Sunteți pe pagina 1din 40

[CALCULUL SI CONSTRUCTIA AUTOVEHICULELOR

RUTIERE] PROIECT

TEMA PROIECTULUI

Pentru autovehiculul Dacia Logan – 1.5 dCi, să se proiecteze următoarele


piese componente:

I.Ambreiajul şi mecanisnul de acţionare al acestuia;


II.Cutia de viteze;

Etapele de calcul:
1.Trasarea caracteristicii externe ;
2.Dimensionarea ambreiajului şi a mecanismului de acţionare ;
3.Calculul arcului cu diafragmă;
4.Calculul arborelui ambreiajului;
5.Calculul cutiei de viteze mecanice;

Datele iniţiale de calcul:

Nr.crt. Cerinţe constructive Valoar U.M


1 Lungimea 4288 [mm]

2 Lăţimea 1740 [mm]

3 Înălţimea 1534 [mm]

4 Greutatea autovehicolului:
-gol 1180 [Kg]

-încărcat 1540 [Kg]

5 Dimensiuni: -roţi 6.0 J 15

-pneuri 185/65 [mm]

R 15

6 Panta maximă pe care o poate urca autoturismul 19 °

7 Viteza maximă 167 [Km/h]


8 Puterea maximă 63 [KW]
9 Cuplul (la momentul maxim) 200 [N⋅m]

10 Turaţia motorului:-la putere maximă 3750 [rot/min]

1
[CALCULUL SI CONSTRUCTIA AUTOVEHICULELOR
RUTIERE] PROIECT

-la moment maxim 1900 [rot/min]

I.AMBREIAJUL
1.Trasarea caracteristicii externe
Pentru calculul organelor de transmisie avem nevoie de trasarea
caracteristicii externe a motorului.
a.Trasarea curbei de putere:
Pentru trasarea curbei de putere se calculează Pvmax şi Pmax unde:
-Pvmax= puterea la viteză maximă;
-Pmax= puterea maximă dezvoltată de motor.
Pvmax=Ga·f·Vmax+K·A·Vmax313270·ηt

-Ga=masa maximă autorizată=1540 [Kg]


-f=coeficient de rezistenţă la rulare=2.5·10-2

• v=0.8·167=133.6⇒37.1[m/s]-relaţie valabilă pentru v>50 [km/h]


• f = 1.65·10-2·1+6.5·10-3·v-50
-k=coeficient aerodinamic [daN·s2·m-4]
• k=0.02÷0.035⇒k=0.027
- A=aria secţiunii transversale [m2]
• A=H·l·Ce; unde : - H=înălţimea autovehicolului;
-l=lăţimea autovehicolului;
-Ce=coeficientul de corecţie 0.98÷1⇒Ce=0.99
A=1534·1740·0.99=2.642 [m2]
- ηt=randamentul transmisiei 0.88÷0.92⇒ηt=0.9
-Vmax=167·0.8=133.6 [km/h]=37.1 [m/s]

Pvmax=1540·(2.5·10-2)·37.1+0.027·2.642·37.113270·0.9=75 [CP]

2
[CALCULUL SI CONSTRUCTIA AUTOVEHICULELOR
RUTIERE] PROIECT

Puterea maximă dezvoltată de motor:


Pvmax= Pvmaxf·nvmaxnp
f·nvmaxnp=α1·nvmaxnp+α2·(nvmaxnp)2+α3·(nvmaxnp)3,

unde α1,α2,α3 sunt coeficienţi ce depind de Ce(coeficient de elasticitate)


Ce= nMnp=19003750=0.506
α1= 3-4·Ce2·(1-Ce)=0.9760.988=0.987
α2= 2·Ce2·(1-Ce)=1.0120.988=1.024
α3= -12·1-α3=-10.988=-1.012
nvmaxnp=1.05÷1.25 M.A.S0.9÷1 M.A.C⇒nvmaxnp=0.95
f·nvmaxnp=0.987·0.95+1.024·(0.95)2+(-1.012)·(0.95)3=0.994
Pvmax=750.994=75.46 [CP]

Deoarece am adoptat motorul, deci si np, se poate adopta o valoare


pentru nvmaxnp şi obţinem:
nmax=(1.05÷1.25)·np M.A.S(0.9÷1)·np M.A.C⇒nmax=1·3750=3750 [rot/min]

Se calculează coeficientul de turaţie Kn=nmaxVmax unde nmax [rot/min] şi


Vmax [km/h]
Vmax=se adoptă de la valoarea de 133.6 [km/h ] la 120 [km/h]
Kn=nmaxVmax =3750120=31.25

Dacă aceasta nu se situează între valorile 30÷50, atunci se corectează


valoarea pentru Vmax (faţă de valoarea dată iniţial).Valoarea lui Pmax
devine:

Pmax= Pvmaxf·nvmaxnp= 57.270.994=57.61 [CP]

Dacă rezultă mai mare decât valoarea din datele proiectului se adoptă un
coeficient aerodinamic mai mic (între limitele prescrise).Dacă totusi Pmax
rămâne încă mai mare se adoptă o valoare mai mică pt Vmax.

Curba de putere se trasează prin puncte. Se calculează Pe pentru diferite


turaţii, pornind de la turaţia minimă stabilă până la nmax.Calculul se face
cu pasul de 100 [rot/min], în preajma turaţiei np micşorându-se eventual,
pentru a pune în evidenţă turaţia la putere maximă.

nminstabil=nmin+100÷200[rot/min]=750+100=850 [rot/min]

3
[CALCULUL SI CONSTRUCTIA AUTOVEHICULELOR
RUTIERE] PROIECT

nmin=0.2·np=0.2·3750=750 [rot/min]

Pe=42.4·[0.987·7503750+1.024·(7503750)2+(-1.012)·(7503750)3]⇒Pe=9.76 [KW]

b.Curba de moment:
Momentul efectiv la o turaţie dată este:

Me=9.55·103·Pene=9.55·103·9.76750=134 [N·m]
-Pe este în [KW];

c.Curba de consum specific:


Consumul specific este:
cs=cmin·MmaxMe [g/KW·h]
-cs=340÷380 [g/KW·h]
cmin=360·200168.91=426.25 [g/KW·h]

d.Curba de consum orar:


Se calculează cu relaţia: co= cs· Pe103
co=426.25·13.26103=5.26 [Kg/h]

A.Determinarea raportului i0 al transmisiei principale

Transmisia principală are rolul de a multiplica momentul motor primit de


la transmisia longitudinală şi de a-l transmite, cu ajutorul diferenţialului,
arborilor planetari.
Această determinare se face din condiţia de viteză maximă a
autovehicolului în treapta de viteză cu raportul 1.
i0=π·nvmax·rr30·Vmax
-Vmax [m/s]
-nvmax [rot/min]
-rr-roata de rulare [m]

4
[CALCULUL SI CONSTRUCTIA AUTOVEHICULELOR
RUTIERE] PROIECT

rr=d2+H=(15·25.4)2+185·0.65=310.75·10-3=0.311 [m]
i0=π·3562.5·0.31130·30.2=3480.683600=4.04

B.Etajarea cutiei de viteză

Raportul de transmitere pentru treapta I se obţine punând condiţia de


urcare a pantei maxime impusă prin tema de proiectare, panta pe care
autovehicolul trebuie să o urce în aceeaşi treaptă de viteză, cu motorul
funcţionând pe caracteristica de turaţie la sarcină totală, la turaţia de
cuplu maxim, nM. Forţa la roată sau forţa de tracţiune, necesară în acest
caz este:

Fr'=Ftmax=Ga·(f·cosαmax+sinαmax) [N]

-Ga=greutatea autovehicolului=15400 [N]


-αmax= 19∘
- f=coeficient de rezistenţă la rulare=1.4÷1.6·10-2=1.5·10-2=0.015

Se observă că s-a neglijat rezistenţa aerului deoarece are valori reduse.

Fr'=Ftmax=15400·0.015·cos19∘+sin19∘=5232 [N]

Rapoartele de transmitere ale schimbătorului de viteză sunt în progresie


geometrică, cu o raţie g=n2n1raţie de etajare. Raţia progresiei geometrice şi
numărul treptelor de viteză sunt alese astfel încât să fie îndeplinită
condiţia:
Vmaxtreaptainferioară=Vmintreaptasuperioară
Cele două turaţii,n1 şi n2, sunt turaţiile între care motorul funcţionează
stabil şi trebuie să îndeplinească condiţia : nM≤n1<n2≤nVmax . Pentru
treapta “k” de viteză avem:
icvk=icvIqK-1

Considerând „k” treapta maximă de viteză ca fiind treapta cu raport de


transmitere unitară (fără treapta de supraviteză) vom avea:
icvk=1⇒qK-1=icvI⇒K=1+ln·icvIln·q

unde „k” va fi numărul treptei de viteză maximă (3,4,5...).

