioade de timp tk .n (R ) ..1. n din operaţiunea financiară P va fi: t= ∑ n k =1 n S0k itk tk = k =1 n ∑ S0k pt tk k n = ∑ S0k it k =1 k ∑ S0k pt k =1 n ∑ bk tk .... t2 . ak > 0.. ∑ ak = 1. k =1 n b) numai vectorul scadenţe ( t1 . atunci procentul mediu înlocuitor p al fiecăruia dintre procentele ptk . în care se înlocuieşte prin echivalenţă în raport cu dobânda: a) numai vectorul sume de plată iniţiale S01 . k = 1.. respectiv a scadenţei medii înlocuitoare. k = 1. Propoziţie: Fie operaţiunea financiară P ∈ M 3. t2 .. bk > 0. atunci suma medie înlocuitoare S a fiecărei sume S0k . k = 1. n din operaţiunea financiară P va fi: S = k =1 ∑ n S0k itk tk ∑ it tk k =1 k n = k =1 ∑ S0k pt tk k n ∑ pt tk k =1 k n = ∑ ak S0k .

000 u.m. 10. t= ∑ S0k ik tk k =1 3 3 ∑ S0k ik k =1 . 12% având scadenţa (durata) de 36 zile.1.m.m.m..m.000 u.000 ⋅ 0. sau t= D1 + D2 + D3 ∑ S0k ik k =1 3 . p1 = 9% ⇒ i1 = 0.m. 10%.000 u. Soluţie: D=S0it (regim de dobândă simplă) D1 =S01i1t1 . S03 = 10... 5.000 u.m.. Aflaţi scadenţa medie înlocuitoare (în condiţii de echivalenţă în regim de dobândă simplă prin dobândă). respectiv un semestru.32) unde ck = S0 k t k ∑ S0 k tk k =1 n . t1=36 zile = 36 ani 360 D 2 =S02i2t2 . S02 = 5.. cu procentele anuale de 9%. D3 =600 u.000 u.000 ⋅ 0.m.1 + 10. D1 +D 2 +D3 = 743 u. ck > 0.000 u. t3=1 semestru = 1 ani 2 D1 =18 u.09 + 5. D 2 =125 u. S01 = 2.12 . t2=3 luni = 3 ani 12 D3 =S03i3t3 . k =1 EXEMPLU: Partenerul P1 urmează să efectueze către partenerul P2 plăţile următoare: 2. p3 = 12% ⇒ i3 = 0.m. ∑ ck = 1. k =1 k n (1. ∑ S0k ik = 2.000 ⋅ 0.880 k=1 3 19 . 3 luni. p2 = 10% ⇒ i2 = 0..09 .1 .m..12 = 1..p= ∑ n k =1 n S0k itk tk = ∑ S0k pt tk k =1 n k n = ∑ S0 k tk k =1 n ∑ S0 k tk k =1 ∑ ck pt .

. S2 .1 (R ) echivalentă cu P în regim de dobândă simplă în raport cu dobânda.Astfel.1. procentul unic sau comun înlocuitor p este: 1 p= S ⋅t ∑ n k =1 1 Sk ⋅ pk ⋅ tk . p2 .. k =1 n (1.33) b. a procentului comun. k =1 n n (1.n (R ) se înlocuieşte cu operaţiunea unică B ∈ M 3.. t 2 .3952 ⋅ 360 = 142.1.. n (R ) pn ⎟ ⎠ 20 .1. atunci: a. respectiv a scadenţei comune. Înlocuirea unei operaţiuni financiare multiple cu o operaţiune financiară simplă şi determinarea sumei comune. t2 . Sn ⎞ ⎟ t n ⎟.3952 ani 1.. pn .4. P ∈ M 3. Propoziţie: Dacă operaţiunea multiplă P ∈ M 3.34) c.. Pentru S şi p daţi. Admitem că sunt cunoscute sumele finale. Pentru S şi t daţi. obţinând sumele finale S1 ... suma unică sau comună înlocuitoare S este: S= 1 p ⋅t ∑ n n Sk ⋅ pk ⋅ tk = k =1 1 i ⋅t ∑ Sk ⋅ ik ⋅ tk .880 t = 0. Sn ..... vom găsi scadenţa medie înlocuitoare: t = 743 = 0. Fie P o operaţiune multiplă sau matriceală: ⎛ S1 ⎜ P = ⎜ t1 ⎜p ⎝ 1 S 2 . procentele şi duratele plasamentelor. scadenţa unică sau comună înlocuitoare t este: t= 1 S⋅p ∑ Sk ⋅ pk ⋅ tk = k =1 1 S ⋅i ∑ Sk ⋅ ik ⋅ tk ... S0n pe duratele t1 .1.. S02 . 272 zile 2.. sau i = S ⋅t ∑ Sk ⋅ ik ⋅ tk k =1 (1..35) 1. tn şi cu procentele p1 . Echivalenţă prin valoarea actuală Să presupunem că se plasează sumele S01 .. Pentru p şi t daţi. p2 .

atunci scadenţa medie înlocuitoare a fiecărei scadenţe tk este soluţia ecuaţiei (de gradul n în t): ∑ n Sk ⋅ (1 + ik ⋅ tk ) −1 = k =1 ∑ Sk ⋅ (1 + ik ⋅ t )−1 k =1 n (1. însumarea are sens.. S. S2.38) 21 .36) valoarea actuală sau actualizată totală a celor n operaţiuni individuale la un moment dat. printr-un vector cu toate componentele egale (S. admiţând că. cât şi comparaţia acestora au sens din punct de vedere practic.37) b. Să notăm cu: A (P) = ∑ S0k = ∑ Sk ⋅ (1 + ik ⋅ tk )−1 k =1 k =1 n n (1.1.cu semnificaţia de mai sus pentru sumele Sk şi Q o altă operaţiune matriceală de aceeaşi dimensiune cu P sau diferită de aceasta. . . Sn). luat ca bază de calcul... DEFINIŢIE: Spunem că operaţiunile matriceale P şi Q sunt echivalente în regim de dobândă simplă în raport cu valoarea actuală şi vom scrie P ~ Q dacă ele VA DS conduc la aceeaşi valoare actuală totală..tn).. atunci suma medie înlocuitoare S a fiecărei sume finale Sk este: S = k =1 ∑ Sk × (1 + ik × tk )−1 ∑ (1 + ik × tk )−1 k =1 n n (1. printr-un vector cu toate componentele egale (t. Numai vectorul scadenţe (t1.1. VA DS Considerând cazurile asemănătoare analizate la echivalenţa prin conceptul de dobândă. în raport cu care sunt socotite duratele tk. deducem următoarele rezultate: Propoziţie: Dacă în operaţiunea P se înlocuieşte prin echivalenţă în raport cu valoarea actuală: a.. t2.. atunci când atât valorile actuale totale A ( P ) şi A ( Q ) . adică P ~ Q dacă A ( P ) = A ( Q ) .1. din punct de vedere practic.. t).. t... Numai vectorul sume de plată finale (S1. S)..

în mod unic. pentru diferite procente.... p – procentul. i = 100 a sumei S 0 (număr întreg) şi S t – suma finală după t perioade.. 1.c. rezultă. p ). dobânda simplă a acestei perioade este adăugată la sumă pentru a produce la rândul ei dobândă în perioada următoare. atunci relaţia de echivalenţă are forma: ∑ Sk ⋅ (1 + ik ⋅ tk )−1 = S ⋅ (1 + i ⋅ t )−1 k =1 n (1. atunci: Anii 1 2 M t Suma plasată la începutul anului S0 S1 = S 0 (1 + i ) M Dobânda produsă în timpul anului S0i S1i = S 0 (1 + i )i M Suma obţinută la sfârşitul anului S1 = S 0 (1 + i ) S 2 = S 0 (1 + i ) 2 S t −1 = S 0 (1 + t ) t −1 S t −1i = S 0 (1 + i ) i t −1 S t = S 0 (1 + i ) M t Dacă 1 + i = u va fi un factor de fructificare.3.39) Analog. t – durata de plasament S 0 – sumă iniţială. prin echivalenţă în regim de dobândă simplă prin valoare actuală.. t şi p sunt date sau fixate. celălalt element înlocuitor. Observaţie: În cazul echivalenţei prin dobândă este vorba de sumele (capitalurile) iniţiale. atunci procentul mediu înlocuitor p al fiecărui procent pk este soluţia ecuaţiei (de gradul n în i): ∑ n Sk ⋅ (1 + ik ⋅ tk ) −1 = k =1 ∑ Sk ⋅ (1 + i ⋅ tk )−1 k =1 n (1..2.40) de unde. după cum două dintre elementele înlocuitoare S. atunci suma finală va fi: 22 .2. Numai vectorul procente (p1. iar în cazul echivalenţei prin valori actuale este vorba de sumele (capitalurile) finale ale operaţiunilor considerate.. p. scadenţă t şi procent anual p. pn).. Dobânda compusă O sumă de bani este plasată cu dobândă compusă (capitalizată) dacă.. Fie p dobânda unitară. se deduce următoarea propoziţie: Propoziţie: Dacă operaţiunea matriceală P se înlocuieşte printr-o operaţiune unică Q de sumă finală S. pentru t = 1.1. printr-un vector cu toate componentele egale ( p. găsit în tabele financiare. p2. . la sfârşitul primei perioade.1..

..2) [ ] ( ) Suma iniţială depusă va fi: S0 = St (1 + i ) 1 t = St vt (1. t2 . valoarea finală este: S n = S0 ∏ (1 + ik tk ) k =1 n (1. p2 .2.. atunci St = S0 (1 + ik ) ⎜ ⎟ k =1 ⎝ ⎠ k =1 ∑ ∏ 23 .. ⎜ t = tk = n ani ⎟ . = tn = 1an .3) prin interpolare. Dacă t1 = t2 = . atunci St = S0 n ∏ ⎜1 + ik n ⎟ ⎝ ⎠ k =1 n ⎛ t⎞ n ⎛ ⎞ n 2. (1 + in tn ) M Deci.1) (1.. Presupunem că perioada t este împărţită în n intervale t1 .. 1+ i Timpul se poate obţine din (1.. atunci dacă aplicăm regimul de dobândă compusă. = tn = t .S t = S 0 (1 + i ) = S 0 u t . Dobânda compusă va fi pentru t întreg: t D = S 0 (1 + i ) − 1 = S 0 u t − 1 t (1.. Dacă t1 = t2 = .2.2.tn ∑ tk = t ... putem scrie: Suma plasată la începutul perioadei S0 S1 = S0 (1 + i1t1 ) Perioada Dobânda S0i1t1 S1i2t2 Suma obţinută la sfârşitul perioadei S1 = S0 (1 + i1t1 ) S2 = (1 + i1t1 )(1 + i2t2 ) t1 t2 M tn Sn −1 M Sn−1in tn M Sn = S0 (1 + i1t1 )(1 + i2t2 ) . k =1 n iar pe fiecare interval se aplică procentele anuale diferite p1 ..3) unde 1 = v factor de actualizare.2. pn .4) Particularizări: 1..2.

în timpul fracţiunii h a anului..07 ⋅ 1. Soluţia raţională porneşte de la forma (1.000 ⋅ 1. cu dobândă k h unitară i.704 u.000 u. atunci St = S0 ∏ (1 + i ) = S0 (1 + i ) k =1 n n EXEMPLU: Ce devine suma de 20. S n i . va aduce o abordare simplă. p4 = 9% ⇒ i4 = 0.08 ⋅ 1.m... = in = i . Astfel.07 .08 .2. în regim de dobândă compusă pe o perioadă de 4 ani cu procentele anuale de 6%.3. p2 =7% ⇒ i2 =0. i1 = i2 = . în general. Dacă t1 = t2 = . = tn = 1an . se obţine: k h⎞ n⎛ S t = S h = S 0 (1 + i ) ⎜1 + i ⎟ n+ k⎠ ⎝ k (1.06 ⋅ 1. Această sumă.1) pentru partea întreagă de n ani. Dacă durata de plasament a sumei S 0 nu este. p3 = 8% ⇒ i3 = 0.09 .4) şi putem scrie S4 =S0 (1 + i1 )(1 + i2 )(1 + i3 )(1 + i4 ) p1 =6% ⇒ i1 =0.000 ⋅ 1. k 24 . ci este de forma t = n + h . S n . 7%.3352 S4 =26.06 . Înlocuind. valoarea finală obţinută pentru plasarea sumei iniţială S 0 va fi: n S n = S 0 (1 + i ) .m.09 = = 20.2.5) reprezentând soluţia raţională de calcul a sumei finale când se plasează o sumă h S 0 pe o durată t = n + în regim de dobândă compusă.2. vom găsi: S4 =20. Avem două soluţii pentru abordarea problemei: soluţia k raţională şi soluţia comercială.. un număr întreg. 9% ? Soluţie: Folosim relaţia (1. 8%.

25 . plasată în regim de dobândă simplă cu dobânda semestrială is. i360 = dobânda unitară zilnică. . i4 = dobânda unitară trimestrială. plasată în regim de dobândă compusă cu dobânda semestrială is. i2 = 100 (1.. sunt echivalente în regim de dobândă compusă dacă acestea conduc la aceeaşi valoare finală. p1 p2 (1 + i1 )t1 = (1 + i2 )t2 . EXEMPLU: i2 = dobânda unitară semestrială.. 1 u. sunt proporţionale dacă 1 = 1 . i ⎞ i2 2 ⎛ devine după un an (1 + is ) = ⎜ 1 + a ⎟ = 1 + ia + a > 1 + ia .. 1 2 Observaţii: 1 u. t2 p2 EXEMPLU: Fie ia dobânda unitară anuală şi is dobândă unitară semestrială.8) sau ik = (1 + i ) 1/ k −1. 2⎠ 4 ⎝ Procente echivalente 2 DEFINIŢIE: Spunem că două procente p1 şi p2 . corespunzătoare perioat p delor diferite t1 şi t2 .m.2.m.m. atunci dobânda unitară ik este echivalentă cu dobânda anuală unitară i. corespunzătoare perioadelor diferite t1 şi t2. devine după un an (1 + ia ) u.m. Atunci i i ia şi is sunt proporţionale dacă s = a .6) Dacă împărţim anul în k părţi egale şi pentru fiecare fracţiune de an se ia dobânda unitară ik.2.m. 1 u. i1 = 100 . dacă: 1 + i = (1 + ik ) .m. = (1 + ia ) u. i12 = dobânda unitară mensuală (lunară).. k (1.Procente proporţionale DEFINIŢIE: Spunem că două procente p1 şi p2 .7) (1. plasată în regim de dobândă compusă cu dobânda anuală ia.2. devine după un an (1 + 2is ) u.

din formula de echivalenţă avem: ⎛ i( k ) 1 + i = ⎜1 + ⎜ k ⎝ ⎞ ⎟ ⇒ ⎟ ⎠ k (1.14) (1.12) reprezintă relaţia dintre dobânda unitară nominală şi dobânda unitară anuală i.9) DEFINIŢIE: Dobânda unitară nominală sau rata nominală a dobânzii plătită de k ori într-un an este produsul dintre k şi dobânda unitară efectivă k corespunzătoare fracţiunii 1/k a anului şi se notează i( ) .12) Relaţia (1.17) d ( ) = kd k . relaţia de echivalenţă se scrie: 1 + i = (1 + i2 ) = (1 + i4 ) = (1 + i12 ) 2 4 12 = (1 + i360 ) 360 . adică: i = d . 1+ i vom obţine dobânda unitară i în funcţie de d. pentru d < 1 1− d (1. rata efectivă a reducerii sau actualizării: k d( ) (1.2.13) (1. DEFINIŢIE: Rata anuală de actualizare (reducere) efectivă este: d =1− v . (1.2.2.10) astfel.11) 1/ k k i( ) = k ⎡(1 + i ) − 1⎤ .15) (1.2.2. care se poate scrie: v =1− d = 1 =1− i ⇒ 1+ i 1+ i d= i . k 26 .18) dk = .Pentru un an. k i( ) = kik . ⎢ ⎥ ⎣ ⎦ (1.2.2.2.2.2. (1. de unde.16) DEFINIŢIE: Reducerea unitară nominală sau rata nominală a actualizării (reducerii) plătită de k ori pe an este: k (1.2.

astfel încât să conducă la sfârşitul anului la 1 u.2.Echivalenţa presupune egalităţile valorilor actuale plătite la începutul perioadei.2. > δ . (1.20) Observaţia 1: 1/ k Aveam relaţia i( k ) = k ⎡(1 + i ) − 1⎤ în care vom trece la limită: ⎢ ⎥ ⎣ ⎦ ( k ) = lim k ⎡ 1 + i 1/ k − 1⎤ = lim i k →∞ = lim (1 + i ) k →∞ 1/ k ⎢( ⎣ ) ⎥ ⎦ −1 k →∞ 1/ k = ln (1 + i ) = δ . ⎢ ⎥ ⎣ ⎦ ( ) (1.21) Adică..24) (1.2.2.22) (1. n + ⎟ = S0 (1 + i ) (1 + ik ) . Cu alte cuvinte.25) (1.2.. t + dt ) pentru a ajunge în timpul unui an la dobânda efectivă i. Astfel. în serie MacLaurin şi obţinem: 2 n i = δ + δ + . k (k ) ⎞ ⎛ v = 1 − d = ⎜1 − d ⎟ . în baza relaţiei (1.23) unde δ se numeşte procent nominal instantaneu. (1. (1.26) găsim Dezvoltăm eδ i = eδ − 1 .2.2. k k⎠ ⎝ (1. 2 n deci. am obţinut: sau ln (1 + i ) = δ . k ⎠ ⎝ (1.2. 1 + i = eδ . dacă i este dat. am obţinut i > δ ... Observaţia 2: ln (1 + i ) = δ .m.2.27) 27 . + δ + .23) trebuie să percepem dobânda δ = ln (1 + i ) în fiecare interval de timp ( t .2. folosind procente echivalente putem obţine formula comercială h pentru suma S 0 plasată pe o perioadă t = n + : k h⎞ ⎛ n h S n+ h = S ⎜ S0 .19) de unde 1/ k d ( k ) = k ⎡1 − (1 − d ) ⎤ = k 1 − v1/ k .

076225 d ) ⎥ ⎢ ( ) ⎥ ⎢ ( ⎣ ⎦ ⎣ ⎦ 2. iar soluţia comercială pentru cel ce plăteşte dobânda. de unde ⎟ ⎠ 4 28 .2. vom avea: n h/k S n+ h = S0 (1 + i ) (1 + i ) k . 077208 ⎢( ⎣ ) ⎥ ⎦ Folosim relaţia: k d ( ) = k ⎡1 − 1 − d )1/ k ⎤ .. Dacă i = 0. 12 4 1. calculaţi i. (1.5509% . cât şi fracţionare. Dacă i( 4 ) = 0.12 . ( 4) ⎞ ⎛ ⎟ găsim 1 + i = ⎜1 + i ⎟ ⎜ 4 ⎠ ⎝ k ⎞ ⎟ . k (1.2. depusă în regim de dobândă simplă sau în regim de dobândă compusă. calculaţi i( ) . Cele două soluţii. k i+ k ⎝k = 1+ 1! 2! (1 + i )h / k ≤ 1+ h i. atunci vom găsi: ⎢ ( ⎥ ⎣ ⎦ ( 4 ) = 4 ⎡1 − 1 − d 1/ 4 ⎤ = 4 ⎡1 − 1 + i −1/ 4 ⎤ = 0. deoarece factorul fructificare 1 + i = u este în tabele financiare atât pentru puteri întregi.şi cum (1 + ik ) = (1 + i ) h h/k . Dezvoltăm în serie (1 + i ) h/k (1 + i ) atunci h/k h⎛h ⎞ h ⎜ − 1⎟ ⎠ i 2 + . diferă în funcţie de durata t. . Comparăm cele două soluţii.2. Valorile finale ale unei sume S 0 . raţională şi comercială.2..29) Cu alte cuvinte.11): 1 + i = ⎜1 + ⎜ k ⎝ i = 0. nu sunt identice. d ( ) .125509 . Soluţie: ⎛ i( k ) Folosim relaţia (1. putem spune că soluţia raţională este convenabilă pentru cel ce va încasa dobânda.12): i( k ) = k ⎡(1 + i ) − 1⎤ ⎢ ⎥ ⎣ ⎦ 1/12 12 i( ) = 12 ⎡ 1 + i − 1⎤ = 0. 2. adică p = 12. EXEMPLE: Soluţie: 1/ k Folosim relaţia (1. 08 . 3. Soluţia comercială este mai des utilizată.28) Observaţii: 1.

t ) sau δ (t ) = f '(t ) f (t ) . ( δ ( t ) integrabilă în raport cu t. t + dt ) . (1. t ) δ ( t ) dt S (1. t + dt ) − S (1.m. t ) = S (1. Suma S (1. Funcţia δ ( t ) se numeşte forţa dobânzii sau rata instantanee de dobândă.2. t + dt ) valoarea la momentul t + dt.1. t ) ⇒ S (1. t + dt ) dobânda δ ( t ) . Admitem că δ ( t ) > 0. S (1. Integrând. 2. ci este o funcţie de timp. t ) = δ ( u )du şi punem condiţia S (1. 29 .m. t ) δ ( t ) dt ∀ ( a. δ ( t ) . t ) S (1. t + dt ) − S (1. 3. ∀t ≥ 0 .2.2. echivalează cu suma de 1 u. dată de (1. Generalizarea dobânzii compuse Presupunem că δ nu este constantă.31) reprezintă ritmul de variaţie în raport cu timpul a sumei finale. t ) δ ( t ) dt S ´ (1. S (1.1.30) Observaţii: 1. t ) ( S (1. va aduce în intervalul ( t .30) la momentul t.0 ) = 1 . t ) derivabilă în raport cu t) ⇒ = δ ( t ) . t ) = e 0 ∫ δ( u )du t . după trecerea timpului t. t ) dt va aduce în intervalul ( t . t + dt ) dobânda S (1. b>0). t ) va reprezenta dobânda corespunzătoare sumei S (1. 1 u. vom obţine: ln S (1.2. b ) . t ) = S (1. t ) în intervalul ( t . S (1. S (1. Notăm cu S (1. găsim ∫ a t S (1. t + dt ) − S (1. (1. Noţiunea de instantanee apare datorită existenţei unei derivate în definiţia ratei instantanee a dobânzii (forţa dobânzii). 4. la momentul 0. iar cu S (1. intensitatea instantanee a dobânzii: δ (t ) = S ' (1. t ) valoarea unei unităţi monetare depuse la momentul zero. a>0. t ) . t ) este funcţie crescătoare în raport cu timpul.

