INTRODUCERE IN DREPTUL COMPARAT

MULTIPLE CHOICE

1. Principalele încercări făcute pentru a se demonstra că dreptul comparat nu este o ştiinţă

autonomă au fost realizate de:

a. Kaden
b. Nu au fost făcute astfel de încercări
c. Şcoala Pozitivistă

ANS: A

2. In ce an s-a desfăşurat la Paris primul Congres mondial destinat dreptului comparat:

a. 1967
b. 1910
c. 1900

ANS: C

3. Desfăşurarea la Paris a primului Congres mondial destinat dreptului comparat a fost considerata:

a. momentul de naştere al dreptului comparat

b. un moment important pentru dreptul comparat
c. nu a avut relevanţă deosebită

ANS: A

4. Istoria dreptului comparat a fost împărţită:

a. perioada antică şi perioada modernă

b. perioada clasică şi perioada modernă
c. în două perioade distincte, cea de dinainte de 1990 şi cea de după acest an.

ANS: C

5. Au existat preocupări referitore la cunoaşterea reglementărilor juridice din alte ţări:

a. din cele mai vechi timpuri
b. încă din perioada feudală
c. numai din perioada naşterii Imperiului Roman

ANS: A

6. Care este în prezent aprecierea majorităţii comparatiştilor cu privire la întrebarea dacă dreptul
comparat este o ştiinţă sau o metodă de cercetare:

a. este o metodă de cercetare

b. este o ştiinţă
c. este şi metodă şi ştiinţă
ANS: A

7. Dreptul comparat reprezintă o metodă de cercetare strict necesară pentru:

a. nu are o importanţă mare

b. studierea diferitelor sisteme de drept pentru înţelegerea relaţiilor sociale existente la un moment
dat în diferite state
c. este necesar numai pentru realizarea unei culturi juridice

ANS: B

8. Reglementarea juridică este un fenomen social:

a. subiectiv
b. lipsit de importanţă
c. de importanţă unică

ANS: A

9. Pentru d'Amari, scopul dreptului comparat, ca ştiinţă autonomă, era:

a. înfiinţa personal această disciplină (Dreptul comparat)

b. acela de a descoperi legile generale ale evoluţiei umanităţii, prin evoluţia instituţiilor juridice
c. justifica obiectul de activitate al disciplinei

ANS: B

10. Conform opiniilor lui Kohler, dreptul are rolul de a influenţa dezvoltarea umanităţii:

a. da
b. nu
c. a susţinut că are un asemenea rol, dar numai în anumite domenii, cum ar fi cel social

ANS: A

11. Saleilles a apreciat că:

a. are numai rolul de comparare a unor reglementări din state diferite

b. dreptul comparat nu are o influenţă directă privind dezvoltarea dreptului naţional
c. dreptul comparat este destinat a servi dezvoltării progresive a dreptului naţional

ANS: C

12. Potrivit opiniei lui Josserand, funcţia principală a dreptului comparat este:

a. cea practică
b. de a scoate la iveală orientarea juridică din diferite state
c. cea teoretică
ANS: B

13. Potrivit opiniei lui Lambert, dreptul comparat reprezintă:

a. numai ştiinţa care analizează fenomenele juridice

b. ştiinţa care analizează fenomenele juridice şi legile care le reglementează
c. ştiinţa care analizează numai legile care reglementează relaţiile sociale dintr-o ţară

ANS: B

14. Bryce apreciază că dreptul comparat studiază regulile juridice aflate în vigoare în:

a. în toate ţările, indiferent de nivelul de civilizaţie

b. ţările civilizate
c. potrivit lui Bryce, Dreptul comparat are numai rol de adoptare a unor reguli de drept

ANS: B

15. In perioada dintre cele două războaie mondiale:

a. s-a evidenţiat prin opinii care apreciază că Dreptul comparat este numai o metodă de cercetare a
dreptului
b. s-a evidenţiat prin opinii care apreciază că Dreptul comparat nu este o metodă de cercetare a
dreptului;
c. s-a evidenţiat prin opinii care apreciază că Dreptul comparat este o ştiinţă autonomă dreptului

ANS: A

16. Potrivit lui Rabel, rolul comparării este acela:

a. de a studia diferite ramuri ale dreptului

b. de a pune faţă în faţă diferite sisteme legislative şi de a le examina între ele
c. numai acela de a sprijini legiferarea internaţională

ANS: B

17. Potrivit opiniei lui Gutteridge, expresia de "drept comparat "desemnează:

a. numai o metodă de studiu

b. numai o metodă de cercetare
c. o metodă de studiu şi de cercetare

ANS: C

18. David susţine că Dreptul comparat reprezintă:

a. compararea sistemelor de drept - dreptul comparat fiind o metodă, dar şi o ştiinţă autonomă cu
caracter comparativ
b. compararea sistemelor de drept -dreptul comparat fiind o ştiinţă autonomă
c. compararea sistemelor de drept - dreptul comparat fiind o metodă comparativă

ANS: C

19. Zweigert precizeaza ca prin comparaţie juridică se înţelege:

a. numai punerea în legătură a diferitelor ordini de drept

b. punerea în legătură a diferitelor ordini de drept şi a unor instituţii
c. numai punerea în legătură a unor instituţii juridice din state diferite

ANS: B

20. Conform opiniilor lui Lambert metoda comparativă este utilă pentru:

a. studierea ramurilor juridice de drept public

b. studierea ramurilor juridice de drept privat
c. studierea oricărei ramuri a ştiinţei juridice

ANS: C

21. Gutteridge afirmă că interesul problemei privind natura dreptului comparat este:

a. atât practic, cât şi teoretic

b. practic
c. pur teoretic

ANS: C

22. Potrivit concepţiei lui L.J. Constantinesco, dreptul comparat este:

a. o ştiinţă autonomă
b. o metodă ce cercetare
c. nu este nici ştiinţă, şi nici nu are un domeniu al său

ANS: C

23. Inţelegerea ordinii de drept străine de către comparatiştii se poate realiza prin:

a. fără un studiu personal

b. cunoaşterea, în mod nemijlocit a dreptului străin
c. folosindu-se numai de monografiile comparative

ANS: B

24. Imaginaţia şi speculaţia servesc în activitatea comparativă:

a. nu
b. da, în toate împrejurările
c. da, numai pentru anumite domenii ale dreptului.