5
[CALCULUL SI CONSTRUCTIA AUTOVEHICULELOR
RUTIERE] PROIECT

Pentru calculul efectiv se procedează mai întâi la stabilirea unei raţii de


etajare iniţială „q*” considerând pentru început:

Raportul treptelor de viteză:

icvI=Ftmax·rrMmax·i0·ηt=5232·0.3107134·4.04·0.9=3.32

Pentru calculul efectiv se procedează mai întâi la stabilirea unei raţii de


etajare iniţială „q*” considerând pentru început:

q*=nVmaxnM=37501900=1.97

Se rotunjeşte kmin la valoarea imediat superioară şi obţinem numărul


treptelor de viteză “ k”:
Kmin≥1+ln·icvIln·q*+1≥2.76⇒Kmin=3
K=Kmin+1=4

Cu această nouă valoare “k“, se calculează apoi raţia de etajare a cutiei


de viteze

q=K-1icvI=4-13.32=1.49

- raţie care se utilizează în calculul celorlalte trepte de viteză.


Dacă se doreşte adoptarea unei trepte de supraviteză se stabileşte
raportul acesteia:

iCVK+1=0.7÷0.8
icvII=icvIq=3.321.49=2.22
icvIII=icvIq2=1.49
icvIV=icvIq3=1

2. Dimensionarea ambreiajului şi a mecanismului de


acţionare

În calculul ambreiajului se va ţine cont de valorile obţinute în etapa


anterioară, valori ce urmăresc stabilirea dimensiunilor elementelor
principale ale acestuia.

6
[CALCULUL SI CONSTRUCTIA AUTOVEHICULELOR
RUTIERE] PROIECT

Pmax 42 [KW]

np 3750 [rot/min]

Mmax 134 [N·m]

nm 1900 [rot/min]

Ambreiajul are rolul de a decupla motorul de transmisia autovehicolului,


precum şi de a asigura cuplarea progresivă a motorului cu transmisia. În
transmisia automobilului ambreiajul se foloseşte atât ca un mecanism
independent, intercalat între motor şi schimbătorul de viteze, cât şi ca un
organ al mecanismului de acţionare a schimbătoarelor de viteze
planetare. Decuplarea motorului de transmisie este necesară:
• la pornirea din loc a automobilului;
• în timpul mersului automobilului la schimbarea treptelor
schimbătorului de viteze;
• la frânarea automobilului (pentru viteze mai mici decât cele
corespunzătoare mersului în gol a motorului);
• la oprirea automobilului cu motorul în funcţiune;
• la pornirea motorului pe timp de iarnă.

Cuplarea progresivă a motorului cu transmisia este necesară în cazurile:

• la pornirea din loc a automobilului;


• după schimbarea treptelor schimbătorului de viteze.

Ambreiajul are şi rol de element de siguranţă, protejând transmisia la apariţia


unor suprasarcini; astfel, atunci când încărcarea transmisiei depăşeşte
momentul static de frecare al ambreiajului, acesta patinează.

Ambreiajul trebuie să răspundă unor cerinţe specifice şi generale cum ar fi:

Condiţii impuse la cuplare:


• cuplarea progresivă, evitându-se şocurile asupra pasagerilor şi în organele
transmisiei;
• evacuarea eficientă a căldurii generate în faza de patinare a ambreiajului
(creşterea temperaturii garniturilor de fricţiune conduce la scăderea
coeficientului de frecare, ceea ce poate produce patinarea ambreiajului
chiar şi atunci când acesta este complet cuplat);

7
[CALCULUL SI CONSTRUCTIA AUTOVEHICULELOR
RUTIERE] PROIECT

• în stare cuplată, ambreiajul trebuie să asigure transmiterea mişcării de la


motor către transmisie chiar şi atunci când garniturile de fricţiune sunt
uzate.
Cuplarea ambreiajului trebuie să se facă progresiv pentru ca să nu apară
acceleraţii excesiv de mari la demararea automobilului, care au o
influenţă asupra pasagerilor şi încărcăturii.
Acceleraţia maximă admisibilă la demararea automobilului, care nu
provoacă senzaţii neplăcute pasagerilor, nu trebuie să depăşească 3 ... 4
m/s2. De menţionat că automobilele echipate cu motoare cu rezervă mare
de putere permit obţinerea unor acceleraţii cu mult mai mari.
La deplasarea pe un drum asfaltat, având coeficientul de aderenţă
<p=0,7 . .. 0,8, acceleraţiile maxime care se pot obţine la un automobil
cu tracţiune integrală sunt de 7 ... 8 m/s2. Rezultă deci, necesitatea
cuplării progresive a ambreiajului pentru a limita acceleraţiile la
demararea automobilului.
În timpul patinării ambreiajului, care are loc în special în momentul
pornirii din loc şi în mai mică măsură la schimbarea treptelor în timpul
mersului, lucrul mecanic de frecare se transformă în căldură.
Pentru funcţionarea ambreiajului în condiţii normale, căldura care se
degajă trebuie să fie eliminată, în caz contrar temperatura garniturilor de
frecare creşte, iar coeficientul de frecare µ va scădea. În felul acesta,
ambreiajul va patina şi în timpul mersului automobilului, nu numai în
timpul pornirii din loc sau la schimbarea treptelor. Datorită acestui fapt
piesele componente ale ambreiajului se încălzesc peste limita admisibilă,
iar garniturile de frecare se degradează şi discul de presiune se poate
deforma, iar în unele cazuri chiar fisura.
Ambreiajul trebuie să fie capabil să transmită momentul motor
maxim chiar şi în cazul în care garniturile de frecare sunt uzate şi arcurile
de presiune îşi reduc forţa de apărare. Pentru îndeplinirea acestei cerinţe
momentul de calcul al ambreiajului se adoptă mai mare decât momentul
maxim al motorului .

Condiţii impuse la decuplare:


• decuplarea completă şi rapidă a motorului de transmisie- astfel se
asigură schimbarea uşoară a treptei de viteză, reducându-se uzurile
danturilor pinioanelor, precum şi cele ale garniturilor de fricţiune;

8
[CALCULUL SI CONSTRUCTIA AUTOVEHICULELOR
RUTIERE] PROIECT

• efort relativ mic din partea conducătorului prin acţionarea pedalei, la


o cursă nu prea mare a acesteia.
Dacă decuplarea ambreiajului nu este completă, schimbarea treptelor se
face cu zgomot, deoarece roţile dinţate ale schimbătorului de viteze se
află sub sarcină parţială. Acest lucru conduce la uzura părţilor frontale ale
dinţilor pinioanelor sau cuplajelor.
De asemenea dacă decuplarea ambreiajului nu este completă, iar
schimbătorul de viteze se găseşte într-o treaptă oarecare, atunci în timp
ce motorul funcţionează, ambreiajul patinează, iar părţile sale
componente se încălzesc şi garniturile de frecare se uzează.
Uşurinţa decuplării ambreiajului este asigurată în primul rînd prin
alegerea corectă a raportului de transmitere al mecanismului de
acţionare.

Condiţii generele impuse ambreiajului


În afară de condiţiile impuse ambreiaului la decuplare şi cuplare, acesta
trebuie să mai îndeplinească următoarele : să aibă durata de serviciu şi
rezistenţa la uzură cât mai mare; să aibă o greutate proprie cât mai
redusă; să ofere siguranţă în funcţionare; să aibă o construcţie simplă şi
ieftină; parametrii de bază să varieze cât mai puţin în timpul exploatării;
să aibă dimensiuni reduse, dar să fie capabil să transmită un moment cât
mai mare; să fie echilibrat dinamic; să fie uşor de întreţinut.
Durata de funcţionare a ambreiajului depinde de numărul cuplărilor şi
decuplărilor, deoarece garniturile de frecare se uzează mai ales la
patinarea ambreiajului. La fiecare cuplare lucrul mecanic de frecare la
patinare se transformă în căldură datorită căreia temperatura de lucru a
garniturilor de frecare creşte. Experimental s-a constatat că la creşterea
temperaturii de la 20°C la 100°C, uzura garniturilor de frecare se măreşte
aproximativ de două ori.
Utilizarea frecventă a ambreiajului are loc la exploatarea automobilului în
condiţii de oraş. Astfel, pentru parcurgerea a 100 km ambreiajul se
decuplează şi cuplează de 500 . . . 650 ori.

A.Calculul garniturilor de fricţiune


a.Determinarea momentului de calcul

9
[CALCULUL SI CONSTRUCTIA AUTOVEHICULELOR
RUTIERE] PROIECT

Momentul de calcul al ambreiajului trebuie să fie mai mare decât


momentul maxim al motorului termic; se asigură astfel funcţionarea
corectă a ambreiajului şi transmiterea cuplului maxim al motorului chiar
şi după uzarea garniturilor de fricţiune. Ca urmare, momentul de calcul al
ambreiajului va fi:
Mc=β·Memax
unde β este coeficientul de siguranţă al ambreiajului, iar Memax este
cuplul maxim al motorului.