000 u. timp de t ani.2. 30 . Soluţie: Avem S = S0 e 0 atunci S = 100. t (1.33) că forţa dobânzii este constantă în raport cu timpul.2. (1 + i )t (1. ∫ δ ( u )du t . (1.33) Observaţia 1: Se observă din (1.35) (1. t ) = S0 eδt ⇒ δt = St e −δ t .36) 1 = v (1) = e−δ 1+ i .32) 2. δ ( t ) = 3t 2 + 1.34) atunci iar v= v ( t ) = e−δ t = vt = (1 − d ) . calculaţi dobânda corespunzătoare acestei operaţiuni.m. ∀t ∈ [ 0.m.2. t ≥ 0 . ∞ ) .EXEMPLE: 1. Forţa dobânzii în regim de dobândă simplă În regim de dobândă simplă avem: S (1. ∀t ∈ [ 0.000 u. Forţa dobânzii în regim de dobândă compusă În regim de dobândă compusă avem: S (1.2. Dacă dobânda instantanee a fost δ ( t ) = 3t 2 + 1.2. EXEMPLU: O persoană depune într-un depozit bancar suma de 100. S0 = 100. t atunci d (1 + i )t dt δ (t ) = = ln (1 + i ) = δ . atunci δ (t ) = i . t ≥ 0 ( t numărul de ani de la deschiderea depozitului). Observaţia 2: Dacă δ ( t ) = δ . ∞ ) 1 + it (1.000e 0 2 ∫ ( 3u +1)du t 3 = 100. t ) = (1 + i ) . reprezentând dobânda unitară instantanee.m.000et +t u.2. t ) = 1 + it . atunci: S0 = St e St = S ( S0 .

se va diminua valoarea-aur a unităţii monetare. procentul anual sau periodic. ⎯⎯⎯ ⎨ 1 + i ( i. cu devalorizare ⎩1 + α (1. respectiv.38) cu devalorizare 31 . valoarea finală S ( S0 .37) Astfel. Astfel. acoperirea cheltuielilor.2. pot conduce la deprecierea monedei sau devalorizarea acesteia. iar numărul 100 α se va numi procent anual mediu de devalorizare. iar pe plan extern de deteriorarea termenilor de schimb în legătură cu un dezechilibru pronunţat şi de durată a balanţei de plăţi. t ) va fi în cazul unei operaţiuni în regim de dobândă compusă: ⎪ ⎪ 1 an ⎯⎯⎯ ⎨ → ( i. Putem scrie: ⎧ 1 + i.α ) ⎧ S (1 + i )t . ⎪ ⎝ 1+α ⎠ ⎩ t S ( S0 .2. sociale. devalorizării şi a deprecierii. Considerăm că o anumită monedă se devalorizează anual cu un coeficient anual unitar α .1. şi. cu care se face un anumit plasament care are drept componente p1 . Inflaţie şi devalorizare Fie p=100 i. DEFINIŢIE (economică): Devalorizarea este modificarea voluntară a parităţii unei monede.α ) ⎪ . Un astfel de punct de vedere pare a fi cel ideal când se presupune stabilitatea economică generală şi a celor implicaţi în afaceri în particular. p2 . cunoscute sau necunoscute.2. DEFINIŢIE (economică): Deprecierea reprezintă constatarea unei pierderi de valoare a unei monede afectată pe plan intern de inflaţie. interne sau externe. 0 ⎛ 1+ i ⎞ ⎪ S0 ⎜ ⎟ . fara devalorizare ⎪ 1 an → 1u. putem da definiţiile economice ale inflaţiei. DEFINIŢIE (economică): Inflaţia reprezintă fenomenul general de ajustare pe cale monetară a tensiunilor existente într-un ansamblu socio-economic. politice. t ) fara devalorizare (1. diverse motive economice. caracterizat prin creşterea nivelului general al preţurilor şi deprecierea monedei.m. Astfel. însă. modificându-se valoarea sa de schimb cu alte monede.2. dezvoltarea celui care face plasamentul.

t ) < S0 . α ) = 0 (1. iar 1 se numeşte factor de devalorizare. daca i = α S ( S0 .43) (1. daca i > α S ( S0 . ∀α > 0 ⎝ 1+ α ⎠ t (1.42) Relaţia (1. 1+ α În cazul devalorizării controlate se operează cu un procent anual aparent q = 100 j . daca i < α (1.2. cu sau (1. t ) = S0 .2.44) şi j = i + α + iα 32 . DEFINIŢIE: Când coeficientul α este cunoscut.2.2. unde j se numeşte dobândă anuală aparentă. iar (1 + α ) se numeşte factor de compensare a devalorizării sau revalorizare. după o durată de plasament suficient de mare. dar au loc următoarele condiţii: i (τ ) > α (τ ) . i.2.2.2. Avem relaţiile: 1 + j = (1 + i )(1 + α ) (1.Observăm cu uşurinţă că: ⎛ 1+ i ⎞ t S0 (1 + i ) > S0 ⎜ ⎟ . atunci are loc o devalorizare controlată.40) Relaţia (1. t ) > S0 .40) se păstrează şi atunci când i.42) ne arată că atunci când rata anuală a devalorizării este mai mare decât rata anuală a dobânzii. i (τ ) = α (τ ) i (τ ) < α (τ ) .41) 0 ≤τ ≤ t Se poate observa că: t →∞ α >i lim S ( S0 . suma finală a operaţiunii va fi zero.2.39) iar S ( S0 . α sunt variabile în timp.

(valoare reală).1) = 13310 u. care cumpără înainte de scadenţă anumite poliţe cu scopul de a obţine o dobândă. Aceasta este evaluată cu procentul de emisiune p = 100i şi este scadentă după momentul sau durata θ . Operaţiuni de scont Notaţii şi denumiri Operaţiunea de scont este caracteristică.2. înlocuind. t1k ) k =1. Operaţiuni echivalente în regim de dobândă compusă Vom considera operaţiunile multiple P şi Q. θ (1. Valoarea finală la scadenţă a poliţei K va fi: K = S0 (1 + iθ ) .m. băncilor comerciale. i = dobânda unitară anuală. θ ≥ un an unde: K = valoarea nominală a poliţei. 03) = 14544 u. respectiv.m. în general. n . deci P = ( S1k .1) (1.45) 1. t2 j ) j=1.m. Care este valoarea finală a operaţiunii dacă: a) nu există devalorizare sau este neglijabilă.3.2. în regim de dobândă compusă timp de 3 ani cu procentul anual de 10%.1/1. reprezentând efectuarea a n1 şi. c) există devalorizare anuală de 3% şi luată în considerare. 03) = 12181 u. (Se va rotunji la patru zecimale fiecare operaţie aritmetică. vom obţine: 3 a) St = 10. respectiv p2j şi t2j. n .. 1 2 unde S1k şi S2j sunt valori finale corespunzătoare procentelor şi scadenţelor p1k şi t1k. p2 j . O poliţă se cumpără la un moment dat cu preţul sau suma S0.m. θ ≤ un an sau K = S0 (1 + i ) .000 (1. adică: DC ∑ n1 k =1 ⎡ S ⋅ (1 + i )−t1k ⎤ = 1k ⎢ 1k ⎥ ⎣ ⎦ ∑ ⎡ S2 j ⋅ (1 + i2 j ) ⎢ ⎣ j =1 n2 − t2 j ⎤ ⎥ ⎦ (1. n2 plăţi de valori finale.3.000 u. 3 3 1. DEFINIŢIE: Spunem că operaţiunile P şi Q sunt echivalente în regim de dobândă compusă (notând P ~ Q ) dacă ele au aceleaşi valori actuale totale. S0 = preţ de cumpărare.000 (1.) Soluţie: Folosim relaţia (1. p1k . (valoare aparentă).2. b) există devalorizare anuală de 3% neluată în seamă. 3 c) St = 10. b) St = 10.000 (1. Q = ( S2 j .3.38) şi.1) 33 .EXEMPLU: Se plasează suma de 10.

3. θ ≤ un an sau K1 = S0 (1 + i ) 1 .3) S = K − Ka Teoretic. cu dobânda unitară j: SSR = K a jt (1. θ1 ≥ un an θ (1. (1. putem face următoarele observaţii: 1.3. q 1 + jt 1+ t 100 K (1.1. Valoarea scontată a poliţei (valoarea actuală la momentul vânzării acesteia) la momentul θ1 = θ − t se notează cu Ka.4) K = Ka + S şi (1. atunci poliţa va avea o valoare finală sau curs K1 = S0 (1 + iθ1 ) .3. diferenţa dintre valoarea nominală K şi valoarea scontată Ka.7) q t Kjt SSR = 100 sau SSR = .3.3. corespunzătoare valorii scontate sau a sumei pe care o primeşte deţinătorul poliţei evaluată cu procentul de emisiune al poliţei sau cu un alt procent. Vom numi scont.3) obţinem: (1.Dacă la un moment dat θ1 < θ .3.6) Astfel.3. iar scontul se scade din capital.8) 34 . va fi dobânda dată de Ka pe perioada t. notat S. adică la t = θ − θ1 până la scadenţă.2) unde: K1 = valoarea lui S0 la momentul θ1 . 2. obţinem cu uşurinţă următoarele relaţii: K a = K şi K = K a (1 + jt ) 1 + jt iar (1.5) Ka = K − S Astfel. Scontul simplu raţional Scontul simplu raţional. 1.3. scontul trebuie să reprezinte dobânda pe perioada până la scadenţă. notat SSR. Scontul este de aceeaşi natură ca şi dobânda. Deosebirea dintre scont şi dobândă este că dobânda se adaugă la capital. Din (1.3. poliţa poate fi vândută unei bănci comerciale.

3. Dacă dobânda se aplică asupra valorii Ka cu dobânda unitară j.9) Orice scont ce aproximează scontul raţional se numeşte scont comercial.3. Scontul simplu comercial. Din (1.11) (1.12) K a = K (1 − jt ) .3.2. atunci din (1. Dacă K=1 u. jt este mic şi se neglijează.3.3. 1+ j (1. SCC.3.3. adică utilizarea scontului simplu raţional convine deţinătorului poliţei.3.unde: q = 100 j procent de scont (procentul de scont poate fi egal sau diferit de procentul de emisiune al poliţei p=100i). j = dobânda unitară de scont.3.8) obţinem: SSC = SSR (1 + jt ) (1.10) şi (1. Scontul compus Scontul compus este cel în care calculele se fac în regim de dobândă compusă. pe perioada t (în regim de dobândă compusă) se obţine scontul compus raţional. SSR < SSC . Orice scont ce aproximează scontul compus raţional se numeşte scont compus comercial. Observaţii: 1. iar utilizarea scontului simplu comercial convine băncii. cu dobânda unitară j: SSC = Kjt şi iar a K= K .13) sau SSR = SSC (1. şi t=1 an. astfel: 1 + jt ≅ 1 iar relaţia (1. În practică.8) avem: SSR = j . t = durata scontării (măsurată în ani).3. SCR. Scontul simplu comercial nu se aplică pe perioade de timp mari.10) (1.3.3.m. 2. 1 − jt (1. notat SSC.8) devine SS = Kjt (1.14) 1 + jt 1.15) 35 . va fi dobânda dată de valoarea nominală K pe perioada t.

3.. SCC. vom avea în (1.3.3.DEFINIŢIE: Numim scont unitar sau unitate de scont: j . (1.19) sau −t SCR = K ⎡1 − (1 + j ) ⎤ = K 1 − vt .24) 1 + jt şi K = K a (1 + jt ) . 1 factor de actualizare sau factor de scont. vom avea: K = K a (1 + j ) t (1. (1.16) (1.. 2 şi.22) iar.25) 36 .3.3.19): Ştiind că: (1 + j )t = 1 + jt + j 2 Kjt ⎡ ⎤ SCR = K ⎢1 − 1 ⎥ = ⎣ 1 + jt ⎦ 1 + jt (1.3. în general. neglijând termenii de grad mai mare sau egal cu doi (în ipoteza că dobânda unitară j este. ⎢ ⎥ ⎣ ⎦ ( ) (1.18) găsim: Ka = K .3. scontul compus raţional se numeşte scont compus comercial.20) Din (1.18) şi. (1 + j )t (1. obţinem scontul compus raţional: t SCR = K a ⎡(1 + j ) − 1⎤ .3. atunci din (1. v = 1+ j În regim de dobândă compusă.21) t ( t − 1) + . cum orice scont ce aproximează.23) unde Ka = K .3.19) găsim că scontul compus comercial este: SCC = K a jt (1. d= 1+ j sau d =1− v . aplicând definiţia scontului compus raţional.3. ⎢ ⎥ ⎣ ⎦ (1.3.17) (1. unde.3. mică pe piaţa financiară).3.

25 q2 = 10% ⇒ j2 = 0.m.1 θ = 10 luni = 0. În cazul scontului simplu raţional: K a = K ⇒ q1 = 8% ⇒ j1 = 0. Se cere: a) valoarea nominală a poliţei la scadenţă.25 ani 12 K = S0(1 + iθ) ⇒ K1 = 120. atunci: (1 + j)t < 1 + jt ⇒ SCR < SCC.447. 4.5833 ani t= 3 = 0. având scadenţa 10 luni mai târziu.) Soluţie: S0 = 120.02.996 = 126.. atunci: (1 + j)t > 1 + jt ⇒ SCR > SCC. cu procentul anual de 10%.8333) = 129.Observaţii: 1.000(1 + 0. c) valoarea scontată a poliţei.m.1 ⋅ 0.000 u.m.m.1 ⋅ 0.m.1 ⋅ 0. Dacă t > 1 an. cu procentele q1 = 8%.1 Ka = 37 . b) valoarea finală a poliţei la momentul scontării. q2 = 10%.996 = 127. (Se va rotunji la patru zecimale fiecare operaţie aritmetică.8333 ani θ1 = 7 luni = 0.5833) = 126.996 u. SCC = SSR < SSC . aplicând atât scontul simplu raţional. Din diverse motive. posesorul poliţei o prezintă la scontare cu 3 luni înainte de scadenţă. Dacă t < 1 an.825.08 ⋅ 0. cât şi scontul simplu comercial.0588 u. 3.000(1 + 0.25 129.08 1 + jt K1 = S0 (1 + iθ1 ) ⇒ K = 120. 1 + 0.3659 u.2007 a fost cumpărată o poliţă în valoare de 120.996 u. EXEMPLUL 1: La data de 01.m. 2. Ka = 129. p = 10% ⇒ i = 0. atunci: (1 + j)t = 1 + jt ⇒ SCR = SCC. 1 + 0. Dacă t = 1 an.000 u.

000 ⋅ Comision pe efect = 12.m.m.12 ⋅ SSC = 419.08 u.6 u. 84 360 0.5 = 2.08 ⋅ 0. 16.9 u.996(1 − 0.08 K a = 129.1 u.m. • comision pe efect 12..2007 se aduce pentru scontare o poliţă de valoare nominală K=15. • taxă pe comision fix 16.12 SSC = Kjt = 15. Taxă pe comision fix = 100 AGIO (TAXĂ DE SCONT TOTALĂ) = SSC + Comision de acceptare + Comision de acceptare + taxă pe comision fix = 455.m. 38 .m.m.03.În cazul scontului simplu comercial: K a = K (1 − jt ) ⇒ q1 = 8% ⇒ j1 = 0. iar q2 – procent efectiv (sau de revenire) de scont.1u. aplicând un scont simplu comercial.6 84 ⋅ = 20.m.01.996(1 − 0.1 K a = 129. Fie q1 – procent real de scont.8 ⋅ 12.01% AGIO=15. Procentul de scont simplu comercial modificat este dat prin: q 84 ⋅ ⇒ q=13. q1=100j1. q2=100j2. Se cere valoarea scontată. 4 = 14.m.5 u.2007. Se au în vedere următoarele condiţii ale băncii comerciale: • procent de scont 12%.746.9 u.4 u.000 − 455.m..5 u. a cărei scadenţă este pe 31.1 ⋅ 0.000 ⋅ 100 360 Valoarea scontată K a = K − AGIO ⇒ K a = 15.000 ⋅ 0. • comision de acceptare a emisiunii 0.544.m. • se adaugă două zile de către bancă. Soluţie: t = 22 + 29 + 31 = 82 zile tmodificat = 82 + 2 = 84 zile p=100j. 100 360 Comision de acceptare = 15.6%. q2 = 10% ⇒ j2 = 0.396. EXEMPLUL 2: La data de 10. j=0.000 u.25) = 127.25) = 126.8%.

3 u.7931 u.429.9% • procent efectiv (sau de revenire) de scont: AGIO – Taxă pe comision fix = 453. p = 8% ⇒ i = 0. se cere: a) valoarea nominală.000 u.08)2 ⇒⎨ 146.930 1 + jt ⎪ Ka = = 122. ⎪ Ka = K ⇒ ⎨ 146.000 · 1.663.930 u.3 ⇒ q2 = 13.Avem relaţiile: AGIO – Taxă pe comision fix = K j1t.m. Dacă scontarea se face cu procentul q1=8% sau q2=10%.m.08)3 = 100.3 u. AGIO – Taxă pe comision fix = Ka j2t.441.m.930 ⎪ Ka = = 121.6667 u.968. ⎪ 1 + 0.930 ⎧ a ⎪ K = 1 + 0. K = ⎪ ⎪ (1 + 0.000(1+0.000 u.) Soluţie: S0 = 100.1 ⋅ 2 ⎩ 39 .2597 K1 = 125.3% EXEMPLUL 3: O poliţă are valoarea de emisie de 100. b) cât va primi beneficiarul cu doi ani înainte de scadenţă? (Se va rotunji la patru zecimale fiecare operaţie aritmetică.970 u.m.930 ⎧ a = 125. Ka j2t = 453.m.. ⎪ (1 + 0.08 j2=0.3 ⇒ q1=12. şi este scadentă peste 5 ani cu procentul de 8%.m.m. în regim de scont compus.1 K = S0 (1 + i ) ⇒ K = 146.7521 u.m.7929 u. Scont compus raţional: Ka = K (1 + j )t θ θ 146.m..08 θ = 5 ani j1=0.08 ⋅ 2 = 126. Atunci: • procentul real de scont: AGIO – Taxă pe comision fix=453. K1 = S0 (1 + i ) 1 ⇒ K1=100.m. K j1t = 453.1)2 ⎩ Scont compus comercial: 146.

.564 u. cu procentul anual 5% (utilizaţi soluţia raţională). S4 =58.000 u. cu procentul anual de 8%.200 u.000 u.) a) S 5 = 15082 u. pentru ca peste 4 ani. Rezolvare: D=S0it ..m.000 u.200 u.m. Sf =S0 +S0it . plasate timp de 8 ani şi 5 luni.m.? Rezolvare: Sf =20.m. Răspuns corect: S0 = 40. Ce sumă trebuie depusă astăzi. să se poată ridica 58.m. 3.m.1) S0 = 40.564 u.m. Să se calculeze valoarea finală a sumei de 10..08 . 40 .564 ⋅ (1+0. p = 10% ⇒ i = 0.. p = 8% ⇒ i = 0. Sn =S0 (1+i ) ⇒ S0 = Sn (1+i ) n -n n = 4 ani. în regim de dobândă compusă..000 u. Sf =S0 (1+it ) .1 .m. 45 ⇒ D = 200 u. t = 45 zile = 45 ani 360 D = 20.m. 100 360 Sf =S0 +D . (Se va rotunji la patru zecimale fiecare operaţie aritmetică.000 u. Răspuns corect: c) 2..200 u. 8+ 12 5 12 -4 b) S 8+ = 23082 u. c) 20. Care va fi suma finală corespunzătoare acestei operaţiuni? (în regim de dobândă simplă.000 8 .TEST DE AUTOEVALUARE REZOLVAT 1. Suma de 20.m. b) 22. 1 an = 360 zile) a) 200 u. S0 = 58.m. cu procentul anual de 10%..m.000 u.m.m. (regim de dobândă simplă) S0 = 20. se plasează timp de 45 zile. d) 22.m.

Kjt c) SSR = .m. 058 ⋅1..c) S 8+ 5 12 5 12 = 65083 u. i = 0. d) S 8+ Rezolvare: Avem p = 5%. aplicăm soluţia comercială.m. u. d) S 8+ Rezolvare: Avem p = 5%.. Soluţia comercială: S Răspuns corect: b) 12 = 15078 5 = 10000 ⋅1. Răspuns corect: a) 41 . 05 ) ⋅ ⎜1 + 0.05. Să se calculeze valoarea finală a sumei de 10.. 05 8+ 12 8+ 5 u. notat SSR. (Se va rotunji la patru zecimale fiecare operaţie aritmetică.05. = 13508 u. = 18077 = 25077 8+ 5 12 5 12 u.m. adică: a) SSR = K a jt . 8+ 12 5 12 b) S c) S 8+ = 15078 u. 5. 1 − jt d) alt răspuns. b) SSR = Kjt .m. Soluţia raţională: S 5 8+ 12 5⎞ 8 ⎛ = 10000 ⋅ (1 + 0.m. reprezintă dobânda dată de Ka pe perioada t. Scontul simplu raţional.) a) S 5 = 15045 u. 05 ⎟ = 10000 ⋅1. 12 ⎠ ⎝ Răspuns corect: a) 4. 0208 = 15082 u. plasate timp de 8 ani şi 5 luni.. i = 0.000 u.m..m. cu dobânda unitară j.m. cu procentul anual 5% (utilizaţi soluţia comercială). aplicăm soluţia raţională.m.

d) alt răspuns. Suma iniţială. va fi: (1 + i )t b) S0 = St (1 + i )t . dobânda corespunzătoare plasării unei sume iniţiale S0 pe perioada t cu dobândă unitară i va fi: a) D = S0 + S0it = S0 (1 + it ) . Răspuns corect: a) 4. b) S ( t ) = S0 e 0 t ∫ δ( u )du ∫ δ( u )du c) S ( t ) = e 0 . c) D = S0it . ∀t ≥ 0 va fi: a) S ( t ) = e 0 ∫ −δ( u )du t t . Valoarea finală S ( t ) reprezintă valoarea unei unităţi monetare depuse la momentul zero. ⎢ ⎥ Răspuns corect: c) 3. Răspuns corect: c) 42 . . c) S0 = St 1 a) S0 = St 1 . Dobânda unitară este suma dată de o unitate monetară pe timp de un an care se notează cu i. după trecerea timpului t.TEST DE AUTOEVALUARE PROPUS 1 1. În regim de dobândă simplă. b) D = S0 − S0it = S0 (1 − it ) . ⎣ ⎦ d) D = S0 ⎡(1 + i )t − 1⎤ . depusă în regim de dobândă compusă pe o perioadă de timp t cu dobânda unitară i. când δ ( t ) > 0. Răspuns corect: Adevărat 2. d) alt răspuns. (1 + i )−t .

O poliţă se cumpără la un moment dat cu preţul sau suma S0. θ ≥ un an . Aceasta este evaluată cu procentul mediu de emisiune p = 100i şi este scadentă după momentul sau durata θ .5. θ ≤ un an sau K = S0 (1 + i ) . Valoarea finală la scadenţă a poliţei K va fi: K = S0 (1 + iθ ) . θ Răspuns corect: Adevărat 43 .

b) (1 − d )2 1 − v 2 c) d 3 = (i − d ) . corespunzătoare plasării sumei de 1.. 1 an = 360 zile). stabiliţi care din relaţiile următoare este adevărată: 3 (i − d ) a) d 2 = .000 u.m.m. va fi … u. la începutul anului 2005.331. timp de 3 ani.m. Răspuns corect: 125 2.12 t 5.000 u. Câţi ani trec ca investiţia să se dubleze n ≥ . Dobânda corespunzătoare plasării sumei de 10. cu procentul anual de 10%.m.000. (regim de dobândă compusă. Dacă v = 1 − d .000 3. 1− v (1 − d ) 2 d 2 = (i − d ) .TEST DE AUTOEVALUARE PROPUS 2 1. (1 − d )2 1 − v Răspuns corect: a) 4.m...000. ⎢ ⎥ ⎣ ⎦ Răspuns corect: Fals 44 . 1 an = 360 zile) Răspuns corect: 1. cu procentul anual de 5% timp de 1 trimestru va fi … u. ? Răspuns corect: n ≥ ln 2 ln1. Suma finală. (regim de dobândă simplă.000 u. Scontul compus raţional este dat de relaţia: SCR = K a ⎡(1 + j ) + 1⎤ . Fie un depozit în valoare de 1. cu procentul anual de 12%.

