MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETARII SI TINERETULUI

GRUPUL SCOLAR AGRICOL FUNDULEA

PROIECT DE ATESTARE PROFESIONALA

-RESTAURANT-

FILIERA: TEORETICA
PROFILUL: REAL
SPECIALIZAREA: MATEMATICA-INFORMATICA

PROFESOR COORDONATOR:
CONSTANTIN-CRISTINEL MARIN

ELEV:
NEDELCU B. DRAGOS-IULIAN

FUNDULEA
2008
 CUPRINS

1. INTRODUCERE
2. PREZENTAREA APLICAŢIEI
3.CODIFICĂRI UTILIZATE
4. DESCRIEREA STRUCTURII BAZELOR DE
DATE
5.GRILĂ(PAD-URI,FIŞIERE)
6.SCHEMA BLOC A APLICAŢIEI
7. CONCLUZII
8. BIBLIOGRAFIE
 1. INTRODUCERE

INFORMAŢIA alături de energie şi materii prime,joacă un

rol esenţial în producţia fizică de bunuri materiale si
constituie esenţa tuturor acivităţilor intelectuale: de la
conducere, educatie, artă,viaţă colectivă şi individuală, la
întrţinerea şi extinderea patrimoniului de cunoştinţe ale
umanităţii.
Ceea ce este foarte important de subliniat este faptul
că,atât în activităţile de rutină cât, mai ales, in cele de tip
decizional, omul are nevoie de INFORMAŢII, informaţii care
să-i permită cunoaşterea şi analizarea stării prezente cât şi
pentru a putea anticipa şi urmării efectele deciziilor sale.
Omul se află confruntat cu o lume care devine tot mai
complexă, cu situaţii competiţionale tot mai sofisticate şi, de
asemenea gama răspunsurilor pe care le poate da acestei
lumi este si ea tot mai bogata. De capacitatea
conducătorului de a analiza informatiile avute la dispoziţie şi
de a pregăti şi a lua decizia corectă depinde evoluţia
favorabilă sau eşecul sistemului condus.
Activitatea umană in cele mai diverse forme ale sale, a
fost întotdeauna caracterizată prin entităţi faptice exprimate
fie sub formă d valori numerice fie ca percepţii sau observaţii
numerice făcute de oameni sau de maşini. Acesete entităţi
faptice independente şi neevaluate se numesc DATE. Există
un proces continuu de transformare a datelor în urma căruia
se obţin INFORMAŢII.
O informaţie este o triada a elementelor :
entitate,atribut,valoare. Entitatea formeaza obiectul
informaţiei. Atributul este elementul de descriere a entităţii
respective,caracterul sau o proprietate a acesteia. Valoarea
este o masura a proprietăţii sau atributului asociat.
De cele mai multe ori în aplicaţii, datele se prezintă sub
forma unor mulţimi sau colecţii. O colecţie de date pe care s-
a definit o structura,căreia îi este specific un anumit
mecanism de selecţie şi identificare a componentelor,
constituie o STRUCTURĂ DE DATE.
Asupra unei structuri de date se pot efectua
următoarele operaţii :
 Creare (memorare pe support a datelor(iniţial))
 Consultare (acces la elementele structurii pentru prelucrarea
valorilor lor)
 Actualizare (modificare,adaugare,ştergere)
 Copiere (duplicarea structurii pe un alt support)
 Ventilare (desfacerea structurii în doua sau mai multe structuri)
 Sortare (aranjare dupa anumite criterii)
Metodele şi tehnicile de organizare a datelor au
evoluat,fiind determinate de :
 Creşterea continuă a activităţilor, care a condus la
creşterea de informaţii
generate,vehiculate,prelucrate
 Creşterea ritmului de dezvoltare a societăţii,care a
determinat ca dimensiunea timpului de răspuns a
sistemelor informatice la cererile de informaţii să
devină unul din criteriile de apreciere a gradului
de organizare a datelor şi,respectiv a eficienţei
sistemelor informatice
 Evoluţia mijloacelor de
culegere,transmitere,arhivare şi prelucrare a
datelor
Cerintele complexe impuse sistemelor informatice au
creat necesitatea ca mai mulţi utilizatori să aiba acces la
aceeaşi colecţie de date care să satisfacă în mod optim
cerinţele de prelucrare specifice fiecărui utilizator.
Se ajunge astfel la BĂNCI DE DATE(BD). O bancă de
date este formată din :
 O BAZĂ DE DATE-colecţie(de obicei voluminoasă)
de date
 UN SISTEM DE GESTIUNE A BAZEI DE DATE(SGBD),
respectiv u set de programme şi proceduri,
destinate gestiunii şi prelucrării complexe a
 datelor din baza de date
 Un SET DE PROCEDURI MANUALE şi AUTOMATE
specifice domeniului pentru care se organizează
baza de date
Un sistem de gestiune a datelor este un pachet de
program care trebuie să aibă următoarele funcţii :
 Definirea proprietăţlor datelor şi a legăturii dintre
ele
 Ţinerea la zi a datelor
 Calcule
 Extragerea datelor intr-o formă corespuzătoare
necesităţilor
Comlexitatea unui SGBD rezidă din dimensiunea sa,
reflectă nu numai în multitudineainstucţiunilor sale dar şi în
mulţimea componentelor, fiind prin complexitate cel puţin la
nivelul unui system de operare(SO).
SGBD lucrează ca subsistem sub controlul sistemului de
operare al calculatorului care constituie suportul hard al
bazei de date.
În această calitate,SGBD foloseşte selective o serie de
funcţii oferite de sistemul de operare. Astfel calitatea
sistemului de operare se repercutează corespunzător asupre
SGBD.
Sistemele moderne de gestiune a bazelor de date
conţin elemente de prelucrare paralelă. Acest concept
serveşte la reunirea in cadrul aceleiaşi exploatări a
prelucrărilor de rutină(interogări puţin complicate dar
numeroase) cu prelucrările decizionale(interogări complexe
ale unui volum important de date).
Unele SGBD-uri au variante atât pentru DOS,cât şi
pentru WINDOWS.\
FOXPRO şi-a stabilit reputaţia de program compatibil
dBASE, dar cu viteză sporită. Pe plan vizual, FOXPRO nu
păstrează decât vagi asemănări cu modelul său dBASE,
aspectul său se apropie mai mult de o interfaţă grafică.
Utilizarea este facilitată şi de sistemul de meniuri şi de
ferestre.
Are variante pentru DOS şi pentru WINDOWS.
Tehnologia Rushmore operaţională în toate unificările din
tabele, precum şi în toate operaţiile multiuser,permit un plus
de viteză în executarea procedurilor.