În ceea ce priveşte alegerea coeficientului de siguranţă, trebuie ţinut


cont de faptul că mărirea acestuia are efecte contradictorii. Astfel, pe de
o parte, creşterea coeficientului de siguranţă conduce la înlăturarea
pericolului patinării ambreiajului atunci când garniturile de fricţiune se
uzează, la cuplarea ambreiajului se micşorează durata fazei de
funcţionare cu patinare, iar performanţele dinamice ale autovehiculului
se îmbunătăţesc. Pe de altă parte, la o valoare prea mare a coeficientului
de siguranţă, ambreiajul nu işi mai poate îndeplini rolul de element de
siguranţă şi ca urmare cresc sarcinile dinamice din transmisie în cazul
cuplării bruşte, creşte forţa necesară acţionării ambreiajului, cresc
10
[CALCULUL SI CONSTRUCTIA AUTOVEHICULELOR
RUTIERE] PROIECT

dimensiunile acestuia. Valori prea mici ale coeficientului de siguranţă


conduc la funcţionarea cu patinare a ambreiajului şi la uzura rapidă a
garniturilor de fricţiune.
În tabel sunt prezentate valorile recomandate pentru coeficientul de
siguranţă.

Tipul autovehiculului β
Autoturisme 1,3÷1,75
Autocamioane, autobuze 1,6÷2,0
Autocamioane cu remorcă 2,0÷3,0
Tractoare agricole, destinate 2,0÷2,5
unor lucrări grele
Tractoare pentru operaţiuni 1,5÷2,0
de transport

În timpul exploatării automobilului, coeficientul de siguranţă β se


micşorează datorită uzurii garniturilor de frecare. Aceasta datorită
faptului că prin uzura garniturilor, arcurile de presiune se destind şi nu
mai asigură forţa de apăsare iniţială.
Pentru a evita patinarea ambreiajului, trebuie ca şi după uzura
garniturilor de frecare, coeficientul de siguranţă să îndeplinească condiţia
β>1.În cazul ambreiajelor semicentrifugale coeficientul de siguranţă β este
o mărime variabilă şi depinde de turaţia motorului. Coeficientul de
siguranţă β0 la aceste ambreiaje, corespunzător turaţiei nule a motorului
(forţa de apăsare se datoreşte numai arcurilor de presiune), se alege
apropiat de unitate şi anume: β0=0.85÷1 pentru autoturisme; β0=1÷1.3
pentru autocamioane. Valoarea coeficientului de siguranţă β se adoptă
conform cu recomandările pentru ambreiaje simple.
În cazul ambreiajelor la care este prevazută reglarea forţei de
apăsare a arcurilor de presiune, coeficientul de siguranţă β se alege mai
redus.
11
[CALCULUL SI CONSTRUCTIA AUTOVEHICULELOR
RUTIERE] PROIECT

b.Determinarea momentului de frecare al ambreiajului


Pentru determinarea momentului de frecare al ambreiajului se
foloseşte schema din fig.2, care reprezintă un ambreiaj cu două
suprafeţe de frecare, amplasate una pe cealaltă de către o forţă axială F.

Forţa axială elementară dF ce acţionează pe suprafaţa dA va fi:


d=p-dA
unde p este presiunea pe suprafaţa garniturii. Suprafaţa elementară dA
este:
dA=ρ·dφ·dr
Forţa de frecare elementară este:
dF=μ·dF=μ·p·dr·r·dφ

Suprafeţele de Tipul ambreiajului


fricţiune Uscat În ulei
μ p μ p[MP
[ a]
M
P
a
]
Oţel pe oţel sau 0.15÷0.2 0.2÷0.4 0.05÷0.1 0.6÷0.1
fonta
Oţel pe azbobace 0.4÷0.45 0.1÷0.3 0.08÷0.1 0.2÷0.5
lita 5
Oţel pe materiale 0.4÷0.55 0.4÷0.6 0.09÷0.1 1.2÷2.0
metaloceramice 2
μ=0.4

12
[CALCULUL SI CONSTRUCTIA AUTOVEHICULELOR
RUTIERE] PROIECT

Momentul de frecare elementar este dat de relaţia:


dMf=μ·p·r2·dr·dφ
în care μ este coeficientul de frecare dintre cele două suprafeţe.
Având în vedere cele precizate mai sus, rezultă momentul de frecare ca
fiind:
Mf=μ·p·02πdφ·RiReρ2
sau
Mf=2π3·μ·p·Re3-Ri3,
⇒Mf=μ·p·02π·Di/2De/2r2·dr·dφ=2π3·μ·p·[(De2)2-(Di2)2]

unde De şi Di sunt diametrele exterioare, respectiv interioare, ale garniturii


de fricţiune.
Presiunea are urmatoarea formă:
p=FAf

unde F=forţa de apăsare asupra discului de ambreiaj, considerând uniform


distribuţia de presiune pe fiecare suprafaţă de frecare Af.

Înlocuind :
p=F4π·De2·Di2 şi
Mf=13·μ·F·De3-Di3De2-Di2=13·μ·F·Re3-Ri3Re2-Ri2

Cum un disc de ambreiaj are 2 suprafeţe de frecare, relaţia de calcul


pentru un ambreiaj cu nd discuri devine:
Mf=13·μ·F·i·23·Re3-Ri3Re2-Ri2

unde
i=2·nd
nd=1-pentru ambreiaj monodisc

c.Determinarea dimensiunilor garniturilor de frecare


Suprafaţa totală a garniturilor de fricţiune A depinde de cuplul maxim al
motorului:
Aef=λ·Memax[cm2]

Suprafaţa totală a garniturilor de fricţiune este:


13
[CALCULUL SI CONSTRUCTIA AUTOVEHICULELOR
RUTIERE] PROIECT

Aef=i·Re2-Ri2·π

Unde i este numărul garniturilor de fricţiune, Re este diametrul exterior al


acestora, iar Ri este diametrul interior.
Coeficientul λ depinde de tipul ambreiajului autovehicolului, după cum se
poate vedea în tabelul urmator:

Tipul Tipul λ [cm2/daN·m]


autovehicolului ambreiajului
Autoturism Monodisc 25÷30
Autocamion, Monodisc 35÷40
autobuz Bidisc 40÷45

Aef=25·13.4·10-5=335 [cm2]
Mmax=134·10-1=13.4 [daN·m]
Re=λ·Mmaxπ·(1-c2)·i=25·13.4π·(1-0.552)·2=8.74 cm⇒Re STAS=10 [cm]
c=RiRe⇒c=0.53÷0.75⇒c=0.55
i=2·nd=2·1=2
c=RiRe⇒Ri=c·Re=0.55·10=5.5⇒Ri STAS=6.5 [cm]

Dimensiunile garniturilor de fricţiune se dimensionează în funcţie de


dimensiunile volantului; în cazul în care din calcul rezultă un diametru
exterior al garniturilor mai mare decât cel oferit de volant, se adoptă
soluţia de ambreiaj bidisc.În tabelul de mai jos sunt prezentate
dimensiunile recomandate pentru garniturile de fricţiune:

De 150 160 180 200 225 250 280 310 350


Di 100 110 120 130 150 155 165 175 195
g* 3 3.5 4
De=200 [mm]
Di=130 [mm]

Se recalculează astfel Aad:


Aad=π·Re2-Ri2·i=π·102-6.52·2=362.85 [cm2]

14
[CALCULUL SI CONSTRUCTIA AUTOVEHICULELOR
RUTIERE] PROIECT

Raza medie va fi:


Rm=23·Re3-Ri3Re2-Ri2=0.666·1000-274.62100-42.25=83.73 [mm]

d.Determinarea forţei de apăsare necesară


Forţa de apăsare F asupra discurilor ambreiajului se determină din
condiţia ca momentul de frecare al ambreiajului Mf să fie egal cu
momentul de calcul Mc.
Mf=Mc⇒Mf=μ·F·i·23·Re3-Ri3Re2-Ri2⇒μ·F·i·Rm=β·Mmax⇒F=βi·Mmaxμ·i·Rm
β=1.4-coeficient de siguranţă
F=1.4·1340.4·2·0.08373=2800 N
Mf=μ·F·i·23·Re3-Ri3Re2-Ri2=0.4·2800·2·23·103-6.53102-6.52=149.9≈150 [N·m]

e.Determinarea presiunii specifice dintre suprafeţele de frecare

Se determină cu ajutorul relaţiei:


p=FA'≤pa [daN/cm2], unde pa=0.15÷0.35 [MPa]
A'=π4·(De2-Di2)STAS=π4·2002-1302=18142 [mm2]
p=280018142=0.15≤pa

f.Verificarea la uzură
Pentru aprecierea uzurii garniturilor de frecare se foloseşte ca şi
parametru, lucrul mecanic specific de frecare dat de relaţia:
Ls=L2·nd·A' [daN·m/cm2] unde
15
[CALCULUL SI CONSTRUCTIA AUTOVEHICULELOR
RUTIERE] PROIECT

A'=18142-suprafaţa unei garnituri de frecare


nd=1-numărul de discuri
L=lucrul mecanic de frecare la patinarea ambreiajului

Pentru determinarea lucrului mecanic de frecare la patinare în cazul


pornirii din loc se calculeaza Laprox pentru mai multă siguranţă, prin două
metode :
1. Laprox=π·n·rr230·icvI2·i02·Gag·2·π·n7200+Ga2·ψK+23·Ga·ψ·2K·Gag·π·n30
Laprox=π·1700·0.31075230·3.322·4.042·15409.81·2·π·17007200+15402·0.3430+23·1540·0.34·230·15409.8
1·π·170030=4030
Ls=Laprox2·nd·A'=40302·181.42=11.1 [daN·m/cm2]
Ls≤Lsa=10÷12 [daN·m/cm2]

2. Laprox=357.3·Ga·rr2i02·icvI2=357.3·1540·0.3107524.042·3.322=295.35
Ls=Laprox2·nd·A'=295.352·181.46=0.81 [daN·m/cm2]
Ls>Lsa=0.75 [daN·m/cm2]
Ga=1540 daNsau[Kgf]

n=1700-turaţia motorului la pornirea de pe loc n≥n1.