S0 = St = St vt . D ( S0 . fara devalorizare ⎪ 0 ⎪ 1 an t → . p= ∑ S0k it tk k =1 n k n ∑ it tk k =1 k ∑ S0k it k =1 k ∑ S 0 k tk k =1 S= 1 p ⋅t ∑ ∑ ∑ n n n Sk ⋅ pk ⋅ tk = k =1 1 i ⋅t ∑ Sk ⋅ ik ⋅ tk .α ) ⎪ S ⎛ 1 + i ⎞ . t ) = S0 (1 + it ) .FORMULE UTILIZATE Dobânda simplă S ( S0 . t ) = S0it . cu devalorizare 0⎜ ⎟ ⎪ ⎝ 1+α ⎠ ⎩ 45 . 1 1 = v. i = S ⋅t ∑ Sk ⋅ ik ⋅ tk . S ( S0 . t ≥ 0 . t= ∑ S0k it tk k =1 n k n . k =1 n Dobânda compusă t t S t = S 0 (1 + i ) = S 0 u t . ⎜1 + ik n ⎟ . D = S 0 (1 + i ) − 1 = S 0 u t − 1 . t ≥ 0 S= ∑ S0k it tk k =1 n k n . k =1 n n 1 t= S⋅p 1 p= S ⋅t k =1 1 Sk ⋅ pk ⋅ tk = S ⋅i ∑ Sk ⋅ ik ⋅ tk . t ) ⎯⎯⎯ ⎨ ( i. St = S0 (1 + i ) = S0 (1 + i )n . k =1 k =1 1 Sk ⋅ pk ⋅ tk . St = S0 ⎝ ⎠ k =1 k =1 k =1 n ∏ n ∏ n ⎧ S (1 + i )t . t 1+ i (1 + i ) [ ] ( ) St = S0 ∏ t⎞ ⎛ (1 + ik ) .

Ka = K − S . 1 + jt 46 . ⎢ ⎥ ⎢ ⎥ ⎣ ⎦ ⎣ ⎦ Kjt ⎡ ⎤ . K = K . K a = K (1 − jt ) . SSC = Kjt . K = Ka + S . K = K a (1 + jt ) . SCR = K ⎢1 − 1 ⎥ = 1 + jt ⎦ 1 + jt ⎣ (1 + j ) ( ) K a = K . SSR = K a jt şi K = K a (1 + jt ) . SCR = K ⎡1 − (1 + j ) ⎤ = K 1 − vt .Scont S = K − Ka . SCC = K a jt . 1 + jt 1 − jt SSC = SSR (1 + jt ) . SSR = SSC . 1 + jt t −t SCR = K a ⎡(1 + j ) − 1⎤ . K a = K t . SSR = a Kjt .

4. anuităţi posticipate. 3. dacă perioada este trimestrul. dacă sumele plătite sunt constante. dacă numărul plăţilor este nelimitat. Plăţile pot fi: − posticipate. valoarea finală a unui şir de n anuităţi posticipate. − anticipate. Plăţile pot fi: − variabile. PLĂŢI EŞALONATE. − constante. 2. plăţile se numesc trimestrialităţi. amortizare. dacă plata se face la sfârşitul fiecărei perioade. anuităţi anticipate. ÎMPRUMUTURI Concepte-cheie: anuităţi.2.1. amortismente. iar dacă perioada este luna. plăţile se numesc anuităţi. Plăţi eşalonate Plăţile eşalonate sunt plăţile care se fac la anumite perioade de timp. Plăţile pot fi: − temporare. anuităţi anticipate. − viagere – pe viaţă. Tipuri de plăţi 1. rentă (plată) continuă constantă. plăţile se numesc semestrialităţi. Intervalul de timp între două plăţi reprezintă o perioadă. dacă plata se face la începutul fiecărei perioade. 47 . dacă perioada este semestrul. având drept scop crearea unui fond bănesc sau restituirea unei datorii. plăţile se numesc mensualităţi. dacă sumele plătite sunt variabile. dacă numărul de plăţi este finit (stabilit în contract). Plăţile pot fi cu dobândă constantă sau variabilă. plată eşalonată continuă de prim ordin. − perpetue. valoarea actuală a unui şir de n anuităţi posticipate. 2. anuităţi posticipate. Dacă perioada este anul.

n este: S P = T1 (1 + i2 )(1 + i3 ) .. + Tn −1 (1 + in ) + Tn n . în condiţiile de mai sus.. operaţiunile de plată ce sunt efectuate în condiţiile următoare: a) anual.Tn = anuităţiile. (2. (2. i2 .in = dobânzile unitare pe fiecare perioadă. ⎢ j =1 ⎣ k = j +1 ⎦ ∏ (2.. e) cu procente anuale diferite sau constante.... c) un număr de ani bine precizaţi.1. S P .(1 + in ) + T2 (1 + i3 )(1 + i4 ) .3) sau 48 .1.. atunci valoarea finală a tuturor plăţilor... dacă prima plată se face în primul an şi sunt amânate. Anuităţi posticipate temporare imediate Anuităţile sunt imediate.2. b) prin sume (anuităţi) constante sau diferite de la un an la altul..1. Avem următoarea schemă de plăţi: 0 AP n i1 T1 1 i2 T2 2 Tn-1 n-1 in Tn n SP n Propoziţie: Dacă plăţile eşalonate se efectuează în regim de dobândă compusă. T2 . i1 .1. la sfârşit de an.2) iar valoarea actuală a tuturor plăţilor evaluată la începutul primului an de plată va fi: AP = T1 (1 + i1 ) + T2 (1 + i2 ) n −1 −1 (1 + i1 )−1 + Tn (1 + in )−1 (1 + in−1 )−1 .1. T1 . (1 + in ) + . n AP n = valoarea actuală unui şir de n anuităţi posticipate. dacă plata se face după un număr r de ani. d) imediat ce a fost fixat începutul plăţilor... Notaţii: S P = valoarea finală unui şir de n anuităţi posticipate.1) sau SP = n ∑ n −1 ⎡ n ⎤ ⎢T j ⋅ ⎥ (1 + ik )⎥ + Tn . + ...(1 + i1 )−1 . DEFINIŢIA 1: Numim anuităţi posticipate temporare imediate...

⎟ ⎜ j =1 ⎝ r =1 ⎠ n ∏ Cazuri particulare 1. avem: S P = T1 (1 + i ) n n −1 + T2 (1 + i ) n n−2 + . r = 1.1. însumând. vom ∑ n −1 ⎡ n ⎤ ⎢T j ⋅ (1 + ik )⎥ + Tn .. (1 + ik ) ( j ⎛ 1 ⎜Tj ⋅ ⎜ 1 + ir j =1 ⎝ r =1 n ∏ (1 + i )−1 r =1 r k 1 însumând. devine după n ani devine T2 (1 + i3 )(1 + i4 ) .6) −n şi.AP = n ∑ ⎜ T j ⋅ ∏ 1 + ir ⎟ = ∑ ⎜ T j ⋅ ∏ vr ⎟ . suma T2 . (1 + in ) şi aşa mai departe.7) 49 . ţinând cont de faptul că operaţiunea se desfăşoară în regim de dobândă compusă. ⎢ ⎥ j =1 ⎣ k = j +1 ⎦ ∏ Analog. Anuităţi variabile şi dobânzi constante Dacă procentele anuale sunt constante..... depusă la sfârşitul celui de-al doilea an.5) sau SP = n ∑ ⎡T j (1 + i )n− j ⎤ ⎢ ⎥ ⎣ ⎦ j =1 −2 (2.. obţine: SP = n T1 (1 + i2 )(1 + i3 ) . Atunci. (1 + in ) .. (2.. (2. vom găsi: AP = n ∑ ∏ ⎞ ⎟= ⎟ ⎠ ∑ j ⎞ ⎛ ⎜Tj ⋅ vr ⎟ . n .. valoarea actuală la momentul începerii plăţilor a sumei la sfârşitul anului k va fi: S0 k Tk = = Tk 1 + i1 )(1 + i2 ) ..1. obţinem că: Suma T1 ..1. + Tn (1 + i ) .. + Tn −1 (1 + i ) + Tn .. respectiv AP = T1 (1 + i ) n −1 + T2 (1 + i ) + . ⎜ ⎟ ⎜ ⎟ j =1 ⎝ r =1 n ⎛ j 1 ⎞ ⎠ n ⎛ j ⎞ ⎠ (2.4) j =1 ⎝ r =1 unde vr = 1 .1. adică i1 = i2 = K = in = i. 1 + ir Demonstraţie: S P se compune din suma valorilor finale a fiecărei anuităţi la momentul n n şi. depusă la sfârşitul primului an.

. + T (1 + in ) + T sau SP = n n . ⎛ j 1 ⎜ =T ⎜ 1 + ir j =1 ⎝ r =1 (2.10) ∑ ∏ iar AP = T1 (1 + i1 ) + T2 (1 + i2 ) n −1 −1 (1+ i1 )−1 + Tn (1+ in )−1 (1+ in−1 )−1 ..1. ⎟ ⎠ 3.14) −n iar AP = T (1 + i ) n −1 + ..1.9) ⎢ ⎥ ∑ ⎢T ⋅ ∏ (1 + ik )⎥ + T = j =1 ⎣ k = j +1 n −1 ⎡ n ⎤ ⎦ ⎧ n −1 ⎡ n ⎤ ⎫ ⎪ = T ⎨ ⎢T ⋅ (1 + ik )⎥ + 1⎪ ⎬ ⎥ ⎪ ⎪ ⎢ ⎦ ⎭ ⎩ j =1 ⎣ k = j +1 .. vom obţine: AP = T n 1 − (1 + i ) i =T (2.. (2.(1+ i1 )−1 .11) sau AP n ∑∏ n ⎞ ⎟.1.12) Calculând.. + T (1 + i ) + T .. Anuităţi constante şi dobânzi variabile S P = T (1 + i2 )(1 + i3 ) .8) 2.. (2. (2.1. i i (1 + i ) − 1 SP n (2.13) deci (1 + i )n − 1 .. Anuităţi constante şi dobânzi constante S P = T (1 + i ) n n −1 + T (1 + i ) n−2 + ..1. i .(1 + in ) + T (1 + i3 )(1 + i4 ) . =T i + T (1 + i ) −n −2 (2.1...16) 50 . (2.1.15) Calculând.(1 + in ) + . + . + T (1 + i ) 1 − vn ... vom obţine: SP =T n (1 + i )n − 1 (1 + i )n − 1 u n − 1 =T =T .1.1.sau AP = n ∑ ⎡T j (1 + i )− j ⎤ ⎢ ⎥ ⎣ ⎦ j =1 n (2.

1. valoarea actuală va fi: n (2. Dacă T = 1 u.1. Similar.1. găsim P sn (1 + i )n − 1 .sau AP n Observaţii: 1 − (1 + i ) =T i −n . Dacă numărul de plăţi este nelimitat n → ∞ .19) Putem scrie P P P P an = sn v n şi sn = an u n . (2. găsim valoarea actuală a unui şir de n anuităţi posticipate egale cu 1 u. Anuităţi posticipate temporare amânate Considerăm următoarea schemă de plăţi: Sr +1 i1 0 AP nr Sr + 2 ir+2 Sn −1 Sn in i2 1 2 r ir+1 ↓ r+1 ↓ r+2 ↓ n-1 ↓ n = r+(n-r) SP nr 51 .20) (2.m.1.m.22) AP = lim T 1 − v = T . cu dobânda anuală unitară i.1.21) iar P P P P Sn = Tsn şi An = Tan . = i (2. ∞ i i n →∞ 2.17) 1.18) valoarea finală a unui şir de n anuităţi posticipate unitare.2..1. şi cu dobânda anuală unitară i: P an 1 − (1 + i ) = i −n = 1− v .1. i n (2. 2. (2.

deci. ⎟ ⎠ (2. iar r este numărul de ani după care încep plăţile.. d) cu o anumită întârziere în raport cu momentul fixat al începutului plăţilor.1. Notaţii: S P = valoarea finală unui şir de n anuităţi posticipate temporare amânate r nr ani. la sfârşit de an.. suma finală a tuturor plăţilor este: Propoziţie: Dacă operaţiunea de plăţi eşalonate este în regim de dobândă compusă. atunci valoarea finală a tuturor plăţilor. efectiv sunt n-r plăţi (evident r < n). ( ⎢ ⎥ j = r +1 ⎣ k = j +1 ⎦ ∑ n −1 ∏ (2. În acest caz. a tuturor plăţilor..23) iar valoarea actuală. evaluată la începutul primului an de nr plată. i2 . i1 . b) prin sume (anuităţi) constante sau diferite de la un an la altul. T2 . AP .DEFINIŢIA 2: Numim anuităţi posticipate temporare amânate. 52 . e) cu procente anuale diferite sau constante.in = dobânzile unitare pe fiecare perioadă. nr evaluată la sfârşitul ultimului an de plată. în condiţiile de mai sus.. va fi: AP = nr k ⎛ 1 ⎜T ⋅ ⎜ k 1+ i j k = r +1 ⎝ j =1 ∑ n ∏ ⎞ ⎟. operaţiunile de plată ce sunt efectuate în condiţiile următoare: a) anual. AP = valoarea actuală unui şir de n anuităţi posticipate temporare nr amânate r ani.Tn = anuităţiile. c) un număr de ani bine precizaţi.. T1 . va fi: SP = nr n ⎡ ⎤ ⎢T j ⋅ 1 + ik ) ⎥ + Tn . Acum n reprezintă numărul de ani care limitează plăţile.1. S P ..24) Demonstraţie: Similar cu demonstraţia propoziţiei anterioare.

5. Dacă 3 ani consecutiv. ⎟ ⎠ 3.28) şi AP = T nr k = r +1 ∑ (1 + i ) n = T (1 + i ) −r aP n−r = (1 + i ) −r AP .. ⎢ ⎥ ⎣ ⎦ n ⎡ ⎤ ⎢T ⋅ ⎥ (1 + ik )⎥ + T ⎢ j = r +1 ⎣ k = j +1 ⎦ (2. 10%. obţinem: S P = 2000 (1 + 0.27) şi AP = T nr ⎛ k 1 ⎜ ⎜ 1+ i j k = r +1 ⎝ j =1 ∑ ∏ n−k n ⎞ ⎟. avem: SP = nr j = r +1 n ∑ ⎡T j (1 + i )n− j ⎤ = SnP−r ⎢ ⎥ ⎣ ⎦ n (2.1. 8%.. 8%..25) şi.m.000 u. care este valoarea actuală a fondului acumulat? (Se va rotunji la patru zecimale fiecare operaţie aritmetică.1.m. la fiecare sfârşit de an. cu procentele anuale de 7%. n−r (2.1) + 5000 (1 + 0.1). Anuităţi constante şi dobânzi constante SP =T nr k = r +1 −k ∑ (1 + i ) n = Ts P n−r = SP n−r (2. care este valoarea finală a fondului acumulat? Soluţie: Folosind relaţia (2.m.1.m.000 u. 10%. respectiv AP = nr j = r +1 ∑ ⎡T j (1 + i )− j ⎤ = (1 + i )−r AnP−r .26) 2.) 53 . 5.000 u.08 )(1 + 0.m. la fiecare sfârşit de an.000 u...1.m.876 u. cu procentele anuale de 7%. Anuităţi constante şi dobânzi variabile SP = nr ∑ n −1 ∏ (2..m. Dacă 3 ani consecutiv.1. 3 2.1) + 7000 = 14. se plasează sumele de 2.1. 7. adică i1 = i2 = K = in = i. 7.000 u.Cazuri particulare 1.000 u. se plasează sumele de 2.29) EXEMPLE: 1. Anuităţi variabile şi dobânzi constante Dacă procentele anuale sunt constante.

16).12 1. la fiecare sfârşit de an. iar numărul de plăţi este nelimitat n → ∞ . Se plasează timp de 10 ani.000 u.m..1 3.. 1. respectiv (2.. 10 10 Soluţie Folosim relaţiile (2. se plasează sumele de 2. cu procentul anual de 10%.1 1.) S P = .Soluţie: Valoarea actuală se obţine înlocuind datele problemei în relaţia (2. Anuităţi posticipate perpetue imediate Reprezintă cazul anuităţilor posticipate imediate temporare. 1.1.. în regim de dobândă compusă cu procentul anual de 10%. AP = . respectiv valoarea actuală a acestei operaţiuni? (Se va rotunji la patru zecimale fiecare operaţie aritmetică. Aceasta face ca valoarea finală a acestor plăţi să fie infinită şi deci prezintă interes valoarea actuală a lor.1) + 5000 (1 + 0..920 u.1.. în regim de dobândă compusă.1 2. 7.1) + 7000 = 14.000 u. notată cu AP .m.m.. 5. va fi: ∞ 54 . la sfârşitul fiecărui an.6168 u.000 u.07 ⋅ 1.1−10 = 1229000 u.3).08 1. suma de 200. 10 0.187. Dacă 3 ani consecutiv. care este valoarea finală a fondului acumulat? (Se va rotunji la patru zecimale fiecare operaţie aritmetică.000 10 1 − 1. Care este valoarea finală.13). P A3 = 2000 5000 7000 + + = 11702. şi găsim: 1.5235 u. atunci valoarea lor actuală.08 ⋅ 1.m.000 u.) Soluţie: S P = 2000 (1 + 0..000 = 3. dar cu n → ∞ .1 AP = 200.1. 2 3 Valoarea actuală: P A3 = 2000 5000 7000 + + = 11209.m.m. AP .400 u.07 1.3.07 ⋅ 1.13 4.110 − 1 S P = 200.m. ∞ Propoziţie: Dacă operaţiunea de plăţi eşalonate se desfăşoară în condiţiile definiţiei 1.m.1.m. 0.

30) Observaţie: ∑ j ⎛ 1 ⎜Tj ⋅ ⎜ 1 + ir j =1 ⎝ r =1 ∞ ∏ ⎞ ⎟ reprezintă o serie numerică cu termeni pozitivi. atunci valoarea lor actuală.34) 55 . AP .1. iar numărul de plăţi este nelimitat n → ∞ .32) 2. (2. care.AP ∞ = lim AP n →∞ n j ⎛ 1 = lim ⎜Tj ⋅ ⎜ 1 + ir n →∞ j =1 ⎝ r =1 ∑ n ∏ ⎞ ⎟= ⎟ ⎠ ∑ j ⎛ 1 ⎜Tj ⋅ ⎜ 1 + ir j =1 ⎝ r =1 ∞ ∏ ⎞ ⎟. respectiv ∑ ∏ ∑ ∏ AP = T lim ∞r ∑ (1 + i ) n →∞ j = r +1 n −j = T (1 + i ) . ⎟ ⎠ conform criteriului raportului. Propoziţie: Dacă operaţiunea de plăţi eşalonate se desfăşoară în condiţiile definiţiei 1.1. în regim de dobândă compusă. ⎟ ⎠ (2. i −r (2.1. ∞ i i n →∞ (2. vom obţine: j j ∞ ⎛ n ⎛ 1 ⎞= 1 ⎞ AP = lim AP = lim ⎜Tj ⋅ ⎟ ⎜Tj ⋅ ⎟ (2.33) ∞r ⎜ ⎜ 1 + ir ⎟ 1 + ir ⎟ n →∞ n r n →∞ j = r +1 ⎝ r =1 r =1 ⎠ j = r +1 ⎝ ⎠ şi.1.31) Dacă anuităţile sunt egale. iar plăţile sunt efectuate cu procente egale şi cu anuităţi egale. Anuităţi posticipate perpetue amânate r ani Urmând acelaşi raţionament ca şi în cazul anuităţilor posticipate perpetue imediate. este convergentă dacă: j →∞ T lim j (1 + i j +1 ) ir T j +1 <1. atunci condiţia de convergenţă este îndeplinită indiferent dacă plăţile sunt efectuate cu procente egale sau diferite de la un an la altul.1. va fi: ∞ n AP = lim T 1 − v = T .1.4.

35) iar valoarea actuală..in = dobânzile unitare pe fiecare perioadă. S A . b) prin sume (anuităţi) constante sau diferite de la un an la altul.Tn = anuităţile.1. operaţiunile de plată ce sunt efectuate în condiţiile următoare: a) anual. Notaţii: S A = valoarea finală unui şir de n anuităţi anticipate.. i1 . evaluată la începutul primului an de n plată. T2 . va fi: SA = n ∑ n ⎡ ⎢Tk ⋅ 1+ i j ⎢ k =1 ⎣ j =k n ∏( ) ⎤ ⎥. va fi: A A = T1 + n k =2 ⎝ ∑ ⎜ Tk ⋅ ∏ 1 + i j ⎟ . c) un număr de ani bine precizaţi. e) cu procente anuale diferite sau constante. în condiţiile de mai sus....5. n A A = valoarea actuală unui şir de n anuităţi anticipate.2..1. ⎥ ⎦ (2. la început de an. Propoziţie: Dacă operaţiunea de plăţi eşalonate este în regim de dobândă compusă. ⎜ ⎟ j =1 n ⎛ k −1 1 ⎞ ⎠ (2. d) imediat ce a fost fixat începutul plăţilor. Anuităţi anticipate temporare imediate Avem următoarea schemă de plăţi: T1 T2 Tn i1 ↓ 0 1 ↓ 2 ↓ n-1 ↓ n DEFINIŢIA 3: Numim anuităţi anticipate temporare imediate. i2 .36) 56 . a tuturor plăţilor. n T1 .1. A A . n evaluată la sfârşitul ultimului an de plată. atunci valoarea finală a tuturor plăţilor.

respectiv AA = n ∑ ⎡T j (1 + i )1− j ⎤ . ⎢ ⎥ ⎣ ⎦ j =1 n (2.1. Anuităţi constante şi dobânzi variabile SA =T ⋅ n ∑ ∏( ⎡ n ⎢ 1+ i j ⎢ k =1 ⎣ j = k n ) ⎤ ⎥ ⎥ ⎦ ⎞⎤ ⎟⎥ .1.41) Calculând. Anuităţi constante şi dobânzi constante S A = T (1 + i ) n (1 + i )n − 1 = Tu u n − 1 = Ts A .m. va fi: aA = u n 1 − vn .42) Observaţii: 1.37) şi.1.1. i i n (2. vom obţine: A A = T (1 + i ) n 1 − (1 + i ) i −n = Tu 1 − vn = Ta A . Valoarea finală a unui şir de anuităţi constante anticipate imediate de 1 u.1. i (2.m.Cazuri particulare 1.1.38) 2. i (2. Valoarea actuală a unui şir de anuităţi constante anticipate imediate de 1 u. Anuităţi variabile şi dobânzi constante Dacă procentele anuale sunt constante.39) iar ⎡ n ⎛ k −1 1 ⎜ A A = T ⎢1 + n ⎢ ⎜ 1+ i j ⎢ ⎣ k = 2 ⎝ j =1 ∑∏ (2.44) 57 . este: sA n = (1 + i )n − 1 i (1 + i ) = u un −1 . adică i1 = i2 = K = in = i.1. n i (2.40) 3. avem: SA = n ∑ ⎡T j (1 + i )n−( j −1) ⎤ ⎢ ⎥ ⎣ ⎦ j =1 n (2.1. ⎟⎥ ⎠⎥ ⎦ (2.43) 2.

Tn = anuităţile.46) 2. T2 . Anuităţi anticipate temporare amânate Schema acestor plăţi amânate r ani este: Sr +1 i 1 i2 ↓ 0 1 2 r AA nr ir+1 Sr + 2 Sr + 3 ir+2 ↓ r+3 Sn ↓ r+1 ↓ n-1 in n SA nr Definiţia 4: Numim anuităţi anticipate temporare amânate... Notaţii: S A = valoarea finală unui şir de n anuităţi anticipate temporare amânate r ani. Se observă că au loc relaţiile s A = sP n n +1 − 1 = us P . nr T1 .. i1 . i2 . b) prin sume (anuităţi) constante sau diferite de la un an la altul.45) respectiv a A = aP n n −1 − 1 = ua P . d) cu o anumită întârziere în raport cu momentul fixat pentru începerea plăţilor.6.1. e) cu procente anuale diferite sau constante de la un an la altul. nr A A = valoarea actuală unui şir de n anuităţi anticipate temporare amânate r ani. 58 .. la început de an.3. n (2. n (2. c) un număr de ani bine precizaţi.1...in = dobânzile unitare pe fiecare perioadă. operaţiunile de plată ce sunt efectuate în condiţiile următoare: a) anual.1.