ANS: A

25. Se disting un număr de:

a. 2 elemente care caracterizează metoda comparativă

b. 3 elemente care caracterizează metoda comparativă
c. 4 elemente care caracterizează metoda comparativă

ANS: C

26. Informaţiile comparative ajută dreptul naţional:

a. sa înţeleagă dreptul străin

b. nu serveşte acestui scop
c. depăşească stadiul opiniilor diferite în privinţa naturii dreptului comparativ

ANS: A

27. Juriştii din ţările foste socialiste au fost şi ei preocupaţi de clarificarea problemei privind
caracterul dreptului comparat:

a. nu
b. da
c. problematica a fost studiată parţial numai în U.R.S.S

ANS: B

28. A existat un sistem de drept socialist:

a. da
b. nu
c. se va forma treptat

ANS: A

29. In epoca contemporană sunt cunoscute:

a. 4 sisteme juridice
b. 3 sisteme juridice
c. 2 sisteme juridice

ANS: A

30. Este posibilă coexistenţa mai multor sisteme diferite în domeniul juridic:

a. nu
b. numai dacă se fac anumite concesii de către toate părţile
c. da

ANS: C

31. Care a fost urmarea întâlnirilor dintre juriştii unor sisteme juridice diferite:

a. nu s-a ajuns la nici o înţelegere

b. dreptul capitalist s-a socializat, fără ca dreptul socialist să sufere vreo schimbare
c. dreptul capitalist s-a socializat, în parte, iar dreptul socialist s-a liberalizat, tot în parte

ANS: C

32. Folosirea metodei comparative solicită:

a. nu presupune caracteristici
b. imparţialitate şi obiectivitate
c. neîncredere în buna intenţie a participanţilor la realizarea metodei comparative

ANS: B

33. Este benefică şi ştiinţifică:

a. compararea făcută corespunzător intereselor politice ale sistemului din care provine cercetătorul
b. compararea care nu se realizează în spiritul independenţei de opinie a cercetătorului, servind
intereselor partizane ale cercetătorului
c. compararea care se realizează în spiritul independenţei de opinie a cercetătorului

ANS: C

34. Domeniul comparării poate fi folosit pentru a se demonstra superioritatea sistemului propriu:

a. da
b. nu, indiferent de sistem
c. nu, întrucât fiecare sistem are deficienţele sale

ANS: B

35. Pot fi comparate mai mult de două ordini juridice:

a. da
b. nu
c. depinde de sistemul din care face parte cercetătorul

ANS: A

36. Pentru efectuarea unei comparări internaţionale:

a. trebuie să se caute punctele comune de referinţă

b. să se aibă în vedere un sistem juridic care să nu se afle deasupra naţiunilor
c. să se aibă în vedere un sistem juridic al unei ţări civilizate

ANS: A

37. Activitatea comparativă se desfăşoară:

a. între ordini juridice concrete

b. între ordini juridice abstracte
c. numai între două ordini juridice

ANS: A

38. Compararea se poate face:

a. prin raportare la o unitate de măsură prestabilită

b. între ordinele juridice confruntate
c. între ordinele juridice confruntate sau prestabilite

ANS: B

39. Se impune ca necesităţi sociale identice în diferite state să fie apărate prin:

a. norme de drept identice

b. întotdeauna prin norme de drept diferite
c. norme de drept specifice regimului politic din fiecare ţară

ANS: A

40. Dreptul comparat are un rol normativ:

a. în funcţie de relaţiile sociale pe care le reglementează

b. nu
c. da

ANS: B

41. Dreptul comparat si-a adus un important aport la perfectionarea legislatiilor nationale:
a. da, numai dacã sectorul de reglementare priveste domeniul public
b. da
c. nu

ANS: B

42. Dreptul comparat se poate transforma într-un legiuitor universal:

a. nu
b. da
c. numai dacă i s-a atribuit un asemenea rol de către un stat civilizat
ANS: A

43. Este posibilă unificarea legislativă mondială:

a. da
b. da, în funcţie de interesul politic existent la un moment dat
c. nu

ANS: C

44. Numărul şi alegerea ordinilor juridice de comparat constituie:

a. probleme de natură politică

b. probleme metodologice ce trebuie soluţionate
c. probleme de natura sociala

ANS: B

45. Rezultatul mai bun în privinţa metodei comparative este dat de:

a. numărul cât mai mare de ordini juridice

b. numărul cât mai mic de ordini juridice juridice.
c. nu are relevanţă numărul ordinelor

ANS: A

46. Cercetarea comparativă poate fi făcută de către mai mulţi cercetători în echipe:

a. nu
b. da, fără a fi recomandat acest procedeu
c. da, fiind recomandat acest procedeu

ANS: C

47. Odinile juridice comparate trebuie să fie înrudite şi să aparţină aceluiaşi sistem juridic:

a. nu
b. nu se recomandă
c. da

ANS: A

48. Compararea juridică se realizează în plan orizontal:

a. atunci când analizează ordini juridice apropiate în timp, dar îndepărtate în spaţiu
b. atunci când nu analizează ordini juridice apropiate în timp, dar îndepărtate în spaţiu
c. atunci când analizează ordini juridice apropiate în timp, si nu îndepărtate în spaţiu
ANS: A

49. Se apreciaza că este verticală compararea care se realizează:

a. prin referirea la ordini juridice îndepărtate în timp

b. prin referirea la ordini juridice îndepărtate în spaţiu
c. prin referirea la ordini juridice îndepărtate în timp şi spaţiu

ANS: A

50. Un moment însemnat în evoluţia studiului dreptului altor popoare l-a avut:

a. apariţia şcolii kantiene

b. apariţia instituţiilor de învăţământ
c. apariţia şcolii istorice

ANS: C

51. Care este principalul izvor în sistemul juridic european:

a. legea
b. cutuma
c. jurisprudenţa

ANS: A

52. Funcţia de orientare şi de control a comparării se aplică:

a. în domeniul politicii jurisprudenţiale

b. în domeniul politicii legislative
c. ambele variante

ANS: C

53. Ce metodă trebuie aplicată în vederea interpretării termenilor de comparat:

a. metoda ordinii juridice căreia îi aparţine termenul de comparat

b. metoda ordinii juridice străine
c. nici o metodă nu se aplică în această fază

ANS: A

54. Care cercetător a prevăzut faptul că termenul de comparat nu poate fi înţeles decât în cadrul
mediului său înconjurător:

a. Leontin-Jean Constantinesco
b. Karl Marx
c. Montesquieu
ANS: C

55. Ce trebuie să cunoască comparatistul pentru a înţelege termenul de comparat:

a. regula de drept străină pe care o compară

b. toate aceste variante
c. izvoarele de drept

ANS: B

56. Exemplificaţi factorul extrajudiciar ce a determinat apariţia legii Faillot în Franţa:

a. războiul
b. alegerile parlamentare
c. corupţia

ANS: A

57. Exemplificaţi factorul extrajudiciar ce a determinat apariţia reformei monetare din 1948 în
Germania:

a. războiul
b. alegerile parlamentare
c. economia

ANS: C

58. Sunt factori extrajudiciari:

a. factorii sociali şi economici

b. legile
c. constituţia

ANS: A

59. Sunt funcţii ale dreptului comparat:

a. funcţia de cunoaştere a dreptului naţional

b. funcţia normativă
c. toate aceste funcţii

ANS: C

60. Factorii extrajudiciari au ca efect:

a. influenţarea legilor
b. influenţarea instituţiilor juridice
c. ambele variante
ANS: C

61. Care comparatişti au considerat că dreptul comparat este un instrument al sociologiei juridice:

a. comparatiştii americani
b. comparatiştii francezi
c. comparatiştii englezi

ANS: A

62. Care este punctul de plecare al unui studiu comparativ:

a. problema juridică
b. problema economică
c. problema socială

ANS: A

63. Care este obiectul celei de-a doua faze a cercetării metodologice:

a. termenul de comparat
b. termenul de comparat în legăturile sale imediate cu ordinea juridică
c. izvorul de drept

ANS: B

64. Sunt izvoarele sociale ale dreptului pozitiv :

a. factorul politic
b. factorul economic
c. ambele variante

ANS: C

65. In ce fază metodologică se realizează examinarea factorului politic:

a. în prima fază metodologică

b. în a doua fază metodologică
c. în a treia fază metodologică

ANS: B

66. Care doctrină juridică a fost prima care a remarcat impactul fenomenului economic asupra
dreptului:

a. doctrina germană
b. doctrină franceză
c. doctrina socialistă
ANS: A

67. Câte faze are procesul metodologic:

a. o fază
b. trei faze
c. patru faze

ANS: B

68. Care este prima regulă metodologică:

a. a studia termenul de comparat

b. a examina termenul de comparat în sursele sale originale
c. a interpreta termenul de comparat

