Principiul libertatii

Linertatea este fundamentul al vietii socale,ea nu poate exista decat intre oamnei a
caror egalitate este reglementata din punct de vedere juridic.
Libertatea priveste capacitatea oamnelior de a actiona atfel incat, prin exercitarea
drepturilor proprii sa nu fie incalcate drepturile celorlalti.

Principiul responsabiltatii
Responsabilitatea este un fenomen social si un act de angajare a individului in procesul
interactiunii sociale. Ea este conceputa ca o asumare a raspunderii fata de rezultatul actiunii
sociale a omului, iar libertatea este o conditie fundamentala a responsabilitatii.

Principiul echitatii si justitiei

Actiunea princiupiului echitatii trebuie sa priveasca atat activitatea leguitorului, care
elaboreaza actele normative, cat si activitatea de intrepretare si aplicare a dreptului de catre
organele abiliate sa aplice legea.
Justitia reprezinta acea stare generala a societatii care se realizeaza prin asigurarea
pentru fiecare individ in parte si pentru toti impreuna,satisfacerea drepturilor si intereselor
legitime.
Intr-un stat de drept, hotararile judecatoresti se bucura de “autoritate de lucru judecat”,
adica raman definitive si nimeni nu va mai putea sa ceara judecarea unei cauze in care o
hotarare judecatoreasca a ramas definitiva.

Functia de apararea a valorilor societatii prin drept

Statul ocroteste si garanteaza cu ajutorul dreptului:
 Ordinea constitutionala
 Proprietatea – art.44 si 136 din Constitutia Romaniei
 Drepturile, libertatile si indatoririle fundamentale ale cetatenilor – art. 15-50
din Constitutia Romaniei
Fiind un instrument al controlului social, dreptul previne dezorganizarea, asigura
coeziunea inerioara a colectivitatilor prin reglementarea si tipizarea unor conduite sociale.

Functia de reglementare a dreptului

Dreptul, prin norme juridice, reglementeaza organizarea exercitarii puterii,
incredintarea exercitiului puterii unor categorii de autoritati pe cele 3 planuri: legislativ,
executiv si judecatoresc.
Dreptul asigura cadrul de functionare a intregului sistem de organizare si legile
organice.

Functia de conducere a dreptului

Orice societate trebuie sa fie condusa prin instituirea unor reguli sociale, dar nu toate
regulile sociale sunt juridice, ele pot fi reguli morale,etice etc.
Legea este o forma universala de exprimare a celor mai importante deziderate sociale
si in acelasi timp.
Normele juridice sunt reguli de condiuta, de comportare sociala, sunt acte de decizie si
de conducere sociala.
Statul prin intermediul dreptului apara colectivitatea umana, precum si pe fiecare
membru al colectivitatii, asigura buna functionare a colectivitatii si nu admite conflictele a
societatii.
Norma juridica
Ca regula de conduita,norma juridica – sau norma de drept – arata ceea ce trebuie sa
indeplineasca un subiect, ceea ce este el indreptit sa faca sau ceea ce i se recomanda ori este
stimulat sa indeplineasca.

Criterii de clasificare a normei juridice

a) in functie de forta juridica a actului normativ in care sunt cuprine:
 norme juridice cuprinse in legi
 in decrete
 in ordonante si hotarari de guvern
 in acte normative elaborate de organele administratiei publice locale
b) in functie de ramura de drept:
 de drept civil
 penal
 constitutional
 administrativ
c) in functie de structura logico-juridica :
 norme juridice complete – cuprind toate cele 3 elemente : ipoteza,
dispozitie si sanctiunea
 norme juridice incomplete – le lipseste unul sau altul din elementele
structurii logico-juridice
d) dupa sfera de aplicare :
 norme generale – au o sfera larga de aplicabilitate corespunzatoare unui
domeniu al vietii sociale sau unei ramuri de drept
 norme speciale – se aplica unei sfere mai restranse de relatii sociale
 norme de exceptie – sunt cele care deroga de la normele generale si
speciale aplicandu-se cu prioritate ori de cate ori sunt intrunite conditiile
cerute
e) dupa modul de reglementare a conduitei individului :
 norme imperative – cele care te obliga sa faci sau sa nu faci ceva
 norme dispozitive – cele care lasa la aprecierea persoanei adoptarea unei
conduite
f) dupa sanctiune:
 norme punitive – cele care pedepsesc, sanctioneaza in cazul nerespectarii
lor si
 norme stimulative – cele care ofera o “recompensa” pentru cei care le
respecta, exemplu cei care platesc impozitele pana la o anumita data
beneficiaza de o reducere.
Majoritatea normelor juridice o reprezinta normele punitive, cele care stimuleaza
constituind exceptii.