în condiţiile de mai sus.49) şi. S A . atunci valoarea finală a tuturor plăţilor. a tuturor plăţilor.1.1. Anuităţi constante şi dobânzi variabile SA =T nr ∑ ∏( ∑ ∏ n n )⎥ ⎥ ⎦ ⎞ ⎟.51) şi AA = T nr ⎛ k −1 1 ⎜ ⎜ 1+ i j k = r +1 ⎝ j =1 (2.Propoziţie: Dacă operaţiunea de plăţi eşalonate este în regim de dobândă compusă.1.50) 2.1. va fi: AA = nr k −1 ⎛ 1 ⎜T ⋅ k ⎜ 1+ i j k = r +1 ⎝ j =1 ∑ ∏ ⎞ ⎟= ⎟ ⎠ ∏ 1 + i j AnA−r . adică i1 = i2 = K = in = i. A A . ⎢ ⎥ ⎣ ⎦ ⎡ n ⎢ 1+ i j ⎢ k = r +1 ⎣ j = k (2. ⎢ ⎥ j = r +1 ⎣ k= j ⎦ SA = nr ∑ n ∏ (2. va fi: n ⎡ ⎤ ⎢T j ⋅ (1 + ik )⎥ = SnA−r . respectiv AA = nr k = r +1 ∑ ⎡Tk (1 + i )−( k −1) ⎤ = (1 + i )−r AnA−r .1.52) 59 .1. nr evaluată la sfârşitul ultimului an de plată. Anuităţi variabile şi dobânzi constante Dacă procentele anuale sunt constante. avem: SA = nr k = r +1 n ∑ ⎡Tk (1 + i )n−( k −1) ⎤ = SnA−r ⎢ ⎥ ⎣ ⎦ n (2. evaluată la începutul primului an de nr n plată. Cazuri particulare 1. j =1 r 1 (2.47) iar valoarea actuală.48) Demonstraţie: Similar cu demonstraţia propoziţiei anterioare. ⎟ ⎠ ⎤ (2.

Anuităţi constante şi dobânzi constante SA =T nr k = r +1 ∑ (1 + i ) − k −1) n n −( k −1) = Tu u n− r i − 1 = Ts A n−r = SA n−r (2. în regim de dobândă compusă cu procentul anual de 9%. 60 . 0. Fie R ( t ) dt rata plătită la momentul t.0910 − 1 = 33121. atunci valoarea actuală a acestei rate este de R ( t ) e −δt dt . n−r (2. Se plasează timp de 10 ani.53) şi AA = T nr k =r +1 ∑ (1 + i ) ( n = Tu 1 − v i n−r v r = T (1 + i ) a A −r n−r = (1 + i ) −r AA . t + dt ) dobânda δ ( t ) . Care este valoarea finală a acestei operaţiuni? (Se va rotunji la patru zecimale fiecare operaţie aritmetică.7 u. 0 n (2.m.09 15 5 1.) Soluţie: S P = 1000 ⋅ 1. la începutul fiecărui an. 0.2.m.1.3.1 10 1. atunci la momentul t valoarea sumei va fi S0 eδt . va aduce în intervalul ( t . iar valoarea actuală va fi S0 e −δt . plătind la începutul fiecărui an.54) EXEMPLE 1. n).2. suma de 1.110 − 1 = 17530.000 u. suma de 2. în regim de dobândă compusă cu procentul anual de 10%.m.000 u.m. 4 u. Atunci valoarea actuală a rentei va fi: ∫ R ( t ) e−δt dt .1 2. plata fiind limitată în timp până la momentul de timp n. Care este valoarea finală a acestei operaţiuni? (Se va rotunji la patru zecimale fiecare operaţie aritmetică) Soluţie: S A = 2000 ⋅ 1. Plăţi eşalonate continue Ştim că 1 u.m.1) unde R ( t ) este integrabilă în (0. Se presupune că o anumită datorie a fost eşalonată pe 10 ani cu începere peste 5 ani.09 2. Dacă la momentul iniţial avem suma S0.1.

Dacă R ( t ) = R . numit creditor) plasează o sumă de bani. numit debitor).2. R = ct . atunci valoarea actuală a rentei va fi: A = R 1 − e −δn . n . unui alt partener.. Operaţiunea financiară de împrumut are două componente: creditarea şi rambursarea. care au rolul de a amortiza treptat suma împrumutată.. P1 .. δ δ2 această plată se numeşte plată eşalonată continuă de prim ordin. Notaţii: V0 = suma împrumutată la momentul iniţial. P2 (individual sau grupat. k = 1. cu egalitatea evidentă ∑ tk = t k =1 n Q1 .4) 2.Dacă avem cazul rentelor continue n → ∞ .. în funcţie de care se poate face o clasificare a împrumuturilor. tk = perioada de timp dintre două plăţi consecutive. Operaţiunea prin care P2 restituie lui P1 suma de care a beneficiat se numeşte rambursare sau amortizare a împrumutului.2) Cazuri particulare 1. Sumele rambursate anual. 61 . a doua şi a n anuitate. t = perioada de timp pe care se efectuează rambursarea. Un împrumut care nu se mai înapoiază se numeşte împrumut nerambursabil. (2. 2. atunci valoarea actuală a rentei va fi: A = a 1 − e −δn − nδe −δn + b 1 − e −δn . în anumite condiţii. Dacă R ( t ) = a + bt . (individual sau grupat.2. ( ) (2.3) ( ) ( ) (2. Qn = amortismentele succesive conţinute în prima.2. δ această plată se numeşte rentă (plată) continuă constantă.3. se numesc amortismente. pe o perioadă de timp. Împrumuturi Se numeşte împrumut o operaţiune financiară prin care un partener. atunci valoarea actuală a unei rente perpetue va fi: ∞ 0 ∫ R ( t ) e−δt dt .

n . k = 1. Vk = Qk . d k . k = 1. c) un număr de ani bine precizaţi. calculată cu procente egale sau diferite de la o perioadă la alta. n Vk = V0 − suma rămasă nerambursată după achitarea amortismentului ∑ Qn . la sfârşit de an sau început de an. n Rk = ∑ Qn . k = 1. k =1 n (2.3. n . la care se adaugă dobânda corespunzătoare părţii din datoria rămasă la începutul perioadei la care se face plata. j =1 k (2.∑ Qk = V0 .2) Rk = valoarea achitată.1. k = 1. compuse din părţi egale sau diferite din suma împrumutată.1) pk = procentul anual corespunzător fracţiunii tk . 62 . n . d k = dobânda aferentă sumei rămase nerambursate la un anumit moment tk . Aşadar. stabilită în funcţie de valorile Qk . Rambursarea anuală în sistem clasic Prin rambursarea sau amortizarea unui împrumut în sistem clasic înţelegem plata unor sume egale sau diferite. n . j =1 k (2.3. k = 1. din împrumutul după plata din perioada tk . e) cu procente anuale diferite sau constante. d) imediat ce a fost fixată începerea rambursării. operaţiunea de rambursare a unui împrumut este o plată eşalonată.3. b) prin sume (anuităţi) constante sau diferite de la un an la altul. la intervale de timp egale sau diferite. dacă plăţile ce se efectuează se fac în următoarele condiţii: a) anual. Rambursarea prin anuităţi temporare imediate DEFINIŢIE: Rambursarea unui împrumut se efectuează prin anuităţi temporare imediate.3. pk = 100ik . Sk = suma plătită efectiv la un moment dat din tk .3) 2. k = 1.

cu A ( d k ) valoarea ∑ S ( dk ) . k =1 (2. k =1 n n ∑ A ( dk ) . tk t1 Vk −1 V0 Qk Q1 dk d1 Sk S1 = Q1 + d1 Rk Rk Vk V1 = V0 − R1 . Vn −1 = Qn .Observăm că are loc relaţia: Sk = Qk + d k şi că Vn = 0.3.. Procedeul de amortizare a unui împrumut poate fi sintetizat sub forma unui tabel (ordinea coloanelor în tabel neavând importanţă). respectiv A ( D ) costul împrumutului suportat de debitor. numit tablou de amortizare. evaluat la începutul primului an de plată.. evaluat la sfârşitul ultimului an de plată..... Vk −1 Vn −1 . Rk Rn = V0 . Vk = V0 − Rk Vn = V0 − Rn = 0 Qn Sn = Qn + d n 63 . Avem relaţiile: S ( D) = A( D) = Vom nota cu S ( d k ) valoarea finală a dobânzii d k . dk dn .6) Astfel.5) (2... din relaţiile de mai sus putem afirma următoarele: costul unui împrumut la un moment dat este egal cu suma tuturor dobânzilor actualizate la momentul respectiv.. iar cu S ( D ) costul împrumutului suportat de debitor.3.3. Qk ..4) actuală a dobânzii d k . tk tn .. (2.... Sk = Qk + d k .

atunci pentru orice an k avem: Sk = V0i (1 + i ) n (1 + i )n − 1 .14) V0 .3. n .3. (1 + i ) ⎡(1 + i )n − 1⎤ k =1 ⎢ ⎥ ⎣ ⎦ 2. k = 1.12) Qk = dk = V0 .Rambursarea prin anuităţi temporare imediate posticipate Dacă rambursarea împrumutului se face în condiţiile definiţiei anterioare prin plăţi posticipate. cu dobândă posticipată. (2.3. cu acelaşi procent anual. (2.8) V0i ⎡(1 + i ) − (1 + i ) ⎢ ⎣ dk = (1 + i )n − 1 ⎥ ⎦ . 64 .10) .. k = 1. n Sk = V0 i ( n − k + 1) + 1 n (2..7) Qk = V0i (1 + i ) k −1 (1 + i )n − 1 n . k −1 ⎤ (2.3.3.. (1 + i )n+1 − ( n + 1) i − 1 A ( D ) = ∑ A ( dk ) = V0 . n i ( n − k + 1) n n +1 V0 .. Anuităţi egale Sk = S ..13) n iar S ( D) = A( D) = ∑ S ( dk ) = k =1 n n n (1 + i ) n (1 + i ) − ( n + 1)(1 + i ) + 1 ni n V0 ..9) iar S ( D) = ∑ S ( dk ) = k =1 n n (1 + i )n−1 ⎡(1 + i )n+1 − ( n + 1) i − 1⎤ ⎢ ⎥ ⎣ ⎦ (1 + i )n − 1 V0 . Amortismente egale Qk = Q . cu: 1.3.11) (2. ∑ A ( dk ) = k =1 n +1 − ( n + 1)(1 + i ) i + 1 ni (1 + i ) n (2.. (2.. (2.3.3.

sau Qk = Q1 (1 + i ) k −1 (2.17) (2.18) (2. 2. u = 1+ i . Cum: V0 = ∑ Qk = Q1 (1 + u + u 2 + .. Vn −1 = Qn .. obţinem: Sn = Qn (1 + in ) şi p = 100i = pk ..n .3. V0 = Q1 (1 + i ) − 1 sau Q1 = V0 i (2.3. k = 1.20) (2. k = 1.n . cum Vn = 0. iar Sk = Qk + ikVk −1 . 2.3.u n ) = Q1 k =1 n un −1 .23) obţinem: (1 + i )n − 1 .3.25) 65 .19).15) (2. (2.16) (2. În ipotezele propoziţiei. n ..Demonstraţie: 1..3. iar Vk − Vk −1 = −Qk . am obţinut că amortismentele formează o progresie geometrică crescătoare cu raţia 1 + i. Scăzând ultimele două relaţii şi ţinând cont că: Sk = S .3.3.3.3. k = 1.3.. atunci Sk = Qk + iVk −1 . (2.22) . Adică..3...3.3. găsim: Qk +1 = Qk (1 + i ) . i (2..19) obţinem: (2.17) în (2.. Folosind relaţia (2..21) Qk +1 − Qk + i (Vk − Vk −1 ) = 0 . putem scrie următoarele relaţii: d k = Vk −1ik . Sk +1 = Qk +1 + iVk .24) (1 + i )n − 1 .

24)... atunci relaţia de mai sus devine: Vi Sk +1 = Sk − 0 .. (2.26) şi vom obţine: V0 ⎡(1 + i ) − (1 + i ) ⎢ = ⎣ n k −1 ⎤ Vk −1 (1 + i ) n n −1 ⎥ ⎦.26) Ştim că: Vk −1 = V0 − ∑Qj .29) 2.3.27) deci dk = V0i ⎡(1 + i ) − (1 + i ) ⎢ ⎣ k −1 ⎤ (1 + i ) n −1 ⎥ ⎦. n 66 . n respectiv Vi d k +1 = d k − 0 . k = 1.3.3.3.atunci vom găsi: Qk = V0i (1 + i ) k −1 (1 + i )n − 1 k −1 j =1 . (2. . = Sk + Qk +1 − Qk + i (Vk − Vk −1 ) = adică Cum Qk = V0 n Sk +1 = Sk + Qk +1 − (1 + i ) Qk .21) şi (2. (2.27) relaţia (2..3.3. înlocuim în (2.19) găsim: Sk = V0i (1 + i ) n (1 + i )n − 1 .3.3.28) Atunci. din (2.3. Dacă amortismentele sunt egale Qk = Q . (2. atunci. (2. n Sk +1 = Qk +1 + d k +1 + Qk − Qk = = Sk + Qk +1 − Qk + d k +1 − d k = = Sk + Qk +1 − Qk − iQk .

. găsim Q1 = 2285. cu ajutorul relaţiei (2. calculăm d1 = V0i = 600 . (2..30) respectiv dk = i ( n − k + 1) n V0 ..3. pe care urmează să o ramburseze în 4 ani cu procentul de 6% prin anuităţi posticipate cu dobânda posticipată..m..m. Vk −1 Vn −1 .31) iar celelalte relaţii sunt imediate.. Rk Rn = V0 .. tk tn . cu: a) anuităţi egale.. i = 0.. 67 ..m. în cazul rambursării prin anuităţi temporare imediate.91 . Vk = V0 − Rk Vn = V0 − Rn = 0 Qn d n = Vn −1i Sn = Qn + d n EXEMPLU: O persoană a împrumutat suma de 10. Sk = Qk + d k . Întocmiţi tabloul de amortizare (pentru fiecare caz în parte). d k = Vk −1i ..Aşadar.91 u.3. b) amortismente egale. Raţionăm similar pentru fiecare an şi determinăm elementele tabloului de amortizare de mai jos. Tabloul de amortizare.. Soluţie: a) avem V0 = 10.000 u. posticipate. n = 4 şi ţinem cont de relaţia Q1 = V0 i (1 + i )n − 1 . (2... am găsit că termenii generali ai celor două progresii aritmetice descrescătoare sunt: Sk = V0 i ( n − k + 1) + 1 n . găsim că anuitatea corespunzătoare primului an va fi S1 = S = 2885. Qk . Folosind relaţia d k = Vk −1ik .000 u.3.16).. va fi: tk t1 Vk −1 V0 Qk Q1 dk Sk S1 = Q1 + d1 Rk R1 Vk V1 = V0 − R1 d 1 = V0 i . 06 . apoi.

cu acelaşi procent anual. cu: 1.3.02 2722. calculăm dobânzile corespunzătoare fiecărui an şi.33) V0i (1 − i ) n−k n 1 − (1 − i ) dk = V0i ⎡1 − (1 − i ) ⎢ ⎣ 1 − (1 − i ) n n−k ⎤ n . atunci.45 2722.3. ⎥ ⎦ (2.3. pentru orice an k.35 2285.91 2885.07 2568. atunci Q = n 4 Înlocuind în relaţia d k = Vk −1ik .56 600 462.3. (2.35) 68 .91 2885. avem: Sk = Qk = V0 i 1 − (1 − i ) n .85 317.56 2885. Tabloul de amortizare va fi: Perioada 1 2 3 4 Vk −1 dk Qk Sk Vk 10000 7500 5000 2500 600 450 300 150 2500 2500 2500 2500 3100 2950 2800 2650 7500 5000 2500 0 Rambursarea prin anuităţi temporare imediate anticipate Dacă rambursarea împrumutului se face în condiţiile definiţiei anterioare prin plăţi anticipate.16).46 163. folosind relaţia (2. n . k = 1. Anuităţi egale Sk = S . .09 5291.56 0 b) amortismente egale: Qk = V0 10000 = 2500 .91 7714.91 2885.34) iar S ( D) = ∑ n S ( dk ) = i (1 + i ) + 1 − i 2 ( ) n − (1 + i ) k =1 1 − (1 − i ) n V0 1+ i .. i (2.09 5291. cu dobândă anticipată..Perioada 1 2 3 4 Vk −1 dk Qk Sk Vk 10000 7714.02 2722... stabilim anuităţile corespunzătoare fiecărui an.91 2423.3.32) (2.

(2.3.3. În ipotezele propoziţiei putem scrie următoarele relaţii: d k = Vk ik .3.38) iar S ( D) = ∑ n S ( d k ) =V0 n (1 + i )2 ⎡ ni k =1 1+ i) ⎢( ⎣ n ( n − 1) − n (1 + i )n−1 + 1⎤ .37) Qk = . V0 respectiv dk = i (n − k ) n (2..39) ( n − 1)(1 + i )n+1 − n (1 + i )n−1 + 1 . Sn = Qn .41) (2. ⎥ ⎦ (2.43) (2..44) care se rescrie cu uşurinţă Sk +1 = Sk + Qk +1 (1 − i ) − Qk .3. Qk +1 = Qk (1 − i )−1 . Şi cum avem anuităţi egale Sk = S . atunci d n = 0.vom obţine: Qk +1 (1 − i ) = Qk . i 2.. A ( D ) = ∑ A ( d k ) = V0 n−2 ni (1 + i ) k =1 Demonstraţie: 1..3.A( D) = ∑ A ( dk ) = k =1 n i + (1 − i ) − (1 + i ) n 1− n 1 − (1 − i ) n V0 1+ i .. Amortismente egale Qk = Q . iar Sk = Qk + ikVk .3.3.36) (2.. atunci Sk +1 = Sk + Qk +1 − Qk + d k +1 − d k . (2. k = 1. n .3.3. k = 1. Şi p = 100i = pk .40) (2. (2.3. n Sk = V0 i (n − k ) +1 n V0 n .45) 69 .42) (2...

000 u. găsim S = 2737 u.m.m. b) amortismente egale. Celelalte relaţii sunt imediate.. n V0 i . 70 .. i (n − k ) V0 .m. n EXEMPLU: O persoană a împrumutat suma de 10. . n = 4 şi. atunci relaţia de mai sus devine: Sk +1 = Sk − V0 i . cu raţia (1 − i )−1 . pe care urmează să o ramburseze în 4 ani cu procentul de 6% prin anuităţi anticipate cu dobânda anticipată.. 06 . cu: a) anuităţi egale. n respectiv d k +1 = d k − Aşadar.. Dacă amortismentele sunt egale Qk = Q . am găsit că termenii generali ai celor două progresii aritmetice descrescătoare sunt: S k = V0 respectiv i (n − k ) + 1 . i = 0.. n Sk +1 = Sk + Qk +1 − Qk − iQk adică Cum Qk = V0 n Sk +1 = Sk + Qk +1 − (1 + i ) Qk .000 u. 2. Întocmiţi tabloul de amortizare. n dk = iar celelalte relaţii sunt imediate. ţinând cont de relaţia Sk = V0 i 1 − (1 − i ) n . k = 1. Soluţie: a) avem V0 = 10. având termenul general: Qk = V0i (1 − i ) n−k n 1 − (1 − i ) .ceea ce înseamnă că amortismentele formează o progresie geometrică crescătoare.

2. k = 1.16). cuponul obligaţiunii.3. Notaţii: C0 = valoarea de emisie a împrumutului. înscriindu-se obligatoriu: numărul obligaţiunii. Cei care cumpără aceste titluri se numesc subscriptori sau obligatari.4.3. condiţii. V = valoarea nominală a obligaţiunii. Pentru fiecare obligaţiune sunt menţionate regulile împrumutului cu drepturile şi îndatoririle partenerilor. stabilim anuităţile corespunzătoare fiecărui an. atunci Q = n 4 i (n − k ) Înlocuind în relaţia d k = V0 . Tabloul de amortizare va fi: Perioada 1 2 3 4 Vk −1 dk Qk Sk Vk 10000 7500 5000 2500 450 300 150 0 2500 2500 2500 2500 2950 2800 2650 2500 7500 5000 2500 0 2. 2. V0 = valoarea nominală a împrumutului. Rambursarea împrumutului se face prin tragere la sorţi sau alte metode. C = valoarea de emisie a obligaţiunii. calculăm dobânzile corespunzătoare n Qk = fiecărui an şi. folosind relaţia (2. În acest caz.Folosind relaţia (2. 71 .3. 4 şi apoi dobânzile d k . 4 . numite obligaţiuni. procentul anual.3. valoarea nominală a obligaţiunii. calculăm amortismentele Qk .7). Împrumuturi cu obligaţiuni Împrumuturile cu obligaţiuni se realizează în cazurile în care suma de împrumut este foarte mare. tabloul de amortizare. Calcule sunt sistematizate în tabloul de amortizare de mai jos: Perioada 1 2 3 4 Vk −1 dk Qk Sk Vk 10000 7727 5309 2737 464 319 165 0 2273 2418 2572 2737 2737 2737 2737 2737 7727 5309 2737 0 b) amortismente egale: V0 10000 = 2500 . de rambursare. k = 1. statul sau cel care are nevoie de acel împrumut emite un număr de titluri de valoare. W0 = valoarea totală de rambursare a împrumutului. alte clauze. iar cel ce emite obligaţiuni se numeşte emitent.

4. C0 = CN. n = durata împrumutului (în ani). Cupon unitar de dobândă = Vi. k =1 n (2. Rambursarea este: • sub pari (sub paritate). dacă C = V.4.5) (2. W0 = WN.2) (2..4. Prima rambursare în sens strict = W-V.6) (2.4) ∑ Qk . N(Vk) = numărul de obligaţiuni rămase de rambursat după k plăţi. • al pari (la paritate).7) 72 .1) (2. dacă W < V (foarte rar). dk = dobânda plătită în anul k.9) (2. Rk = suma rambursată după k plăţi.4.4. Avem următoarele relaţii: V0 = VN. dacă C < V. Nk = numărul de obligaţiuni rambursate în anul k. dacă W > V (foarte rar).10) n (2. + N n = V0 = Q1 + Q2 + . Vk = suma rămasă de plătit după k plăţi. Prima rambursare în sens contabil = W-C.4. + Qn = Sk = Qk + d k . k =1 (2. Emisiunea este: • sub pari (sub paritate). dacă W = V. • al pari (la paritate).4. Prima emisiune în sens juridic = V-C.4.W = valoare de rambursare a obligaţiunii.4. N = N1 + N 2 + .. • supra pari (peste paritate). N = numărul total de obligaţiunii. N(Rk) = numărul de obligaţiuni rambursate după k plăţi. • supra pari (peste paritate).. (2.8) (2.3) ∑ Nk .. dacă C > V (foarte rar).4. Qk = amortismentul din anul k. Sk = anuitatea din anul k.

(2.18) Sk = 0 k k n Vk = suma rămasă de plătit după k plăţi: Vk = n .k ⋅ N .14) Qk = 0 = N kV .Dacă rambursarea este al pari. prin urmare. (2.17) n Sk = anuitatea din anul k: ( n . atunci avem: Nk = numărul de obligaţiuni rambursate în anul k: Nk = N .11) (2.. (2.12) Obligaţiunea este un titlu indivizibil şi. Rambursare al pari Dacă rambursarea este anuală.4. Dacă rambursarea este supra pari..k + 1 ⋅ i ⋅ V0 = i ⋅ Vk -1 . (2.20) n 73 .k ⋅ V0 = N (Vk ) ⋅ V .4.4. (2. (2.4.16) n dk = dobânda plătită în anul k: d k = n .4.k + 1) i + 1 ⋅ V = Q + d . Pot exista. atunci: Qk = N k + V . b) în final sau ÎN FINE. (2.15) n Vk-1 = valoarea datoriei la începutul anului k: Vk -1 = n . atunci: Qk = N k + W .4.k + 1 ⋅ V0 = N (Vk -1 ) ⋅ V . (2. de obicei două posibilităţi de rambursare: a) anuală.4.4. amortizând în fiecare an un număr de obligaţiuni. = Qn = Q ) .4.4. nu poate fi rambursat prin fracţiuni de titlu. n N(Vk-1) = numărul de obligaţiuni aflate în circulaţie la începutul anului k: N (Vk -1 ) = n .13) n Qk = amortismentul din anul k: V (2. amortizând toate obligaţiunile la sfârşitul perioadei împrumutului. prin plăţi posticipate şi cu: a) amortismente egale ( Q1 = Q2 = .k + 1 ⋅ N .19) n N(Vk) = numărul de obligaţiuni rămase de rambursat după k plăţi: N (Vk ) = n .