Limbajul de manipulare a datelor

Limbajul de manipulare este format din comenzi pentru
modificarea datelor sau pentru obţinerea de informaţii prin
prelucrarea datelor din baza de date.
Comenzi
O comandă este formată dintr-un verb care va
indica ‘acţiunea’ şi un număr de clauze,care vin să
particularizeze efectul comenzii pentru situaţia respectivă.
Sintaxa unei comenzi este :
<verb>[<clauza1>] [clauza2>]
unde <verb>este un cuvânt cheie care va indica
operaţiunea de executat ; <clauza>diferă de la comandă la
comandă şi poate fi o construcţie utilizator sau cuvinte cheie
ale limbajului.
Comenzile FOXPRO sunt în general concluzii-linie. Dacă este
necesară fragmentarea comenzii, se va folosi semnul ,, :˝.
Nu există separatori între comenzi(aşa cum există î
Pascal,C).
În programme,si numai în acest context, se pot folosi şi
comenzile multilinie cum ar fi : comanda IF,SCAN, etc.,fiecare avănd
bine delimitat începutul şi sfârşitul ei.
Spre deosebire de limbajele de programare algoritmice Pascal,C, în
care pentru rezolvarea unei probleme, oricăt de simplă, trebuia să
scriem un program, să-l compilăm şi să-l lansăm în execuţie,
pachetul de programme FOXPRO permite utilizatorului o
varietate mai largă de modalităţi de lucru :
 Modul interactiv (modul de lucru comandă)-este o
modalitate de lucru interpretativă, care permite ca
imediat ce utilizatorul introduce o comanda,sistemul să
o cerceteze şi, dacă este corecta, să o execute
 Modul de lucru program-un program este o succesiune
de comenzi care trebuie să descrie un algoritm de
rezolvare a unei probleme sau clasă de probleme. Din
punctul de vedere al sistemului FOXPRO,el este un fişier
cu extensia .PRG
Apelul editorului propriu de programme se face prin comanda :
 MODIFY COMMAND<fis.PRG>
Aceasta comandă deschide o fereastra de editare folosită
atât pentru creare cât şi pentru modificarea programului
sursă recunoscut prin numele<fis.PRG>. Extensia este
implicită.
Lansarea programului în execuţie ( automat se face şi
compilarea) se realizează prin comanda :
Do<fis.PRG>
Editorul poate fi folosit şi pentru alte fişiere text ASCII;
atunci trebuie indicată existenţa fişierului text.