ANS: A

69. In ce an a avut loc Congresul de la Paris:

a. 1950
b. 2004
c. 1900

ANS: C

70. Care este cea mai veche funcţie a dreptului comparat:

a. funcţia de cunoaştere a dreptului naţional

b. funcţia normativă
c. funcţia de unificare legislativă

ANS: C

71. Prin care cod civil a iniţiat unificarea legislativă în Italia:

a. Codul Civil din 1865

b. Codul Civil din 1942
c. Codul Civil din 1900

ANS: A

72. Care sunt actele normative prin care Comunitatea Economică Europeană realizează unificarea
legislativă:

a. regulamentele
b. directivele
c. ambele variante
ANS: C

73. Ce fază a procesului metodologic este consacrată analizei:

a. prima fază
b. a doua fază
c. a treia fază

ANS: A

74. Ce fază a procesului metodologic este consacrată sintezei:

a. prima fază
b. a doua fază
c. a treia fază

ANS: C

75. Ce calităţi trebuie să îndeplinească comparatistul în timpul primei faze a procesului

metodologic:

a. să fie un bun observator

b. să aibă talentul de a expune
c. ambele variante

ANS: C

76. Monografiile si studiile referitoare la dreptul străin sunt:

a. studii comparative
b. simple expuneri de drept străin
c. ambele variante

ANS: B

77. Ce fază a procesului metodologic este consacrată înţelegerii:

a. prima fază
b. a doua fază
c. a treia fază

ANS: B

78. Care sunt dezavantajele studierii de către comparatist doar a textului legislativ:

a. textul legislativ, singur, nu poate arăta imaginea adevărată a termenului de comparat

b. textul legislativ poate fi completat, modificat sau chiar abrogat de un alt text de lege sau de
aplicarea sa jurisprudenţială
c. toate aceste dezavantaje
ANS: C

79. Termenii de comparat trebuie studiaţi :

a. cu ajutorul surselor originare

b. cu ajutorul altor surse
c. ambele variante

ANS: A

80. Sursele pe care comparatistul trebuie să folosească pentru analiza termenilor de comparat
trebuie să fie:

a. primare
b. autentice
c. să aibă valoare istorică

ANS: B

81. Sunt cauze care explică asemănările şi deosebirile termenilor de comparat:

a. cauzele de natura istorică

b. cauzele de natură economică
c. toate aceste cauze

ANS: C

82. (239). Compararea, reprezintă în ansamblul său:

a. o iniţiativă umană determinată

b. un concept ideologic
c. un procedeu general al spiritului

ANS: C

83. Comparabilitatea, se fundamentează şi prin prisma perspectivelor ştiinţifice pe care le

individualizează, care sunt în numar de:

a. 3
b. 5
c. 2

ANS: A

84. Atât în materia dreptului comparat cât şi în alte ştiinţe, suntem limitaţi a ne rezuma strict la:

a. lucrurile comparabile
b. elementele comparabile
c. disciplinele comparabile
ANS: A

85. (240)Din punct de vedere noţional, termenul de comparat, ca obiect al comparării, constituie:

a. un element specific dreptului comparat, prin care se evidenţiază exclusiv deosebirile existente
între două discipline supuse procesului de comparare
b. un concept ideologic, de natură a evidenţia importanţa dreptului comparat
c. un ansamblu de contururi imprecise al celor două discipline supuse procesului de comparare,
schiţate de cel care compară, de natură a identifica existenţa unor elemente comune

ANS: C

86. Aşa-numitul: „element de universalitate al ideologiilor juridice”, care a determinat adoptarea

unanimă de către precursori a aceleiaşi direcţii de orientare juridică, a fost o consecinţă a:

a. identităţii instituţionale
b. pluralismului juridic
c. dezvoltării ipotezelor în materia dreptului comparat

ANS: A

87. Cine a afirmat faptul că în mod special: „comparaţia permite, nu numai să se pătrundă într-un
mod conştient într-o altă lume juridică, dar de asemenea, să se ia un recul prin raport cu propriul
său drept, care apare într-o altă lumină”:

a. Rene Rodiere
b. A. Otetelişeanu
c. L. J. Constantinesco

ANS: C

88. Bazându-vă pe cunoştinţele asimilate în materia dreptului comparat, consideraţi cunoaşterea

legislaţiilor străine ca fiind:

a. o premisă aleatorie
b. o premisă necesară comparaţiei
c. o premisă necesara doar în măsura în care analizăm propriul sistem de drept

ANS: B

89. Comparatistul R. David a stat la originea editării unei vaste şi prestigioase colecţii de volume
privind dreptul altor ţări, acestea fiind publicate pentru prima dată în:

a. Israel
b. Belgia
c. Franţa

ANS: C
intrebarea 90 apare QUESTION BLANK in intrebarile de pe site!!!
90. De ce dreptul străin nu este drept comparat - a fost o problema supusă dezbaterii de către:

a. V.D. Zlătescu
b. Raymond Saleilles
c. A. Otetelişeanu

ANS: C

91. „Conception generale du droit compare", a făcut obiectul Congresului de la Paris din anul 1900,
reprezentând în fapt un rezumat prin care s-a individualizat întreaga concepţie a reputatului civilist:

a. Raymond Saleilles
b. Rene Rodiere
c. L. Josserand

ANS: C

92. Analizând din perspectiva dreptului comparat, un mare sistem juridic sau o mare familie de
drept reprezintă:

a. gruparea unor sisteme juridice naţionale, în raport de anumite trăsături comune ale acestora
b. gruparea tuturor sistemelor juridice
c. gruparea anumitor sisteme juridice, prin prisma şcolilor istorice pe care le-au deţinut

ANS: A

93. Cine a împarţit marile sisteme juridice în trei grupe, distingând, pe de o parte: un grup
continental - în care include drepturile francez, german, spaniol, unul de common-law - în care
include drepturile Regatului Unit, ale diferitelor ţări din common-wealth, al Statelor Unite ale
Americii şi în sfârşit, unul al ţarilor socialiste:

a. Marc Ancel
b. Viktor Knapp
c. Rene Rodiere

ANS: C

94. Cea mai importantă diviziune a dreptului, moştenită din dreptul roman, este aceea de:

a. drept internaţional şi drept naţional

b. drept civil şi drept penal
c. drept public şi drept privat

ANS: C

95. Binecunoscutul sistem juridic britanic: common-law, a influenţat considerabil organizarea

instituţionala a:
a. Franţei
b. Statelor Unite ale Americii
c. Turciei

ANS: B

96. Aşa-numita: „stabilire a soluţiilor identice pe căi diferite” este individualizată noţional în
accepţiunea dreptului comparat, sub titulatura de:

a. comparaţie afirmativă
b. comparaţie metodologică
c. comparaţie contrastată

ANS: A

97. Din perspectiva dreptului comparat: „wakâf-ul” reprezintă o instituţie specifică:

a. dreptului mosaic
b. dreptului nordic
c. dreptului islamic

ANS: C

98. Avand în vedere cunoştinţele asimilate în materia dreptului comparat, urmatoarele izvoare:
sunna-tradiţia, idjma-acordul comunităţii, giyas-analogia, firmanul-actul scris, îşi găsesc
fundamentul în:

a. coran
b. vechiul testament
c. ideologia ebraică

ANS: A

99. Dreptul statelor africane - mai precis, al celor care nu au adoptat codificări de tip european -
prezintă o natură:

a. conservatoare
b. tipic naţionalistă
c. cutumiară

ANS: C

100. Comparatum reprezintă în esenţă:

a. legislaţia universală ce face obiectul comparării

b. un model de comparaţie specific sistemului juridic common-law
c. legislaţia naţională a comparatistului