(1 + i )n -1 Qk = amortismentul din anul k: (2.4.b) anuităţi egale ( S1 = S2 = . (1 + i )n -1 Vk-1 = valoarea datoriei la începutul anului k: (2. atunci avem: Nk = numărul de obligaţiuni rambursate în anul k: (1 + i )k -1 Nk = ⋅i ⋅ N . Vk -1 = (1 + i )n -1 dk = dobânda plătită în anul k: (2. = Sn = S ) .22) N(Vk-1) = numărul de obligaţiuni aflate în circulaţie la începutul anului k: (1 + i )n − (1 + i )k -1 N (Vk -1 ) = ⋅N .4.4.. Qk = (1 + i )n -1 (2. (2.27) (1 + i )n − (1 + i )k (1 + i )n -1 ⋅N .4.4.24) dk = (1 + i )n − (1 + i )k −1 ⋅ i ⋅ V = i ⋅ V .21) (1 + i )k -1 ⋅ i ⋅ V0 = N k ⋅ V .4.4.4. Vk = (1 + i )n -1 N(Vk) = numărul de obligaţiuni rămase de rambursat după k plăţi: N (Vk ) = (2..25) Sk = anuitatea din anul k: (2.26) Vk = suma rămasă de plătit după k plăţi: (1 + i )n − (1 + i )k ⋅ V0 = N (Vk ) ⋅ V .23) (1 + i )n − (1 + i )k -1 ⋅ V0 = N (Vk -1 ) ⋅ V . 0 k −1 (1 + i )n − 1 (1 + i )n ⋅ i ⋅ V0 = Qk + d k .28) 74 . Sk = (1 + i )n -1 (2.

673 290.000.000.000 120.m.105 596. de Valoarea obligaţiuni în circulaţie datorată la la început început de an de an Vk-1=N(Vk-1) N(Vk-1) k Numărul de obligaţiuni amortizate anual Nk Amortisment anual Qk =NkV Dobânda anuală pe datoria rămasă dk=iVk-1 Numărul de Valoarea Anuitatea sau obligaţiuni în datoriei la sfârşit circulaţie la rata anuală de an sfârşit de an Sk=Qk+dk Vk=N(Vk)V N(Vk) 1 2 3 4 5 600.000 360.000 400.631.492.362.200.000 120.000.525 2.000 120.EXEMPLU: Un împrumut obligatar.000 2.000 640.000 400.105 1.000 400.000.000.000.125.656 0 511.000 460.983.000.809.000.155. de obligaţiuni Valoarea în circulaţie datorată la la început început de an de an Vk-1=N(Vk-1) N(Vk-1) k Numărul de obligaţiuni amortizate anual Nk Amortisment anual Qk =NkV Numărul de Dobânda Valoarea obligaţiuni în Anuitatea sau anuală pe datoriei la sfârşit circulaţie la rata anuală datoria rămasă de an sfârşit de an Sk=Qk+dk dk=iVk-1 Vk=N(Vk)V N(Vk) 1 2 3 4 5 600.000 2.334 392.105 596.124 596.000 obligaţiuni. Soluţie: Folosind formulele anterioare.631.631.000.000 u.000.000.900.000. în valoare nominală de V0 = 2.000 983.000.000 120.643 296.948.643 0 / 600.448 596.703. constă în N = 600.600.000.000.631.000 400.362.989 102.000.000 1.138.636 204.000.000.000.832 145.000.631. plăţile fiind anuale posticipate (a) cu amortismente egale.000 / 800.000 2.469 451.000 2.000 1.011 408.000.985 155.155.000 TOTAL 120.243. care se rambursează în 5 ani.000 1.000 120.294.600.000 120.000 400.000.703.895 408.000.000 900.000.000 400.342 155.000 400.336.656 TOTAL 88.809.000. b) cu anuităţi egale).368.105 1.368.124 290.000 300.000 480.000.273 518..000 360.631.771 255.000.000 341.895 596.000 511.000 2.688 135.000.200.000 240.000 120.000 700.000.000.488 518.000.821.525 75 .000 0 480.000 580.809.105 / 969.000.011 1. găsim tablourile de amortizare corespunzătoare de mai jos (tabloul 1 – pentru amortismente egale şi tabloul 2 – pentru anuităţi egale): Tabloul 1 – Rambursarea împrumutului cu amortismente egale Nr.000 180.488 518.000.000 60.000.656 77.643 969.105 300.505.000 520.000.985 155.338 117.000 0 / 600.673 1.000 800. Se cer elementele tabloului de amortizare.000 Tabloul 2 – Rambursarea împrumutului cu anuităţi egale Nr.000 240. cu procentul operaţiunii de p = 15%.243.948.000.000 240.000 1.

m. cu procentele anuale de 7%.231..5) 3. Rezolvare: S P = 7000 (1 + 0.m.3233 u.m.1 Răspuns corect: c) Vezi relaţia (2. se plasează suma de 7.1) + 7000 (1 + 0. 8%. b) 25. la fiecare sfârşit de an. 10%. d) 35. Un împrumut de 10. 3 Răspuns corect: a) 2.m. Care este primul amortisment? Q1 = .12 sau Q1 = T − d1 = 2320. Rezolvare: Valoarea actuală: P A3 = 7000 7000 7000 + + = 18106.05 = 500 Primul amortisment Q1 = V0 (1 + i )n − 1 i = 2320.2933 u. urmează a fi rambursat în 4 ani prin rate (anuităţi) constante posticipate cu procentul anual de 5%.08 1. c) 18. 1.000 u.m.231 u.m. se plasează suma de 7. cu procentele anuale de 7%.106. Rezolvare: d1 = V0 i = 10000 ⋅ 0. b) 25. Dacă 3 ani consecutiv..08 ⋅ 1.016 u.07 ⋅ 1.m.. Dacă 3 ani consecutiv. Care este valoarea finală a fondului acumulat? a) 23.231.016 u.000 u.m.1233 u.m. 10%.08 )(1 + 0.m. d) 35.1..m.. la fiecare sfârşit de an.m.1233 u. Care este valoarea actuală a fondului acumulat? (Se va rotunji la patru zecimale fiecare operaţie aritmetică.TEST DE AUTOEVALUARE REZOLVAT 1.07 1.) a) 23.07 ⋅ 1.. 8%.12 76 . c) 32.231 u.m..016 u.1) + 7000 = 23016 u.000 u..

000 u. Qk = V0 12000 = 3000 u.m..000 u. urmează a fi rambursat în 4 ani posticipat cu dobândă posticipată cu procentul anual de 6%. b) N2 ≈ 2501 u. cu amortismente egale.4.m. 5.m. Un împrumut de 12. Rezolvare: d1 = V0i = 12000 ⋅ 0. Răspuns corect: a) 77 . d) N2 ≈ 2588..000 obligaţiuni care se rambursează în 4 ani.. a) N2 ≈ 2397. Un împrumut obligatar de valoare nominală totală V0 = 1. Se cere numărul de obligaţiuni amortizate în anul al doilea. atunci Q = n 4 S1 = Q1 + d1 S1 = 3720 u. egale.m.m. 06 = 720 u. ştiind că plăţile sunt anuale posticipate. Care este anuitatea corespunzătoare primului an? S1 = . . c) N2 ≈ 2796. constă din N = 10. Procentul operaţiunii este 8%.000.m.

atunci: p p p n 1− v a) an = 1 ⎡ ⎤ p ⎢(1 + i ) p − 1⎥ ⎣ ⎦ n b) an = 1 − u . Presupunem că achitarea unor datorii a fost stabilită pentru cinci ani. δ R 1 − eδn ..TEST DE AUTOEVALUARE PROPUS 1 1.459. Dacă R ( t ) = R .m.m. atunci valoarea actuală a unei rentei continue constante va fi: a) A = R 1 − e −δn . cu plată anuală anticipată câte 10..459. R = ct . Care este valoarea actuală a datoriei? a) 45.000 u. c) 48.. Dacă rambursarea se face cu amortismente egale.m. c) A = δ ( ( ( ) ) ) Răspuns corect: b) 2. Răspuns corect: a) 1 1 1 4.. în 4 ani cu procentul anual de 5% şi plăţi anticipate cu dobândă anticipată. c) 625 u.m.5 u.m. i b) A = R 1 − e −δn . ⎡ 1 ⎤ p ⎢v p − 1⎥ ⎢ ⎥ ⎣ ⎦ 1 2 np 78 . calculaţi suma dobânzilor corespunzătoare celor 4 ani.. a) 750 u.236. Dacă an = v p + v p + .m.m.m. Răspuns corect: a) 3.7 u.m. d) 375 u.000 u.232.. + v p .. d) 41.. b) 400 u. Se rambursează un împrumut în valoare de 10.6 u.2 u. b) 55. cu procentul anual de 5%.m.

Răspuns corect: b) 79 . Dacă rambursarea unui împrumut obligatar este anuală. (1 + i )n -1 (1 + i )k Nk = ⋅i ⋅ N .c) an = 1 − vn 1 − ⎡ ⎤ p ⎢(1 + i ) p + 1⎥ ⎣ ⎦ . atunci avem Nk numărul de obligaţiuni rambursate în anul k: a) b) c) (1 + i )n-1 Nk = ⋅i ⋅ N . Răspuns corect: a) 5. (1 + i )k -1 (1 + i )k -1 Nk = ⋅i ⋅ N . prin plăţi posticipate anuităţi egale ( S1 = S2 = .. (1 + i )n -1 d) alt răspuns.. = Sn = S ) .

b) 750 u. Dacă rambursarea unui împrumut obligatar este anuală.m.TEST DE AUTOEVALUARE PROPUS 2 1... (1+i )k -1 (1+i )k-1 ⋅ i ⋅ V0 . va fi rambursat în 4 ani cu procentul anual de 5% şi plăţi posticipate cu dobândă posticipată. Răspuns corect: a) 80 . δ δ a 1 − e −δn − δe −δn + b 1 − e − δ .=Sn =S) . care este suma dobânzilor corespunzătoare celor 4 ani? a) 1250 u. Dacă rambursarea se face cu amortismente egale. atunci avem Qk = amortismentul din anul k: (1+i )k ⋅ i ⋅ V0 . a) Q k = (1+i )n -1 (1+i )n-1 b) Q k = ⋅ i ⋅ V0 =N k ⋅ V .m. δ δ2 b) A = a 1 − e−δn − δe−δn + b 1 − e−δn .m.m. Răspuns corect: c) 3. c) 1125 u.000 u. Dacă R ( t ) = a + bt .. Un împrumut în valoare de 10. c) Q k = n 1+i ) -1 ( d) alt răspuns.. c) A = 2 δ δ ( ) ( ) ( ) ( ( ) ( ) ) Răspuns corect: a) 2. prin plăţi posticipate anuităţi egale ( S1 =S2 =. atunci valoarea actuală a plăţii eşalonate continue de prim ordin va fi: a) A = a 1 − e −δn − nδe−δn + b 1 − e−δn .m. d) 625 u.

Procentul operaţiunii este 8%.700.000 obligaţiuni care se rambursează în 4 ani. atunci valoarea actuală a unei rentei continue constante va fi: a) A = R 1 − e −δn .800.m. R = ct . constă din N = 10. Un împrumut obligatar de valoare nominală totală V0 = 1.4. δ ( ( ( ) ) ) Răspuns corect: b) 5.089. d) Q3 ≈ 360.000.000 u.800. Se cere valoarea celui de-al treilea amortisment. c) Q3 ≈ 228. i R 1 − e −δn . Răspuns corect: a) 81 . b) A = δ c) A = R 1 − eδn . a) Q3 ≈ 258. b) Q3 ≈ 279. ştiind că plăţile sunt anuale posticipate. Dacă R ( t ) = R . egale.

i SP = nr n n ⎛ ⎡ ⎤ P ⎜T ⋅ ⎢T j ⋅ (1 + ik )⎥ + Tn . ⎟ ⎠ SA n = T (1 + i ) (1 + i )n − 1 = Tu u n − 1 = Ts A . ⎥ j =k n ⎤ ⎦ A A = T1 + n k −1 ⎛ 1 ⎜T ⋅ k ⎜ 1+ i j k =2 ⎝ j =1 ∑ n ∏ ⎞ ⎟. AP = ( n ⎢ ⎥ j =1 ⎣ k = j +1 ⎦ ∏ ∑ j ⎛ 1 ⎜Tj ⋅ ⎜ 1 + ir j =1 ⎝ r =1 n ∏ ⎞ ⎟= ⎟ ⎠ ∑ j ⎛ ⎞ ⎜Tj ⋅ vr ⎟ . n i n SA = nr j = r +1 ⎣ n ∑ ⎢T j ⋅ ∏ (1 + ik )⎥ = SnA−r . i i n −n A A = T (1 + i ) n 1 − (1 + i ) i n = Tu ⎤ ⎦ 1 − vn = Ta A . n−r 82 . An r = ⎜ k ⎢ ⎥ k = r +1 ⎝ j = r +1 ⎣ k = j +1 ⎦ ∑ n −1 ∏ ∑ ∏ ⎞ 1 ⎟ . n−r AP = T nr k = r +1 ∑ (1 + i ) −k = T (1 + i ) −r aP n−r = (1 + i ) −r AP . n−r Anuităţi anticipate SA = n ∑ ⎡ ⎢Tk ⋅ ⎢ k =1 ⎣ n ∏ (1 + i j )⎥ . AnAr = ∑ ⎜ Tk ⋅ ∏ 1 + i j ⎟ = ∏ 1 + i j AnA−r . ⎜ ⎟ j =1 ⎝ r =1 ⎠ n ∏ SP n (1 + i )n − 1 =T i AP = T n 1 − (1 + i ) i −n =T 1 − vn . 1+ i j ⎟ j =1 ⎠ k SP =T nr k = r +1 n ∑ (1 + i ) n n−k = Ts P n−r = SP .FORMULE UTILIZATE Anuităţi posticipate SP = n ∑ n −1 ⎡ n ⎤ ⎢T j ⋅ 1 + ik ) ⎥ + Tn . ⎜ ⎟ ⎢ ⎥ k= j k = r +1 ⎝ j =1 n ⎡ ⎛ k −1 1 ⎞ ⎠ r 1 j =1 SA =T nr k = r +1 ∑ (1 + i ) n −( k −1) = Tu u n− r i − 1 = Ts A n−r = SA .

.AA = T nr ∞ k = r +1 ∑ (1 + i ) ( n − k −1) = Tu 1 − v i n−r v r = T (1 + i ) −r aA n−r = (1 + i ) −r AA ... 83 . dk = ⎥ ⎦ n .. V0 . + N n = ∑ Nk . n−r ∫ R ( t ) e−δt dt . N = N1 + N 2 + . C0 = CN. k = 1. Qk +1 = Qk (1 − i )−1 . n Împrumuturi cu obligaţiuni V0 = VN. dk = i ( n − k + 1) n Rambursarea prin anuităţi temporare imediate anticipate 1. n Sk = V0 Qk = V0 n .. dk = V0i ⎡(1 + i ) − (1 + i ) ⎢ ⎣ n k −1 ⎤ ⎥ ⎦ (1 + i ) n −1 . . Qk = V0i (1 + i ) k −1 (1 + i ) n −1 .. V0 = Q1 + Q2 + . n . dk = i (n − k ) n V0 . k = 1. Qk = V0i (1 − i ) n−k n 1 − (1 − i ) . n Sk = V0 Qk = V0 n i ( n − k + 1) + 1 n . . W0 = WN.... + Qn = ∑ Qk .. 2. k = 1. Sk = V0i (1 + i ) n (1 + i ) n −1 .. 0 A = R 1 − e −δn . Anuităţi egale Sk = S . Sk = V0i ⎡1 − (1 − i ) ⎢ ⎣ 1 − (1 − i ) n−k ⎤ V0 i 1 − (1 − i ) n . Sk = Qk + dk k =1 k =1 n n Cupon unitar de dobândă = Vi. d k +1 = d k − V0 i .... Anuităţi egale Sk = S . i (n − k ) +1 n 2.. δ ( ) Rambursarea prin anuităţi temporare imediate posticipate 1. Amortismente egale Qk = Q ... n .. k = 1... Amortismente egale Qk = Q .

= Qn = Q ) . (1 + i )n -1 (1 + i )n − (1 + i )k -1 (1 + i )n dk = ⋅ i ⋅ V0 = i ⋅ Vk -1 .k + 1 ⋅ i ⋅ V0 = i ⋅ Vk -1 .Rambursare al pari Dacă rambursarea este anuală. Qk = ⋅ i ⋅ V0 = N k ⋅ V . Qk = 0 = N kV ..k + 1 ⋅ N .. = Sn = S ) (1 + i )k -1 (1 + i )k -1 Nk = ⋅ i ⋅ N .k ⋅ V0 = N (Vk ) ⋅ V . n n N (Vk -1 ) = n . (1 + i )n -1 (1 + i )n -1 84 . (1 + i )n -1 (1 + i )n -1 (1 + i )n − (1 + i )k (1 + i )n − (1 + i )k Vk = ⋅ V0 = N (Vk ) ⋅ V . d k = n .. prin plăţi posticipate şi cu: V a) amortismente egale ( Q1 = Q2 = . Vk -1 = n . N k = N . n n b) anuităţi egale ( S1 = S2 = . N (Vk ) = n . n n ( n . Sk = ⋅ i ⋅ V0 = Qk + d k . (1 + i )n -1 (1 + i )n -1 (1 + i )n − (1 + i )k -1 Vk -1 = ⋅ V0 = N (Vk -1 ) ⋅ V .k + 1 ⋅ V0 = N (Vk -1 ) ⋅ V . N (Vk ) = ⋅N .k + 1) i + 1 ⋅ V = Q + d . Sk = 0 k k n n Vk = n .k ⋅ N . N (Vk -1 ) = ⋅N .. (1 + i )n -1 (1 + i )n -1 (1 + i )n − (1 + i )k -1 (1 + i )k -1 Qk = ⋅ i ⋅ V0 = N k ⋅ V .

. economic (asigură acoperirea necesităţilor în viitor ale asiguratului. Echitabilitatea procesului de asigurare este dat de teorema compunerii contractelor. ELEMENTE DE MATEMATICI ACTUARIALE Concepte-cheie: anuităţi viagere posticipate. Contractul de asigurare sau legea pe baza cărei se încheie asigurarea implică două părţi: asiguratorul (instituţie. An. asigurarea până la primul deces. . asigurările (obligatorii sau facultative) pot fi: asigurări de persoane sau asigurări de bunuri. P2. asigurarea de deces amânată sau limitată la n ani. anuităţi (pensii) viagere continue anuităţi sau pensii viagere pentru grupuri de persoane. Noţiunea de actuariat reprezintă totalitatea operaţiilor financiare şi a normelor pe baza cărora se fac calculele de asigurări. atunci P= ∑ Pk .. asigurarea în caz de deces pentru un grup de persoane – cazul continuu. asigurări mixte. Dacă primele nete unice plătite pentru aceasta sunt P. asigurare de deces. A2. care plăteşte o sumă de bani pentru a beneficia la momentul respectiv de asigurare). asigurarea continuă în caz de deces. care creează un fond de asigurare din sumele depuse de asiguraţi) şi asiguratul (persoană sau instituţie. anticipate. . Asigurarea este o metodă de creare a unui fond de asigurare. utilizând teoria probabilităţilor şi a statisticii matematice.. Pn.. pensii viagere limitate sau amânate.. prin anticipaţie în prezent) şi tehnic (asigură echitabilitatea procesului de asigurare).. asigurarea în caz de deces pentru un grup de persoane. respectiv P1.3. k =1 n 85 . Teorema compunerii contractelor Presupunem că o asigurare A este formată din n asigurări parţiale A1. anuităţi viagere limitate la n ani şi anuităţi viagere amânate. asigurarea de moarte pentru primul deces. în care intervin următorii factori: juridic (asigură legalitate creării asigurării). rezerva de prime matematică sau teoretică. După natura lor.

3.1. Asigurări de viaţă 3.1.1. Funcţii biometrice
Funcţiile biometrice măsoară mortalitatea unui grup de indivizi. Mortalitatea indivizilor este influenţată de mai mulţi factori: vârsta, sexul, gradul de civilizaţie, clima. S-au întocmit tabele de mortalitate pe vârstă şi sex, pornindu-se de la un număr de 100.000 nou-născuţi. Aceste tabele se reactualizează prin metode statistice. Probabilitatea de viaţă şi de moarte Notaţii: px = p ( x, x + 1) probabilitatea ca o persoană în vârstă de x ani să fie în viaţă la x + 1 ani; qx = q ( x, x + 1) probabilitatea ca o persoană în vârstă de x ani să nu mai fie în viaţă la x + 1 ani; p ( x, y ) probabilitatea ca o persoană în vârstă de x ani să fie în viaţă la y ani;

q ( x, y ) probabilitatea ca o persoană în vârstă de x ani să nu mai fie în viaţă la y ani. Avem:

px + qx = 1 , p ( x , y ) + q ( x, y ) = 1 . Fie z o vârstă intermediară între x şi y, atunci: p ( x, y ) = p ( x, z ) p ( z , y ) .
Funcţia de supravieţuire

(3.1.1) (3.1.2)

(3.1.3)

Fie o populaţie formată din indivizi în vârstă de a ani. Numim funcţie de supravieţuire, numărul mediu de persoane din acea colectivitate ce ajung să împlinească x ani. Având în vedere că persoanele trăiesc în aceleaşi condiţii, au aceleaşi şanse să împlinească aceeaşi ani, utilizăm o variabilă aleatoare binomială:
x ⎛ ⎞ X : ⎜ x x n − x ⎟ x ∈ {0,1,..., n} ; p + q = 1 , p = p ( a, x ) . ⎝ Cn p q ⎠ (3.1.4)

86

Observaţii: 1) p = p ( a, x ) probabilitatea ca o persoană în vârstă de a ani să fie în viaţă

la x ani; 2) n = la numărul de persoane din colectivitate; 3) numărul mediu de persoane ce ajung să trăiască x ani va fi M ( X ) = l x (media sau momentul iniţial de ordinul întâi al variabilei X). Ţinând cont că X este o variabilă aleatoare binomială, avem: M ( X ) = l x = np ( a, x ) pentru a < x < y ,

l y = np ( a, y ) , p ( x, y ) = ly , lx

(3.1.5)

vom obţine: (3.1.6)

lx − l y q ( x, y ) = . lx şi, similar
px = p ( x, x + 1) = qx = q ( x, x + 1) = l x +1 , lx

l x − l x +1 d x = . lx lx

(3.1.7)

unde: d x = lx − l x +1 reprezintă numărul mediu de persoane din colectivitatea respectivă care moare între x şi x + 1 ani. Notăm: n p x = p ( x, x + n ) probabilitatea ca o persoană în vârstă de x ani să mai trăiască n ani; n q x = q ( x, x + n ) probabilitatea ca o persoană în vârstă de x ani să nu mai trăiască n ani; m / n q x = q ( x + m, x + n ) probabilitatea ca o persoană în vârstă de x ani să decedeze între x + m şi x + n ani. Astfel, vom obţine: lx+ n , n px = lx
n qx m / n qx

= =

lx − lx+ n , lx lx +m − lx +n . lx

(3.1.8)

87

Viaţa medie

Valoarea medie a numărului de ani pe care are să-i mai trăiască o persoană în vârstă de x ani se numeşte viaţa medie (ex). Considerăm variabila aleatoare următoare: ⎛1/ 2 1 + 1/ 2 ... n + 1/ 2 ⎞ X :⎜ ⎟ ; ex = M ( X ) ⎝ qx 1/ 2 qx ... n / n +1 qx ⎠ unde
ω− x

(3.1.9)

ex = 1 + 2

∑ lx+n
n =1

lx

.

