Sunteți pe pagina 1din 86

MANAGEMENTUL FINANCIAR

AL PROIECTELOR DE MEDIU
MANAGEMENTUL PROIECTELOR DE MEDIU

 MANAGEMENTUL PROIECTELOR DE MEDIU


 CARACTERISTICILE UNUI PROIECT DE MEDIU
 ROLUL MANAGERULUI DE PROIECT ÎN REALIZAREA
UNUI PROIECT DE SUCCES
 BENEFICIUL ABORDĂRII PLANIFICATE
 FAZELE UNUI PROIECT DE MEDIU

 APLICATIE: ÎMBUNĂTĂŢIREA CALITĂŢII AERULUI PRIN


ELIMINAREA NOXELOR ÎN SECŢIA DE INJECŢIE MASE
PLASTICE. STUDIU DE CAZ: SC GAMA SRL

2
MANAGEMENTUL PROIECTELOR DE MEDIU

 Managementul proiectelor de mediu implică


planificarea, organizarea, coordonarea şi controlul
activităţilor şi resurselor necesare îndeplinirii scopului
proiectului, în limitele unui buget financiar şi de timp.
 Toate acestea se realizează sub conducerea unui
manager de proiect, care conduce o echipă de proiect şi
utilizează metode şi tehnici de management pentru a-şi
realiza obiectivele.
 Proiectele de protecţia mediului pot avea ca obiect de
activitate de exemplu instalarea unei staţii de epurare a
apelor, construirea de gropi de gunoi ecologice sau
monitorizarea nivelului poluării factorilor de mediu etc.

3
MANAGEMENTUL PROIECTELOR DE MEDIU

Abordarea în cazul proiectelor de mediu este similară


celei a oricărui proiect. Sarcinile managerului de proiect
sunt :

 elaborarea planului de proiect (după ce a fost iniţiat şi


s-au stabilit principalele obiective);
 împărţirea pe subproiecte şi activităţi bine definite,
realizarea unor diagrame şi grafice de activităţi şi
termene cu ajutorul cărora poate fi urmărit proiectul;
 elaborarea unui buget de cheltuieli şi venituri;
 coordonarea echipei de proiect;
 comunicarea cu membrii echipei şi raportarea către
stakeholderi.
4
CARACTERISTICILE UNUI PROIECT DE MEDIU

 Proiectul este un instrument al schimbării


 Proiectul trebuie sa fie unic
 Un proiect are un termen de începere şi un termen de finalizare clar
definite
 Pentru proiect se folosesc resurse alocate special (resurse umane,
materiale, de timp şi bani)
 Resursele umane implicate au la bază o serie de calităţi,
specializări/calificări în domeniul proiectului şi abilităţi personale
 Obiectivele stabilite prin planul de proiect sunt identificabile
 Proiectul are un scop precis (obiectivul general al proiectului)
 Abordarea implementării proiectului trebuie să fie planificată şi
organizată

5
CARACTERISTICILE UNUI PROIECT DE MEDIU

 In general prooiectele de mediu sunt diverse dar se apropie mai


mult de cele industriale (instalaţii antipoluante) şi de construcţii, iar
când este vorba de implementarea de sisteme de monitorizare a
stării mediului acestea sunt de natură IT
 Succesul oricărui proiect indiferent de domeniul de activitate este
asigurat de echilibrul a trei elemente: timp, resurse şi rezultate
 Din punct de vedere al clientului/beneficiarului, la sfârşitul
proiectului apare un al patrulea factor: satisfacţia clientului din
punct de vedere al calităţii
 Nu există două proiecte cu aceleaşi obiective generale, chiar dacă
sunt proiecte cu caracter repetitiv, identice din punct de vedere al
implementării, adică al folosirii resurselor, timpului şi fondurilor,
cel puţin locaţia de implementare diferă.

6
ROLUL MANAGERULUI DE PROIECT ÎN REALIZAREA UNUI PROIECT
DE SUCCES

 Principalele atribuţii ale unui manager sunt: planificarea,


organizarea, coordonarea şi controlul, mai exact exercitarea
funcţiilor managementului ca şi în cazul unui manager funcţional
sau executiv.
 Deosebirea principală faţă de un manager/director al unei
organizaţii, este aceea că managerul de proiect, îndeplineşte
aceste roluri în scopul aducerii schimbării şi nu al păstrării stării de
lucruri din momentul respectiv.
 A şti cum să obţină această balanţă între Planificare şi Acţiune
poate fi cea mai importantă calitate pe care o persoană trebuie să o
aibă pentru a deveni un manager de proiect eficient.
 De aceea este necesar ca acesta să posede următoarele calităţi:
SERIOZITATE, ONESTITATE, COMPETENŢĂ ÎN UTILIZAREA
TEHNICILOR DE MANAGEMENT ÎN GENERAL ŞI DE
MANAGEMENT AL PROIECTULUI ÎN SPECIAL. 7
ROLUL MANAGERULUI DE PROIECT ÎN REALIZAREA UNUI PROIECT
DE SUCCES

Deosebirea dintre un manager de proiect şi un manager funcţional


este aceea că, o mare parte a efortului celui dintâi se canalizează
pe comunicare, atât cu membrii echipei sale, cât şi cu stakeholderii
– beneficiar, sponsor, furnizori, consultanţi sau experţi externi etc.

În ceea ce priveşte rolurile interpersonale ale managerului de


proiect, acesta trebuie să fie capabil:
 să rezolve disputele din echipă;
 să trateze eficient cu oameni cu diferite nivele de pregătire şi să
creeze unitatea în echipă;
 să focalizeze şi să motiveze membrii echipei pentru atingerea
obiectivelor intermediare propuse pe parcursul desfăşurării
proiectului;
 să construiască relaţii pozitive interpersonale cu deţinătorii de
8
interese şi membrii echipei de proiect;
ROLUL MANAGERULUI DE PROIECT ÎN REALIZAREA UNUI PROIECT
DE SUCCES

În altă ordine de idei pentru a avea tot timpul o echipă


informată şi stakeholderi mulţumiţi de modul în care
este condus proiectul va îndeplini următoarele cerinţe:

 programarea şi conducerea şedinţelor de proiect;


 elaborarea şi actualizarea graficelor de lucru pentru
membrii echipei;
 să comunice conducerii superioare sau deţinătorilor de
interese viziunea asupra proiectului;
 să răspundă prin acţiuni, indicaţii, actualizări ale
planului, la informaţiile primite privind rezultatele şi
calitatea proiectului.
9
ROLUL MANAGERULUI DE PROIECT ÎN REALIZAREA UNUI PROIECT
DE SUCCES

Cercetarea ştiinţifică şi experienţa au dus la enunţarea a 9


caracteristici de bază care ajută o persoană să devină un manager
de proiect de succes.

Acestea sunt:
 solide cunoştinţe tehnice;
 entuziasm pentru proiect;
 este un om de acţiune;
 este un bun conducător de echipă şi ştie să formeze o echipă
eficientă;
 este capabil să înveţe de la alţii;
 este un bun negociator;
 are aptitudini pentru comunicare;
 este competent în planificare şi urmărirea bugetului;
 este orientat către client (beneficiar în cazul proiectelor) şi
necesităţile acestuia.
10
BENEFICIUL ABORDĂRII PLANIFICATE

 Întrucât toate proiectele au caracteristici similare şi


necesită gasirea echilibrului între timp, resurse şi
rezultate, pentru îndeplinirea lor trebuie utilizate tehnici
de management similare.
 Pentru majoritatea tipurilor de proiecte, inclusiv cele de
mediu, succesul se defineşte prin atingerea scopurilor
proiectului într-un anumit timp şi buget care au fost
stabilite de către echipa proiectului şi de către
deţinătorii de interese (staheholders). Însă nu de fiecare
dată proiectele sunt finalizate în condiţii de succes.