ANS: C
101. Nominalizaţi personalitatea care a emis teoria conform căreia: „condiţia primordială a oricărei
comparaţii raţionale constă în a putea degaja prin două noţiuni comparate, o noţiune comună
superioară - tertium comparationis".

a. Y. Eminescu
b. E. Lambert
c. V. Knapp

ANS: C

102. Aşa-numitul: „proces comparativ”, constă în principal în:

a. imposibilitatea de a se efectua o analiză comparativă în mod aleatoriu, asupra a două sisteme de

drept, fără a exista un element comun prestabilit
b. posibilitatea de a analiza comparativ mai mult de doua sisteme de drept din aceeaşi ramură de
drept
c. posibilitatea de a analiza comparativ cel mult două sisteme de drept din aceeaşi ramură de drept

ANS: A

103. Binecunoscutul paralelism al termenilor de comparat se realizează doar dacă există un element
comun prestabilit, considerat: „un element dat” in accepţiunea lui:

a. M. Ancel
b. L. J. Constantinesco
c. I. Filipescu

ANS: B

104. Clasificarea superioară conform căreia „sistemul statelor socialiste", face parte din grupa
esentială a marilor sisteme de drept, aparţine lui:

a. E. Lambert
b. Felipe de Sola Canizares
c. Marc Ancel

ANS: C

105. Din categoria grupei „complementare", ca sistem de drept îl regăsim pe cel:

a. common-law-ului
b. tradiţional
c. religios

ANS: C

106. Care din disciplinele nominalizate datorează apariţia dreptului comparat:

a. anatomia comparată
b. literatura universală
c. matematica

ANS: A

107. Din perspectiva dreptului comparat, suma normelor, a principiilor şi a noţiunilor juridice
aplicabile în cadrul unei societăţi, având ca principal scop-reglementarea raporturilor juridice ale
acesteia, reprezintă:

a. natura juridică
b. metodologia juridică
c. ordinea juridică

ANS: C

108. Având în vedere cunoştintele asimilate în materia dreptului comparat, vă este binecunoscut
faptul că, totalitatea normelor, a principiilor - noţiuni respectiv a instituţiilor juridice, sunt
particularizate ştiinţific sub titulatura de:

a. particule juridice elementare

b. elemente juridice
c. ordini juridice

ANS: A

109. Care secol poate fi considerat ca fiind determinant în privinţa dezvoltării etnologiei juridice:

a. secolul al-XIX-lea
b. secolul al-XVIII-lea
c. secolul al-XIV-lea

ANS: A

110. Cercetările ştiinţifice ale precursorilor în fundamentarea ideologică a dreptului comparat

modern, au fost:

a. lipsite de importanţă
b. fundamentate doar din perspectiva lingvistică
c. cu caracter limitativ

ANS: C

111. Nominalizaţi autorul teoriei conform căreia: “lipsa de înţelegere a realităţilor istorice a
constituit şi încă mai constituie un mare defect metodologic”.

a. R.H. Lowie Malinowski

b. L.J. Constantinesco
c. I Filipescu, M.Jacotă
ANS: B

112. Binecunoscuta teorie uniliniară a evoluţionismului comparat, a avut parte de-a lungul timpului
şi de numeroase critici, aduse în principal de reprezentanţi ai diferitelor sisteme juridice, printre
care se impune a-l aminti pe:

a. V.D. Zlatescu
b. E. Burnett Tylor
c. Leist

ANS: B

113. Având în vedere conţinutul acestei teorii: “paralelismul elementelor structurale şi asemănarea
lor, se datorează exclusiv istoriei ariilor culturale şi nu unităţii prestabilite a unor evoluţii comune”,
nominalizaţi emitentul acesteia:

a. Ratzel
b. Marc Ancel
c. Raymond Saleilles

ANS: A

114. Comparabilitatea ordinilor juridice ale poparelor indo-germanice a aparut ca o consecinţă a:

a. dorinţei anumitor ideologi francezi

b. dorinţei anumitor ideologi indieni
c. dorinţei anumitor ideologi germani

ANS: C

115. Cunoscută noţiune specifică cultului indo-germanic: “ Stammrecht”, reprezenta în

accepţiunea exclusivistă a lui Leist:
a. aşa-numitul drept primordial
b. aşa-numitul drept autonom
c. aşa-numitul drept comun

ANS: C

115. Comparabilitatea ordinilor juridice este foarte greu de realizat în accepţiunea teoreticienilor
dreptului comparat, din perspectiva:

a. juridică
b. lingvistică
c. istorică

ANS: B

116. Nominalizaţi din varaintele prezentate, adeptul ideologiei conform căreia: "separarea
popoarelor din persepectiva evoluţiei acestora, se poate realiza astfel: popoare cu ordini de drept
primitive şi popoare istorice".
a. Adolf Bastian
b. Kaden
c. Jean Chapois

ANS: A

117. Comparatiştii-precursori au încercat o clasificare analogică a ordinilor juridice, pornind de la

premisele existenţei în toate sistemele de drept, a unor structuri instituţionale asemănătoare.
Nominalizaţi din varaintele prezentate, adeptul acestei metodologii:

a. Kaden
b. Leist
c. Wilhelm Schmidt

ANS: A

118. Analogia din perspectivă comparativă este deosebit de utilă, deoarece putem individualiza
elementele comparabile a ordinilor juridice, atunci când supunem comparaţiei particulele juridice
elementare din cadrul:

a. aceluiaşi sistem de drept

b. unui sistem de drept distinct
c. sistemului cutumiar de cel romano-germanic

ANS: A

200. Ce conţine obiectul analogiei:

a. analiza instituţională
b. analiza construcţiei ordinilor juridice
c. evidenţierea materialului şi a scopului pentru care aceasta a fost făcută

ANS: C

201. Nominalizaţi precursorul - care stabilea faptul că: “ regula metodologică după care
comparatistul trebuie să se ghideze în efectuarea compraţiei constă în analizarea ordinilor juridice
ale popoarelor având o civilizaţie identică sau apropiată”:

a. Betham
b. E. Lambert
c. Salmond

ANS: B

202. Autorii care au cercetat istoria dreptului european sunt de acord cu faptul că momentul
apariţiei dreptului romano-germanic se situează în:

a. secolul al-XlII-lea al erei noastre

b. secolul al-XII-lea al erei noastre
c. secolul al-XIV-lea al erei noastre

ANS: A

203. Aşa-numitele: „cutumiere” oponente de marca ale sistemului de drept romano-germanic,

reprezentau:

a. acele colecţii de cutume care erau alese şi sintetizate de jurisconsulţi

b. toate cutumele existente
c. o colecţie de tradiţii

ANS: A

204. După cum afirma reputatul V. Hanga - în epoca dominatului, un important rol îl juca un fel de
drept cutumiar format prin adaptarea simplificată a normelor dreptului roman la nevoile locale ale
provinciilor, cunoscut în accepţiunea generală sub denumirea de:

a. drept popular
b. drept universal
c. drept vulgar

ANS: C

205. „Corpus Juris Civilis”, a fost receptat în Estul Europei cu începere din secolul al IX-lea, iar în
Apus din secolul al Xl-lea, fiind adaptat la nevoile fiecărei epoci şi ale fiecărei ţări. Menţionaţi
editorul acestuia:

a. Domitian
b. Traian
c. Justinian

ANS: C

206. După cum ştim, în unele ţări receptarea dreptului roman a fost aproape totală.
Care consideraţi că sunt acestea:

a. Franţa si Italia
b. Germania si Franţa
c. Belgia şi Olanda

ANS: C

207. Care dintre şcolile mai jos prezentate, au deţinut un rol însemnat în receptarea dreptului
roman:

a. şcolile istorice spaniolă şi portugheză

b. şcolile tradiţionale austriacă şi germană
c. şcolile glosatorilor şi postglosatorilor
ANS: C