(3.1.10)

EXEMPLU: Care este probabilitatea ca o persoană, în vârstă de 40 ani, să fie în viaţă peste 15 ani? ( l40 = 84855, l55 = 77603 ) 15 p40 = ... Soluţie: Ştiind că
15

n

px =

lx+ n şi folosind tabele de mortalitate, avem: lx

p40 =

l55 77.603 = ≅ 0,91 l40 84.855

3.1.2. Funcţii biometrice continue
Rolul de bază în studiul continuu al mortalităţii este jucat de probabilitatea μ ( x ) dx ca asiguratul, în vârstă de x ani, să moară la o vârstă cuprinsă între x şi x+dx ani. μ ( x ) se numeşte intensitate de mortalitate. Presupunem că μ ( x ) funcţie continuă, admiţând derivate de ordinul întâi, iar l(x) funcţia de supravieţuire în domeniul continuu. Din definiţia lui μ ( x ) dx , avem: q ( x + dx ) = μ ( x ) dx , iar
q ( x + dx ) = 1 −
88

l ( x + dx ) , l ( x)

Presupunem că l(x) funcţie derivabilă, obţinem: l ( x ) − l ( x + dx ) = μ( x) , dx →0 l ( x ) dx lim adică μ( x) = − l´ ( x ) , l ( x) (3.1.11)

Integrând relaţia anterioară, obţinem: l ( x) = e
− ∫ μ( t ) dt
a x

k,

(3.1.12)

Pentru x = a, l ( a ) = k , atunci găsim cu uşurinţă că: p ( a, x ) = e sau p ( x, y ) = e sau
x+n

− ∫ μ( t ) dt
a

x

,

(3.1.13)

− ∫ μ( t ) dt
x

y

,

(3.1.14)

n px = e

∫ μ( t )dt
x

.

(3.1.15)

EXEMPLU: Pentru o persoană în vârstă de 37 ani, μ ( t ) = 1 , calculaţi t probabilitatea ca persoana să mai fie în viaţă peste 15 ani. 15 p37 = ...
Soluţie: Folosim relaţia (3.1.15):
15 p37
15 p37

=e = 37 52

− ∫ 1 dt t 37

52

=e

ln 37 52

89

respectiv ca tot grupul să dispară după t ani: l x +t l x +t l x +t .19) iar probabilitatea ca grupul să dispară după între anii m şi m+1: m m +1 q x1 x2 ..... datorită independenţei fenomenelor considerate putem aplica teorema probabilităţilor compuse.. x2 . având probabilităţile de supravieţuire peste n ani p1 ..l xn (3....1...l xn + m − l x1 + m +1l x2 + m +1. . Notăm cu px1 . x2. Astfel..20) astfel m m +1 q x1 x2 .... xn = l x1 + m l x2 + m . x2 . . x2 + m.. x2 . xn să fie în viaţă după trecerea unui an. Vom admite că moartea unei persoane din grup nu atrage după sine moartea altei persoane din grup şi nu are legătură cu restul vieţii sale. atunci avem: px1 .. x2.. xn qx1 + m.18) t p x1 ... xn + m .. x2. obţinem că: px1 .. xn =t p x1 t p x2 . (3.. l x1 l x2 .21) EXEMPLU: Se dă un grup format din trei persoane. p2 ..t q xn = 1 − t l x +t l x +t l x +t .. x + n ... Care este probabilitatea ca numai două persoane să fie în viaţă peste n ani? 90 . Probabilităţi de viaţă pentru grupuri de persoane Funcţiile biometrice studiate permit analiza mortalităţii grupurilor de persoane.. . Avem n evenimente independente...16) Obţinem cu uşurinţă probabilitate ca cel puţin o persoană din cele n ce compun grupul să fie decedată până la sfârşitul anului: l l l q x1 . l x1 l x2 l xn (3..1.3.1. . (3. .... xn = px1 px2 .1..1. xn = 1 − x +1 x + 2 .. xn = l x +1 l x + 2 l x + n . xn =t q x1 qx2 ...lxn + m +1 .. l x1 l x2 l xn (3. x2 . (3. pxn ..t p xn = l x1 lx2 l xn şi t q x1 ....17) l x1 l x2 l xn Calculăm similar probabilitatea ca întreg grupul să fie în viaţă în t ani.1..3. ..... xn probabilitatea că toate cele n persoane ale unui grup cu vârstele x1.. p3 . xn = m px1 x2 ....1.

3 ) (Se va rotunji la patru zecimale fiecare operaţie aritmetică.1.000 = 4814100 u.000. dacă este în viaţă.23) n Ex = Dx Dacă suma asigurată este S. care i se va plăti.000.24) EXEMPLU: Care este prima netă pe care o persoană în vârstă de 40 ani trebuie să o plătească în momentul semnării contractului de asigurare pentru a încasa.m. suma de 10.000 D55 5. atunci: P ( A ) = p1 p2 q3 + p1q2 p3 + q1 p2 p3 = = p1 p2 (1 − p3 ) + p1 (1 − p2 ) p3 + (1 − p1 ) p2 p3 = = p1 p2 + p1 p3 + p2 p3 − 3 p1 p2 p3 3. n Ex = M ( X ) = v n n px = v n lx+n .1..m.22) ⎟ . ⎝ n px n qx ⎠ unde vn = factor de actualizare. lx unde n Ex = factor de actualizare viager.1. n Ex . Prima netă unică (prin primă netă unică înţelegând suma de bani pe care trebuie să o plătească în prezent pentru a se bucura în viitor de toate avantajele). la împlinirea vârstei de 55 ani. este valoarea medie a variabilei aleatoare următoare: ⎛ vn 0 ⎞ X :⎜ (3. D55 = 5802.m.) Soluţie: Dx + n (3.Soluţie: Notăm cu A evenimentul căutat.24). în caz de supravieţuire.1.000 u. ce se găseşte în tabele actuariale pentru toate vârstele şi procentele uzuale. peste n ani. D40 12.4.053 91 .1. obţinem: Dx Din relaţia P = S P = 10. atunci: Dx + n . Dx (3. prima netă va fi: D P = Sn E x = S x + n .802. Notăm Dx = v x l x – număr de comutaţie.? ( D40 = 12053.3 = 10. Asigurarea unei sume în caz de supravieţuire la împlinirea termenului de asigurare O persoană în vârstă de x ani contractează o asigurare în valoare de 1 u. (3.000.

v = 1 = e −δ ⇒ vt = e −δt şi că pentru cazul considerat avem 1+ i vt = e 0 şi. _ − ∫ μ( s )ds − ∫ δ( s )ds a 0 .1.31) 92 . δ = δ ( t ) .1. x (3. Reamintim că: 1 + i = eδ .28) ţinând cont că l∞ = 0 . (3.29) Dx = l ( x)vx = l (a)e unde a este vârsta iniţială.26) Ţinând cont de relaţia (3.1.1.28).1.1. găsim că expresia sumei amânate continue va fi: =e 0 Introducem numărul de comutaţie: t Ex x − ∫ δ( s ) ds t _ − ∫ ⎡μ( x + s ) +δ( s ) ⎤ds ⎣ ⎦ t .Cazul continuu Ştim că media unei variabile aleatoare continue este dată de formula: M (X ) = ∞ −∞ ∫ xf ( x )dx . Presupunem că procentul instantaneu de dobândă este funcţie de timp.27) atunci factorul de actualizare viager pentru cazul continuu va fi: _ n Ex = l ( x + n) n v .1. folosind relaţia (3. obţinem relaţia: D x +t = e _ Dx _ − ∫ ⎡μ( s ) +δ( s ) ⎤ds ⎣ ⎦ x x +t . găsim: n M (X ) = v l´ ( x + t ) dt l ( x) ∞ ∫ n (3. l ( x) (3. găsim media variabilei continue ca fiind: n ∞ ⎛ l(x + t) ⎞ l(x + t) M ( X ) = 0 ⎜1 − μ ( x + t ) dt .25) Astfel.1. (3. ⎟dt + v n ⎜ ⎟ l ( x) ⎠ l ( x) ⎝ ∫ 0 (3. ∫ n (3.30) După calcule.1.11).

astfel încât să primească. 50 ⎟ ⎠ Soluţie: ∞ Ştim că f = densitate de repartiţie.. atunci 50 0 −∞ ∫ f ( x ) dx = 1 . 93 . ⎝ ⎛ t ⎞ .. 04 ⎜1 − 50 ⎟dt = ⎝ ⎠ ⎛ t ⎞ 3. ⎝ 50 ⎠ ∫ 0 2500 ⎞ 4 ⎛ =1⇒ a = . 0 ≤ t ≤ 50. + Dω număr de comutaţie ( ω vârsta limită a persoanei asigurate).) toată viaţa. a0. (S u. Deci. 03a ⎜1 − 50 ⎟ dt = 1 . 04 ⎜ − ⎟ = 10. (3.8 ⎜ 2 50 3 ⎟ ⎝ ⎠0 0 30 ∫ t 0.m.1) Dx unde: Dx = v x l x număr de comutaţie (se află în tabele de mortalitate). ( ω = 100 ani ) . ∫ 0. câte 1 u. 03 ⎜1 − ⎟dt = 1 . la sfârşitul fiecărui an. ⎝ ⎠ 50 ⎛ t ⎞ t ⎞ ⎛ a0.m. având densitatea de repartiţie f ( t ) = 0. Notăm această sumă ax: N ax = x +1 . N x = Dx + Dx +1 + . Anuităţi viagere posticipate Vrem să determinăm prima unică ce trebuie plătită de o persoană în vârstă de x ani.. 03a ⎜1 − Determinaţi viaţa medie M(X) = M (T30 ) = .2.EXEMPLU: Durata de viaţă rămasă a unei persoane de 30 de ani este o variabilă aleatoare.2.. 03 ⎜ 50 − 100 ⎟ 3 ⎝ ⎠ Atunci viaţa medie: M ( X ) = M (T30 ) = 30 ⎛ t 2 1 t3 ⎞ = 0.

la începutul fiecărui an. prima netă unică va fi: P=Sa x . în momentul contractării asigurării? ( D40 = 12053.EXEMPLU: Care este prima netă pe care o persoană.3. 94 .3.3.m. în vârstă de 40 ani.. ax = Observăm că: a x = 1 + ax .m.053 3.000 40 = 70.1) (3.) P=. plătite Societăţii de Asigurări.000 ≈ 4354 u. obţinem: Dx P=S N 41 181.m.816 1.700 u.000 = 15. astfel încât să primească câte 1 u..m.m. tot restul vieţii.m. în schimbul primei nete unice de 70. Dx (3.000. (S u. N 40 193.. Dacă suma asigurată este S u.084. la începutul fiecărui an. trebuie să o plătească în momentul semnării contractului de asigurare pentru a primi câte 1.3. la sfârşitul fiecărui an? (Se va rotunji la patru zecimale fiecare operaţie aritmetică. = D40 12.3) EXEMPLU: Ce sumă de bani urmează să primească un individ în vârstă de 40 ani.) Soluţie: Folosind relaţia P = Sax = S N x +1 .000 u.) tot restul vieţii. Soluţie: Folosind relaţia P=Sa x . Anuităţi viagere anticipate Notăm ax prima unică ce trebuie plătită de o persoană în vârstă de x ani în momentul semnării contractului.m. (3.m..869 Răspuns corect: P = 4354 u.000. N 40 = 193869 ) (Se va rotunji la patru zecimale fiecare operaţie aritmetică. de unde S = P D 1 =P x ⇒ Nx ax D 12053 S = 70.2) Nx .000 u.

m. tot restul vieţii (amânată).5) /nax = Dx şi N x+n . b) / n a x = a x + n / a x . S n / ax .2) Obţinem: N x +1 − N x + n +1 . (3. la sfârşitul fiecărui an.3) / n ax = Dx iar N x + n +1 .4.. (3. după n ani. c) a x = / n a x + n / a x .6) n/ ax = Dx Dacă suma asigurată este de S u. (3..4.4. pentru a primi 1 u.m. (3.1) şi a x =/ n a x +n / a x .4. tot restul vieţii (amânată). / n a x = prima netă unică pe care trebuie să o plătească asiguratul în momentul semnării contractului. după n ani. la sfârşitul fiecărui an... n / a x = prima netă unică pe care trebuie să o plătească asiguratul în momentul semnării contractului. timp de n ani (limitat). timp de n ani (limitat). respectiv S n / a x . n / a x ? a) a x + / n a x = n / a x . Anuităţi viagere limitate la n ani şi anuităţi viagere amânate Notaţii: / n a x = prima netă unică pe care trebuie să o plătească asiguratul în momentul semnării contractului. n / a x = prima netă unică pe care trebuie să o plătească asiguratul în momentul semnării contractului.m. d) alt răspuns.4) n / ax = Dx Similar: N x − N x+n ..m.m. (3. pentru a primi 1 u. pentru a primi 1 u. 95 . S / n a x .4.3. EXEMPLU: Care din relaţiile de mai jos exprimă legătura între a x . Avem: ax = / n ax + n / ax . pentru a primi 1 u.4.4. / na x . la începutul fiecărui an. la începutul fiecărui an. (3. atunci primele nete unice vor fi S / n ax .

relaţia (3. Dx /nax = N x − N x+n . ax = e 0 t E x dt ⇔ a x = ∫ 0 ∫ 0 96 .6). relaţia (3. atunci găsim: Dx /nax = a x − n / a x . __ __ (3. Răspuns corect: c) 3.5.5.4.4) Dacă considerăm procentul instantaneu de dobândă δ = δ ( t ) .5) dt .4). Dx = N x+n .4.1) Similar. τ __ l x + t) t ( dt . /τ a x = v l ( x) ∫ 0 (3.4. ia valoarea vt dt cu probabilitatea: l(x + t) .5. 0<t < ω− x l ( x) __ ω− x ax = ∫ 0 vt l(x + t) dt .Soluţie: Cum n/ ax n / ax = N x + n +1 .2) respectiv. care. găsim expresiile pentru pensia viageră continuă limitată.5. Anuităţi (pensii) viagere continue Valoarea exactă a unei pensii viagere continue este dată de valoarea medie a variabilei continue.5.5). adică a x = / n a x + n / a x . atunci expresia pensiei viagere continue este: t ω− x __ ω− x − ⎡μ( x + s ) +δ( s ) ⎤ __ __ ∫⎣ ⎦ (3. l ( x) (3. ax = vt τ/ l ( x) ∫ τ (3.5. la momentul t. relaţia (3.3) Avem relaţia: __ ax = / τ ax + τ/ ax . pensia viageră continuă amânată: ω− x __ l(x + t) dt .

5.9) şi __ /τ ax = N x − N x +τ Dx ___ ___ _____ .11) Observaţie: 1.6) şi __ τ/ ax = ω− x − ⎡μ( x + s ) +δ( s ) ⎤ ∫⎣ ⎦ t ∫ τ e 0 dt .5.Atunci. respectiv amânate sub forma: __ ax = Nx Dx ___ ___ .8) atunci putem scrie expresiile pensiilor viagere continue.5. (3.12) 2.5. (3.5. Pensia viageră continuă a x verifică ecuaţia diferenţială de ordinul întâi: d a x = μ + δ __ − 1 . (3.10) iar __ τ/ ax = N x +τ Dx ___ _____ .5. N x = Dt dt = ∫ x ∫ 0 (3.5. pentru pensia viageră continuă limitată. (3. ( x )ax dx Demonstraţie: __ ____ ___ __ __ (3. continue limitate. Egalitatea pentru δ = δ ( s ) . respectiv amânată.7) Introducem numărul de comutaţie: ω __ ω− x _____ __ Dx + t dt . avem: __ /τ ax = e 0 ∫ τ − ⎡μ( x + s ) +δ( s ) ⎤ ∫⎣ ⎦ 0 t dt (3. τ/ a x = ax +τ τ E x nu are loc dacă δ = δ ( t ) şi este adevărată 97 .

8) . Vrem să determinăm prima unică a unei asigurări. xm + t ) = e 98 − ∫ ⎡μ( x1 + s ) +μ( x2 + s ) +. x2 ..6) Cazul continuu Dacă δ = δ ( t ) Suma amânată pentru un grup de m persoane până la primul deces: n E x1 x2 . (3.. y + n ... x2 + t .. dacă ele sunt în viaţă peste n ani.6. (3...3) şi putem scrie: n E xy = Dx + n...... astfel încât cele două persoane să primească 1 u. y..4) Generalizare Pentru un grup de m persoane de vârste x1 ...m. Dxy (3...+μ( xm + s ) ⎤ ds ⎣ ⎦ 0 .6.3.l xm v respectiv n E x1 x2 . Dx1 x2 .7) dar p ( x1 + t .6. xm + n .+ xm m .. xm _ = p ( x1 + t ..6.. (3... Anuităţi sau pensii viagere pentru grupuri de persoane. xm = l x1 l x2 ..1) lx+ n l y +n ⎟ .6... x2 + n.. Variabila aleatoare corespunzătoare va fi: ⎛ vn ⎞ 0 ⎜ ⎟ X : ⎜ lx + n l y + n (3.5) = Dx1 + n. Asigurarea până la primul deces Presupunem că avem un grup format din două persoane de vârste x. xm (3. xm + t ) e t − ∫ δ( s ) ds 0 t ..6. (3.6.6. xm Dx1 x2 .2) n E xy = lx l y Introducem numărul de comutaţie: Dxy = lx l y v x+ y 2 . ⎜ lx l y 1 − lx l y ⎟ ⎝ ⎠ atunci valoarea medie va fi: lx+ n l y +n n v . x2 + t . (3.6.... xm x1 + x2 +.

. respectiv a xy =0 E xy +1 E xy + . pensia încetează. corespunzătoare grupului de persoane de vârste x. .7.. + n E xy + . Dxy (3. (3..5) Avem relaţia evidentă: a xy = 1 + axy .9) (3.7..1) (3. + n E xy + .. . y +1 . La primul deces ce are loc. . Fie axy ..7...a xy pensiile posticipate.7. + n −1 E xy + . .6) =0 Exy +1 E xy + .7. y +1 + . Folosind teorema compunerii contractelor. Dxy N x +1.7. respectiv anticipate viagere până la deces. Pensii viagere Vrem să determinăm valoarea actuală a unei pensii viagere unitare pe care o plătim atâta timp cât cele două persoane de vârste x. = n Exy + n +1 Exy + n + 2 E xy + .7) (3. y.. . Pensii viagere limitate sau amânate: / n a xy (3.6. (3. avem: axy =1 E xy + 2 Exy + .. 99 .7.... y + n + ....10) şi / n a xy respectiv n / a xy iar n / a xy =n +1 E xy + n + 2 E xy + n +3 E xy + .. (3. =1 E xy + 2 E xy + .9) 3. xm _ =e − ∫ ⎡μ( x1 + s ) +μ( x2 + s ) +....4) (3.... găsim axy = respectiv a xy = N xy .. . + Dx + n.. . y sunt în viaţă.+μ( xm + s ) +δ( s ) ⎤ ds ⎣ ⎦ 0 t .8) (3..atunci n E x1 x2 .7. + n −1 E xy + .7.2) Introducem: N xy = Dxy + Dx +1.7...7.3) (3.

(3. (3.15) care. y + n +1 (3.9). cu ajutorul relaţiei (3.+μ( x + s ) +δ( s ) ⎤ ds m 2 ∫⎣ 1 ⎦ 0 t dt .. y + n Dxy (3.13) şi / n a xy = N xy − N x + n.7.. y + n . Dxy = N x + n. y +1 − N x + n +1. (3.5. se scrie: a x1x2 .. putem rescrie expresiile anterioare astfel: N x +1.7....4.7.16) Putem scrie expresiile pensiilor limitate sau amânate pentru cazul continuu.7..7.7. xm = e τ ∞ − ⎡μ( x + s ) +μ( x + s )+. (3. corespunzătoare unui grup de m persoane: /τaxx _ 1 2 ..x 1 2 m dt .18) 100 .7.Folosind notaţia (3....7.+μ( x + s ) +δ( s ) ⎤ ds m 2 ∫⎣ 1 ⎦ t ∫ 0 dt . xm = _ ∞ _ 0 ∫ t E x x .14) Formulele anterioare se pot generaliza cu uşurinţă pentru un grup de m persoane.3).12) iar n / a xy (3. xm = e 0 _ ∞ − ⎡μ( x + s ) +μ( x + s ) +.. y + n +1 .11) / n a xy = Dxy şi n / a xy = N x + n+1.+μ( x + s ) +δ( s ) ⎤ ds m 2 ∫⎣ 1 ⎦ t ∫ 0 dt . Cazul continuu Pensia viageră continuă pentru un grup de m persoane va avea următoarea expresie: a x1x2 .17) şi τ/ a x x _ 1 2 . xm = e 0 ∫ τ − ⎡μ( x + s )+μ( x + s ) +..... Dxy (3.

. (3.x2 +τ. la semnarea contractului... Asigurări de deces Notăm Ax – prima netă unică pe care o plăteşte o persoană în vârstă de x ani. ceea ce înseamnă că putem face presupunerea că data morţii asiguratului va fi la mijlocul anului.. xm 3..8..7... xm __ __ N x1x2 . în momentul decesului său. pensiilor limitate sau amânate pentru cazul continuu astfel a x1x2 .. xm D x1x2 .. xm _ __ _ __ __ N x1x2 . xm __ (3.7. xm _ __ = N x1+τ . xm +τ __ .xm +t dt ... (3. xm iar τ / a x1x2 .. găsim relaţia (3.. + x + n x + n +1 v1 2+ n . xm +τ __ ..2) lx ⎠ lx lx ⎝ şi.. (3.7.8..1).1. (3. Se presupune că decesele sunt uniform distribuite în cursul anului.19) Vom putea rescrie pensiile viagere.. Atunci: M Ax = x . xm = D x1+t . + Cω număr de comutaţie.. C x = v x +1/ 2 ( l x − lx+1 ) simbol de comutaţie..Caz particular δ = δ ( s ) Se introduce numărul de comutaţie N x1 x2 .m.. pentru ca urmaşii să primească 1 u.22) D x1x2 .20) = N x1x2 .1) Dx unde: M x = C x + C x +1 + .8.. numerele de comutaţie introduse anterior....x2 +t .. xm − N x1+τ .21) D x1x2 .x2 +τ. l −l l −l ⎛ l ⎞ Ax = ⎜ 1 − x +1 ⎟ v1 2 + x +1 x + 2 v1 2+1 + . 0 ∞ __ ∫ (3.... xm = şi / τ a x1x2 . utilizând.. 101 ..7..