11
BENEFICIUL ABORDĂRII PLANIFICATE

Patru motive pentru care un proiect poate fi un eşec:


2. Insuficienţa resurselor disponibile pentru terminarea
proiectului
3. Insuficienţa timpului aprobat pentru terminarea
proiectului
4. Neclaritatea aşteptărilor/anticipărilor proiectului, care
duce la obţinerea de rezultate incomplete sau
nepotrivite
5. Neînţelegeri între deţinătorii de interese (stakeholders)
privind aşteptările/anticipările proiectului, care conduc
la insatisfacţii referitor rezultatele proiectului

Toate acestea au la origine o planificare defectuoasă şi


un plan de proiect incorect elaborat.
12
BENEFICIUL ABORDĂRII PLANIFICATE

Managerul de proiect trebuie să pună în aplicare


urmatoarele reguli de bază:

 Deţinerea acordului general asupra rezultatelor


anticipate ale proiectului;
 Găsirea celei mai bune formule posibile de construire a
echipei de proiect, a celor mai potriviţi membri, chiar
dacă aceasta presupune schimbarea lor pe parcursul
proiectului;
 Dezvoltarea unui plan global, viabil, care să fie în
permanenţă actualizat;
 Determinarea cu exactitate a necesarului de resurse
(umane, financiare şi de echipamente) pentru aducerea
la bun sfârşit a proiectului;
 Elaborarea unui grafic de timp realist; 13
BENEFICIUL ABORDĂRII PLANIFICATE

 Nu trebuie încercat să se facă mai mult decât este


posibil ;
 Ideea de bază este accea că oamenii contează în primul
rând;
 Câştigarea ajutorului formal continuu al conducerii şi al
persoanelor/ instituţiilor deţinătoare de interese
(stakeholders);
 Existenţa dispoziţiei de a face schimbări în proiect
pentru adaptarea la realităţile apărute;
 Informarea persoanele/instituţiilor deţinătoare de
interese privind paşii următori (progres, probleme şi
schimbări apărute în derularea proiectului);
 Existenţa dispoziţiei de a încerca lucruri noi ;
 Managerul de proiect să fie un leader în adevăratul sens
al cuvântului; 14
FAZELE UNUI PROIECT DE MEDIU

Structura unui proiect de mediu este similară


structurii generale a oricărui proiect.
Cele cinci faze/procese de bază ale unui
proiect sunt următoarele:
3. iniţierea;
4. planificarea/proiectarea/organizarea;
5. execuţia/construcţia;
6. controlul/revizuirea;
7. finalizarea/punerea în funcţiune
15
FAZELE UNUI PROIECT DE MEDIU

1. INIŢIERE

STUDIU DE
FEZABILITATE

2. PLANIFICARE
PROIECTARE
ORGANIZARE

3. EXECUŢIE
4. CONTROL
REVIZUIRE

5. FINALIZARE
PUNERE ÎN FUNCŢIUNE

FUNCŢIONARE
GARANŢIE 16
FAZELE UNUI PROIECT DE MEDIU
INIŢIEREA

 Faza de iniţiere stabileşte viziunea (ideea şi conceptul) proiectului


şi a obiectivelor acestuia. În această fază, diverşii “actori” ,
deţinători de interese sau implicaţi de proiect (“stakeholders”) se
vor întâlni pentru a pune bazele procesului de planificare.
 De exemplu, pentru o lucrare de construcţie a unui spaţiu de
depozitare a deşeurilor, proiect în domeniul protecţiei mediului,
aceştia pot fi: beneficiarul lucrării (persoana juridică achizitoare,
investitorul sau sponsorul, beneficiarul/ii cei care vor exploata
lucrarea după darea în folosinţă), proiectantul lucrării (care
elaborează planul proiectului), constructorul
(contractantul/ofertantul/antreprenorul lucrării), furnizorii de
materiale, furnizorii de utilaje de construcţii şi mijloace de
transport, autoritatea publică (emite măsuri de sistematizare a
zonei şi avizele necesare pentru realizarea obiectivului, cum ar fi
certificatul de urbanism, în care se solicită avize pentru
alimentarea cu energie electrică, alimentarea cu apă, prevenirea şi
stingerea a incendiilor de la organele specializate, medicină
preventivă, apărare civilă, protecţia apelor), societatea civilă etc.
17
FAZELE UNUI PROIECT DE MEDIU
INIŢIEREA

Principalele etape ale primei faze sunt următoarele:


 Recunoşterea necesităţii proiectului prin stabilirea
oportunităţii efectuării unui studiu de fezabilitate;
 Stabilirea temei de proiectare (ce anume trebuie să
îndeplinească proiectul);
 Definirea obiectivului şi scopului (dimensiunii)
proiectului;
 Definirea intereselor stakeholder-ilor;
 Identificarea locului unde se va desfăşura proiectul
(dacă proiectul se va desfăşura în interiorul unei
organizaţii/instituţii sau independent într-o structură
complet nouă);
18
FAZELE UNUI PROIECT DE MEDIU
INIŢIEREA

 Alegerea membrilor iniţiali ai echipei-nucleu de


management al proiectului;
 Determinarea cerinţelor proiectului de comun acord cu
beneficiarul;
 Echipa-nucleu de management al proiectului va analiza
în detaliu cerinţele beneficiarului, care, odată ce va fi
mulţumit de forma în care acestea au fost incluse în
proiect, va trebui să contrasemneze forma definitivă a
propunerii de proiect/temei de proiect;
 Evaluarea grosieră a timpului şi resurselor financiare
implicate, înainte de a primi aprobarea şi semnătura
investitorului/sponsorului, care permite demararea
proiectului. Etapa următoare include în plan informaţii
detaliate privind timpul şi bugetul. 19
FAZELE UNUI PROIECT DE MEDIU
INIŢIEREA

 Selecţia proiectului ce va fi realizat

Fişa de selecţie a proiectului de realizat

Denumirea Riscul: Client Valoarea Stadiul Obiectivul


proiectului mare, (Beneficiar) proiectului curent principal
mediu sau
mic
1.
2.
3.
4.

20
FAZELE UNUI PROIECT DE MEDIU
INIŢIEREA
Determinarea obiectivelor, scopurilor şi a dimensiunii proiectului

 Obiectivele reprezintă specificarea rezultatelor aşteptate ale


proiectului. Însă experienţa a demonstrat că, există câteva reguli
importante pentru stabilirea unor obiective potrivite pentru
proiecte:
 Obiectivele trebuie sa aduca un beneficiu oamenilor, comunităţii
 Obiectivele proiectului trebuie să furnizeze criterii necesare pentru
evaluarea succesului în realizarea proiectului. Aceste criterii includ
modalităţi de cuantificare ale timpului, costului şi resurselor.
 Obiectivele evidenţiază misiunea şi scopul iniţierii proiectului.
Acestea sunt de obicei stabilite de către o echipă iniţială (“nucleu”,
care include reprezentanţii deţinătorilor de interese şi, de obicei,
managerul de proiect).

21
FAZELE UNUI PROIECT DE MEDIU
INIŢIEREA

Există câteva caracteristici generale pe care obiectivele


adecvate trebuie să le respecte şi anume:

 Să fie clare, astfel încât dacă un alt manager de proiect


trece la conducerea proiectului, acesta să poată prelua
responsabilităţile şi să ducă proiectul la bun sfârşit;
 Să fie realiste (mai ales din punct de vedere financiar);
 Să aibă o componentă legată de timp, adică să aibă data
de început şi data de sfârşit bine definite;
 Să fie măsurabile. La sfârşitul proiectului succesul
trebuie să poată fi măsurat prin atingerea obiectivelor
fie cu ajutorul computerului, fie printr-o diagramă.
22
FAZELE UNUI PROIECT DE MEDIU
INIŢIEREA
 Asupra obiectivelor trebuie să existe acord din partea tuturor
factorilor iniţiali de decizie (beneficiarul, sponsorul/investitorul,
executantul, proiectantul şi reprezentanţii tuturor deţinătorilor de
interese).
 Este necesar să fie specificată responsabilitatea pentru atingerea
obiectivelor.
 Obiectivele proiectului nu trebuie să fie prea multe şi
corespunzator ierarhizate. Sunt eliminate cele care nu au o
legătură cu rezultatul final al proiectului.

Dimensiunea se referă la complexitatea şi anvergura/extinderea


proiectului. Unii manageri de proiect se specializează doar în
proiecte de o anumită complexitate, considerându-le pe cele mici
prea mărunte pentru talentele lor, iar pe cele mari prea
problematice pentru a se implica
23
FAZELE UNUI PROIECT DE MEDIU
INIŢIEREA

 Risc şi constrângere în proiect

Riscul este determinat de totalitatea cauzelor care conduc la


întârzieri sau nerealizări în cadrul proiectelor, cauze care pot fi
cuantificare anticipat, dar nu întotdeauna cunoscute. Un manager
eficient de proiect trebuie să ia decizii care să reducă riscurile
asociate proiectului, concomitent cu focalizarea pe obiective.