208. Binecunoscuta şcoala a „umaniştilor" din Franţa, a adus un curent nou în dezvoltarea dreptului
romano-germanic, întrucât reprezentanţii acesteia, au accentuat tendinţele de a:

a. transforma dreptul roman

b. purifica dreptul roman, prin înlăturarea oricărei influenţe externe de natură a afecta starea lui
originară
c. adapta dreptul roman

ANS: B

209. Având în vedere cunoştinţele dobândite în materia dreptului comparat, în ce ţară apreciaţi că
şcoala postglasatorilor a avut un succes excepţional, dominand gândirea juridică a acelui stat până
în secolul al XlX-lea, culminând chiar cu elaborarea unui Cod Civil în anul 1900:

a. Germania
b. Austria
c. Portugalia

ANS: A

210. „ Codul Bavarez” a fost adoptat în anul:

a. 1786
b. 1767
c. 1756

ANS: C

211. „ Codurile Elvetiene” au fost adoptate în anii:

a. 1816, 1900 si 1902

b. 1828, 1914 si 1923
c. 1881, 1907 si 1911

ANS: C

212. Codurile Civile - cum ar fi cel francez sau austriac, au fost adoptate în secolul:

a. al-XVII-lea
b. al-XVI-lea
c. al-XIX-lea

ANS: C

213. „Decretaliile" - acte normative ulterioare codificării întreprinse de Gratian, au fost puse în
operă de către:

a. papa Bonifaciu al Vll-lea

b. papa Clement al V-lea
c. papa Grigore al IX-lea

ANS: C

214. Deosebit de important pentru stabilirea influenţei pe care a avut-o dreptul canonic asupra
sistemelor juridice romaniste a avut-o Consiliul de la Trento, care s-a ţinut între anii:

a. 1450 si 1451
b. 1456 si 1458
c. 1546 si 1563

ANS: C

215. Domeniul în care influenţa dreptului canonic s-a dovedit a fi mai puternică este cel al:

a. contractelor
b. succesiunilor
c. relaţiilor de familie

ANS: C

216. Exista o tendinţă manifestată de o serie de jurişti ai unor state, de a reproşa bisericii catolice -
ostilitatea constantă manifestată împotriva instituţiei divorţului, un exemplu în acest sens
constituindu-l:

a. Argentina
b. Rusia
c. Bulgaria

ANS: A

217. Ascendentul instituţiilor de common-law în perioada contemporana, a fost accentuat de factori

de natura economică, generaţi de către:

a. Statele Unite ale Americii

b. Irlanda de Nord
c. Scoţia

ANS: A

218. Contractele de know-how, factoring, leasing, franchaising, practica trust-ului sau a agency-
ului, atât de răspândite în raporturile de cooperare economică internaţionale, folosesc elementele
tehnice ale sistemului:

a. romano-germanic
b. mosaic
c. common-law
ANS: C

219. Aşa-numitul precedent judiciar reprezintă în mod incontestabil, mecanismul cel mai important
în formarea sistemului:

a. common-law
b. romano-germanic
c. mosaic

ANS: A

220. Adagiul ,,Justice before Truth" , exprimă în fond o constantă fundamentală pentru dreptul:

a. englez
b. scandinav
c. australian

ANS: A

221. Binecunoscuta organizaţie profesională denumită ,,Law Society", este rezultatul unificării a
trei categorii profesionale existente anterior: Attorneys, Proctors şi Solicitors, survenită în anul:

a. 1781
b. 1793
c. 1799

ANS: B

222. Calitatea de: „commissioner for both sau de public notary”, poate acorda solicitor-ului
posibilitatea de a elabora:

a. acte administrative
b. acte fiscale
c. acte autentice

ANS: C

223. Codurile statului american Louisiana sunt realizate după modelul celor adoptate în:

a. Anglia
b. Germania
c. Franţa

ANS: C

224. Având în vedere faptul că prima colonie din America de Nord, a fost Virginia, puteţi preciza
anul în care aceasta a fost fondată:

a. 1607
b. 1608
c. 1609

ANS: A

225 . Nominalizaţi statul asupra căruia a fost exercitată ideologia comunistă:

a. Italia
b. Polonia
c. Anglia

ANS: B

226. „Dictatura proletariatului” ca tipologie doctrinară şi-a făcut cunoscută apariţia în sistemul
universal-juridic, începand cu anul:

a. 1917
b. 1928
c. 1945

ANS: A

227. Autonomia ideologică a sistemului juridic sovietic, s-a bazat îndeosebi pe criterii de natură a
satisface interesele majore ale populaţiei, acceptate unanim sub titulatura de:

a. criterii de clasă
b. criterii doctrinare
c. criterii comparative

ANS: A

228. Aşa-numita: „renaştere a sistemului de drept al Rusiei ” s-a datorat în primul

rând, influenţei de tip:

a. american
b. englez
c. german

ANS: A

229. Ce an poate fi reţinut ca punct de referinţă în apariţia unor Curti Constitutionale în toate statele
fostului sistem juridic socialist:

a. 1991
b. 1988
c. 1998

ANS: A

230. Celebra lucrare: „ Droit Constitutionel et Institutions Politiques” , care ofera o separaţie
juridică a sistemului politic socialist de celelalte sisteme, a fost elaborată de:

a. Jean Jacques Chevallier

b. Gerard Conac
c. Milacic S

ANS: C

231. Nominalizaţi reprezentantul Universitatii din Bordeaux, care aprecia ca fiind: „suficientă
suprimarea preambulului ideologic şi primele paragrafe principale pentru a înlocui vechea disertaţie
marxist-leninista prin noua disertaţie democratică”:

a. Blackstone
b. Milacic S
c. Henry Summer-Maine

ANS: B

232. Teoria conform cãreia „Raportul existent între cunoaşterea mai multor ordini juridice şi
dreptul comparat este similar cu raportul dintre cunoaşterea mai multor limbi şi ştiinţa limbajului”,
a fost emisă de:

a. Betham
b. Kaden
c. Ernst Schustet

ANS: C

233. Precizaţi numărul fazelor de „împărţire a procesului metodologic” :

a. 2
b. 4
c. 3

ANS: C

234. Precizaţi care este autorul teoriei conform căreia: „actul comparării juridice constituie o
activitate independentă de ştiinţa juridică, alături de dogmatica juridică şi de istoria dreptului, el nu
se poate epuiza în juxtapunerea de soluţii naţionale”:

a. Radbruch
b. Christoph Sigwart
c. Emst Schuster

ANS: A

235. Aşa-numita reforma a legii germane privind societăţile anonime, a fost aplicata începând cu
anul:

a. 1937
b. 1942
c. 1957

ANS: A

236. Afirmaţia conform căreia: „o colecţie de tratate privind ordini de drept naţionale nu este un
tratat de drept comparat”, aparţine lui:

a. Arminjon-Nolde-Wolff
b. Henri Summer-Maine
c. Marty G

ANS: A

237. La baza elaborarii dreptului comparat stau urmatoarele fenomene:

a. largirea orizontului istoric

b. largirea orizontului stiintific
c. toate aceste fenomene

ANS: C

238. Dreptul englez a fost pus in opera de:

a. juristi
b. profesori de drept
c. judecatori

ANS: C

239. (82) Compararea, reprezintă în ansamblul său:

a. o iniţiativă umană determinată

b. un concept ideologic
c. un procedeu general al spiritului

ANS: C

240. Din punct de vedere noţional, termenul de comparat, ca obiect al comparării, constituie:

a. un element specific dreptului comparat, prin care se evidenţiază exclusiv deosebirile existente
între două discipline supuse procesului de comparare
b. un concept ideologic, de natură a evidenţia importanţa dreptului comparat
c. un ansamblu de contururi imprecise al celor două discipline supuse procesului de comparare,
schiţate de cel care compară, de natură a identifica existenţa unor elemente comune.

ANS: C

241. In sec. al XIX –lea juristii care studiaza dreptul comparat au un scop:
a. teoretic, de a-si largi cunostiintele juridice
b. practic
c. informativ

ANS: A

242. Reprezentantii scolii Heilderberg considerau sistemele de drept straine ca fiind:

a. elemente de cunoastere juridica
b. instrumente de imbogatire a dreptului european;
c. instrumente de imbogatire a dreptului international

ANS: A

243. In ce tara s-au manifestat pentru prima data si s-au inceput cercetari referitoare la dreptul
comparat:

a. Germania
b. Franta
c. Anglia

ANS: A

244. Promotorii scolii istorice au acordat importanta:

a. dreptului mosaic
b. dreptului german
c. sistemelor de drept straine

ANS: B

245. Cine a sustinut pentru prima data ideea ca un popor nu poate fi privit doar in individualitatea
sa, ci ca membru al comunitatii popoarelor:

a. Feuerbach
b. Gans
c. Hegel

ANS: A

246. Promotori ai dreptului comparat pot fi considerati:

a. adversarii scolii pozitiviste
b. scoala istorica
c. Hegel

ANS: B

247. Reprezentantii scolii istorice considerau ca principiile dreptului din acea perioada erau strans
legate de:

a. jurisprudenta
b. istoria altor popoare
c. studiul amanuntit al istoriei

ANS: B

248. Dreptul comparat permite:

a. evolutia anumitor sisteme de drept
b. aparitia dreptului canonic
c. studierea evolutiei fiecarui drept particular

ANS: C

249. Una din operele fundamentale ale dreptului comparat “Handbuch des franzoichen Rechts”a
carui autor este Zachariae a avut cea mai mare influenta in:

a. Romania
b. Canada
c. Franta

ANS: A

250. Mittermaierm, care dupa unii autori este adevaratul creator al dreptului comparat in Germania,
indreapta studiile comparative avand la baza:

a. istoria universala a evoluitiei dreptului

b. istoria dreptului popoarelor moderne
c. cunoasterea sistemelor de drept straine si dreptul comparat in dreptul
modern

ANS: C

251. In ce perioada s-a constituit in Franta, pe langa Ministerul Justitiei un birou de traducere a
principalelor legi straine?

a. in timpul revolutiei franceze

b. inainte de primul razboi mondial
c. in 1950

ANS: A

252. Care dintre publicatiile enuntate in subsidiar, a jucat in Franta rolul pe care “Handbuch des
franzosichen Rechts” l-a avut in Germania?

a. Lafarriere
b. La revue de droit francais et etranger
c. Revue de legislation et jurisprudence

ANS: B

253. Care sunt principalii factori care contribuie la aprofundarea importantei studierii si cunosterii
dreptului comparat in Marea Britanie?
a. infiintarea tribunalului suprem al Imperiului Britanic-Priory Council
b. aporturile comerciale si de afaceri cu Orientul
c. incurajarea raporturilor comerciale cu Rusia

ANS: A

254. In prima perioada a introducerii dreptului comparat, americanii manifestau adversitate fata de:

a. dreptul englez
b. dreptul francez
c. dreptul german

ANS: A

255. La sfarsitul celei de-a doua jumatati a secolului al XIX -lea, dreptul comparat cunoaste:

a. o dezvoltare deosebita, in toate tarile, prin interesul tot mai mare aratat de juristi
b. o dezvoltare deosebita in SUA si Franta
c. interesul pentru dreptul strain dispare in toate tarile

ANS: C

256. Care sunt criticile aduse de Gans scolii istorice?

a. determinismul rational
b. negativismul istoric
c. viziunea ingusta a istoriei

ANS: C

257. Dreptul penal german este comparat de catre Mittermaier cu:

a. dreptul francez
b. dreptul romanesc
c. dreptul englez

ANS: A

258. Care sunt factorii care contribuie la reluarea si aprofundarea cercetarilor dreptului comparat:
a. initativele colective
b. societatile de sociologie comparata
c. revistele

ANS: C

259. Ce inteleg juristii celei de a doua perioade a dreptului comparat prin expresia “legislatie
comparata”:

a. cunoasterea exclusiva a legilor si codurilor straine

b. cunoasterea in mare masura a legilor si codurilor straine
c. ideea ca intregul drept este cuprins in legi

ANS: B

260. Juristul d’Amari prin lucrarile sale sustine ca scopul legislatiei comparate ca stiinta autonoma
este:
a. de a analiza factorii care au dus la crearea sistemelor politice
b. de a privi legislatia in ansamblul ei
c. de a examina cauzele sistemului juridic

ANS: C

261. Avand la baza conceptiile lui d’Amari se poate afirma ca progresul dreptului rezulta din:

a. comunicarea si limitarea legilor de catre popoare

b. faptul ca isi urmeaza un curs uniform
c. spontaneitatea cu care se manifesta in cadrul fiecarei natiuni

ANS: A

262. Lucrarea “Bevilaqua” prin care se sustine ca orice drept este o combinatie de elemente
universale, nationale si straine este de origine:

a. columbiana
b. romana
c. braziliana

ANS: C

263. Societatile de legislatie comparata ce apar in cea de-a doua perioada de dezvoltare a
dreptului comparat cu raspandire in intreaga Eurpoa aveau drept scop:
a. de a aduna materiale referitoare la dreptul national
b. de a face traduceri
c. de a asigura o mai buna cunoastere a dreptului ebraic

ANS: B

264. Prima societate de legislatie comparata apare la Paris in 1869. Care era principalul obiectiv al
acestei societati?
a. sa puna la indemana populatiei legile straine in scopul rezolvarii conflictelor de
legi
b. de a oferi posibilitatea efectuarii unor studii comparative
c. de a oferi sprijin in depasirea limitelor impuse de legislatia europeana

ANS: B

265. In ce perioada se poate vorbi de o reluare a studierii dreptului comparat in Marea Britanie?

a. in prima jumatate a secolului XIX

b. in a doua jumatate a secolului XIX
c. la sfarsitul celui de al doilea razboi mondial