Limbajul de control
LCD(limbajul de control a datelor) este foarte important mai ales în
cazul sistemelor multi-user, deoarece el controlează securitatea
sistemului şi verifică drepturile de acces. În plus el permite o
gestiune a tranzactiilor şi în caz de necessitate poate efectua
o refacere a bazei.
FOXPRO poate gestiona baze de date relaţionale locale
sau în reţea, integrate sau distribuite, în care problema
confidenţialităţii, a protectiei la accesul neautorizat la baza
de date, este foarte importantă.

2. PREZENTAREA APLICATIEI

Ideea aplicaţiei este următoarea : în momentul în care

intrăm într-un restaurant, ne aşezăm la o masă, dacă este
liberă, şi facem comanda. O masă este liberă dacă nu are
nici o comandă în curs sau dacă s-a achitat nota de plată.
Am folosit o baza de date REST.dbc, pentru crearea unei baze
de date se urmaresc paşii : Progect Manager → Data →
Database → New. Baza de date.
REST.dbc este creată în proiectul RESTAURANT.pjx,
proiectul se realizează astfel: FILE → NEW → PROJECT → NEW
FILE.
Pentru a optimiza căutarea şi selectarea anumitor
înregistrări s-a folosit legarea în relaţie. Tabelele sunt create în
interiorul bazei de date REST.dbc. În MASA.dbf s-au introdus câmpurile:
id_masa, stare, total ; În COMANDA.dbf : id_masa, id_prod, nr_buc,
pret, iar În PRODUSE.dbf câmpurile : id_prod, den_prod, pret.
Pentru a alcătui o puternică faţă cu utilizatorul,s-au
creat trei formulare comanda_form.scx , produse_form.scx
prin Wizard, iar masa_form.scx normal. Se remarcă faptul că
formularul controlează schimbul de informaţii cu utilizatorul,
stabilindrsoanele care sunt chestionate ( numai cele
înregistrate în tabela) şi informaţiile care vor fi introduse în
tabelă(limbajele posibile şi nivelul de pregătire). Pentru
construirea unui formular cu o aplicaţie Wizard, se
selectează New → Form Wizard din Project Manager, pagina
Documents, iar în continuare se allege una dintre variantele
posibile( formular obişnuit sau formular de tip ‘una la mai
multe’), în cazul nostru, obişnuit. In primul formular,
comanda_form.scx am introdus câmpurile tabelei comanda.dbf am ales
stilul de afişare fancy şi picture buttons ca tip de butoane.Cel de-al
doilea formular, produse_form.scx este creat în acelaşi fel, doar
că am introdus cămpurile tabelei produse.dbf.
E foarte important ca, atunci când toate cerinţele unui
proiect au fost îndeplinite, situaţiile finale să fie prezentate
într-o formă sintetică, clară, atractivă. Pentru aceasta s-a
creat un raport simplu, în proiect, urmand paşii : Project
Manager → Documents → Reports → New → Report Wizard, iar în
continuare se alege una dintre variantele posibile, în cazul nostru ‘one-to-
many report wizard în care am introdu câmpurile tabelelor masa.dbf,
comanda.dbf, şi produse.dbf. şi am ales stilul de afişare
Banded. Raportul s-a salvat cu numele raport.frx.
Pentru a ajuta şi mai mult utilizatorii proiectului, s-a
creat un meniu, cu numele menu. Un meniu reprezintă o grupare de
opţiuni la alegerea cărora sunt declanşate diferite acţiuni,
ceea ce permite o comunicare optimă cu utilizatorul.
Utilizatorii pot parcurge meniurile înainte de a căuta
altundeva informaţii despre aplicaţia aflată în lucru. Um
meniu se realizează astfel : Project Manager → Other → Menus
→ New →Menu, pentru a obţine un meniu obişnuit, asemănător
celui din exemplul nostru. Coloana Prompt permite
introducerea textului explicativ care va fi ataşat în meniu, pe
pozitia opţiunii respective. Coloana Result permite
specificarea acţiunii care se va realize la selectarea
optiunii(reactivarea unui submeniu, executarea unei comenzi
sau proceduri).
Urmează o regiune de editare sau un buton de
comandă, cu ajutorul cărora se editează comanda sau
procedura care se va executa. Coloana OPŢIONS permite
deschiderea unei ferestre de dialog pentru parametrizarea
comportamentului opţiunii.
Un ansamblu de meniuri specifice unei aplicaţii
formează bara de meniuri. Un element al barei de meniuri
care poate fi selectat,se numeşte Pad. Meniul care se poate
deschide la selectarea unui pad se numeşte submeniu. Un
element selectat dintr-un submeniu se numeşte Bar. Textul
unei opţiuni înscris într-un bar se numeşte Prompt.
Fiecare dintre opţiunile de mai sus vor apela câte o
opţiune din meniul principal, care este prezentat în
continuare :
a) La selecterea meniului DESCHIDE se va afişa un
menuiu vertical cu opţiunile :
Op1 : TABELE-care la rândul ei are opţiunile :
MASA-care deschide tabela MASA.dbf ;
COMANDA-care deschide tabela COMANDA.dbf ;
PRODUSE-care deschide tabela PRODUSE.dbf ;
Op2 : FORMULAR- care la rândul lui are opţiunile :
Comanda_form- deschide formularul comanda_form.scx;
Masa_form-deschide formularul masa_form.scx;
Produse_form-deschide formularul produse_form.scx;
Op3 : RAPORT-deschide raportul RAPORT.frx ;
b) la selectarea meniului VIZUALIZARE se va afişa un
meniu vertical cu opţiunile :
BROWSE-se afişează o fereastră tip BROWSE în
care se poate vizualiza tabela deschisă anterior ;
EDIT-se afişează o fereastră de tip EDIT în care se
poate vizualiza tabela deschisă anterior ;
c) MODIFICARE- opţiune care permite modificarea
câmpurilor :
ADĂUGARE- opţiune ce permite utilizatorului prin
intermediul unei ferestre de dialog să adauge date in tabele. În
fereastra se afişează componentele vizuale ce permit
introducerea în baza de date REST.dbf a informaţiilor ce
figurează în tabelele din baza de date ;
ŞTERGERE-opţiune ce permite utilizatorului prin
intermediul unei ferestre de dialog să şteargă date din
tabele. În fereastră se afişează componentele vizuale ce
permit ştergerea din baza de date REST.dbf a informaţiilor
din cele trei tabele ;