Necesitatea/constrângerea (spre deosebire de risc) este cunoscută


anticipat, reprezentând o limitare în dezvoltarea/desfăşurarea
proiectului. Dacă există doar echivalentul a 10.000 Eur pentru a
cumpăra o maşină, înseamnă că există o necesitate/constrângere,
iar dacă aceasta va fi încălcată, atunci proiectul nu va fi finalizat
conform planului sau va eşua. Datoria managerului de proiect este
să fie sigur că înţelege necesităţile/ constrângerile proiectului şi 24

le respectă.
FAZELE UNUI PROIECT DE MEDIU
INIŢIEREA
Constrângerile care pot falimenta un proiect sunt:
 Bugetul;
 data predării;
 personalul (membrii echipei);
 comunicarea;
 maşinile, echipamentele şi uneltele.
În general, pentru un proiect se pot identifica trei tipuri de
constrângeri:
 Care pot fi anticipate. Dacă se ştie că pe parcursul desfăşurării
proiectului este foarte probabil ca un anumit lucru să afecteze
proiectul (vremea proastă, plecarea unui membru al echipei), acest
lucru poate fi prevăzut în program.
 Care apar spontan la mijlocul proiectului. Un manager de proiect
cu experienţă lasă rezerve de timp pentru a putea acţiona prompt
în rezolvarea chestiunilor imprevizibile ce pot apărea în
desfăşurarea proiectului. Orice tip de dezastru este posibil pentru
un proiect: de la cele naturale, până la cele de ordin personal (de
25
exemplu un angajat cheie a pretins în CV că are o experienţă într-
un anumit domeniu despre care de fapt nu ştie nimic).
FAZELE UNUI PROIECT DE MEDIU
INIŢIEREA

 Care apar datorită proastei planificări sau lipsei ajutorului. Acestea


pot fi de exemplu: proiecte imposibile datorită complexităţii prea
mari, proiecte fără personal sau fără buget pentru angajarea de
personal, proiecte aflate deja în desfăşurare de mai mult de şase
luni fără a se înregistra vreun progres, proiecte cu obiective
multiple şi/sau fără legătură între ele, proiecte la care există
neînţelegeri între managerul de proiect şi conducerea superioară,
proiecte la care acesta trebuie să găsească şi finanţatori etc.

 Riscurile pot fi acoperite pe parcursul proiectului dacă în etapa de


planificare se elaborează un plan de rezervă numit CONTINGENCY
PLAN.

26
FAZELE UNUI PROIECT DE MEDIU
PLANIFICAREA

 Este faza în care trebuie găsite modalităţile prin care


cerinţele specificate de către beneficiar/utilizator să
poată fi puse în practică. În acest sens experţii tehnici
trebuie să găsească soluţii la toate problemele posibile
să se manifeste pe parcursul atingerii obiectivelor
propuse în proiect.

 În această etapă se definesc resursele necesare pentru


realizarea proiectului, se stabileşte planul activităţilor,
se planifică bugetul. Totodată se identifică interesele
stakeholderilor, precum şi cele ale membrilor echipei
care lucrează la proiect, stabilindu-se mijloacele
necesare atingerii acestor obiective.
27
FAZELE UNUI PROIECT DE MEDIU
PLANIFICAREA

Câteva din activităţile tipice implicate în această fază de


planificare includ:
 Detalierea scopului proiectului, având la bază ideea
găsirii unui echilibru între rezultate, timp şi resurse;
 Enumerarea activităţilor şi lucrărilor necesare pentru
realizarea pro-iectului;
 Aşezarea activităţilor secvenţial, în cea mai eficientă
manieră posibilă;
 Dezvoltarea unui grafic de timp realist şi definirea
metodelor de urmărire a respectării acestuia;
 Elaborarea unui buget realist şi stabilirea modului şi
perioadelor de raportare pentru a urmări încadrarea în
bugetul previzionat;
 Obţinerea acordului şi semnăturilor stakeholderilor 28
pentru planul de proiect.
FAZELE UNUI PROIECT DE MEDIU
PLANIFICAREA
Împărţirea proiectului pe subproiecte şi activităţi
(Work Breackdown Structure - WBS)

Această împărţire a proiectului în activităţi/sarcini este necesară din


următoarele motive:

 Proiectul apare ca o înşiruire logică de lucrări secvenţiale care ajută la


determinarea graficului optim de timp. Totodată, având proiectul divizat în
astfel de elemente unitare (activităţi) este mai uşor de văzut cum se îmbină
acestea, cum se suprapun sau interferă unele cu altele dacă nu sunt
efectuate la timp.
 Activităţile sunt o modalitate de a diviza proiectul în segmente uşor de
manevrat.
 Se pot determina mai uşor calificările/calităţile necesare personalului
angajat pentru efectuarea activităţile respective şi totodată numărul de
angajaţi de care este nevoie.
 Managerul de proiect poate explica şi comunica mult mai uşor
subalternilor/angajaţilor ce muncă trebuie efectuată, fără a mai pierde
timpul cu detalii care sunt deja incluse în WBS. 29
FAZELE UNUI PROIECT DE MEDIU
PLANIFICAREA

Elementele de care trebuie să se ţină cont la elaborarea WBS sunt:

 Orice activitate trebuie să fie clar definită şi nu ambiguu (de


exemplu: “măsurarea nivelului poluanţilor atmosferici” nu
specifică poluanţii).
 Munca desfăşurată în cadrul unei activităţi trebuie să aibă loc într-
un cadru de timp fie paralel, fie secvenţial, fără a lăsa loc la pauze
în care s-ar putea desfăşura alte activităţi.
 Majoritatea paşilor unei activităţi ar trebui să folosească membri ai
aceleiaşi echipe. Aceasta îmbunătăţeşte comunicarea şi face
planificarea timpului mai uşoară. Totodată, responsabilitatea
pentru activitatea respectivă va fi mai clară, iar remedierea ei în
cazul în care ceva nu a fost în regulă va fi mai uşoară.
 În cazul proiectelor în care multe din activităţi se repetă, se poate
defini o activitate unitară standard care să includă întregul set de
activităţi repetitive.
30
FAZELE UNUI PROIECT DE MEDIU
PLANIFICAREA

Exemplu de fişă cu lista de activităţi/sarcini

Nume Proiect: Data:


Data Inceperii: Data finalizarii:
Intocmit de: Data semnaturii:

Aprobat de: Data semnaturii:

Denumirea Activităţii Durata Responsabil cu Data începerii Data finalizării


(ore, zile, săpt.) activitatea activităţii activităţii

31
FAZELE UNUI PROIECT DE MEDIU
PLANIFICAREA

Planul de lucru. Structura împărţirii proiectului pe


subproiecte şi activităţi.

Pentru un proiect de orice dimensiune, împărţirea


muncii/lucrărilor se face în următoarea succesiune:

 proiectul general;
 subproiectele;
 activităţile majore;
 activităţile mai puţin importante;
 elementele activităţilor. 32
FAZELE UNUI PROIECT DE MEDIU
PLANIFICAREA

TITLUL
PROIECTULUI

Subproiect 1 Subproiect 2 Alte activitati

Activitatea 1.1 Activitatea 2.1 Activitatea 3

Activitatea 1.2 Activitatea 2.2 Activitatea 4

Activitatea 5
Activitatea 1.3

Activitatea 633
FAZELE UNUI PROIECT DE MEDIU
PLANIFICAREA

Managementul resurselor (umane, echipamente,materiale)


Cele şapte resurse fundamentale necesare pentru
implementarea oricărui proiect şi care trebuie
identificate de către echipa nucleu sunt:
 resursele umane;
 resursele financiare;
 echipamentele;
 facilităţile;
 resursele materiale şi proviziile;
 informaţiile;
 tehnologia. 34
FAZELE UNUI PROIECT DE MEDIU
PLANIFICAREA

Întrebări pe care managerul de proiect trebuie sa şi le


pună referitor la resurse:
 Care sunt resursele umane, materialele, echipamentele
şi ce alte resurse sunt necesare pentru îndeplinirea
fiecărei activităţi din reţeaua ce reprezintă schematic
proiectul?
 Care din aceste resurse este deja disponibilă pentru
proiect?
În plus, odată cu acestea trebuie să se estimeze:
 costurile asociate fiecărei resurse;
 disponibilitatea fiecărei resurse pe parcursul
proiectului;
 pentru oameni şi echipamente – o estimare anticipată
a calităţii acestora şi a rezultatelor lor.
35
FAZELE UNUI PROIECT DE MEDIU
PLANIFICAREA