ANS: C

266. La sfarsitul secolului al XIX-lea in Germania se resimnte cu o mare acuitate necesitatea

de unifica si reforma:
a. dreptul penal
b. dreptul comercial
c. dreptul civil

ANS: A

267. Principala preocupare a juristilor elvetieni in frunte cu Eugen Huber era de a inzestra tara cu:

a. un Cod Penal
b. un Cod Civil Unic
c. un Cod al Comertului

ANS: B

268. Una din teoriile fundamentale ale etnologie este inrudirea. Cine poate fi considerat cel mai
mare teoretician al acestui curent?

a. Engels
b. Theodor Waitz
c. Lewis H. Morgan

ANS: C

269. Pana la sfarsitul primului razboi mondial doar doua tari au recunoscut si, prin urmare, si au
adus o contributie insemnata la dezvoltarea etnologiei juridice:
a. Anglia si Germania
b. Franta si Bulgaria
c. Spania si Portugalia

ANS: A

270. Cine este considerat creatorul expresiei de “etnologie juridica”:

a. Max Schmidt
b. Lewis Morgan
c. Post

ANS: C

271. Etnologia juridica se dezvolta avand la baza lucrarile unor autori cunoscuti in epoca
precum Morgan, Bachofen si Post. Dupa momentul de debut, etnologia juridica cunoaste:
a. un esec rasunator
b. o dezvoltare accentuata
c. o stagnare
ANS: A

272. Care este principala cauza ce pune in imposibilitate tarile din Eurpoa Centrala si de Est de a
adopta drepturi comparate proprii la sfarsitul secolului al XIX-lea?

a. dominatiile marilor imperii din acea vreme

b. lipsa de interes a juristilor din tarile respective
c. impunerea de catre marile imperii al propriilor coduri

ANS: A

273. Codul Civil roman din 1864 este o copie fidela a:

a. codului german
b. codului austriac
c. codului napoleonian

ANS: C

274. In cea de a doua jumatate a sec. al-XIX-lea juristul roman Alexandresco, preocupat in ceea
mai mare masura de studierea si introducerea dreptului comparat in Romania, publica o lucrare de
referinta. Care este numele acestei lucrari:

a. Droit ancient et modern de la Roumanie

b. Dreptul civil roman
c. Comparation entre le Cod Civil romaine et le Cod Napoleon

ANS: B

275. Dupa cucerirea Mexicului si a Americilor Centrale si de Sud dreptul raspandit in aceasta
regiune are o origine si un continut:

a. iberic
b. american
c. autohton, specific fiecarei tari

ANS: A

276. In Japonia si Turcia tentativele de codificare ca expresie a interesului pentru dreptul

strain si mai tarziu pentru comparare produc probleme de natura specifica. Care sunt elementele
comune ce contribuie la dezvoltarea in aceeasi directie a drepturilor din cele doua tari:
a. sunt inzestrate cu modele juridice proprii care nu au nimic in comun cu dreptul
European
b. sunt inzestrate cu modelul juridic romano-german
c. sunt inzestrate cu modelul juridic common-law

ANS: A

277. Cea de a treia perioada a dreptului comparat (1900-1950) este marcata de schimbari
importante, in primul rand la nivel georgafic. Care este tara preocupata cel mai mult de domeniul
dreptului comparat:
a. Franta
b. Germania
c. Anglia

ANS: C

278. In anul 1900 are loc la Paris, primul Congres International de drept comparat. Care
sunt principalele obiective subliniate de Saleilles in cadrul acestui congres:
a. sa permita o confruntare internationala privind diverse probleme juridice comune
b. sa elucideze si sa studieze chestiunile definitiei si metodei dreptului national
c. sa desemneze principalii sustinatori ai miscarii

ANS: A

279. Saleilles, unul din cei mai importanti sustinatori ai dreptului comparat, da o noua
dimensiune acestui concept si doreste sa faca din acest domeniu:
a. un instrument de analiza filosofica
b. un instrument de politica jurisprudentiala
c. un model exclusiv national

ANS: B

280. Care este orientarea pe care Saleilles o da conceptului de drept comparat:

a. da un scop ideologic
b. sustine nevoia de schimbare
c. acorda functii concrete, imediate, precise

ANS: C

281. In ceea ce de a treia perioada a dreptului comparat, in Italia se fac remarcati:

a. Giorgio del Vecchio
b. Marc Ancel
c. Lambert

ANS: A

282. In ce tara europeana, ca urmare a cercetarilor efectuate in zona filosofiei dreptului se naste
conceptul de “richtiges Recht”:
a. Elvetia
b. Austria
c. Germania

ANS: C

283. Intr-un context istorico-politic total nefavorabil Germaniei, in cea de a treia perioada a
dreptului comparat doar doi juristi isi aduc o contributie importanta dezvoltarii acestui domeniu:
a. Wolff si Heymann
b. Rabel si Post
c. Rabel si Schlegelberger

ANS: C

284. Dupa incheiera lucrarilor Congresului de la Paris, in Franta metoda comprativa a fost aplicata:
a. in dreptul penal
b. dreptul civil
c. dreptul administrativ

ANS: B

285. La indemnul a doi mari comparatisti, Lambert si Levy-Ullmann, studentii facultatilor de drept
isi aduc contributia la studierea dreptului comparat prin monografii de o calitatea exceptionala.
Astfel, Institutul din Paris aduna un numar de 67 de volume intr-o colectie intitulata:
a. Colectia de studii teoretice si practice de drept strain, de drept comparat si de drept international
b. Trate de driot civil compare
c. Les publications de droit compare de Lyon

ANS: A

286. Cine sunt considerati marii promotori ai dreptului comparat in Elvetia:

a. Rougin si David
b. Emil Rougin si Sauser-Hall
c. Sause-Hall si David

ANS: B

287. In Italia, cu toate eforturile intreprinse de juristi precum Carusi sau del Vecchio,
valoareastudiilor in dreptul comparat nu depasesc un nivel mediocru. Situatia se imbunatateste o
data cu:
a. invatamantul de drept public comparat a devenit materie obligatorie in facultatile de drept public
b. stabilitatea economica
c. stablitatea politica

ANS: A

288. Cu toate ca, in Statele Unite ale Americii au fost infiinate institute de drept comparat si un
numar important de reviste aportul lor in acest domeniu a fost mediocre. Exista o categorie de
intelectuali care schimba aceasta situatie:

a. juristii evrei
b. emigrantii din Germania si Europa
c. emigrantii din America Latina

ANS: B

289. Dupa cel de al doilea razboi mondial, datorita conjuncturilor politice, juristii romani sunt siliti
sa isi concentreze studiile doar intr-o singura directie, slavind un anumit model. Care este acesta:

a. modelul german
b. modelul american
c. modelul sovietic

ANS: C

290. Dupa cel de al doilea razboi mondial premisele lumii se schimba, iar dreptul comparat descoperit dupa
razboi primeste impulsuri noi. Juristii din toate statele:
a. constientizeaza insuficienta mijloacelor de actiune in domeniul dreptului comparat
b. recunosc importanta invatamantului de drept constitutional comparat
c. considera ca dreptul comparat este un mijloc de apropiere intre regimuri politice diferite

ANS: C

291. Care precursor a emis teoria conform careia se impune adaptarea dreptului privat la “ curentul
popular contemporan” :
a. Anton Menger
b. Copernic
c. Leopold Wenger