(3.Dacă suma asigurată este de S u. (3. ( vN x − N x+1 ) .2) şi n/ Ax = (3.m.9. M 38 = 2896 ) P=.9. D38 = 13374.3) (3. Asigurarea de deces amânată sau limitată la n ani Notaţii: / n Ax = prima netă unică pe care o plăteşte o persoană în vârstă de x ani.8. n / Ax = prima netă unică pe care o plăteşte o persoană în vârstă de x ani.m. în momentul contractării asigurării pentru ca urmaşii să primească. la semnarea contractului. în momentul decesului. atunci prima netă unică va fi S Ax.m. M 37 = 2935. Dx M x+n .000 u.. în cazul în care decesul său a survenit până în n ani. pentru ca urmaşii să primească 1 u. M Folosim relaţia Ax = x ..) ( D37 = 14083.m. în cazul în care decesul său a survenit după n ani.m.4) iar că relaţia între asigurarea în caz de moarte şi pensia viageră este: Ax = v1/ 2 (1 − iax ) .5) EXEMPLU: Care este prima netă pe care urmează să o plătească o persoană în vârstă de 37 de ani.? (Se va rotunji la patru zecimale fiecare operaţie aritmetică.1) Vom obţine: /n Ax = M x − M x+n .9.3) 102 . Dx 3. Se poate arăta cu uşurinţă că: C x = (1 + i ) şi M x = (1 + i ) 1/ 2 1/ 2 ( vDx − Dx +1 ) . suma de 100.8. Avem: Ax = / n Ax + n / Ax . (3. la semnarea contractului.8. pentru ca urmaşii să primească 1 u.9.. Dx (3. găsim P = 20840 u.

găsim valoarea actuală a asigurării în caz de moarte. (3. n ∑ lx + m +( k −1) − l x + m + k lx v m +( k −1)+1/ 2 . 3. dacă moartea asiguratului survine între anii m şi n.m... Asigurări mixte În practică se obişnuieşte să se facă o asigurare mixtă. Dx Dx (3. adică dacă o persoană în vârstă de x ani este în viaţă peste n ani.9. Dx (3. respectiv S n / Ax .9. atunci primele nete unice vor fi S / n Ax . urmaşii primesc 1 u. limitată pe n ani. ⎜ lx lx lx ⎝ atunci: m / n Ax = ⎞ ⎟ ⎟.. vom obţine valoarea actuală a unei asigurări. ⎟ ⎠ (3. în caz de deces.10..m.9. atunci primeşte 1 u. Prima netă pe care o plăteşte asiguratul este: P = n E x + / n Ax = Dx + n M x − M x + n + ...5) k =1 adică m / n Ax = ∑ n C x + m +( k −1) Dx .7) Observaţii: În cazul particular m = 0. n = ω − x .m.9.4) Valoarea medie a variabilei X reprezintă valoarea actuală a asigurării.Dacă suma asigurată este de S u. v m +( n −1)+1 2 ⎜ X :⎜ l l x + m +( n −1) − l x + m + n x + m − l x + m +1 l x + m +1 − l x + m + 2 . (în acel moment). (3. iar pentru n = ω − x obţinem valoarea actuală a unei asigurări în caz de moarte amânată pe m ani.m. Să considerăm asigurarea în caz de deces ce prevede plata sumei de 1 u.6) k =1 sau m/n Ax = M x + m − M x + m+ n . În cazul particular m = 0.1) 103 . iar dacă decedează până în n ani. ⎛ v m +1 2 v( m +1)+1 2 .10.

Prima netă pe care o plăteşte asiguratul este: a) P = n E x − / n Ax = b) P = n E x + / n Ax = c) P = n E x + / n Ax = d) alt răspuns. (în acel moment).Dacă suma asigurată este de S u.10.2) Reamintind că 1 + i = eδ şi că ln v = −δ .m.m. Dx (3.m.9. în caz continuu.1) Răspuns corect: c) Dx + n M x − M x + n − .11. urmaşii primesc 1 u. atunci primeşte 1 u. lx (3. Soluţie: Vezi (3.1) Calculând. adică dacă o persoană în vârstă de x ani este în viaţă peste n ani. Asigurarea continuă în caz de deces Notăm cu A x valoarea medie a unei asigurări în caz de deces.. se obţine uşor că: __ A x = 1 + a x ln v . găsim că: A x = 1 − δa x .11. __ ω− x __ Ax = ∫ 0 l x +t μ ( x + t ) vt dt . (3.11. Dx + n Dx + n Dx + n M x − M x + n + . __ (3.3) 104 . iar dacă decedează până în n ani. Dx Dx Dx M − M x+n + x .2) EXEMPLU: Fie o asigurare mixtă.11. Dx Dx 3. atunci: P=S Dx + n + M x − M x + n .

Dacă δ = δ ( t ) , atunci, ştiind că:
__

C x = −v x dlx = −e

− ∫ δ( s ) ds
0

x

⎛ − x μ( s )ds ⎞ ∫ ⎟, d ⎜ la e a ⎜ ⎟ ⎜ ⎟ ⎝ ⎠

(3.11.4)

şi că
__

A x = C x + t dt , __ 0 Dx

∞ __

(3.11.5)

obţinem:
__

A x = 1 − D x +t δ ( x + t ) dt . __ 0 Dx

∞ __

(3.11.6)

Dacă δ = ct , regăsim relaţia (3.11.3). Din relaţia (3.4.5) vom avea că:
__

Ax = M x , __ Dx
∞ __

__

(3.11.7)

ţinând cont că:
M x = C x +t dt ,
0 __

(3.11.8)

Putem găsi că pensia continuă de deces verifică următoarea ecuaţie diferenţială:
__ d A x = − C x + A ⎡μ x + δ x ⎤ . ( )⎦ x⎣ ( ) __ dx Dx __ __

(3.11.9)

EXEMPLU: Fie A20 = 0, 06528 , ştiind că i = 0, 05 , calculaţi A20 = ... .

Răspuns corect: A x =

i ⋅ Ax , A20 = 0, 0668987 . δ

EXEMPLU: Fie A20 = 0, 0668987 , ştiind că i = 0, 05 , calculaţi a 20 = ... .

Răspuns corect: a 20 = 19,1248 . Folosim relaţia A x = 1 − δa x , vom găsi a 20 = 19,1248 .
105

3.12. Asigurarea în caz de deces pentru un grup de persoane. Asigurarea de moarte până la primul deces
Presupunem că decesele au loc uniform şi că se produc în medie la jumătatea anului. Vom considera că la moartea primei persoane din grup se va plăti 1 u.m. Atunci, vom avea: l x + n l y + n − l x + n +1l y + n +1 1 2+ n ⎛ l l y +1 ⎞ 1 2 Axy = ⎜1 − x +1 , v (3.12.1) ⎟ v + ... + lx l y ⎠ lx l y ⎝ şi iar atunci
Axy = M xy , Dxy
Dxy = l x l y v( x + y ) 2 ,

(3.12.2)
2 +1/ 2

C xy = l x l y − lx +1l y +1 v( x + y )

(

)

,

(3.12.3)

(3.12.4) (3.12.5)

unde
M xy = C xy + C x +1 y +1 + ...

3.13. Asigurarea în caz de deces pentru un grup de persoane – cazul continuu
Introducem:
( x1+x2+...+xm) / m

__ Cx1x2...xm

=−v( x1+x2+...+xm) / mdlx1x2...xm =−e


0

δ( s)ds

xm x2 ⎡x1 ⎤⎞ ⎛ ⎜ m −⎢∫μ( s)ds+∫ μ( s)ds+... ∫ μ( s)ds⎥ ⎟ ⎥ a a ⎣ ⎦ , d⎜( la ) e ⎢a ⎟ ⎜ ⎟ ⎝ ⎠

(3.13.1)

şi atunci
__ ∞ __

A x1x2 ... xm =


0

C x1 +t , x2 +t ,..., xm +t
___

dt ,

(3.13.2)

D x1 x2 ... xm

Efectuând calculele, vom avea:
__ ∞ __

A x1x2 ... xm = 1 −


0

D x1 +t , x2 +t ,..., xm +t
___

δ ( ( x1 + x2 + ... + xm ) / m + t )dt .

(3.13.3)

D x1 x2 ... xm

106

Dacă δ ( ( x1 + x2 + ... + xm ) / m + t ) = ct , atunci găsim că:
__

A x1x2 ... xm = 1 − δ a x1x2 ... xm .

_

(3.13.4)

3.14. Rezerva matematică
Primele de asigurare, plătite de un asigurat într-un an, sunt mai mari decât obligaţiile acestuia în anul respectiv, surplusul fiind acea parte, din primele plătite, destinată acoperiri angajamentelor viitoare ale asiguratului. Totalul acestor surplusuri anuale, în care includem şi procentul de rentabilitate reprezintă rezerva de prime matematică sau teoretică. Vom face notaţiile următoare: D´ = datoria instituţiei de asigurare; D´´ = datoria asiguratului; ´ D0 = datoria instituţiei de asigurare la momentul zero;
´´ D0 = datoria asiguratului la momentul zero;

Dt´ = datoria instituţiei de asigurare la momentul t; Dt´´ = datoria asiguratului la momentul t.

Prin metoda prospectivă, rezerva matematică la momentul de timp t va fi: Rt = Dt´ − Dt´´ . (3.14.1) Prin metoda retrospectivă, rezerva matematică la momentul de timp t va fi: D ˝ − D´ Rt = / t 0 / t 0 . (3.14.2) t E0 unde am notat: ´ / t D0 = sumele pe care ar fi putut să le plătească instituţia de asigurare până la momentul t; ´´ / t D0 = sumele pe care ar fi putut să le plătească asiguratul până la momentul t. Se arată cu uşurinţă că ( 3.13.1) ⇔ ( 3.13.2 ) .

3.15. Ecuaţia diferenţială a rezervelor matematice
Facem următoarele presupuneri: 1. Dacă asiguratul moare la momentul de timp t instituţia de asigurare va plăti α ( t ) u.m., iar dacă acesta este în viaţă în intervalul de timp ( t , t + dt ) , instituţia de asigurare îi va plăti β ( t ) dt u.m. 2. În intervalul de timp ( t , t + dt ) , asiguratul va plăti prima P ( t ) dt u.m. Astfel, având în vedere cele două presupuneri, asiguratul va plăti de fapt suma de ⎡ P ( t ) − β ( t ) ⎤ dt . ⎣ ⎦
107

Dacă t = 0 ⇒ Rx ( 0 ) = 0 . ⎣ ⎦ ⎪ ⎭ (3. (3.2) ce are soluţia Rx = e ∫ ⎡δ( u )+μ( x +u )⎤du ⎪ t ∫ ⎡δ( u )+μ( x +u )⎤du ⎣ ⎦ ⎣ ⎦ 0 t ⎧ t ⎨ e ⎪0 ⎩ ∫ 0 ⎫ ⎪ ⎡ P ( u ) − μ ( x + u ) α ( u ) ⎤ du ⎬ . găsim ecuaţia diferenţială liniară de prim ordin verificată de rezerva matematică. t + dt ) suma de Rx ( t ) + P ( t ) dt cu care va trebui să satisfacă următoarele: 1) obligaţia de plată μ ( x + t ) α ( t ) dt în cazul morţii asiguratului.15. 108 . ⎣ ⎦ ⎪0 ⎪ ⎭ t Ex ⎩ ∫ (3.15. adică valoarea rezervei matematice evaluată la Rx ( t + dt ) 1 + δ (t ) momentul t.15. ⎦ dx ⎣ [1 + μ( x + t )dt ] ( Rx + dRx ) .4) care reprezintă definiţia retrospectivă a rezervei matematice.1) (3. Instituţia de asigurare încasează în intervalul de timp ( t .15.3) Dacă t = 0 ⇒ Rx ( 0 ) = S = 0 şi cum suma amânată continuă este: __ t Ex =e − ∫ ⎡δ( u ) +μ( x +u ) ⎤du ⎣ ⎦ 0 t atunci ⎧ t ___ ⎫ ⎪ 1 ⎪ Rx ( t ) = ___ ⎨ u E x ⎡ P ( u ) − μ ( x + u ) α ( u ) ⎤ du ⎬ . 2) obligaţia Rx ( t + dt ) .15. Având în vedere cele de mai sus.5) care reprezintă definiţia prospectivă a rezervei matematice. 1 + δ ( t ) dt Rx ( t + dt ) în serie Taylor. (unde δ ( t ) procent instantaneu de dobândă). ⎣ ⎦ ⎪0 ⎪ ⎭ t Ex ⎩ ∫ (3. găsim: ⎧∞ ___ ⎫ ⎪ 1 ⎪ Rx ( t ) = ___ ⎨ u E x ⎡ P ( u ) − μ ( x + u ) α ( u ) ⎤ du ⎬ . dacă asiguratul este în viaţă la momentul de timp t + dt . putem scrie: Rx (t ) + P (t )dt = μ( x + t )α ( t ) dt + unde am dezvoltat în membrul drept Efectuând calculele. pentru asiguratul care a încheiat asigurarea la vârsta x ani.Notăm cu Rx ( t ) rezerva matematică corespunzătoare momentului de timp t. numită ecuaţia Thiele: dRx = ⎡ δ ( t ) + μ ( x + t ) ⎤ Rx + P ( t ) − μ ( x + t ) α ( t ) .

000 = 473508 u.. atunci: a) t px = Rezolvare: t 1− l(x + t) x ω = ω − x−t şi l ( x ) = 1 − .1) . N37 = 234023. 109 . pentru a primi tot restul vieţii câte 30. stabiliţi mx – rata centrală a morţii.TEST DE AUTOEVALUARE REZOLVAT 1.m.m. la sfârşitul fiecărui an? (Se va rotunji la patru zecimale fiecare operaţie aritmetică.000 N x +1 ⇒ Dx N37 234023 = 30. x ω .) ( D36 = 14827.m. Ştiind că l ( x ) = 1 − ω − x −t . D37 = 14083 ) P=. b) t px = ω+x ω − x+t .508 u. unde mx = qx ∫ n px dn 0 1 . c) t px = ω−x d) alt răspuns. ω−x ω − x −t . Dacă μ x + n = μ . 0 < x < ω . D36 14827 Răspuns corect: P = 473. n ∈ [0... 2. atunci t px = px = x ω−x ω l ( x) 1− ω x+t Răspuns corect: a) 3. în momentul contractării asigurării.000 u. Rezolvare: P = Sax = S S = 30. Care este prima netă unică pe care trebuie să o plătească o persoană în vârstă de 36 ani.

2 ) (Se va rotunji la patru zecimale fiecare operaţie aritmetică. D50 Răspuns corect: P = 782. μ c) mx = μ . qx μ Răspuns corect: c) 4.416 . urmaşii săi să primească 10.. 44 şi i = 0.m.93 .000. atunci mx = qx =μ.93 5... 03 . 1 . D50 = 7070.m. atunci p73 ≈ 0. pentru ca.863 .a 74 = 7.000 u. în momentul decesului..3) şi obţinem: M − M 60 P = 10. Ştiind că a 73 = 7. calculaţi px .000 50 = 782.a) mx = 1 μ . Rezolvare: 1 b) mx = − ∫ 0 1 n p x dn = ∫ ( px ) 0 1 n dn = e 0 ∫ 1 −μn dn = e− μ n μ = 0 1 − e− μ μ = qx μ . M 60 = 1. 1+ i va x +1 Răspuns corect: p73 = 0. d) alt răspuns..000. Care este prima netă pe care o persoană în vârstă de 50 ani trebuie să o plătească în momentul semnării contractului de asigurare.000 110 .) P=. Rezolvare: Folosim relaţia (3.000 u. Rezolvare: a x = 1 + vpx a x +1 ⇒ px = a x −1 1 şi v = . dacă decesul are loc până la împlinirea vârstei de 60 ani? ( M 50 = 2. 73.2.

⎛ t2 ⎞ ⎟. 04 ⎜ t − d) alt răspuns. k =0 ∑ vk ln vk px . d) alt răspuns. 04a ⎜1 − ⎟ . Calculaţi a) b) c) ∂a x = ∂v ∂a x = ∂v ∂a x = ∂v ∞ ∂a x ∂v k =0 ∞ ∑ kvk −1k px . ⎜ 100 ⎟ ⎝ ⎠ a) F ( t ) = 0. 04 ⎜ t − ⎟ . k =0 ∞ ∑ kvk k px . . ω − x−t d) alt răspuns. Răspuns corect: a) 2. Durata de viaţă rămasă a unei persoane de 30 de ani este o variabilă aleatoare. 0 ≤ t ≤ 50. având densitatea de repartiţie t ⎞ ⎛ f ( t ) = 0. 50 ⎠ ⎝ Determinaţi funcţia de repartiţie F ( t ) . ⎜ 50 ⎟ ⎝ ⎠ 2 ⎞ ⎛ t c) F ( t ) = 0. ω−x x x ω . ⎜ 100 ⎟ ⎝ ⎠ ⎛ t2 ⎞ b) F ( t ) = 0. Răspuns corect: c) 111 . 0 < x < ω . 04 ⎜1 − ⎟. Ştiind că l ( x ) = 1 − a) μ x = b) μ x = c) μ x = ω . Răspuns corect: a) 3. atunci ω − x−t 1 .TEST DE AUTOEVALUARE PROPUS 1 1.

73 5. M x+k − M x M x − M x+n . Dx + k − Dx N x − M x+k . N x − N x+k 112 . Pentru această asigurare achită prima netă aferentă asigurării la începutul fiecărui an. timp de k ani..4. Prima netă aferentă va fi: a) Pan = S b) Pan = S c) Pan = S d) Pan = S Răspuns corect: d) M x − M x+n . Răspuns corect: a73 = 6. suma S. Un individ în vârstă de x ani încheie o asigurare prin care urmaşii săi să încaseze. dacă decesul său survine până la împlinirea vârstei de x + n ani. 73 .. în urma decesului său. calculaţi a73 . Dx N x − N x+k . Ştiind că a 73 = 7.

px + t1qx 1 t1 px . atunci avem: corespunzătoare a ( ) = a + x x 2m m 1 ( b) a (xm ) = axm ) − . a) t px = e −t . b) t px = e −t . Ştiind relaţia între pensia viageră anuală posticipată şi cea fracţionată m −1 m a( ) = ax + şi relaţia între pensia viageră anuală şi cea fracţionată plătibilă x 2m anticipat la începutul fiecărei subperioade m. c) a (xm ) = axm ) + m d) alt răspuns. t ≥ 0 . unde m este fracţiunea de an m +1 m . Răspuns corect: a) 1 ( a) a (xm ) = a xm ) + .TEST DE AUTOEVALUARE PROPUS 2 1. Pentru presupunerea lui Balducci: 1 t = 1 + calculaţi t px . (1 − t )1 px + 1 1 −1 px . calculaţi t px . 113 . t (1 −t px ) Răspuns corect: a) 2. m m +1 ( . l ( x + t ) l ( x ) l ( x + 1) a) t px = b) t px = c) t px = 1 px . 2 c) t p x = e −t Răspuns corect: b) 2 /2 . 3. Dacă intensitatea de mortalitate este μ x +t = 2t .

N 61 = 38509.) a) P = 4.m. D50 = 7.m.. Răspuns corect: b) 5.m.340 u.4.000 u.168. c) P = 3. trebuie să o plătească în momentul semnării contractului de asigurare.m.. în momentul decesului.m. urmaşii săi să primească 10.m.m. tot restul vieţii.2) (Se va rotunji la patru zecimale fiecare operaţie aritmetică..? ( D37 = 14083. Care este prima netă unică pe care trebuie să o plătească o persoană în vârstă de 37 ani în momentul contractării asigurării pentru a primi la sfârşitul fiecărui an. N 60 = 42455. b) P = 136725 u.170.) a) P = 234726 u. c) P = 220156 u. câte 50. Răspuns corect: c) 114 .417.070. pentru ca..000 u.m. b) P = 3.5 .000. d) P = 4. în vârstă de 50 ani. Care este prima netă pe care o persoană.123 u. începând cu vârsta de 60 ani.? (M50 = 2.416.162.8 ) (Se va rotunji la patru zecimale fiecare operaţie aritmetică.m.100 u.000 u.

p ( x .. t q x1 . y ) = .. __ /τ ax = N x − N x +τ Dx ___ ___ _____ .lxn + m +1 . l x1 l x2 . __ τ/ ax = ω− x − ⎡μ( x + s ) +δ( s ) ⎤ ∫⎣ ⎦ t ∫ τ e 0 dt . . __ τ/ ax = N x +τ Dx ___ _____ . xn =t q x1 qx2 ... a x = __ Nx Dx ___ ___ .l xn _ − ∫ ⎡μ( x + s ) +δ( s ) ⎤ds ⎣ ⎦ 0 t n Ex = Dx + n . ax = e 0 ∫ τ − ⎡μ( x + s ) +δ( s ) ⎤ ∫⎣ ⎦ 0 t dt . 115 . l x1 l x2 l xn n px = e − ∫ μ( t )dt x .. x2 .... + Dω .l xn + m − l x1 + m +1l x2 + m +1. Dx Anuităţi (pensii) viagere continue __ ω− x ax = ∫ 0 vt __ l(x + t) dt .. q ( x. p ( x. N x = Dx + Dx +1 + . Dx ω− x /nax = N x − N x+n . / n ax = N x +1 − N x + n +1 . a x = 1 + ax . xn = l x1 + m l x2 + m . y ) = x+n ly lx − l y . Anuităţi viagere posticipate ax = Anuităţi viagere anticipate a x = N x +1 .FORMULE UTILIZATE Asigurări de viaţă p x + q x = 1 . y ) = 1 . a x = / n a x + n / a x .. / τ a x = vt dt . Dx n / ax = N x + n +1 .. Dx Nx .. τ / a x = l ( x) __ __ /τ ∫ τ vt __ l(x + t) l(x + t) dt ... lx lx l x +t l x +t l x +t .. Dx τ n/ ax = N x+n . y ) + q ( x.. E =e Dx t x . __ N x = Dt dt = x ω __ ∫ ω− x _____ ∫ 0 Dx + t dt . l ( x) l ( x) ∫ 0 __ ax = / τ ax + τ/ ax __ .. Dx Anuităţi viagere limitate la n ani şi anuităţi viagere amânate ax = / n ax + n / ax .t q xn = 1 − t m m +1 q x1 x2 ..

D x1x2 . xm 116 . xm +τ __ __ .. xm _ =e .. / τ a x1x2 . Asigurarea până la primul deces Dxy = lx l y v n E x1 x2 . y + n ..... xm = e 0 _ _ ∞ − ⎡μ( x + s ) +μ( x + s ) +.xm +t dt ... Dx1 x2 .Anuităţi sau pensii viagere pentru grupuri de persoane...+μ( xm + s ) +δ( s ) ⎤ ds ⎣ ⎦ 0 t n E x1 x2 . x2 + n..+μ( x + s ) +δ( s ) ⎤ ds 2 m ∫⎣ 1 ⎦ t ∫ 0 dt .. xm = _ N x1x2 .. xm = _ __ N x1x2 .. xm + n . + Dx + n. y + n .. Pensii viagere limitate sau amânate / n a xy = = N x +1...+ xm lx+ n l y +n n m v .. xm − N x1+τ ... xm D x1x2 . xm = e 0 ∫ τ τ − ⎡μ( x + s )+μ( x + s ) +.... xm +τ __ .. Dxy Dxy a xy = 1 + axy . Pensii viagere N xy = Dxy + Dx +1.+μ( x + s ) +δ( s ) ⎤ ds 2 m ∫⎣ 1 ⎦ t ∫ 0 dt /τaxx _ 1 2 .... Dxy n / a xy = N x + n. .. y + n + ...... xm . xm x+ y 2 . xm = l x1 l x2 .. Dxy / n a xy a x1x2 .. Dx1 x2 . τ / a x1x2 . y + n +1 .... n Exy = x1 + x2 +..x2 +τ...... a xy = ... Dxy N xy − N x + n.. xm = e __ __ ∞ − ⎡μ( x + s ) +μ( x + s )+.... y +1 + .x2 +t . y +1 − N x + n +1...l xm v . axy = N x +1. Dxy n / a xy = N x + n+1.. xm − ∫ ⎡μ( x1 + s ) +μ( x2 + s ) +. xm = D x1+t . xm = _ N x1+τ .x2 +τ.. 0 __ ∫ a x1x2 . xm D x1x2 . y + n +1 .. N x1x2 ...+μ( x + s ) +δ( s ) ⎤ ds 2 m ∫⎣ 1 ⎦ 0 t dt __ ∞ __ τ/ a x x 1 2 . lx l y = Dx1 + n... y +1 N xy ..