Managementul Timpului

 Planificarea graficului de timp este cel mai dificil şi riscant aspect


al planificării proiectului. Timpul este strâns legat de lista de
activităţi, de diagrama de tip reţea şi de buget. Dacă una din
acestea suferă o schimbare, le va afecta pe celelalte.
 De preferat este să se înceapă cu graficul de timp in planificarea de
dupa WBS, pentru a vedea exact care este timpul necesar pentru
terminarea proiectului înainte ca lipsa banilor să afecteze
planificarea.
 Managerii de proiect cu experienţă vor estima imediat în mod
realist timpul necesar unei activităţi.
 Planificarea graficului de timp înseamnă convertirea activităţilor
aşezate secvenţial în diagrama de tip reţea şi a listei de resurse şi
furnizori într-un program zilnic/săptămânal cu date de începere,
terminare şi responsabilităţi atribuite fiecărei activităţi.
36
FAZELE UNUI PROIECT DE MEDIU
PLANIFICAREA
Paşii pentru crearea graficului de timp sunt următorii:

 Stabilirea premiselor pentru planificarea timpului în cadrul proiectului;


acestea se pot referi la limitarea resurselor, fixarea termenului de
predare, disponibilitatea lucrului peste program, cunoaşterea zilelor de
sărbătoare din perioada desfăşurării proiectului, disponibilitatea unor
resurse suplimentare şi nivelul lor de calificare;
 Estimarea efortului şi duratei necesare pentru îndeplinirea fiecărei
activităţi din diagrama de tip reţea, ţinând cont de resursele limitate
avute la dispoziţie sau pe care proiectul şi le-ar poate permite. Durata
reprezintă timpul necesar pentru terminarea unei activităţi.
 Determinarea datelor calendaristice de începere/terminare a fiecărei
activităţi şi creerea unui grafic de timp de referinţă (master).
 Modificarea dependenţelor dintre activităţile din cadrul reţelei şi
atribuirea resurselor individuale pentru optimizarea întregului grafic de
timp;
 Afişarea graficului de timp propus (de referinţă) şi înaintarea
proiectului spre aprobare.
37
FAZELE UNUI PROIECT DE MEDIU
PLANIFICAREA

Pentru a face o bună estimare a duratelor managerul de


proiect are la dispoziţie următoarele soluţii:

 Să întrebe angajaţii care desfăşoară efectiv activitatea


respectivă;
 Să ceară părerea unui expert sau consultant.
 Să găsească o activitate similară într-un proiect deja
terminat, pentru a vedea durata reală;
 Dacă este timp şi activitatea în sine se pretează unei
astfel de verificări, să efectueze un test pentru
estimarea duratei, folosind resursele avute la dispoziţie;
 Să facă cea mai bună alegere, ţinând cont de
cunoştinţele pe care le are deja. 38
FAZELE UNUI PROIECT DE MEDIU
PLANIFICAREA

Metodele cele mai utilizate pentru estimarea timpului sunt:

 Graficul Gannt
 ADC – Analiza Drumului Critic
 PERT - Program Evaluation and Review Techique – cu ajutorul
său se estimează timpul în 3 variante optimistă, moderată (realistă)
şi pesimistă

39
FAZELE UNUI PROIECT DE MEDIU
PLANIFICAREA

Managementul costului proiectului – Elaborarea bugetului

Pentru a construi bugetul unui proiect trebuie înţelese foarte bine şi


apoi evaluate financiar componentele fiecărei activităţi

Proiectul Data: Completat de:

Numărul Persoana Începere Finalizare Costuri estimate


activităţii responsabilă
sau Furnizorul Echipament Materiale Forţă de Total
muncă

1.
2.
3.
4.

40
FAZELE UNUI PROIECT DE MEDIU
PLANIFICAREA
Bineînţeles că, până la obţinerea unei experienţe în evaluare se pot face
subestimări sau supraestimări, însă acestea pot fi evitate ţinând cont de
următoarele indicaţii:

 Costurile sunt dependente de scopurile proiectului.


 Costurile sunt dependente de termente şi grafice de timp, iar urgentarea
lucrărilor de obicei costă mai mult; în general, distribuitorii taxează
suplimentar pentru urgenţe.
 Corectitudinea datelor privind costurile, datele fiind furnizate de: angajaţi
(în ceea ce priveşte timpul necesar pentru finalizarea fiecărei activităţi,
precum şi costul materiilor prime şi al echipamentelor folosite), furnizorii
externi de servicii şi consultanţii/experţii externi (este utilă o estimare în
scris a fondurilor cerute; de cele mai multe ori cei mai buni experţi, care
totodată implică cheltuieli minime de personal, sunt pensionarii), furnizorii
de echipamente, materii prime şi materiale (atenţie la preţurile minime în
cazul unui proiect pentru care calitatea este esenţială).
 Ca o măsură de prevedere a riscurilor ce pot apărea pe parcursul
desfăşurării unui proiect este să se adauge 10% la bugetul estimat (asa
numitul BUFFER sau suma de rezerva)
41
FAZELE UNUI PROIECT DE MEDIU
PLANIFICAREA

Asamblarea Planului Proiectului. Obţinerea aprobării


Planul complet al unui proiect include în sumar:

 cuprinsul proiectului;
 obiectivele proiectului;
 premisele şi riscurile proiectului;
 subproiectele;
 structura împărţirii proiectului pe subproiecte şi activităţi (WBS);
 diagrama de tip reţea;
 detalii despre resurse;
 detalii despre buget;
 organizarea proiectului;
 procedurile operaţionale;
 standardele de evaluare şi reevaluare;
 punctele de contact şi sursele de informare (dacă este cazul); 42
 aprobările proiectului.
FAZELE UNUI PROIECT DE MEDIU
PLANIFICAREA

Activitatea de asamblare, finalizare şi verificare a planului proiectului


poate fi făcută de către:
 Managerul de proiect, este mai rapid, dar poate duce la erori, lipsuri,
subiectivism, insuficientă experienţă în unele cazuri.
 Managerul de proiect împreună cu reprezentanţii deţinătorilor de
interese sau a celor afectaţi de proiect în cadrul unor întâlniri/şedinţe. În
cazul proiectelor de mediu aceasta este varianta cea mai întâlnită, deşi
necesită mai mult timp şi poate duce la conflicte.Totodată poate duce la
împărţirea responsabilităţii între membrii echipei de proiectare/
planificare/organizare şi este o bună metodă de verificare a scopului şi
obiectivelor proiectului.
 Un colectiv format din reprezentanţi ai echipelor de planificare a fiecărei
părţi în care a fost împărţit planul general al unui proiect mare. Lucrul pe
subproiecte poate avea dezavantajul că este mai dificil, mare
consumator de timp şi de resurse (fiecare echipă trebuie să aibă un
conducător specializat în tehnicile de management al proiectelor).
Totodată diferite grupuri pot defini activităţi cu grade diferite de
complexitate, aceasta ducând de cele mai multe ori la inconsecvenţă.43
FAZELE UNUI PROIECT DE MEDIU
PLANIFICAREA

Înainte de semnare, planul unui proiect important poate


trece prin mai multe versiuni. În unele cazuri proiectele
“mor” înainte de a fi aprobate planurile lor. Iată câteva
motive pentru care se poate întâmpla aşa ceva:
 planificare neadecvată;
 planificare insuficientă;
 proiectul nu mai are sens datorită schimbării priorităţilor de
finanţare sau a apariţiei altor proiecte;
 proiectul nu mai este relevant, pare prea riscant sau are
prea puţine şanse de a fi terminat până la data planificată.