d) IMPRIMARE RAPORT- La selectarea acestei opţiuni

din meniul orizontal se scrie la imprimanta raportul
proiectului ;

e)ÎNCHIDERE-meniul ce închide tabelele, formularele sau rapoartele

deschise la punctul a) ;

f) REVENIRE FOXPRO- este meniul care oferă

posibilitatea utilizatorului să seîntoarcă în mediul
de lucru FOXPRO 2.6

3.CODIFICĂRI UTILIZATE

MASA.dbf

Id_masa= numarul mesei(1,2,3,...20) ;

Stare= starea mesei (ocupată sau liberă);
Total= câmpul în care se memorează totalul unei
comenzi;

PRODUSE.dbf

Id_prod= numarul produsului ;

 Den_prod= denumirea produsului (cola, cafea, bere tuborg);
Preţ= preţul produsului;

COMANDA.dbf

Id_masa= numarul mesei(1,2,3,...20) ;

Id_prod= numarul produsului ;
Nr_buc= numarul de bucaţi comandate ;
Preţ= preţul produsului ;

4.DESCRIEREA STRUCTURII BAZELOR DE DATE

Masa.dbf
Denumire câmp Tip câmp Lungime Zecimale
Id_masa Numeric 2 -
Stare Character 7 -
Total Numeric 5 2

Produse.dbf
Denumire câmp Tip câmp Lungime Zecimale
Id_prod Numeric 3 -
Den_prod Character 25 -
Preţ Numeric 5 2

Comanda.dbf
Denumire câmp Tip câmp Lungime Zecimale
Id_masa Numeric 2 -
Id_prod Numeric 3 -
Nr_buc Numeric 3 -
Preţ Numeric 5 2

Raport.frx
 5.GRILA

6.SCHEMA BLOC A APLICAŢIEI

7. CONCLUZII

Programul prezentat anterior este o varianta a unui chelner dintr-un

restaurant virtual.
Ideea aplicaţiei este următoarea : în momentul în care
intrăm într-un restaurant, ne aşezăm la o masă, dacă este
liberă, şi facem comanda. O masă este liberă dacă nu are
nici o comandă în curs sau dacă s-a achitat nota de plată.
Acesta este usor de folosit de catre orice persoana, de la cunoscatorii
limbajului Fox Pro pana la persoanele cu un nivel minim de cunostinte in
domeniul informaticii.
Cerinţe hardware şi software :
• Pentium I 133 Mhz, 32mb ram, 5mb liberi pe hard-disc
• Microsoft Vizual Fox Pro 6.0 or higher şi Microsoft Word
instalate
 8.BIBLIOGRAFIE

Dima Gabriel, Dima Mihai:FoxPro 2.6 sub Windows, Editura Teora, 1996

Marin Fotache. SQL. Dialecte DB2, Oracle si Visual FoxPro, Ed. Polirom

Marin Fotache, Ioana Brava, Catalin Strubei, Liviu Cretu. Visual foxPro. Ghidul

dezvoltarii aplicatiilor profesionale. Ed. Polirom, 2002

Pantiru Mariana, Pantiru Ionut- Baze de date, editura L&S Infomat, Bucuresti, 1999.