Pentru mai multă siguranţă se poate face calculul cu n=nM
f=0.02÷0.03⇒f=0.02-coeficient de rezistenţă la rulare
g=9.81 [m/s2]-acceleraţia gravitaţională
K=30 [daN·m/s]
ψ=fcos αmax+sinαmax=0.02·cos19∘+sin19∘=0.34

g.Verificarea la încălzire:
Verificarea la încălzire a pieselor ambreiajului se face calculând creşterea
temperaturii cu relaţia:
Δt=γ·L427·c·Mp=0.5·(11.1·102)427·0.115·1.664=6.79≅6.8∘C
γ=0.5-coeficient care exprimă cantitatea de
lucru mecanic transformat în căldură
Mp=ρ·π·Rep2-Rip2·gp=7.25·π·1.052-0.612·1=1.664 [Kg]
ρfonta=7.25 [Kg/cm3]
gp=10÷18⇒gp=1 cm-grosimea discului de presiune
Rep=Re+3÷5 mm=100+5=105 [mm]
Rip=Ri-2÷4 mm=64-4=61 [mm]
Mp=masa discului de presiune [Kg]
c=cfonta≅0.115 [Kcal/Kg· ∘C]

16
[CALCULUL SI CONSTRUCTIA AUTOVEHICULELOR
RUTIERE] PROIECT

Pentru calculul cu relaţia 1⇒Δt<8÷15 [∘C]⇒6.8<8 [∘C]2⇒Δt<1[∘C]


3.Calculul arcului diafragmă
Scopul etapei constă în trasarea curbei de variaţie (caracteristicii
elastice) a forţei în funcţie de săgeata arcului.Indiferent de tipul arcului
folosit pentru a crea forţa de apăsare normală pe garniturile de fricţiune,
aceasta trebuie să fie comprimată peste valoarea la care forţa de apăsare
devine nulă, pentru a crea un joc între suprafeţele de frecare.Jocul este
necesar pentru a ne asigura că decuplarea ambreiajului se face complet.
Săgeata suplimentară Δf se calculează cu relaţia:
nd=nr
Δf=2·nd·jd=2·1·1=2 [mm]
nd=numărul de discuri
jd=0.75÷1.5.Valorile mari sunt pentru discuri cu De>180 mm⇒jd=1 [mm]
jd-jocul necesar între garniturile de frecare şi suprafaţa discului de presiune.
Uzura admisibilă a unei garniture este:
ΔU1=1÷1.5 mm⇒ΔU1=1.5 [mm]
ΔU1 adm=2·nd·ΔU1=2·1·1.5=3 [mm]
Se adoptă jocul dintre capătul interior al arcului diafragmă şi rulmentul de
presiune
δ=1.5÷2.5 mm⇒δ=2 [mm]

A.Trasarea caracteristicii elastic

Caracteristica arcurilor diafragmă F=φ(f) este determinată de raportul


dintre înălţimea H a arcului şi grosimea h a materialului.În cazul
ambreiajului de automobil se va adopta un raport 2<Hh<2.După cum se
observă, arcul diafragmă conţine porţiuni pentru care creşterea săgeţii
duce la micşorarea forţei de apăsare (regim instabil).Se va alege astfel un
17
[CALCULUL SI CONSTRUCTIA AUTOVEHICULELOR
RUTIERE] PROIECT

punct maxim A pentru ca variaţiile mici ale săgeţii să determine variaţii


mici ale forţei de apăsare.Pentru mărirea elasticităţii, arcurile diafragmă
au practicate tăieturi radiale pe o anumită lungime.
Cu notaţiile din figură, caracteristicile constructive ale arcului sunt:

Ri<b<Re(b≅Re-(5÷15[mm])
f1=săgeata zonei fără tăieturi determinată de unghiul de rotire φ
f2=f2'+f2''-săgeata zonei cu tăieturi a arcului
f2'-săgeata părţii cu tăieturi determinată de φ
f2''-săgeata datorită încovoierii lamelelor părţii cu tăieturi
a≅b-10÷25 mm
c≅a-13·(b-a)
e≅de2+3+10mm-de-diametrul exterior al arborelui
z≅12-numărul de tăieturi

Dacă se ţine seama că f1 este realizată prin rotirea cu unghiul φ va rezulta


forţa cu care arcul apasă discul de presiune.
F=F1-F2·c-eb-c=π·E'·h6·b-c2·f1·ln·ba·H-f1·b-ab-c·H-f22·b-ab-c+h2

unde:
H-înălţimea părţii continue a arcului
Ht-înălţimea totală a arcului

Din asemănarea triunghiurilor va rezulta:


H=Ht·b-ab-e
Se adoptă:
H=2.5÷4maxim 5 şi dinHh=1.5⇒h=31.5=2

Pentru ca arcul să se găsească în echilibru, momentul forţelor exterioare


trebuie să fie egal cu momentul forţelor interioare din partea continuă a
arcului.Relaţia pentru forţa cu care apasă arcul asupra garniturilor de
fricţiune în absenţa forţei F2(F2=0-nu este acţionat ambreiajul) se poate scrie:

F=π·E'·h6·b-c2·f1h·ln·ba·Hh-f1h·b-ab-c·Hh-f22·h·b-ab-c+1

Dacă notăm mărimile adimensionale F1 şi f1 astfel:


F1=F1·6·(b-c)2π·E'·h şi
f1=f1h obţinem
F1=f1·ln·ba·Hh-f1·b-ab-c·Hh-f1·b-a2·(b-c)+1

18
[CALCULUL SI CONSTRUCTIA AUTOVEHICULELOR
RUTIERE] PROIECT

Caracteristica externă va arăta ca în următoarea figură:

În cadranul I se găseşte graficul F1(f1). Când F2=0, graficul indică


variaţia forţei de apăsare a arcului asupra garniturilor de fricţiune F1(f1).
E'=E1-μp2=2.1·1051-0.2752 [MPa]

În continuare se va calcula cu pasul de 0.1 săgeata adimensională f1 şi


forţa de apăsare F1 după cum arată tabelul de mai jos:

Deoarece ambreiajul trebuie să asigure şi jocul Δf dintre garnituri şi discul


de presiune sau volant pentru decuplarea completă va trebui să
continuăm calculul după aflarea forţei maxime pentru o comprimare
suplimentară cu valoarea Δf.

Forţa maximă F1max din tabel va deveni forţa la cuplare şi de aceea


trebuie să fie cel puţin de valoarea forţei de apăsare F calculată în etapa
anterioară, iar condiţia 1. F1max≥Fcalculat.
Ambreiajul trebuie să asigure şi transmiterea momentului Mmax după
uzura garniturilor (până la valoarea admisibilă ΔU1). De aceea, în tabel şi
în grafic trebuie să avem îndeplinită condiţia :
2. F1·f1c-ΔUadmisibil≥Mmaxµ·i·Rm
adică să putem transmite momentul maxim până când β devine egal cu 1.
19
[CALCULUL SI CONSTRUCTIA AUTOVEHICULELOR
RUTIERE] PROIECT

În cadranul IV al graficului se va găsi graficul forţei de apăsare al


rulmentului de presiune F1(f2') unde :
f2'=c-eb-c·f1 şi

F2=b-cc-e·F1(obţinută din condiţia de echilibru)

Obs: În cadranul II al graficului este reprezentată scăderea (variaţia)


forţei de apăsare, rezultanta arcului când F1=F1max şi se apasă pedala
ambreiajului.Astfel F2 creşte până la anularea lui F1 (decuplare).