44
FAZELE UNUI PROIECT DE MEDIU
PLANIFICAREA

Pe măsură ce se îmbină diferitele componente ale planului proiectului


se poate constata lipsa unor elemente din acesta, elemente precum:

 disponibilitate a spaţiului şi a facilităţilor (birouri, laboratoare, spaţii de


dormit pentru membrii echipei, inclusiv costurile aferente);
 transportul (membrilor echipei de la domiciliu la locul desfăşurării
proiectului, precum şi costurile aferente);
 aprobări (pentru folosirea unui echipament specializat, trecerea unei
proprietăţi private, trecerea graniţelor etc.);
 autorizaţii, permise (pentru folosirea unor substanţe chimice, pentru
blocarea accesului către anumite structuri sua drumuri, pentru accesul
în anumite clădire restricţionate, pentru mutarea anumitor echipamente/
materiale);
 asigurări pentru membrii echipei în ceea ce priveşte accidentele de
muncă sau pentru construcţiile ce fac obiectul proiectului;
 condiţiile meteorologice (asupra construcţiei, aprovizionării cu materiale
şi ehcipamente sau asupra productivităţii muncii); 45
 resurse indisponibile.
FAZELE UNUI PROIECT DE MEDIU
EXECUŢIA

 Este faza în care se crează rezultatul tangibil al


proiectului (construită centrala hidroelectrică, săpată
groapa ecologică etc.).
 Faza de execuţie/construcţie este perioada aşteptată cu
cea mai mare nerăbdare. Din dorinţa de a vedea cât mai
repede rezultate ale proiectului, uneori există tendinţa
de a nu se acorda importanţa cuvenită fazelor de iniţiere
şi proiectare, ceea ce de foarte multe ori afectează
negativ celelalte etape.
 Faza de execuţie implică coordonarea şi îndrumarea
membrilor echipei proiectului pentru realizarea lucrării
aşa cum a fost stabilit în proiectul aprobat în etapa 46
anterioară.
FAZELE UNUI PROIECT DE MEDIU
EXECUŢIA

Unele dintre activităţile caracteristice fazei de execuţie


sunt:
 conducerea echipei;
 şedinţe periodice cu membrii echipei;
 menţinerea unui contact permanent cu stakeholderii, în
vederea informării asupra stadiului proiectului;
 rezolvarea situaţiilor conflictuale sau a problemelor
care apar permanent în desfăşurarea unui proiect;
 asigurarea resurselor necesare desfăşurării proiectului
(financiare, materiale, umane şi timp).
47
FAZELE UNUI PROIECT DE MEDIU
EXECUŢIA

De obicei, înainte de demararea oricărei activităţi are loc o şedinţă de


deschidere a proiectului cu ehipele de lucru şi angajaţii ce formează
echipa de proiect.
 În această şedinţă de deschidere acesta trebuie să aibă grijă:
 să comunice obiectivele proiectului către toţi membrii echipei şi să fie
sigur că fiecare dintre aceştia şi-a înţeles foarte clar sarcinile şi
responsabilitatea în cadrul proiecului;
 să insufle oamenilor entuziasm pentru ceea ce trebuie să facă;
 să stabilească fazele şi termenele critice de predare ale proiectului;
 să revadă graficul de timp şi planul de lucru cu membrii echipelor în
cauză;
 să explice procedurile administrative incluzând rapoartele, şedinţele şi
comunicările care vor fi folosite pentru asigurarea relaţiilor dintre membrii
echipelor de lucru şi echipa de conducere a proiectului;
 să dea startul pentru demararea activităţilor proiectului. 48
FAZELE UNUI PROIECT DE MEDIU
EXECUŢIA

Şedinţele de lucru şi rapoartele periodice

 Rolul şedinţelor este acela de a informa pe de-o parte membrii echipei iar
pe de alta pe stakeholderi privind statusul proiectului
 În ce Astfel, fiecărui membru al ehipei i se vor distribui de la început:
 un rezumat al obiectivelor proiectului;
 rolul şi responsabilităţile lui în derularea activităţilor;
 o listă a tuturor persoanelor din conducerea superioară împreună cu rolul
şi funcţia lor, precum şi informaţii despre posibilităţile de contact a
acestora;
 graficul de timp;
 procedurile administrative care îi privesc: rapoarte, formulare, documente
legale şi despre necesitatea şi datele de predare a acestora;
 pentru proiectele mari se poate elabora un “Ghid administrativ al
proiectului”, care să includă exemple de astfel de documente;
 datele la care urmează a avea loc şedinţele sau alte activităţi recurente;
 proceduri pentru raportarea problemelor şi sugerarea a schimbărilor în
49
derularea proiectului.
FAZELE UNUI PROIECT DE MEDIU
EXECUŢIA

Managementul comunicării în proiect


 Comunicarea şi conducerea merg mână în mână.
 De aceea, managerii care reuşesc mereu să ducă proiectele la bun
sfârşit la timp şi în limitele prevăzute ale bugetului sunt aceia care
reuşesc coordoneze interfaţa şi comunicaţiile dintre oameni şi
organizaţii.

Câteva sfaturi pentru ca un manager de proiect să fie atât un bun lider, cât
şi un bun comunicator:
 Să ţină cu regularitate şedinţele cu membrii săi; să nu le amâne/
anuleze.
 Să aibă şi întâlniri în grupuri mai mici sau individuale. Acestea ajută la
rezolvarea conflictelor, întrucât la şedinţele mari nu sunt întotdeauna
spuse lucrurile neplăcute.
 Să aibă grijă ca şedinţele să fie scurte şi la obiect. 50
FAZELE UNUI PROIECT DE MEDIU
EXECUŢIA

 Să aducă periodic la cunoştinţa membrilor echipei


stadiul lucrării, să fie disponibil, prietenos şi dispus să
discute orice cu angajaţii (de la problemele proiectului
până la cele personale). De multe ori este util să afişeze
într-un loc cât mai vizibil diagrama de tip reţea a
planului de referinţă a proiectului, împreună cu
progresul curent (figurat cu o altă culoare). De
asemenea, pentru proiectele mari poate fi publicat
regulat un buletin informativ.
 Să păstreze celebrările şi mesele festive pentru realizări
cu adevărat importante.
 Să limiteze comunicarea la obiect, cu excepţia cazurilor 51
când este vorba de instrucţiuni tehnice complexe.
FAZELE UNUI PROIECT DE MEDIU
CONTROLUL

 Controlul se referă la supravegherea desfăşurării


proiectului.Aceasta înseamnă monitorizarea permanentă a
progresului efectuat şi luarea imediată de măsuri pentru
înlăturarea oricăror abateri de la plan, astfel încât să nu fie
afectate rezultatele proiectului.

 Faza de control se ocupă de schimbările apărute în


derularea proiectului: întârzierile neaşteptate, depăşirile de
buget sau modificările privind resursele proiectului. În timpul
acestei etape, pentru rezolvarea problemelor, managerul de
proiect trebuie să decidă între mai multe alternative.

52
FAZELE UNUI PROIECT DE MEDIU
CONTROLUL

Activităţile implicate în această fază pot include:

 urmărirea abaterii de la plan;


 luarea măsurilor corective pentru a respectarea planului
iniţial;
 primirea şi evaluarea schimbărilor în proiect cerute de către
deţinătorii de interese şi de către membrii echipei;
 refacerea graficului de timp (dacă este cazul);
 adaptarea nivelului resurselor, după necesităţi;
 schimbarea (de obicei micşorarea/ limitarea) scopului
(dimensiunii) proiectului;
 întoarcerea la faza de proiectare/ planificare pentru a aduce
modificări obiectivelor proiectului şi obţinerea aprobării
pentru acestea de la deţinătorii de interese. 53
FAZELE UNUI PROIECT DE MEDIU
CONTROLUL

În ceea ce priveşte controlul la orice proiect,


indiferent de complexitatea sa trebuie
supravegheate următoarele :
 stadiul lucrării comparat cu cel planificat;
 volumul lucrărilor terminate;
 calitatea lucrărilor efectuate;
 costurile şi cheltuielile, comparativ cu cele
planificate;
 atitudinea oamenilor care lucrează la proiect şi a
celor implicaţi în acesta (inclusiv clienţii şi
conducerea);
 coeziunea şi cooperarea membrilor echipei. 54
FAZELE UNUI PROIECT DE MEDIU
CONTROLUL

Urmărirea bugetului şi a graficului de timp

 Rapoartele periodice şi comunicările/şedinţele vor ajuta


managerului de proiect să observe discrepanţele dintre
stadiul real şi cel planificat şi să ia măsurile necesare
pentru corectarea situaţiei. În permanenţă trebuie
actualizat planul proiectului.
 Bugetul este unul din aspectele proiectului ce necesită
un control strict. Pentru aceasta managerul de proiect
trebuie să ceară rapoarte financiare periodice din care
să se observe clar diferenţele dintre cheltuielile
planificate şi cele realizate până la momentul respectiv.
55
FAZELE UNUI PROIECT DE MEDIU
CONTROLUL

Managementul conflictelor

 În desfăşurarea oricărui proiect, conflictele sunt inevitabile.