Dx ∑ n C x + m +( k −1) Dx .. Ax = v1/ 2 (1 − iax ) . d⎜ a a x __ ⎟ ⎜ ⎟ 0 Dx ⎝ ⎠ ∫ __ A x = M x . M x = C x +t dt . Dx Asigurări mixte P = n E x + / n Ax = Dx + n M x − M x + n + . __ 0 Dx ∫ 117 . ( vN x − N x+1 ) . + Cω . A = C x + t dt . m / n Ax = /n Ax = M x − M x+n . M x = C x + C x +1 + . C x = −v x dlx = −e __ __ ∞ __ __ ⎛ − x μ( s )ds ⎞ __ ∞ __ ⎜l e ∫ ⎟ . Dx Dx Asigurarea continuă în caz de deces __ ω− x Ax = ∫ 0 l x +t μ ( x + t ) vt dt lx __ − ∫ δ( s ) ds 0 x __ A x = 1 + a x ln v . Dx n/ Ax = M x+n . k =1 m/n Ax = M x + m − M x + m+ n . Dx 1/ 2 C x = v x +1/ 2 ( l x − lx +1 ) ..Asigurări de deces Ax = Mx . C x = (1 + i ) M x = (1 + i ) 1/ 2 ( vDx − Dx +1 ) . Asigurarea de deces amânată sau limitată la n ani Ax = / n Ax + n / Ax .

... xm Rezerva matematică Rt = Dt´ − Dt´´ . xm . Rt = ˝ / t D0 ´ − / t D0 .... x2 +t ... Dxy ∞ __ A x1x2 .. ⎦ dx ⎣ ⎧ t ___ ⎫ ⎪ 1 ⎪ Rx ( t ) = ___ ⎨ u E x ⎡ P ( u ) − μ ( x + u ) α ( u ) ⎤ du ⎬ . __ _ D x1 x2 ... ⎣ ⎦ ⎪0 ⎪ ⎭ t Ex ⎩ ∫ 118 ..Asigurarea în caz de deces pentru un grup de persoane Axy = __ M xy M xy = C xy + C x +1 y +1 + . xm +t ___ dt A x1x2 .. xm = ∫ 0 C x1 +t .. xm = 1 − δ a x1x2 . . t E0 dRx = ⎡ δ ( t ) + μ ( x + t ) ⎤ Rx + P ( t ) − μ ( x + t ) α ( t ) .

+ n 2 x n + .... Alte serii deduse prin derivare termen cu termen: ∑ nx n =0 ∞ n =0 ∞ n = x + 2 x 2 + . q ∈ R + − { } n-1 bn=aq Suma a n termeni ai progresiei geometrice: Sn = a 1 − qn qn − 1 =a 1− q q −1 dacă q > 1 dacă q < 1 ... PROGRESIA GEOMETRICĂ ŞI SERIA GEOMETRICĂ Progresia geometrică: b1... dacă x ∈ ( −1. = 1 1− x convergentă dacă x ∈ ( −1... atunci seria geometrică este divergentă. unde: b1=a b2=aq 1 . serie de puteri) ∑x n =0 ∞ n = 1 + x + x 2 + . – seria geometrică (serie de funcţii..ANEXE Anexa 1 CONCEPTE MATEMATICE UTILE STUDIULUI MATEMATICILOR FINANCIARE 1. dacă x ∈ ( −1. = (1 − x )3 ..... + x n + ... a ∈ R + . = a 1− q şi pentru ∀a ∈ R ∗ dacă q ∈ ( −1.. + nx n + ... + aq n + . bn...1) 119 .. b2:.1) Dacă q ≥ 1 ... = x ..1) ... ..1) (1 − x )2 x (1 + x ) ∑n x 2 n = 12 x + 22 x 2 + . Seria geometrică: – seria geometrică numerică: a + aq + aq 2 + . mai exact.

atunci: y′ = ϕ(x ) ⋅ ψ( y ) ⇔ dy dy = ϕ( x )dx ⇒ ∫ = ϕ( x )dx + C ψ( y ) ψ( y ) ∫ unde C ∈ R este o constantă arbitrară. + x f ( n ) ( 0 ) + .. (1 + x )k = 1 + 1! x + 2! x 2 + . I ⊂ R şi funcţiile P şi Q sunt continue. y ) = ϕ ( x ) ⋅ ψ ( y ) . Dacă ψ ( y ) ≠ 0.. SERII DE FUNCŢII. + n! cu k ∈ R (în caz particular.... DEZVOLTĂRI ÎN SERII TAYLOR ŞI MAC LAURIN ( x − a ) f ´´ a + . unde P : I → R. ψ : I → R funcţiile φ şi ψ fiind funcţii continue. + ( −1) x + . ECUAŢII DIFERENŢIALE DE ORDINUL ÎNTÂI a.. n! 1! 2! 2 n – seria exponenţială: x x2 xn e =1+ + + ..... + + .2.. Ecuaţii diferenţiale cu variabile separabile: y´ = f ( x. x ∈ R 1! 2! n! x – seria logaritmică: 2 3 4 n −1 n ln (1 + x ) = x − x + x − x + . Ecuaţia diferenţială de ordinul I: y´ + P ( x ) y = Q ( x ) . ( ∀ ) y ∈ J ...... cu ϕ : I → R. b. y ) cu f : I × J → R.. + ( x − a ) f ( n ) a + .... intervalul de convergenţă depinde de k.1) n 1 2 3 4 – seria binomială: k ( k − 1) k ( k − 1) . dacă x ∈ ( −1... f ( x ) = f ( a ) + x − a f ´( a ) + ( ) ( ) 1! 2! n! 2 n f ( x ) = f ( 0 ) + x f ´( 0 ) + x f ´´( 0 ) + .( k − n + 1) n k x + . 3. k ∈ Q ).. y = y (x ) unde: f ( x. 120 .. Q : I → R.

b ) ∈ D (punct interior domeniului) f x ( a. D ⊂ R n şi a = a10 . ( ∀ ) x ∈ I ) şi y0 ( x ) = 0 o soluţie particulară a ecuaţiei neomogene.. a2 .... b ) ∂f ´ f y ( a. an ) . b ) = ( a.... b ) ∂f <∞ ( a. b ) = ´ o f ( x. . ai0+1 . b ) − f ( a . an ∈ D f x′i (a0 ) = lim0 xi → a i ( f ( x ) − f (a ) <∞ i i i 0 i ) o xi − ai folosind funcţia parţială: 0 0 0 fi ( xi ) = f ( a1 . D ⊂ R 2 şi (a. DERIVATE PARŢIALE ALE FUNCŢIILOR DE DOUĂ SAU MAI MULTE VARIABILE REALE a) f : D → R. xi .... b ) = lim <∞ y →b y −b ∂y 0 0 b) f : D → R. a2 .Soluţia generală este: P ( x )dx ⎡ ⎤ − P ( x )dx y (x ) = ⎢ Q(x )e ∫ dx + C ⎥ e ∫ ⎣ ⎦ ∫ sau y ( x ) = y ( x ) + y0 ( x ) . ai0−1 . y ) − f ( a. 121 . unde: − P ( x ) dx y ( x ) = Ce ∫ (dedusă ca ecuaţia diferenţială cu variabile separabile) − P ( x )dx P ( x )dx ⎡ ⎤ − P ( x )dx y 0 (x ) = C (x )e ∫ = ⎢ Q(x )e ∫ dx ⎥ e ∫ ⎣ ⎦ ∫ (metoda „variaţiei” constantelor) 4. unde y ( x ) = soluţia generală a ecuaţiei omogene (pentru care Q ( x ) ≡ 0.. b ) = lim x→a x−a ∂x f ( a.

09156 0.98501 9.55133 1.09614 0.48102 0.34185 0.95238 0.88565 1.52695 2.050000 0.67684 0.73346 3.31007 0.38548 6.92133 11.11130 0.41552 0.19987 0.16444 0.92013 4.55684 0.Anexa 2 TABELE ALE DOBÂNZII Tabel al dobânzii la 5% Funcţia i i(2) i(4) i(12) δ Constante Valoare 0.82270 0.048790 n 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 vn 0.92902 2.14205 0.58468 0.18129 0.07152 3.47746 1.46740 122 .10095 0.65330 2.21551 1.43426 9.26785 0.71034 1.51602 5.97993 2.79182 6.70475 7.24295 0.76159 8.86384 0.55715 8.32557 0.048889 0.53804 4.78353 0.12270 0.64461 0.39199 7.74622 0.35894 0.11686 0.19036 0.25335 5.40127 10.14967 8.43630 0.90703 0.40662 2.13528 0.23138 0.22510 3.50507 0.049089 0.45811 0.55567 3.76494 5.32194 4.08141 6.61391 0.92526 3.15661 0.18287 2.12884 0.049390 0.71068 0.79586 1.15763 1.62889 1.40710 1.00319 5.37689 0.07893 2.25509 0.90597 10.34010 1.22036 0.10600 0.78596 2.03999 7.10250 1.39573 0.11614 4.53032 0.20987 0.14915 0.17266 0.05000 1.29530 0.38635 3.27628 1.28124 0.08720 un 1.

04899 0.07537 0.05820 0.02921 0.16714 12.27454 0.04123 0.03470 0.77218 0.97031 4.09000 1.39916 10.34173 3.086178 n 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 vn 0.25187 0.32618 0.01466 0.26768 14.36736 2.17218 13.43668 28.18203 18.10881 6.59427 0.08215 0.35752 123 .62308 9.35553 0.67710 1.01345 un 1.02255 0.880610 0.09761 0.01598 0.24508 11.33696 48.41158 1.08955 0.46043 0.01742 0.99256 2.03184 0.10639 0.14166 5.19449 0.64248 3.864880 0.31753 40.21199 0.Tabel al dobânzii la 9% Funcţia i i(2) i(4) i(12) δ Constante Valoare 0.54703 0.91734 0.29925 0.58043 2.72841 20.32763 4.84168 0.06344 0.06915 0.23627 37.40942 34.41397 22.64993 0.58524 68.71712 5.087113 0.090000 0.38753 0.50187 0.03783 0.29503 1.58524 52.16370 0.53862 1.17189 2.76333 17.70842 0.60441 6.11597 0.02458 0.12640 0.21791 74.18810 1.91108 8.25123 24.05339 0.23107 0.25384 26.67674 57.81266 3.42241 0.06580 3.13778 0.67611 44.46177 15.81598 31.04494 0.82804 1.15018 0.41765 62.02680 0.02069 0.01898 0.17843 0.25787 7.65860 7.

05731 0.25926 49.05447 5.76370 60.095690 0.17725 4.02009 0.10999 14.68301 0.59374 2.00937 0.14864 0.31863 0.33100 1.28966 0.00395 37.19749 97.59497 5.02941 0.79750 4.06934 0.46410 1.14027 8.14359 2.01660 0.11378 23.23939 0.Tabel al dobânzii la 10% Funcţia i i(2) i(4) i(12) δ Constante Valoare 0.51316 0.94872 2.85312 3.86309 17.04736 0.91818 13.24007 66.10000 1.100000 0.01372 0.12285 0.19785 0.40434 41.17953 88.00852 un 1.55992 6.14478 45.01723 106.83471 11.07628 0.89048 80.42410 0.01509 0.45227 3.03235 0.01031 0.84973 10.72750 7.04306 0.35049 0.16351 0.13843 3.39085 124 .03914 0.01826 0.75139 0.61051 1.71896 117.44940 19.42099 15.54767 28.22515 25.21763 0.26408 72.02210 0.21000 1.91268 34.77156 1.096455 0.03558 0.02673 0.11591 6.10153 0.01134 0.26333 0.35795 2.90909 0.78518 54.82645 0.02430 0.40025 8.46651 0.01247 0.56447 0.05210 0.13513 0.19434 21.095310 n 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 vn 0.06304 0.09230 0.62092 0.11168 0.17986 0.95430 9.10244 30.38554 0.097618 0.08391 0.

04619 12.45894 15.562.117 96.0220949 0.914 300.351 124.188.422 Vx=(1+i)-x 0.0323492 0.458 96.1015256 0.063.556 33.063 89.2393920 0.6811 287.077 81.483 2.73988 23.381 167.0243044 0.0391425 0.13462 16.777.9353 119.717.355.60406 10.669 5.875 93.361 96.01659 Mx= Σ Ck k=x ω 402.734.936 21.1560 111.16231 7.665.168 3.61154 9.194.2896644 0.10998 462.972 80.3083 276.086 93.0355841 0.013.0922960 0.35971 577.85964 19.37277 10.128 90.3645 225.110 41.4850 328.32863 15.93768 413.61593 10.16040 2.04876 797.40484 3.1635080 0.39588 8.00706 1.6453 235.2147 176.896.232 203.773 95.373.676.147 50.5795 518.654.210.0200863 0.418.536.987.403.475 94.962 85.083 9.347.21385 2.284 94.850 68.115 19.643 94.198 87.62131 6.6697 593.0803 134.0839055 0.593 224.743 92.958 94.967.436 11.7294 397.031.572.026 611.0184 245.0058183 0.3065 90.09313 517.309 4.651.943.06977 9.36062 20.39948 8.103 94.54073 3.20749 9.067 92.467 14.98421 7.790.0137192 0.485.1035 204.877 95.867 45.393.19237 6.0573086 0.073.0103074 0.0182603 0.310 27.460.661 95.039.0166002 0.955.979 331.16077 7.625 112.194 17.69700 Nx= Σ Dk k=x ω Cx=vx+1·(1x-1x+1) 17.241 95.540.3186308 0.317.7853 550.385.795 55.016 30.0093704 0.77934 7.9227 411.158.20884 14.1978447 0.347.0294093 0.20470 10.0070401 0.670.106 3.8960 195.308 96.Anexa 3 TABEL – ASIGURĂRI CU NUMERE DE COMUTAŢIE.4735 97.16707 6.0048085 0.6397 151.19333 13.57481 1.728 15.488 86.26053 1.396 92.0213 475.46661 1.754 85.091.961 37.108 83.407 96.768.250 6.966 95.0762777 0.6187 534.55221 15.7945 579.150 24.814 94.0052894 0.917.94593 10.070.99708 25.99348 10.332 247.48114 10.85513 8.656.0085186 0.0064001 0.64813 5. CALCULATE CU PROCENTUL i = 10% Vârsta X 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 Funcţia de supravieţuire lx 96.24482 14.2301 490.299 7.1798588 0.99122 17.68536 369.459.191 96.90901 12.052 151.073.45630 329.65702 15.066 84.191.669.37313 10.32223 8.92039 2.1228460 0.820.0267349 0.341.639.484 88.35221 13.10299 716.901.9619 159.39766 8.52013 7.330 272.260.216 3.4749 504.213.518.72555 11.368.446.5390 318.3504939 0.49400 7.7043 266.822.372 184.970 83.86263 5.0113382 0.6358 104.8170 167.63349 886.397.797 79.706.2633313 0.585 91.06537 30.17237 6.480.2300 297.70569 3.236.10456 14.16629 10.9333 350.1116782 0.2176291 0.15129 983.523 95.340.1375 563.16350 8.9195 126.0101 444.8204 385.066.2845 186.155.28077 10.300.82128 2.883 88.8755 427.027.630 93.65564 14.98399 11.697.2235 308.27964 4.16656 16.008 91.4762 143.211 76.644.0124720 0.473.777.03927 16.714 365.2231 256.703.0150911 0.1351306 0.475.225.0473624 0.365 93.892 12.0693433 0.75686 4.0756 339.658 61.147 5.63933 9.58423 27.365.59062 10.420.47831 643.378 95.045 95.0430568 0.566 78.622 90.31554 9.932 8.000.95274 16.62632 7.834 75.85771 10.45646 1.836.87519 14.1486436 0.3855433 0.4691 460.09738 10.73685 12.232.009 101.5128 125 .16367 10.926.397 137.311.344 75.258 96.2672 215.370 92.0520987 0.091 10.9173 361.0077441 0.54891 10.080.6852 84.0836 372.0630394 0.680.14913 4.73461 33.001.037.0043714 Dx= lx·vx 37.34519 1.896.

0016853 0.07678 0.31371 1.55033 84.8125 40.321 34.775 12.47038 110.387 7.0012662 0.367.15690 0.68549 0.792 279.50774 3.79478 4.21005 0.69989 17.7104 8.20010 0.33891 232.0069 0.377 47.0003668 0.0004882 0.496 0.58676 1.766 651.00000 78.296 0.0027143 0.Anexa 3 (continuare) 58 59 60 61 62 63 64 65 66 67 68 69 70 71 72 73 74 75 76 77 78 79 80 81 82 83 84 85 86 87 88 89 90 91 92 93 94 95 96 97 98 99 100 73.339 70.18194 96.0000726 293.77019 2.19987 1.266 23.725 1.758 3.46626 0.0024675 0.000 5.0005370 0.3608 9.801 40.71814 34.8768 44.990 1.288 55.908 72.92172 0.935 18.0001882 0.0003334 0.0032843 0.04547 0.775 50.0018539 0.093 0.696 398.267 8.61508 3.3154 33.850 1.76024 0.0000878 0.43505 4.9305 37.3506 0.806 127.222 191.029.2876 15.806 0.02433 0.170 0.857 29.3243 27.12585 0.882 45.328 2.65385 2.0036127 0.34284 4.94198 1.17165 1.191.008 0.604 31.38581 0.063 26.65043 1.957 1.456 63.27782 5.0002277 0.50898 9.0004035 0.039 67.7230 4.70796 261.464 102.0001062 0.503 156.6647 3.0000966 0.27474 0.31953 2.570 16.1457 11.11777 47.88204 3.0009513 0.0216 0.0000 126 .0039740 0.8279 67.519 11.61086 161.73331 20.9828 2.0613 0.8803 29.520 61.6071 17.621 1.02599 0.2363 0.283 1.48811 125.0001711 0.3259 1.0008649 0.675 232.642 2.0002505 0.237 761.575 20.33798 72.0011511 0.9923 0.05827 0.0005907 0.272 0.11487 63.0123 0.08131 0.863 50.249 29.7844 1.44066 0.579.0002756 0.65687 0.78879 55.433 57.628 6.732 69.826 6.527 59.2196 48.87204 2.119 37.38815 5.022 0.1550 0.30955 0.10496 11.0990 0.29106 7.0001169 0.329 2.030 64.01536 0.0029857 0.03763 0.0001556 0.05479 4.7176 0.30301 206.55602 1.66832 5.69696 29.00000 2.16766 14.942 1.799 13.11433 0.0022432 0.034 470.0013929 0.958 22.00931 0.980 1.00690 0.0007862 0.0370 0.758 39.0002070 0.0015321 0.51405 142.0877 13.073.42115 2.278 65.239 1.0020393 0.5541 24.312 15.352 9.91094 1.239 4.085 4.0283 19.98509 0.01431 0.346 42.7154 53.45322 40.2084 6.0000798 0.0004438 0.584 555.00543 0.0010465 0.3437 0.0003031 0.44108 2.35141 0.05605 0.4956 57.730 82.77984 4.415 979 657 428 269 163 95 0 0.0006498 0.34282 24.0001414 0.6821 22.581 334.12976 182.50200 1.048 0.06427 3.7430 2.5075 0.54149 0.0007148 0.046 51.812.4962 72.00758 0.373.78493 1.725 887.49582 4.8946 5.5501 62.0001286 0.

Mihoc Gheorghe. Trandafir Rodica. Mihăilă N. 2003. 1995.. 1986. Baciu A. Baciu Aurora. Bucureşti. Mihăilă N. Berlin. 1978. with exercises contributed by Samuel H. Editura Fundaţiei România de Mâine.. Springer..BIBLIOGRAFIE Alexandru F.. Cox.. Matematici financiare şi actuariale. Editura Fundaţiei România de Mâine. 1991. Bucureşti.. Matematică financiară. Richard Irwin Inc. Asigurări de bunuri şi de persoane. 2000.. 2nd expanded edition. Cenuşă Gheorghe.. Ioan Rodica. 1978. 1976. Bucureşti. Popescu O. Editura Tehnică. Life Insurance Mathematics. USA. Baciu Aurora. Lito ASE. Bucureşti. Buhlmann H. Bucureşti. Matematici speciale aplicate în economie. Gerber H. 1972. Burlacu V. Bucureşti. Editura Ştiinţifică. G... Teoria probabilităţilor. Bucureşti. Bucureşti. Swiss Association of Actuaries Zurich. The Theory of Interest (second edition). Allen R. New York.. Bucureşti. Elemente de matematici economice.. Bazele matematice ale asigurărilor. Culegere de probleme.. Raischi C. U.. D. Dunod.. 2003. Bucureşti.. 1998. 1971.. Paris. vol.. Armeanu D. Editura Didactică şi Pedagogică. Donciu N. Lito ASE. Mathematical Methods in Risk Theory. Editura Fundaţiei România de Mâine.. Springer-Verlag Berlin Heidelberg. 2004. Woinaroschi S... Craiu I. Analiză matematică pentru economişti. Matematici speciale aplicate în economie.. Popescu O. Lito ASE. Beganu G. Duda I. 1970. Bucureşti. Bădin V. Curs de matematici aplicate în economie... Editura Economică. Cuculescu I.. Mathematiques financieres. Bucureşti. Algebră şi analiză matematică. Lito ASE. Matematici aplicate în economie şi finanţe. Editura ALL.. Kellison S. 1991. Mihăilă N. 2005. 1985. Duda I. Hoţulete S. 127 . Socoll C. Bucureşti. Craiu Virgil. Editura Teora. Niculescu R. 1971. Bucureşti. Matematici pentru economişti. Flondor D. Matematici pentru economişti. Bucureşti. Trandafir Rodica. Matematici speciale aplicate în economie. Bonneau I.. 2000.. Ioan Rodica. Editura Didactică şi Pedagogică. Meteor Press. III.

Bucureşti. Editura Didactică şi Pedagogică. Mihoc Gh. Bucureşti. Metode matematice în teoria riscului şi actuariat. I şi II. Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică. I şi II.. Bucureşti. Editura Militară. 1985. Craiu V. Mihoc Gh.. Editura Fundaţiei România de Mâine...... Matematici financiare. 128 . Bucureşti. Bucureşti. Bercea F... Tratat de statistică matematică. Lito ASE. Bucureşti. Manual de analiză matematică. 1992. 1959. Editura Academiei. Teoria probabilităţilor şi statistică matematică. Informaţie şi corelaţie.. 2004. Matematici speciale aplicate în economie. Editura Corint. Mircea I. Institutul de Statistică şi Actuariat..financiar. vol. Editura Tehnică. Bucureşti. Stănăşilă O. 1976. Editura Didactică şi Pedagogică. 2007. Bucureşti. Bucureşti. Probabilites et Mathematique Financieres. şi colab. Dinculeanu N. Ghica M. Bucureşti. Lito ASE. Tehnici de calcul valutar.. Marcus S. Săcuiu I. 1996... Bucureşti. 2000.. Negruş M. Bucureşti. Matematică şi asigurări financiare.. Zbaganu Gh. 2006. Bucureşti. Bucureşti.1981... 1993. Editura Economică. Bucureşti. Editura Didactică şi Pedagogică.. 1988. 1963. Săcuiu I. 1993... Bădin V. Nicolescu M.. Ioan R. vol. Matematici pentru economişti. Teoria probabilităţilor. Mathematiques Economiques. Matematici aplicate în economie.Mihoc Gh. Văcărel I. Economica.. şi colab. Editura Didactică şi Pedagogică.. Editura Expert. Matematici speciale aplicate în economie. Popescu O. Toma M. Editura Universităţii Bucureşti. Bucureşti. Thimonier C. Asigurări şi reasigurări. 1981. Statiques. 1984. Trandafir R.. Matematici financiare şi actuariale. Purcaru I. Editura Economică. 1970. Purcaru I. şi colab. Teoria matematică în operaţiuni financiare.. Analiză matematică. Purcaru I. 1971. Mihoc Gh.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->