F=F1-F2 ·c-eb-c

Caracteristicile constructive ale arcului:

Ri<b<Re=65<85<100
b=Re-5÷15⇒b=100-15=85 [mm]
a=b-10÷15⇒a=85-15=70 [mm]
c=a-13·b-a⇒c=70-13·85-70=65 [mm]
e=de2+3÷10⇒e=252+7.5=20 [mm]
de⇒di STAS
di=316·β·Mmaxπ·σat=316·1.4·134·103π·120=19.96 [mm]

Din STAS 1768-68 rezultă:


di STAS=21 [mm]
de STAS=25 [mm]
z=6-numărul de tăieturi
b=5

4.Calculul arborelui ambreiajului

20
[CALCULUL SI CONSTRUCTIA AUTOVEHICULELOR
RUTIERE] PROIECT

Arborele ambreiajului este solicitat la torsiune de către momentul de


calcul al ambreiajului:
τt=McWp=β·Memaxπ·di316

Arborele ambreiajului (care este în acest caz şi arborele primar al cutiei


de viteză) are o porţiune canelată pe care se deplasează butucul discului
condus.Canelurile arborilor ambreiajelor fac parte din seria mijlocie
(asamblare mobile, cu deplasarea butucului fără sarcină).Canelurile
arborelui ambreiajului se verifică împreună cu cele ale butucului discului
la strivire si forfecare.
În acest caz se doreşte dimensionarea, pornind însă de la adoptarea lui
τat (adoptarea materialului) .Diametrul interior va fi:
di=316·β·Mmaxπ·σat

Considerăm raza medie a canelurilor:


rm=de+di4=25+214=11.5 [mm]

Forţa care va solicita canelurile atât la strivire cât şi la forfecare va fi:


F=Mcrm=4·β·Mmaxde+di=4·1.4·134·10325+21=16313 N

Presiunea de strivire este :


21
[CALCULUL SI CONSTRUCTIA AUTOVEHICULELOR
RUTIERE] PROIECT

Ps=Fz·As

z-numărul de caneluri

As-aria de strivire (suprafaţa canelurii)

As=L·h⇒L·de-di2=25·25-212=50 [mm2]

Se recomandă :

L=demm-autoturisme obişnuite ;
L=1.4·demm-autoturisme sport ;

Ps=2·Fz·L·(de-di)=8·1.4·134·1036·25(252-212)=54.37>Psa(20÷25 [MPa])

În acest caz în care Ps>Psa se vor modifica diametrele obţinute


procedând astfel :
di STAS=21 [mm]
de STAS=25 [mm]
z=6
b=6
Ps=2·Fz·L·(de-di)=8·1.4·134·1036·32(322-262)=22.46 [MPa]≤Psa(20÷25 [MPa])

Verificarea la forfecare:
τf=Fz·Af≤τaf(20÷30 [MPa])
Af=b·L=6·32=192 [mm2]
τf=163136·192=14.16 MPa≤τaf(20÷25 [MPa])

Se alege din STAS 791-87 un material pentru arbore: Oţel de cementare


(CIF)40Cr10
Cementarea este tratamentul termochimic cu carbon aplicat oţelurilor în
general cu conţinut mic de carbon, într-un mediu capabil să cedeze
carbon activ.În vederea obţinerii unei piese cementate cu un miez
tenace, cu 0.08÷0.15%C. Pentru piese mai mari în cazurile în care se cere o
duritate mai mare pentru miez, conţinutul de C se măreşte până la
0.24%. Călirea superficială cu încălzire prin curenţi de înaltă frecvenţă se
bazează pe proprietatea curenţilor de înaltă frecvenţă de a circula la
suprafaţa conductorilor, pe o adâncime cu atât mai mică cu cât frecvenţa
este mai mare. Inducerea acestor microcurenţi în suprafaţa piesei prin
plasarea acesteia în câmpul electromagnetic produs de un inductor prin

22
[CALCULUL SI CONSTRUCTIA AUTOVEHICULELOR
RUTIERE] PROIECT

care circulă un curent de înaltă frecvenţă, în condiţii determinate de


frecvenţă şi putere, conduce la obţinerea unui efect Joule corespunzător
de încălzire a stratului.

5.Calculul mecanismului de acţionare

Calculul mecanismului de acţionare al ambreiajului constă în


determinarea parametrilor acestui mecanism astfel încât cursa totală a
pedalei şi forţa la pedală să se încadreze în limitele prescrise. Sistemele
mecanice de acţionare sunt acelea la care comanda de la pedala
ambreiajului la manşonul de debreiere se transmite prin pârghii (la
sistemele cu pârghii de debreiere şi arcuri periferice) sau cabluri (la
sistemul cu arc central tip diafragmă) .
Forţa de acţionare a pedalei va fi:
Fp=F·b'·d'·f'a'·c'·e'·1ηa unde
ηa=0.5÷0.8-randamentul mecanismului de acţionare
F=β·Memaxi·μ·Rm

Valoarea maximă a forţei de acţionare a pedalei nu trebuie să


depăşească 15÷25 [daN·m].
Cursa pedalei de ambreiaj este:
Sp=st+ef·sd.ab·cd
23
[CALCULUL SI CONSTRUCTIA AUTOVEHICULELOR
RUTIERE] PROIECT

Cursa sd discului de presiune la decuplarea completă a ambreiajului este


de 0.75÷1.5 [mm] pentru ambreiajele monodisc, iar jocul sl dintre manşonul
de decuplare şi pârghiile de decuplare trebuie să fie de 1.5÷4 [mm]. Cursa
Sp a pedalei de ambreiaj nu trebuie să depăşească:
-100÷150 mm-autoturisme
-150÷180 mm-autobuze,autocamioane şi tractoare

II.CUTIA DE VITEZE
Cutia de viteze face parte din transmisia automobilului având drept scop :
• să permită modificarea forţei de tracţiune în funcţie de variaţia
rezistenţelor la înaintare;
• să permită deplasarea automobilului cu viteze reduse ce nu pot fi
asigurate de către motorul cu ardere internă, care are turaţia
minimă stabilă relativă mare;
• să permită mersul înapoi al automobilului fără a inversa sensul de
rotaţie al motorului;
• să realizeze întreruperea îndelungată a legăturii dintre motor şi
restul transmisiei în cazul în care automobilul stă pe loc, cu motorul
în funcţiune.
Cutia de viteze trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
• să asigure automobilului cele mai bune calităţi dinamice şi
economice la o caracteristică exterioară dată a motorului ;
• acţionare simplă şi comodă;
• funcţionare silenţioasă;
• construcţie simplă;
• randament ridicat;
• siguranţă în funcţionare;
• fiabilitate ridicată;
• greutate şi gabarit reduse;
• întreţinere uşoară.
În prezent cele mai răspândite sunt cutiile de viteze cu 3, 4 şi 5 trepte.La
autocamioanele cu sarcină utilă mare şi foarte mare la automobilele cu
capacitate mare de trecere se utilizează cutiile de viteză cu un numar de
6÷14 trepte de viteză.

1. Date iniţiale de calcul:


24
[CALCULUL SI CONSTRUCTIA AUTOVEHICULELOR
RUTIERE] PROIECT

Nr. Valoare U.M.


1 Puterea 58 [CP]

2 Momentul maxim 134 [N·m]

3 Turaţia arborelui 3750 [rot/min]


motorului
392 [rad/s]

4 Raporturile de Treapt I II III IV M.I


transmitere a

i 3.32 2.22 1.49 1 2.5

Durata de funcţionare a cutiei de viteză este dată de relaţia:


T=noz·nza·na=4·365·6=8760
noz=4÷5 h-numărul de ore de funcţionare pe zi
nza=365-numărul de zile de funcţionare pe an
na=6-numărul de ani de funcţionare

A.Alegerea tipului de sincronizator:

25
[CALCULUL SI CONSTRUCTIA AUTOVEHICULELOR
RUTIERE] PROIECT

Pentru cutia de viteze se va alege tipul de sincronizator conic cu inerţie,


cu inele de blocare şi dispozitiv de fixare cu bile.
Sincronizatorul cu inerţie este prevăzut cu dispozitiv suplimentar de
blocare, care permite blocarea treptelor numai după egalizarea vitezelor
unghiulare ale arborelui şi pinionului.Acest tip de sincronizator
garantează în orice condiţii cuplarea treptelor fără şocuri.