 Identificate corect şi din timp, acestea pot fi rezolvate fără să
afecteze buna desfăşurare a proiectului. Uneori managerii de
proiect sunt denumiţi şi “manageri de conflicte”. Ei trebuie să aibă
suficiente informaţii pentru a înţelege natura problemei apărute,
calităţi diplomatice pentru a-i pune capăt sau a-i creea condiţiile să
se rezolve de la sine.
 Conflictele pot fi intrapersonale (sentimente de frustrare),
interpersonale (între angajaţi), în interiorul unei echipe/grupuri, şi
între echipe/grupuri (ostilităţi, rivalităţi sau competiţii).

56
FAZELE UNUI PROIECT DE MEDIU
CONTROLUL

Sursele cele mai obişnuite ale conflictelor sunt:

 incompatibilitate privind scopurile proiectului (neînţelegerea


lor de către angajaţi sau diferenţe între scopurile proiectului
percepute de către manageri şi cele percepute de către
angajaţi);
 lipsa specificării detaliilor privind desfăşurarea activităţilor;
 graficele de timp;
 angajarea personalului şi alocarea resurselor;
 incertitudini de natură tehnică;
 incertitudini privind rolul şi atribuţiile fiecăruia;
 costurile şi bugetul; 57
 probleme de personalitate.
FAZELE UNUI PROIECT DE MEDIU
CONTROLUL

Pentru rezolvarea conflictului managerul are la dispoziţie


una din următoarele opţiuni:
 să se retragă din neînţelegere şi să lase părţile să-şi rezolve
diferendul;
 să minimizeze conflictul subliniind acordurile existente până
în acel moment între părţi sau să identifice zone de interes
şi acord, în care conflictul respectiv devine neimportant;
 să ajungă la un compromis, negociind o soluţie care să
satisfacă fiecare parte;
 să confrunte cele două părţi pentru a-şi rezolva problema
“pe faţă”;
 să-şi impună autoritatea când una din părţi vrea să rezolve
conflictul prin forţă; aceasta nu este cea mai recomandată
metodă (trebuie folosită doar când celelalte nu dau
rezultate). 58
FAZELE UNUI PROIECT DE MEDIU
CONTROLUL

Managementul schimbărilor

 Uneori proiectele se desfăşoară exact aşa cum au fost planificate,


dar de cele mai multe ori ele îşi schimbă componentele:
dimensiunea, obiectivele, bugetul, graficul de lucru, planul,
priorităţile, personalul angajat, etc
Câteva exemple de astfel de posibile modificări în structura unui
proiect sunt:
 modificarea priorităţilor la nivelul organizaţiei care a lansat
proiectul şi prin urmare modificarea priorităţii proiectului;
 restructurarea sau reorganizarea organizaţiei care poate duce la
mutarea/disponibilizarea angajaţilor, ceea ce duce la dispariţia
unor membri ai echipei de lucru/management;
 reduceri ale bugetului la nivelul organizaţiei;
 anunţarea de către un competitor a lansării unui produs similar cu
59
obiectivul proiectului în derulare.
FAZELE UNUI PROIECT DE MEDIU
CONTROLUL

După discutarea opţiunilor de schimbare cu echipa,


managerul va lua următoarele măsuri:

 va explica tuturor necesitatea efectuării schimbării;


 va analiza/evalua impactul schimbării asupra proiectului
(la nivel de grafic de timp, resurse, buget etc.);
 va căuta alternative înainte de a lua decizia de
schimbare a unei componente majore a proiectului;
 va informa toţi membrii echipei despre schimbările
apărute în atribuţiile lor sau termenele de predare.
60
FAZELE UNUI PROIECT DE MEDIU
FINALIZAREA / PUNEREA ÎN FUNCŢIUNE

Lucrarea (obiectivul) a fost proiectată şi executată, fiind gata


de a fi predată şi pusă în funcţiune. Se întocmeşte un raport
final care trece în revistă fazele anterioare şi recepţia de la
terminarea lucrării.
 Activităţile caracteristice acestei faze pot include:
 recunoaşterea realizărilor şi a rezultatelor;
 închiderea lucrărilor şi dezmembrarea echipei;
 îmbunătăţirea experienţei de pe urma proiectul abia
terminat;
 trecerea în revistă a fazelor/proceselor proiectului şi a
rezultatelor cu membrii echipei şi cu deţinătorii de interese
(instituţii/persoane afectate);
 elaborarea unor rapoarte finale, financiar şi de recepţie la
terminarea lucrării. 61
FAZELE UNUI PROIECT DE MEDIU
FINALIZAREA / PUNEREA ÎN FUNCŢIUNE

În cadrul acestei etape atribuţiile managerului de proiect


sunt următoarele:

 Să aibă o întâlnire cu deţinătorii de interese pentru a obţine


aprobarea lor finală asupra proiectului.
 Să încheie toate angajamentele contratuale cu furnizorii,
experţii/ consultanţii şi clienţii. Aceasta implică rapoarte, plăţi
finale sau scrisori de mulţumire
 Să transfere responsabilităţile asupra obiectivului finalizat
către beneficiar sau alte persoane/instituţii/organisme, dacă
este nevoie (de exemplu, în cazul unei apărări de maluri
62
împotriva inundaţiilor – către Consiliul local).
FAZELE UNUI PROIECT DE MEDIU
FINALIZAREA / PUNEREA ÎN FUNCŢIUNE

 Să reangajeze personalul către alte priorităţi sau proiecte.


 Să elibereze resursele (materialele şi echipamentele) astfel
încât să poată fi disponibile pentru alte lucrări/proiecte.
 Să întocmească un raport financiar final al proiectului.
Acesta include costurile totale, plata facturilor şi închiderea
bilanţurilor contabile.
 Să documenteze rezultatele proiectului şi să facă
recomandări pentru viitor, astfel încât proiectul să poată fi
folosit ca o bază de date pentru câştigarea experienţei.
 Să convoace o şedinţă finală în care să mulţumească
participanţilor şi să dea o petrecere/recepţie pentru
sărbătorirea încheierii/punerii în funcţiune a obiectivelor
proiectului.
63
FAZELE UNUI PROIECT DE MEDIU
PERIOADA DE GARANŢIE

Funcţionarea revizuirea şi controlul/ perioada de garanţie

 Această fază nu este caracteristică tuturor proiectelor. Chiar şi


atunci când este necesară, ea este deseori scăpată din vedere ca
fiind parte integrantă a proiectului, care nu poate fi neglijată.
 Odată ce produsul nou a fost dat în folosinţă (recepţionat,
acceptat), pentru o perioadă bună de timp în viitor pot apărea noi
probleme şi cerinţe, astfel întregul ciclu se poate relua
 Majoritatea proiectelor de construcţii au o perioadă de garanţie în
care lucrarea trebuie să se comporte conform specificaţiilor
menţionate în faza de proiectare. Pentru unele proiecte, abia după
terminarea acestei faze se poate spune că lucrarea a fost terminată
- se va întocmi şi semna documentul de Recepţie Finală.