Structura logica si structura tehnico-legislativa ale normei juridice

A) Structura logica
Structura logica a normei juridice se conformeaza structurii actiunii individului in
societate.
Ipoteza este partea normei juridce care prezinta imprejurarile,conditiile in care intra in
actiune dispozitia sau sanctiunea.
Ipoteza normei juridice poate fi:
 Determinata – cand imprejurarile care o formeaza sunt clar precizate
 Relativ determinata – cand lasa loc interpretarii modului de aplicare a normei
  Subinteleasa – imprejurarile rezulta pe cale logica din intregul continut al
normei juridice
Dispozitia este partea normei juridice care stabileste conduita ce trebuie respectata in
prezent imprejurarilor din ipoteza.
Dispozitia poate fi:
 Determinata – cand arata cu precizie conduita de urmat
 Relativ determinata – cand norma de drept prevede mai multe alternative de
comportare, ceea ce da dreptul persoanelor in cauza sa opteze pentru una dintre
ele
Sanctiunea este partea normei juridice ce prezinta consecintele nerespectarii conduitei
in imprejurarile prevazute in ipoteza.
Sanctiunle pot fi:
 Absolut determinate – sunt cele care nu pot fi modificate de catre organul
abiliat de lege pentru a aplica sanctiunea ci sunt prevazute de lege cum ar fi:
nulitatea casatoriei prevazuta art.19 din Codul familiei.
 Relativ determinate – sunt acele sanctiuni care au limite minime si maxime,
cuantumul sanctiunii este stabilit de catre organul abiliat de lege pt a aplica
sanctiunea
 Cumulative – atunci cand organul abiliat de lege pt a apica sanctiunea, aplica
mai multe sanctiuni pt aceiasi fapta,exemplu pt infractiuni cum ar fi luarea de
mita,omorul,violul,inselaciunea,sanctiunea este inchisoarea si decaderea din
drepturi cum ar fi drepturile electorale,drepturile parintesti,decaderea din
calitatea de comerciant si altele.
 Alternative – atunci cand organul abiliat de lege pt a aplica sanctiunea, alege
intre 2 sanctiuni.
Dupa ramura de drept sanctiunile se clasifica in:
 Sanctiuni penale
 Sanctiuni civile
 Sanctiuni administrative
 Sanctiuni disciplinare

Actiunea normei juridice in timp

Are in vedere 3 momente esentiale ale activitatii normei juridice:
1. intrarea in vigoare a normei juridice
2. durata de actiune a normei juridice
3. iesirea din vigoare a normei juridice
1.Intrarea in vigoare a normei juridice are loc la 3 zile din momentul publicarii in
Monitorul Oficial al Romaniei. Exceptia o constituie situatiile in care leguitorul prevede in
continutul actului normativ un alt moment al intrarii in vigoare.(de ex.: la 30 de zile din
momentul publicarii in Monitorul Oficial sau la o data fixa – 1 iulie 2010).
Dispozitiile din actele normative prin care se stabilesc si se sanctioneaza contraventii
inra in vigoare in termen de 30 de zile la data publicarii.
2.Durata de actiune a normei juridice. In principiul, normele juridice se aplica pe
durata nedeterminata si numai prin exceptie sunt prevazute perioade de timp determinate pt
aplicarea lor.
Exista 2 principii fundamentale ale dreptului care jaloneaza perioada de activitate a
normei juridice: principiul neretroactivitatii normei juridice noi si principiul neultraactivitatii
normei juridice vechi.
Conform principiului neretroactivitatii o norma juridica noua nu se aplica situatiilor ce
au avut inaintea de intrarea ei in vigoare.
  Normele juridice cu caracter interpretativ. Ele se vor aplica din momentul in
care au intrat in vigoare normele juridice pe care le interpreteaza.
 Normele juridice penale sau contraventionale mai favorabile. Priveste acele
situatii in care dupa savarsirea unei infractiuni sau contraventii de catre o pers
apare o norma juridica ce prevede sanctiuni mai mici pt respectiva infractiune
sau contraventie. In acest caz,va beneficia de noile reglementari mai favorabile
si cel care a savarsit fapta inainte de intrarea lor in vigoare.
 Retroactivitatea expresa – se refera la situatiile in care leguitorul prevede in
cuprinsul actului normativ ca dispozitiile acestuia se aplica si pt trecut
Principiul neultraactivitatii normei juridice vechi se refera la faptul ca o norma
juridica, dupa iesirea sa din vigoare,nu se mai aplica,nu mai ultraactiveaza.
Exceptia de la regula instituita de acest principiu o reprezinta normele juridice cu
caracter temporar sau exceptional.
3.Iesirea din vigoare a normei juridce – se refera la modalitatile in care o norma
juridica inceteaza sa se mai aplice. Sunt 3 astfel de modaliati:
 Ajungerea la termen – pt normele juridice generate de situatii de exceptie si pt
cele edicate pe o perioada determinata de timp
 Desuetidunie – pt normele juridice invechite,deoarece nu mai exista in
societatea relatiile pe care le reglementeaza
 Abrogarea – cel mai des folosit procedeu de scoatere din vigoare a unei norme
juridice,care are loc prin aparitia unei reglementari noi,contrare celei vechi.
Abrogare se prezinta sub 2 forme:
 Abrogare expresiva – cand leguitorul mentioneaza in cuprinsul noului act
normativ care sunt dispozitiile legale vechi ce nu se mai aplica sau
mentioneaza numai faptul ca dispozitiile legale vechi care sunt contrari actului
normativ nou sa abroga.
 Abrogare tacita – actul normativ nou nu contine nici o prevedere cu privire la
dispozitiile legale care ies din vigoare insa acestea se deduc pe cale de
interpretare.

Actiunea normei juridice in spatiu

Principiul care sta la baza aplicarii normelor juridice in spatiu este “principiul
teritorialitatii”.
Din punct de vedere al aplicarii sale in spatiu,norma juridica este teritoriala care sa
aplica pe teritoriul Romaniei in cazul unei infractiuni savarsite.
Din principiul teritoralitatii legii romane rezulta si aplicare acesteia asupra cetatenilor
straini si apatrizilor aflati pe teritoriul Romaniei. Exceptia de la acest principiu o reprezinta
sediul misiunilor diplomatice unde normele juridice nationale nu au putere de regelementare.