B.Alegerea soluţiilor de frânare şi blocare

26
[CALCULUL SI CONSTRUCTIA AUTOVEHICULELOR
RUTIERE] PROIECT

Funcţionarea sincronizatorului la cuplarea prizei directe este următoarea:


Coroana şi manşonul solidarizate prin bilele 5, împreună cu pastilele 3, se
deplasează spre stânga cu ajutorul furcii 4. Pastilele sprijinindu-se cu
capetele în ferestrele inelului de blocare 12, apasă acest inel pe suprafaţa
conică 13. Datorită frecării care ia naştere între suprafeţele conice în
contact, inelul de blocare se roteşte în raport cu manşonul în sensul rotirii
roţii dinţate 1, cât îi permite jocul dintre pastilele 3 şi ferestrele 16 ale
inelului.În urma rotaţiei inelului de blocare, cu un sfert de pas, dinţii
inelului vin parţial în dreptul dinţilor coroanei 10 împiedicând deplasarea
coroanei spre pinionul 1 până când vitezele unghiulare ale pinionului 1 şi
a arborelui secundar nu se egalează. Efortul axial transmis de conducator
asupra coroanei şi manşonului se transmite asupra inelului de blocare,
care apăsând asupra suprafeţei conice 13, dă naştere la o forţă de
frecare ce conduce la egalarea vitezelor unghiulare.
După ce viteza de rotaţie a arborelui primar şi cea a inelului de blocare
devin egale, component tangenţial a forţei de apăsare dintre tesiturile
dinţilor coroanei şi ai inelului, devine suficientă pentru a roti inelul de
blocare în sensul opus rotaţiei arborelui primar.La rotirea inelului de
blocare, chiar cu un unghi mic, dinţii coroanei intră în angrenare cu dinţii
inelului de blocare, iar interacţiunea dintre tesiturile dinţilor încetează şi
cu această frecare dintre suprafeţele conice ale inelului de blocare şi ale
arborelui primar.În această situaţie coroana 10 se poate deplasa în
lungul manşonului după învingerea forţelor arcurilor 17, prin împingerea
bilelor în locaşul din placuţe, iar dantura ei va angrena cu dantura 2 a
roţii 1, cuplând treapta fără şoc şi fără zgomot.
2.Predimensionarea angrenajelor
Numărul treptelor de viteză precum şi rapoartele de transmitere ale
treptelor se determină din calculul dinamic al autovehiculului.
27
[CALCULUL SI CONSTRUCTIA AUTOVEHICULELOR
RUTIERE] PROIECT

Soluţia constructivă de realizare a cutiei de viteze depinde de tipul


autovehiculului şi organizarea acestuia. Astfel, la autoturismele
organizate după soluţia clasică, de obicei se utilizează cutii de viteze cu
trei arbori, în timp ce la autoturismele organizate după soluţia "totul în
faţă" sau "totul în spate" se preferă cutiile de viteze cu doi arbori, din
motive legate de reducerea gabaritului.
A.Cuplul la arborele secundar

Ms=Memax·iKI·ηCV=13.4·3.32·0.9=39.4≈40 [daN·m]

în care Memax este cuplul maxim al motorului, iKI este raportul de


transmitere al primei trepte, iar ηCV este randamentul cutiei de viteze
(0.9÷0.95). Valorile recomandate ale modului sunt cele din zona cuprinsă
între cele două linii groase; pentru autoturisme se preferă valorile
inferioare (ce permit micşorarea gabaritului). Valorile standardizate ale
modului normal sunt prezentate în tabel. Valorile de pe rândul I sunt cele
preferate, dar pentru autoturisme se admite şi folosirea modulilor de 3,25,
3,75 şi 4,25 [mm].

I 2 2. 3 4 5 6 8 1 1
II 2.2 5 2.7 3. 5.5 7 9 0 1 2
4.
5 5 5 5 1

Astfel se alege valoare modulului normal ca fiind:


28
[CALCULUL SI CONSTRUCTIA AUTOVEHICULELOR
RUTIERE] PROIECT

mn=2

B.Calculul numărului de dinţi şi distanţa dintre axele arborilor


La determinarea numărului de dinţi ai roţilor dinţate trebuie îndeplinite
cerinţele:
• realizarea, pe cât posibil, a rapoartelor de transmitere determinate
la etajarea cutiei de viteze , având în vedere faptul că roţile dinţate
au un număr întreg de dinţi;
• alegerea pentru pinioanele cu diametrele cele mai mici a numărului
de dinţi apropiat de numărul minim de dinţi admisibili, pentru a
rezulta un schimbător de viteze cât mai compact.
Pentru calculele preliminare, distanţa dintre axele arborilor cutiei de
viteze se poate determina cu relaţia:
A=26·3Memax=26·313.4=61.75 ≈62 [mm]
z1=2·Am·(1+iKI)
Pentru reducerea dimensiunilor cutiei de viteze, pentru z1 se adoptă
numărul minim de dinţi (zmin=17) şi rezultă z2=z1·iKI, în acest caz distanţa
dintre axe va fi:

A=m·z1·(1+iKI)2·cosβ=2·17·(1+3.32)2·cos25°=81 [mm]
β=25°
z2=17·3.32=56.44≈56 dinţi
z3=2·A·cosβm·(1+iKII)=2·81·cos25°2·(1+2.22)=22.11≈23 dinţi
z4=z3·iKII=22.11·2.22=49.1≈50 dinţi
z5=2·A·cosβm·(1+iKIII)=2·81·cos25°2·(1+1.49)=29.48≈29 dinţi
z6=z5·iKIII=29.48·1.49=43.92≈44 dinţi
z7=2·A·cosβm·(1+iKIV)=2·81·cos25°2·(1+1)=36.7≈37 dinţi
z8=z7·iKIV=37·1=37≈36 dinţi

Pentru mersul înapoi :


z13=17 dinţi
z11=18 dinţi
z12=z13·i=17·2.5=42.5≈43 dinţi

C.Predimensionarea roţilor dinţate

29
[CALCULUL SI CONSTRUCTIA AUTOVEHICULELOR
RUTIERE] PROIECT

a. Dimensiuni:
a=10 mm
b=11 mm
c=7 mm
e=5 mm
f=10 mm
Db=85 mm
d=2.38·3Memax=2.38·313.4=57 mm
D1=100 mm
δ0=4 mm
Δ=4 mm

b. Calculul efectiv al tronsoanelor:


B=30 mm-lăţimea lagărelor
jc=3 mm-jocul dintre roţile dinţate şi carcasă
lrd=15.4 mm-lungimea tronsonului pe care se montează roata dintată
js=2 mm-jocul dintre roată şi sincronizator
jmr=4 mm-jocul dintre părţile egale aflate în mişcare relativă
ls=63 mm-lăţimea sincroniztorului
l1=B2+jc+lrd2==26 mm
l2=lrd2+js+ls+lrd2=80 mm
l3=lrd2+jmr+lrd2=19 mm
l4=lrd2+jmr+lrd2=19 mm
l5=lrd2+js+jmr+lrd2=61 mm
l6=lrd2+jc+B+jc+lrd2=51 mm

Razele de divizare ale roţilor dinţate se calculează cu formula:


rd=m·zi2·cosβ

rd1 rd2 rd3 rd4 rd5 rd6 rd7 rd8 rd11 rd12 rd13

19[m 62[m 25[m 55[m 32[m 49[m 40[m 39[m 20[m 48[m 19[m

30
[CALCULUL SI CONSTRUCTIA AUTOVEHICULELOR
RUTIERE] PROIECT

m] m] m] m] m] m] m] m] m] m] m]

3.Calculul arborilor cutiei de viteze


Arborii cutiilor de viteze sunt solicitati la incovoiere si rasucire.Aceste
solicitari dau nastere la deformatii elastice de incovoiere si rasucire, care,
daca depasesc limitele admisibile conduc la o angrenare
necorespunzatoare.De aceea in majoritatea cazurilor dimensionarea
arborilor se face dupa considerente de rigiditate si nu de rezistenta.
a. Fortele din angrenare

– Forta tangentiala
Ft=Mtrd=1340.01875=7147 N
– Forta axiala
Fa=Ft·tg β=7147·tg 25°=3332 [N]
– Forta radiala
Fr=Ft·tg αcosβ=7147 ·tg 20°cos25°=2870 [N]
– Forta normal pe dinte
N=Ftcosα·cosβ=7147cos20°·cos25°=8391 N

A.Calculul arborelui primar pentru treapta I de viteza


Zona cuprinsa intre lagarul A si roata dintata este solicitata la torsiune de
catre Mt=Memax dupa cum se poate vedea in schema de incarcare de mai
jos

Mi1=Fa1·rd1=3332·18.75=62475 [N]
Arborele este solicitat atat la incovoiere in plan radial dar si in plan
tangential

1) Reacţiunile în plan orizontal:

Fx=0
Fy=0⇒HA+HB-Fr1=0⇒Fr1=HA+HB
MA=HB·l1+l2-Fr1·l1-Mi1=0
⇒HB=l1·Fr1+Mi1l1+l2=26·2870+6247526+80=1293 [N]
MB=HA·l1+l2+Mi1-Fr1·l2=0
31
[CALCULUL SI CONSTRUCTIA AUTOVEHICULELOR
RUTIERE] PROIECT

⇒HA=l2·Fr1-Mi1l1+l2=80·2870-6247526+80=1577 [N]

Verificare:
HA+HB=Fr1⇔1293+1577=2870=Fr1 (Adevarat)

2) Reactiunile in plan vertical

Fx=0
Fy=0⇒VA+VB=Ft1
MA=VB·l1+l2-Ft1·l1=0
⇒VB=Ft1·l1l1+l2=7147·2626+80=1753 [N]
MB=VA·l1+l2-Ft1·l2=0
⇒VA=Ft1·l2l1+l2=7147·8026+80=5394 [N]
Verificare
VA+VB=Ft1⇔1753+5394=Ft1 (Adevarat)