64
APLICAŢIE
ÎMBUNĂTĂŢIREA CALITĂŢII AERULUI PRIN
ELIMINAREA NOXELOR ÎN SECŢIA DE INJECŢIE
MASE PLASTICE. STUDIU DE CAZ: SC GAMA SRL
APLICAŢIE

 INIŢIEREA PROIECTULUI

 SC GAMA SRL este o firmă cu sediul in Bucureşti şi are ca obiect


de activitate producţia de mase plastice
 În secţia de mase plastice cu suprafaţa de 200 mp funcţionează
patru maşini de injecţie pe care le deservesc 6 persoane.
 Aici se produc carcase, subansamble şi componente din diferite
materiale plastice.
 In zona maşinilor de injecţie, prin incalzirea maselor plastice la
temperaturi de câteva sute de grade, în funcţie de tipul
materialului, se formează vapori şi fum care în concentraţie mare
sunt dăunătoare sănătăţii lucrătorilor.
 În ceea ce priveşte schimbarea tehnologiilor, nu este cazul
deoarece sunt noi iar procedeul de injecţie nu se poate înlocui
66
dacă se doreşte obţinerea unor produse de calitate.
APLICAŢIE

 În conformitate cu legislaţia europeană (d98/24/CE), orice


substanţă care are o limită de expunere profesională trebuie să fie
considerată ca o substanţă periculoasă.
 Lista naţională cu limitele de expunere este publicată în anexa 1 a
HG 1218/2006.
 Printre substanţele considerate periculoase amintite în HG se
numără şi cele folosite în secţia firmei noastre respectiv:
acrilonitril, butadien, stiren, metacrilat, polimeri folosiţica materie
primă.
 Dacă nivelul emisiilor de astfel de substanţe creşte lucrătorii pot
avea simptome precum:dureri de cap, înroşiri ale ochilor sau iritaţii
ale pielii.
 Îmbunătăţirea calităţii aerului se poate obţine prin ventilaţie
generală, prin extragerea din respectiva încăpere a aerului
contaminat.
 Ventilaţia se poate realiza natural prin deschideri în hala, dar în
aerul din zonă este praf ceea ce înseamnă că sunt necesare filtre
chiar şi pentru ventilarea naturală, deoarece praful împiedică
funcţionarea normală a maşinilor şi utilajelor. 67
APLICAŢIE

 Conformarea cu normele de tehnica securităţii muncii este un alt


aspect care trebuie soluţionat, de aceea s-a elaborat un studiu de
fezabilitate din care rezultă ca este necesar un sistem de ventilaţie
forţată.
 Soluţiile sunt 3: prin introducere forţată de aer curat, prin evacuare
forţată a aerului contaminat sau în sistem combinat; introducere-
evacuare.
 Alegerea variantei celei mai potrivite depinde de diverşi factori cun
sunt: forma şi dimensiunea spaţiului şi gradul de puritate al aerului
ce se doreşte a fi menţinut în secţie.
 În urma analizei calitate/preţ s-a selectat metoda de ventilare prin
evacuare forţată ca fiind cea mai economică şi mai eficientă din
punct de vedere tehnic, pentru că reuşeşte să elimine noxele cel
mai rapid.
 Singura problemă este alegerea ventilatorului care se va face în
funcţie de volumul locaţiei, tipul de locaţie etc.

68
APLICAŢIE

STAKEHOLDERII (PĂRŢILE INTERESATE)

Beneficiarul Proiectului Conducerea firmei GAMA – direct interesatăîn


realizarea rapidă a proiectului, pentru
conformarea cu normele de protecţia muncii şi
eliminarea cauzelor de îmbolnăvire profesională
a lucrătorilor.
Personalul care lucrează în secţie Interesat de un mediu de lucru mai curat

Personalul implicat în realizarea proiectului Este interesat de reuşita proiectului

Firma de specialitate desemnată pentru Furnizorul este direct interesat de realizarea


realizarea lucrării proiectului pentru cresterea cifrei sale de afeceri
şi pentru publicitate
Inspectoratul pentru Protecţia Muncii Interesat de respectarea normelor de protecţia
muncii de către agenţii economici
Autoritatea de Sanatate Publică locală Determină nivelul noxelor din jurul locaţiei
agenţilor economici cu profil de producţie care
afectează mediul 69
APLICAŢIE

CERINŢELE PROIECTULUI (ANALIZA CAUZĂ  EFECT)

Cauza care trebuie eliminată Cerinţa

Producţie în hala cu aer contaminat Sa se renoveze hala

Sa se realizeze deschideri suficiente cu filtre


pentru praf

Hala să fie ventilată

Procesul de producţie cu producere de noxe Instruirea suplimentară a personalului pentru a


prin topirea materiilor prime utiliza eficient maşinile şi instalaţiile

Cunoaştere insuficientă a normelor de tehnica Analiza impreună cu specialiştii de protecţia


securităţii muncii muncii a situaţiei actuale şi luarea în
considerare a posibilităţii de pregătire a
personalului firmei în acest sens.
70
APLICAŢIE

 Proiectul se poate realiza cu 3000-5000 lei şi poate fi finanţat din


surse proprii (costurile estimate nu includ cheltuielile cu
personalul ce va realiza proiectul,cu managementul şi cheltuielile
operaţionale generate de proiect).
 Echipa implicată în realizarea proiectului este condusă de
directorul general şi compusă din directorul tehnic şi directorul de
calitate care va ţine legătura cu furnizorul şi va asigura protecţia
muncii. Directorul tehnic va elabora specificaţiile tehnice ale
instalaţiei de ventilaţie si Caietul de sarcini necesar realizării
achiziţiei.
 Aspecte precum instruirea personalului pentru utilizarea corectă a
maşinilor şi pentru protecţia muncii vor face obiectul altor proiecte
viitoare.

71
APLICAŢIE

PLANIFICAREA
 TEMA PROIECTULUI :Îmbunătăţirea calităţii aerului prin
eliminarea noxelor din hala de producţie mase plastice
 FINANŢAREA: Proprie (Autofinanţare)
 OBIECTIV GENERAL: Alinierea condiţiilor de muncă la
standardele europene
 SCOPUL PROIECTULUI: Îmbunătăţirea calităţii aerului
în hala de producţie mase plastice
 REZULTATELE PROIECTULUI: Sistem de ventilaţie pus
în funcţiune
 IMPACT: Starea bună de sănătate a lucrătorilor
72
APLICAŢIE

CUANTIFICAREA REZULTATELOR

 DOMENIU: Îmbunătăţirea calităţii aerului


 INDICATOR: Concentraţia de noxe şi de praf prezente în
aer, masurată de Institutul de Igiena Bucureşti
 ASPECT CALITATIV: Concentraţii în limitele admisibile
de poluare conforme standardele naţionale
 TERMEN DE FINALIZARE: 17 Aprilie 2008

73
APLICAŢIE

STRUCTURA PE ACTIVITATI A PROIECTULUI (WBS)


2. Iniţierea proiectului
1.1 Stabilirea echipei de management a proiectului şi impărţirea
sarcinilor şi responsabilităţilor
 Achiziţia de echipamente şi montarea acestora
2.1. Activităţi pregătitoare: studierea cadrului legislativ referitor
la producerea noxelor în secţiile de producţie-injecţie mase
plastice
2.2. Stabilirea condiţiilor tehnice ale cererii de oferte si a
perioadei cand se poate opri producţia pentru instalarea noului
sistem de ventilaţie
2.3. Întocmirea unui caiet de sarcini
2.4. Selectarea a 3 firme cărora li se transmite cerea de ofertă
2.5. Selectarea firmei câştigătoare şi semnarea contractului
pentru montarea sistemului de ventilaţie
74
APLICAŢIE

2.6. Confirmarea datei de începere a lucrării


2.7. Oprirea producţiei
2.8. Livrarea, montarea şi punerea în funcţiune a echipamentelor
4. Evaluarea calităţii aerului
3.1. Discuţie preliminară cu autorităţile în domeniu
3.2. Transmiterea către autorităţi a unei cereri de testare a
calităţii aerului
3.3. Stabilirea datei măsurătorii
3.4. Măsurarea şi completarea Buletinului de analiză a mediului
9. Managementul Proiectului
4.1. Monitorizarea realizării proiectului
4.2. Evaluarea proiectului
4.3. Raportarea în proiect 75
APLICAŢIE
PROGRAMAREA ACTIVITĂŢILOR PROIECTULUI

ACTIVITATEA DURATA INCEPERE FINALIZARE COST RESPONSABIL


(zile) (lei)
PROIECT GAMA 17 ian 17 aprilie 5361 MP/DT/DG

1. Iniţierea Proiectului 1 17 ian 17 ian 150 MP

1.1 Stabilirea echipei si 1 17 ian 17 ian 150 MP


impartirea sarcinilor
2. Achiziţia de echipamente şi 13 24 feb 04 apr 4598 MP/DT/DG
montajul acestora
2.1. Activităţi pregatitoare 2 24 ian 25 ian 170 MP

2.2. Stabilirea condiţiilor tehnice, 1 26 sep 26 sep 70 DT


cererii de ofertă, perioada de
oprire a producţiei
2.3 Întocmirea unui caiet de 2 4 feb 5 feb 120 DT
sarcini
2.4. Selectarea posibililor 2 19 feb 20 feb 120 MP
furnizori
2.5. Selectarea firmei 2 27 feb 4 mar 10 DG 76
câştigătoare
APLICAŢIE
PROGRAMAREA ACTIVITĂŢILOR PROIECTULUI