ANS: A

292. Conform conceptiei lui L.J. Constantinesco, stiinta dreptului comparat reprezinta produsul a:
a. trei fenomene majore
b. patru fenomene majore
c. doua fenomene majore

ANS: C

293. Care teoretician al dreptului comparat a afirmat ca: “ o stiinta, oricat ar fi ea de specializata, nu
este niciodata autonoma:
a. Otetelisanu
b. L.J. Constantinesco
c. G. del Vecchio

ANS: B

294. Conceptul de: ”paternitate a dreptului roman asupra stiintelor juridice europene a fost enuntat
pentru prima oara la:
a. Bologna
b. Paris
c. Londra

ANS: A

295. Dreptul roman a fost folosit in forma directa sau indirecta pana la sfarsitul secolului al-XIX-
lea, in:
a. Germania
b. Portugalia
c. Elvetia

ANS: A

296. Care precursor a ramas fidel perspectivei scolii istorice care plasa dreptul roman in centrul
interesului sau:
a. Kaschaker
b. Hegel
c. L. Mitteis

ANS: C

297. Notiunea de: “unitate alumii pe plan juridic”, a enuntat-o in 1667, pentru prima oara:
a. Leibniz
b. Henru-Summer Maine
c. Montesqieu

ANS: A

298. “Theatrum legale mundi”, trebuia sa contina:

a. descrierea sistemelor de drept ale tuturor poparelor, din toate timpurile si locurile
b. descrierea tuturor popoarelor
c. descrierea dreptului roman

ANS: A

299. La Congresul de la Paris din anul 1900, A. Esmein a clasat ordinile juridice in:
a. cinci grupe principale
b. patru grupe principale
c. trei grupe principale

ANS: A

300. Care precursor afirma in 1852 ca: “stiinta dreptului s-a degradat intr-o jurisprudenta nationala”
a. Salvador Minguijon
b. Olivier-Martin
c. Rudolph von Jhering

ANS: C

301. Cunoasteea “dreptului strain” a incceput din:

a. antichitate
b. evul mediu
c. perioada moderna

ANS: A

302. Dezvoltarea dreptului comparat ca stiinta, a parcurs:

a. o etapa
b. doua etape
c. trei etape

ANS: C

303. In prezent, principalele sisteme de drept sunt clasificate in:

a. trei mari familii
b. patru mari familii
c. cinci mari familii

ANS: C

304. Familia de drept romano-germanic este caracterizata prin:

a. separatia diintre dreptul civil si dreptul penal
b. separatia dintre dreptul public si dreptul privat
c. sseparatia dintre dreptul civil si dreptul administrativ

ANS: B

305. Familia de common-law se caracterizeaza prin:

a. abundenta codificarilor
b. absenta codificarilor
c. emiterea anuala a codifficarilor

ANS: B

306. In prezent, judecatorul englez poate refuza aplicarea unei legi emise de Parlament, daca
aceasta nu este conforma cu practica judiciara sau incalca conceptul de “equity”:
a. da
b. nu
c. doar in anumite situatii

ANS: A

307. “ Revirimentul de jurisprudenta” , reprezinta o regula esentiala a sistemului juridic:

a. common-law
b. romano-germanic
c. ebraic

ANS: A

308. Nominalizati precursorul englez, care desi nu a practicat foarte mult dreptul comparat, a
aplicat institutii descoperite in dreptul stain, flexibilizand common-law-ul:
a. Francis Bacon
b. Cristopher Saint-Germain
c. Lord Mansfield

ANS: C

309. In prima perioada, drreptul comparat a avut:

a. cea mai lenta dezvoltare
b. o dezvoltare semnificativa
c. o dezvoltare conditionata de factorul social

ANS: A
310. Teoria “ monadelor ”a fost emisa de catre:
a. Leibitz
b. Grotius
c. Feuerbach

ANS: A

311. Scoala istorica a aparut pentru prima oara in Germania secolului:

a. al-XVII-lea
b. al-XVIII-lea
c. al-XIX-lea

ANS: C

312. Conform conceptiilor scolii istorice, evolutia dreptului este strans legata de preexistenta
conditiilor sale:
a. istorice
b. politice
c. sociale

ANS: A

313. In 1834 a aparut “ La Revue etrangere de legislation ” la initiativa precursorului francez:

a. Foelix
b. Anthoine de Saint-Joseph
c. Eduard Gans

ANS: A

314. In Statele Unite ale Americii dreptul american s-a caracterizat in prima perioada de dezvoltare
a dreptului comparat, prin ostilitatea aratata fata de cel:
a. islamic
b. ebraic
c. englez

ANS: C

315. In cea dea doua perioada de dezvoltare a dreptului comparat, au aparut:

a. scolile istorice
b. societatile de legislatie comparata
c. scolile pozitiviste

ANS: B

316. “ BGB ” - ul adoptat in anul 1900 reprezenta:

a. codul civil elvetian
b. codul civil german
c. codul civi austriiac
ANS: B

317. Principalele obiective ale Congresului de la Paris, au fost:

a. modernizarea normelor cutumiare
b. confruntarea internationala privind diverse probleme juridice comune
c. dezvoltarea dreptului roman

ANS: B

318. In Romania, dupa cel de-al doilea razboi mondial, juristii romani au adoptat modelul:
a. romano-germanic
b. common-law
c. sovietic

ANS: C

319. Dupa Congresul de la Paris, dreptul comparat a fost structurat:

a. stiintific
b. ideologic
c. din perspectiva istorica

ANS: A

320. Care precursor considera ca prin ”comparatie se poate realiza un sistem universal de principii
de drept pozitiv”:
a. d’Amari
b. Austin
c. Pollock

ANS: B

321. Expresia de “ drept comparat “ desemneaza o mmetoda de studiu si cercetare, in acceptiunea

lui:
a. Gutteridge
b. Holland
c. Bryce

ANS: A

322. Definiitia conform careia “ rolul compararii este acela de a pune fata in fata diferite siseme
legislative si de a le examina intre ele ”, apartine precursorului:
a. Josserant
b. L.J. Constantinesco
c. Rabel

ANS: C
333. Ce reprezinta “ metoda ” din perspectiva dreptului comparat:
a. doar un instrument accesoriu
b. un ansamblu de demersuri rationale, sustiinute spre a atinge scopul propus
c. un volum de cunostinte ordonate

ANS: B

334. Wigmore aprecia ca dreptul comparat dispune de anumite obiective sau domenii, in numar de:
a. trei
b. patru
c. cinci

ANS: A

335. In cadrul metodei comparative se disting un numar de:

a. doua elemente
b. trei elemente
c. patru elemente

ANS: C

336. Informatiile comparative ajuta dreptul national:

a. sa inteleaga dreptul strain
b. sa combata similitudinile
c. sa evidentieze imperfectiunile sistemului juridic supus comparatiei

ANS: A

337. Cercetatorii europeni au elaborat, in limbi de circulatie internationala, lucrari privind dreptul:
a. ebraic
b. coranic
c. cutumiar

ANS: B

338. Dreptul comparat are un rol:

a. normativ
b. educational
c. interpretativ

ANS: A

339. In cadrul functiei normative a dreptului comparat, regasim ca tipologie, unificarea:

a. nationala
b. internationala
c. constitutionala

ANS: B
340. Compararea juridica se realizeaza:
a. pe verticala
b. ideologic
c. exclusiv legislativa

ANS: A