3) Diagrama de momente in plan orizontal


x1∈(0,l1)⇒x1∈(0,26)
M(x1)=HA·x1
M0=0
M26=1577·26=41002 [N·mm]
x2∈(0,l2)⇒x2∈(0,80)
M(x2)=HB·x2
M0=0
M80=1293·80=103440 [N·mm]
4) Diagrama de momente in planul vertical
x1∈(0,l1)⇒x1∈(0,26)
M(x1)=VA·x1
M0=0
M26=5394·26=140240 [N·mm]
x2∈(0,l2)⇒x2∈(0,80)
M(x2)=VB·x2
M0=0
M80=1753·80=140240 N·mm
Mîrez1=410022+1402442=146115 [N·mm]
Mîrez2=MîV2+MîH2=1402442+1034402=174265 [N·mm]
Mîech1=Mîrez12+α·Mt2=1461152+1·(134·103)2=198256 [N·mm]
Mîech2=Mîrez22+α·Mt2=1722652+(134·103)2=218245 [N·mm]
32
[CALCULUL SI CONSTRUCTIA AUTOVEHICULELOR
RUTIERE] PROIECT

B. Calculul arborelui secundar pentru treapta I de viteza


Pentru calculul arborelui la incovoiere si rasucire trebuie determinate
momentele incovoietoare si momentele de rasucire. Momentul de
torsiune Mts, care solicită porţiunea de arbore dintre roata dinţată a cutiei
de viteze şi pinionul de atac al transmisiei centrale, este dat de relaţia:
Mts=Memax·ikj
Pentru alegerea prealabila a dimensiunilor arborelui secundar se poate
utiliza relatia empirica:
d=0.45·A
dl=0.18÷0.21

a. Fortele din angrenare

– Forta tangentiala
Ft2=Mtsrd2=4450.062=7177 N
Mts=134·3.32=445 [N·m]
Ftc=Mtsrdc=4450.055=8091 [N]
– Forta axiala
Fa2=Ft2·tg β=7177·tg 25°=3346 [N]
Fac=Ftc·tg β=8091·tg 25°=3773 [N]
– Forta radiala
Fr2=Ft2·tg αcosβ=7177 ·tg 20°cos25°=2882 [N]
Frc=Ftc·tg αcosβ=8091 ·tg 20°cos25°=3249 [N]
– Momentul concentrat
Mi1=Fa2·rd2=3346·62=207452 [N·mm]
Mi2=Fac·rdc=3773·55=207515 [N·mm]
1) Reactiunile in plan orizontal

33
[CALCULUL SI CONSTRUCTIA AUTOVEHICULELOR
RUTIERE] PROIECT

Fx=0
Fy=0⇒-HA-HB+Fr1+Frc=0⇒-HA-HB+2870+3249=0⇒-HA-HB=6119
MA=Frc·l1-Fr1·l1+HB·l1+l2+Mi1+Mi2=0
⇒HB=-Frc·l1+Fr1·l1-Mi1-Mi2l1+l2=-3249·26+2870·26-207452-20751526+80=-4008 [N]
MB=Frc·l1'+l1+l2-Fr1·l2-HA·l1+l2+Mi1+Mi2=0

⇒HA=Frc·l1'+l1+l2+Fr1·l2+Mi1+Mi2l1+l2=3249·132+2780·80+207452+20751526+80=
10127 [N]
Verificare
HA+HB=10127+(-4008)=6119 (Adevarat)
2) Reactiunile in plan vertical

Fx=0
Fy=0⇒VA+VB+Ftc-Ft2=0⇒VA+VB+8091-7177=0⇒VA+VB=914
MA=Ftc·l1+Ft2·l1-VB·l1+l2=0
⇒VB=Ftc·l1+Ft2·l1l1+l2=8091·26+7177·2626+80=3745 [N]
MB=Ftc·l1'+l1+l2-Ft2·l2+VA·l1+l2=0

⇒VA=Ftc·l1'+l1+l2+Ft2·l2l1+l2=-8091·132+7177·8026+80=-4659 [N]
Verificare
VA+VB=-4659+3745=-914 (Adevarat)
Reactiunea VA va avea orientarea dispusa in opozitie.
3) Diagrama de momente in plan orizontal
x1∈(0,l1')⇒x1∈(0,26)
M(x1)=Frc·x1+Mi1
M0=207452 [N·mm]
M26=3249·26+207452=291926 [N·mm]
x2∈(0,l1)⇒x2∈(0,26)
M(x2)=Frc·(x2+l1')+Mi2-HA
M0=281862 [N·mm]
M(26)=3249·26+26+207515-10127=366336 [N·mm]
x3∈(0,l2)⇒x2∈(0,80)
M(x3)=HB·x3
34
[CALCULUL SI CONSTRUCTIA AUTOVEHICULELOR
RUTIERE] PROIECT

M0=0
M(26)=-4008·80=-320640 [N·mm]
4) Diagrama de momente in planul vertical
x1∈(0,l1')⇒x1∈(0,26)
M(x1)=Ftc·x1
M0=0
M26=8091·26=210366 [N·mm]
x2∈(0,l1)⇒x2∈(0,26)
M(x2)=Ftc·x2+l1'+VA·x2
M0=210366 [N·mm]
M(26)=8091·26+26+(-4659·26)=89232 [N·mm]
x3∈(0,l2)⇒x2∈(0,80)
M(x3)=-VB·x3
M0=0
M(26)=-3745·80=-299600 [N·mm]
Mîrez1=MîV2+MîH2=02+2074522=207452 [N·mm]
Mîrez2=MîV2+MîH2=2103662+2919262=359826 [N·mm]
Mîrez3=MîV2+MîH2=892322+3663362=377047 [N·mm]
Mîrez4=MîV2+MîH2=2996002+3206402=438828 [N·mm]

Mîech1=Mîrez12+α·Mt2=2074522+1·(445·103)2=490980 [N·mm]
Mîech2=Mîrez22+α·Mt2=3598262+(445·103)2=572276 [N·mm]
Mîech3=Mîrez32+α·Mt2=3770472+1·(445·103)2=583258 [N·mm]
Mîech4=Mîrez42+α·Mt2=4388282+(445·103)2=624976 [N·mm]

C.Calculul de verificare pentru arborele primar


1. Efortul unitar echivalent va fi:
σech=Mîechπ·d332≤σa⇒d=332·218245π·50=35.4 [mm]
de STAS=38mm
di STAS=32mm
b=6
z=8
centrare=interioara sau pe flancuri
σech=Mîechπ·d332≤σa=218245π·38338=40≤50 MPa.Se verifica!
2. Canelurile arborelui primar se verifica la strivire:

ps=Mt0.75·rm·z·h·lc≤pas
Mt=134·103[N·mm]
rm=de+di4=38+324=17.5 [mm]
h=de-di2=38-322=3 [mm]
lc=17.5 [mm]
ps=134·1030.75·17.5·8·4·17.5=18≤50 [MPa]

35
[CALCULUL SI CONSTRUCTIA AUTOVEHICULELOR
RUTIERE] PROIECT

3. Canelurile sunt solicitate si la forfecare


τf=Mtrm·z·lc·b=134·10317.5·8·17.5·6=9≤20 [MPa]

D.Calculul de verificare pentru arborelui secundar


1. Efortul unitar echivalent va fi:
σech=Mîechπ·d332≤σa⇒d=332·438828π·50=44.7 [mm]
de STAS=54mm
di STAS=46mm
b=8
z=9
centrare=interioara sau pe flancuri
σech=Mîechπ·d332≤σa=438828π·48342=28.4≤50 MPa.Se verifica!
2. Canelurile arborelui primar se verifica la strivire:

ps=Mt0.75·rm·z·h·lc≤pas
Mt=445·103[N·mm]
rm=de+di4=54+464=25 [mm]
h=de-di2=54-462=5 [mm]
lc=17.5 [mm]
ps=445·1030.75·25·8·5·17.5=34≤50 [MPa]

3. Canelurile sunt solicitate si la forfecare


τf=Mtrm·z·lc·b=445·10330.2·8·17.5·10=14.1≤20 [MPa]

E.Calculul arborelui primar pentru trapta aIIa de viteza


a. Fortele din angrenare
– Forta tangentiala
Ft3=Mtrd=1340.025=5360 N
– Forta axiala
Fa3=Ft3·tg β=4467·tg 25°=2499 [N]
– Forta radiala
Fr3=Ft3·tg αcosβ=4467 ·tg 20°cos25°=2152 [N]
– Forta normal pe dinte
N=Ft3cosα·cosβ=4467cos20°·cos25°=6293 N
Mi3=Fa3·rd3=2499·25=62475 [N·mm]

1) Reacţiunile în plan orizontal:


Fx=0
Fy=0⇒HA+HB-Fr3=0⇒Fr3=HA+HB
MA=HB·l3'+l3-Fr3·l3'-Mi3=0
⇒HB=l3'·Fr3+Mi3l3'+l3=106·2152+62475106+19=2324 [N]
MB=HA·l3'+l3+Mi3-Fr3·l3=0

36
[CALCULUL SI CONSTRUCTIA AUTOVEHICULELOR
RUTIERE] PROIECT

⇒HA=l3·Fr3-Mi3l3'+l3=19·2152-62475106+19=-172 [N]

Verificare:
HA+HB=Fr3⇔-172+2324=2152=Fr3 (Adevarat)
DSEn

2) Reactiunile in plan vertical

Fx=0
Fy=0⇒VA+VB=Ft3=5360
MA=VB·l3'+l3-Ft3·l3'=0
⇒VB=Ft3·l3l3'+l3=5360·19106+19=815 [N]
MB=VA·l3'+l3-Ft3·l3=0
⇒VA=Ft3·l3'l3'+l3=5360·106106+19=4545 [N]
Verificare
VA+VB=Ft1⇔4545+815=5360=Ft3 (Adevarat)

3) Diagrama de momente in plan orizontal


x1∈(0,l3')⇒x1∈(0,106)
M(x1)=HA·x1
M0=0
M106=-172·106=-18232 [N·mm]
x2∈(0,l3)⇒x2∈(0,19)
M(x2)=HB·x2
M0=0
M19=2152·19=40888 [N·mm]
4) Diagrama de momente in planul vertical
x1∈(0,l3')⇒x1∈(0,106)
M(x1)=VA·x1
M0=0
M106815·106=86390 [N·mm]
x2∈(0,l3)⇒x2∈(0,19)
M(x2)=VB·x2
M0=0
M19=4545·19=86355 N·mm
Mîrez1=863902+182322=88293 [N·mm]
Mîrez2=MîV2+MîH2=863552+408882=95546 [N·mm]
Mîech1=Mîrez12+α·Mt2=882932+1·(134·103)2=160473 [N·mm]
Mîech2=Mîrez22+α·Mt2=955462+(134·103)2=164575 [N·mm]
G.Calculul arborelui secundar pentru treapta aIIa de viteza
a. Fortele din angrenare
– Forta tangentiala
37
[CALCULUL SI CONSTRUCTIA AUTOVEHICULELOR
RUTIERE] PROIECT

Ft4=Mtsrd4=2930.055=5327 N
Mts=134·2.22=293 [N·m]
Ftc=Mtsrdc=2930.019=15421 [N]
– Forta axiala
Fa4=Ft4·tg β=5327·tg 25°=2484 [N]
Fac=Ftc·tg β=15421·tg 25°=7191 [N]
– Forta radiala
Fr4=Ft4·tg αcosβ=5327·tg 20°cos25°=2139 N
Frc=Ftc·tg αcosβ=6193 [N]

– Momentul concentrat
Mi4=Fa4·rd4=2484·55=136620 [N·mm]
Mi5=Fac·rdc=7191·19=136629 [N·mm]
1) Reactiunile in plan orizontal
Fx=0
Fy=0⇒-HA-HB+Fr3+Frc=0⇒-HA-HB+2139+6193=0⇒-HA-HB=8332
MA=Frc·l1'-Fr3·l3'+HB·l3'+l3+Mi4+Mi5=0
⇒HB=-Frc·l1'+Fr3·l3'-Mi4-Mi5l3'+l3=-6193·26+2152·106-136620-136629106+19=-1660
[N]
MB=Frc·l1'+l3'+l3-Fr3·l3-HA·l3'+l3+Mi4+Mi5=0

⇒HA=Frc·l1'+l3'+l3+Fr3·l3+Mi1+Mi2l3'+l3=6193·151+2152·19+136620+136629106+19
=9994 [N]
Verificare
HA+HB=9994-1660=8332 [N] (Adevarat)
2) Reactiunile in plan vertical
Fx=0
Fy=0⇒VA+VB+Ftc-Ft4=0⇒VA+VB+15421-5327=0⇒VA+VB=10094
MA=Ftc·l1'+Ft4·l3'-VB·l3'+l3=0
⇒VB=-Ftc·l1'+Ft4·l3'l3'+l3=15421·26+5327·106106+19=7725 [N]
MB=Ftc·l1'+l3'+l3-Ft4·l3+VA·l3'+l3=0

⇒VA=Ftc·l1'+l3'+l3+Ft4·l3l3'+l3=-15421·151+5327·19106+19=-17819 [N]
Verificare
VA+VB=-17819+7728=-10094 (Adevarat)
Reactiunea VA va avea orientarea dispusa in opozitie.
3) Diagrama de momente in plan orizontal
x1∈(0,l1')⇒x1∈(0,26)
M(x1)=Frc·x1+Mi5
M0=136629 [N·mm]
M26=6193·26+136629=297647 [N·mm]
x2∈(0,l3')⇒x2∈(0,106)
M(x2)=Frc·(x2+l1')+Mi5-HA

38
[CALCULUL SI CONSTRUCTIA AUTOVEHICULELOR
RUTIERE] PROIECT

M0=287653 [N·mm]
M(106)=6193·106+26+136629-9994=944111 [N·mm]
x3∈(0,l3)⇒x2∈(0,19)
M(x3)=HB·x3
M0=0
M(19)=-1660·19=-31540 [N·mm]
4) Diagrama de momente in planul vertical
x1∈(0,l1')⇒x1∈(0,26)
M(x1)=Ftc·x1
M0=0
M26=6193·26=161018 [N·mm]
x2∈(0,l3')⇒x2∈(0,106)
M(x2)=Ftc·x2+l1'+VA·x2
M0=161018 [N·mm]
M(106)=6193·106+26+(-17819·26)=354182 [N·mm]
x3∈(0,l3)⇒x2∈(0,19)
M(x3)=-VB·x3
M0=0
M(19)=-7728·19=-146832 [N·mm]
Mîrez1=MîV2+MîH2=1610182+2876532=329653 [N·mm]
Mîrez2=MîV2+MîH2=1610182+2976472=338409 [N·mm]
Mîrez3=MîV2+MîH2=3541822+9441112=1008360 [N·mm]
Mîrez4=MîV2+MîH2=1468322+315402=150181 [N·mm]

Mîech1=Mîrez12+α·Mt2=329653+1·(293·103)2=294845 [N·mm]
Mîech2=Mîrez22+α·Mt2=3384092+(293·103)2=447626 [N·mm]
Mîech3=Mîrez32+α·Mt2=10083602+1·(293·103)2=1050066 [N·mm]
Mîech4=Mîrez42+α·Mt2=1501812+(293·103)2=329247 [N·mm]
H.Calculul de verificare pentru arborele primar
1. Efortul unitar echivalent va fi:
σech=Mîechπ·d332≤σa⇒d=332·164575π·50=23.6 [mm]
de STAS=38mm
di STAS=32mm
b=6
z=8
centrare=interioara sau pe flancuri
σech=Mîechπ·d332≤σa=198256π·38332=43.7≤50 MPa.Se verifica!
1. Canelurile arborelui primar se verifica la strivire:

ps=Mt0.75·rm·z·h·lc≤pas
Mt=134·103[N·mm]
rm=de+di4=38+324=17.5 [mm]
h=de-di2=38-322=3 [mm]
lc=17.5 [mm]
ps=134·1030.75·17.5·8·3·17.5=24.3≤50 [MPa]

39
[CALCULUL SI CONSTRUCTIA AUTOVEHICULELOR
RUTIERE] PROIECT

2. Canelurile sunt solicitate si la forfecare


τf=Mtrm·z·lc·b=134·10317.5·8·17.5·6=9.1≤20 [MPa]

I.Calculul de verificare pentru arborelui secundar


1. Efortul unitar echivalent va fi:
σech=Mîechπ·d332≤σa⇒d=332·1050066π·50=59.8 [mm]
de STAS=60mm
di STAS=52mm
b=10
z=8
centrare=interioara sau pe flancuri
σech=Mîechπ·d332≤σa=1050066π·60332=49.5≤50 MPa.Se verifica!
2. Canelurile arborelui primar se verifica la strivire:

ps=Mt0.75·rm·z·h·lc≤pas
Mt=293·103[N·mm]
rm=de+di4=60+524=28 [mm]
h=de-di2=60-522=4 [mm]
lc=17.5 [mm]
ps=293·1030.75·28·8·4·17.5=25≤50 [MPa]

3. Canelurile sunt solicitate si la forfecare


τf=Mtrm·z·lc·b=293·10328·8·17.5·10=7.4≤20 [MPa]

OBSERVATIE:Pentru ca arborele II intreapta a IIa de viteza,


necesita un diametru mai mare decat in treapta I de viteza,
pentru a rezista la toate solicitarile care il supun se va alege
diametrul calculat pentru teapta a II, in proiectarea cutiei de
viteze.

40