ACTIVITATEA DURATA INCEPERE FINALIZARE COST RESPONSABIL


(zile) (lei)
2.6. Confirmarea datei de 1 30 mar 30 mar 8 MP
începere a lucrării
2.7. Oprirea producţiei 1 3 apr 3 apr 100 DT

2.8. Livrarea, montarea, punerea 2 3 apr 4 apr 4000 DT


în funcţiune a echipamentelor
3. Evaluarea calităţii aerului 3 8 feb 13 mar 213 MP/DT

3.1.Discutie preliminară 1 8 feb 8 feb 1 MP

3.2. Cerea de testare 1 30 feb 30 mar 8 MP

3.3. Stabilirea datei măsurătorii 1 7 apr 7 apr 4 MP

3.4. Măsurarea şi completarea 1 13 apr 13 apr 200 DP


Buletinului de Analiză

77
APLICAŢIE
PROGRAMAREA ACTIVITĂŢILOR PROIECTULUI

ACTIVITATEA DURATA INCEPERE FINALIZARE COST RESPONSABIL


(zile) (lei)
4. Managementul Proiectului 9 1 feb 17 apr 400 MP

4.1. Monitorizarea realizării 3 1 feb 12 apr 100 MP


proiectului
4.2. Evaluarea proiectului 3 8 feb 17 apr 150 MP

4.3. Raportarea realizării 3 11 feb 17 apr 50 MP


proiectului

78
APLICAŢIE
DURA SAPTAMANA

NR. Denumire Activitate 3 4 5 6 7 8 9 # # 12 13 # 15 16

1 1.Iniţierea proiectului 1                                

1.1 Stabilirea echipei de management a proiectului şi impărţirea


2 sarcinilor şi responsabilităţilor 1                                            

3 2.Achiziţia de echipamente şi montarea acestora 12                                            

2.1. Activităţi pregătitoare: studierea cadrului legislativ referitor la


producerea noxelor în secţiile de producţie-injecţie mase
4 plastice 2                                            

2.2. Stabilirea condiţiilor tehnice ale cererii de oferte si a perioadei


cand se poate opri producţia pentru instalarea noului
5 sistem de ventilaţie 1                                            

6 2.3. Întocmirea unui caiet de sarcini 1                                            

7 2.4. Selectarea a 3 firme cărora li se transmite cerea de ofertă 2                                            

2.5. Selectarea firmei câştigătoare şi semnarea contractului pentru


8 montarea sistemului de ventilaţie 2                                            

9 2.6. Confirmarea datei de începere a lucrării 1                                            

10 2.7. Oprirea producţiei 1                                            

11 2.8. Livrarea, montarea şi punerea în funcţiune a echipamentelor 2                                            

12 3.Evaluarea calităţii aerului 3                                            

13 3.1. Discuţie preliminară cu autorităţile în domeniu 1                                            

3.2. Transmiterea către autorităţi a unei cereri de testare a calităţii


14 aerului 1                                            

15 3.3. Stabilirea datei măsurătorii 1                                            

16 3.4. Măsurarea şi completarea Buletinului de analiză a mediului 1                                            

17 4.Managementul Proiectului 9                                            

18 4.1. Monitorizarea realizării proiectului 3                                            

19 4.2. Evaluarea proiectului 3                                            

20 4.3. Raportarea în proiect 3                                       79     


APLICAŢIE

BUGETUL PROIECTULUI

Activitatea UM Cantitate Cost Unitar Cost pe


perioada
planificată
2.3. Intocmirea Caietului de Sarcini Lei- ½ zile 60 lei/zi 60 lei
 selectarea datelor necesare – DT Buc 1 zi 50 lei/zi 50 lei
 informare 1 zi 10 buc 10 lei
 studiu cărţi de specialitate
 Redactare CS + salariu personal
administrativ + consumabile
2.8. Livrarea, montarea si punerea in functiune Lei 1 buc 4000 lei 4000 lei
a echipamentelor
3.1. Intocmirea si transmiterea cererii de lei 1 ora 60, 5 lei/zi 8 lei
masurare a nivelului noxelor

80
APLICAŢIE

BUGET PE CATEGORII DE CHELTUIELI PENTRU CELE TREI


ACTIVITĂŢI

 Resurse materiale: 2906 lei


 Manopera: 240 lei
 Profit firma instalaţii: 854 lei
 Consumabile: 10 lei
 Salarii personal propriu: 117,5 lei
 Telefon, Fax: 0,5 lei

81
APLICAŢIE

RISCURILE ÎN PROIECT
MATRICEA DE EVALUARE A RISCURILOR
Act Risc Identificat Expunere la Risc Grad de Sensibilitate Mod de Tip de
expunere abordare risc
Probabilitate Impact
2.2. Neconcordanţa 1 5 5 medie Evitare T
condiţiilor tehnice
stabilite cu
necesităţile reale
2.4. Neacceptarea datei de 2 4 8 medie Reducerea E
efectuare a lucrarilor riscului prin
de către firmele reducerea
selectate probabilităţii
de apariţie
a riscului
2.8. Neprezentare firmei 1 5 5 medie Transferarea E
selectate pentru riscului prin
realizarea lucrarii la contract
data stabilita
2.8. Intreruperi repetate şi 3 3 9 medie Reducerea T
şocuri în furnizarea sensibilităţii
curentului electric la risc

3.2. Întârzieri faţă de data 3 1 3 mică Acceptare T


stabilită pentru risc – Plan 82
măsurători de
Contingenţă
APLICAŢIE

MANAGEMENTUL RISCURILOR
 Risc Identificat 1: Neacceptarea datei de efectuare a
lucrării de către firma selectată
 Metoda de abordare: Reducerea riscului prin reducerea
probabilităţii de apariţie a riscului
 Măsuri specifice: - Prin caietul de sarcini se specifică o
perioadă mai lungă de timp când se poate realiza
lucrarea; pregatirea pentru montaj se face la sediul
furnizorului; pot fi prevăzute mai multe zile de oprire a
producţiei , urmând a se conveni cu furnizorul care va fi
folosită pentru montaj;
- Selectarea a incă 2 firme de rezervă,
în cazul în care cea selectată iniţial nu poate face
lucrarea în condiţiile caietului de sarcini; 83
APLICAŢIE

MANAGEMENTUL RISCURILOR
 Risc Identificat 2: Întârzieri faţă de data stabilită pentru
măsurători
 Metoda de abordare: Plan de Contingenţă
 Măsuri specifice: - Discutarea preliminară a condiţiilor
în care autoritatea competentă va planifica efectuarea
măsurătorilor;
- Posibilitatea ca taxele percepute
pentru buletinul de analiză să crească până la
momentul efectuării acestora;

84
APLICAŢIE

MANAGEMENTUL PROIECTULUI

 Echipa de proiect este formată din 3 persoane: Managerul


de proiect – responsabil cu coordonarea proiectului,
monitorizarea consumului de resurse,aprobarea bugetului;
Directorul tehnic responsabil cu furnizarea datelor pentru
realizarea caietului de sarcini, stabilirea datei pentru
efectuarea lucrării; Directorul General care se implică în
selectarea firmei ce va implementa proiectul
 Monitorizarea activităţilor se referă la: cum au fost utilizate
resursele, rămâneri in urmă, încadrarea firmelor in cerinţele
caietului de sarcini, încadrarea ofertei în bugetul propus,
respectarea termenilor contractuali de către furnizor,
atingerea rezultatului dorit, respectarea termenelor,
încadrarea rezultatelor măsurătorilor în standardele
domeniului, respectarea bugetului planificat etc. 85
APLICAŢIE

CRITERII DE EVALUARE

 Proiectul este sustenabil, deoarece echipamentele vor funcţiona pe


perioada garantată de producător şi îşi vor îndeplini funcţiile
pentru care au fost instalate;
 De aceea, este obligatoriu să se treacă în contract perioada de
garanţie şi să se înmâneze beneficiarului certificatele de calitate ale
echipamentelor;
 Obţinerea unui raport optim calitate/preţ;
 Proiectul răspunde cerinţelor europene de protecţia mediului;
 Proiectul raspunde cerinţelor de securitate a muncii pentru
lucrători;
 Rezultatul va fi avizat de autoritatea de stat ce va face măsurătorile.
86