Celula

Celula este unitatea de bază, structurală şi

funcţională, a tuturor organismelor vii.

Elev : Popa Madalina

 Clasificarea celulelor
Clasificarea celulelor
Celulele se clasifică în:
Procariote
Structura celulelor procariote
Celulă procariotă tipică

Celulele procariote au o organizare structurală mai simplă,

dar un potenţial ecologic şi fiziologic comparabil cu cel al
celulelor eucariote.
Celula procariotă este învelită de un perete rigid,
lipoproteic, acesta conţine sacul mureinic, inexistent în
celulele eucariote. Plasmalema este cel de-al doilea înveliş
al celulei, de natură lipoproteică. Aceasta are rol în
respiraţie, nu se poate invagina pentru a forma vezicule,
prin care să incorporeze soluţii nutritive de la exterior sau
particule solide. Aceste fenomene sunt denumite
pinocitoza şi fagocitoză.
 Comparaţie a stucturilor între celule animale şi vegetale
Celulă tipică animală Celulă tipică vegetală
Organite Nucleu
• Nucleu
•

• Nucleol (în nucleu) • Nucleol (în nucleu)

•Reticul endolasmatic rugos (RE) •Reticul endoplasmatic rugos

•Reticul endolasmatic neted (RE)

•Ribozomi •Reticul endoplasmatic neted

•Citoschelet •Ribozomi

•Aparat Golgi •Citoschelet

•Citoplasmă •Aparat Golgi (dictiozomi)

•Mitocondrii •Citoplasmă

•Vezicule •Mitocondrii

•Vacuole •Vezicule

•Lizozomi •Vacuolă centrală

•Centrozom •Cloroplast and other plastids

• Centrioli •-

• Tonoplast (central
vacuole membrane)
•Peroxizomi

•Glioxizomi

Additional structures •Cili •Membrană Plasmatică

•Flagel •Perete Celular

•Membrană Plasmatică •Plasmodesmata

•Flagel (numai la gameţi)

 Principalele diferenţe intre celulele procariote şi eucariote
  Procariote Eucariote

Tipul de organisme bacterie protiste, ciuperci, plante, animale

Dimensiuni ~ 1-10 µm ~ 10-100 µm

Tip de nucleu nucleoid; nu un nucleu veritabil nucleu adevărat cu dublă membrană

molecule liniare (cromozomi) cu proteine

ADN circular
histone

ARN şi sinteza de ARN în nucleu

cuplată cu citoplasma
sinteza proteinelor sinteza de proteine în citoplasmă

Ribosomi 23S+16S+5S 28S+18S+5,8S+5S

Structura structură complexă cu membrane

structură simplă
citoplasmatică intracitoplasmatice şi citoschelet

Mişcarea celulelor flagelară făcută de flagelină flagelară şi ciliară făcută de tubulină

Metabolism anaerob de obicei aerob

Mitocondrii nu au de la una până la numeroase

Cloroplaste nu au la alge şi la plante

celule izolate, colonii, organisme evoluate cu

Organizare de obicei celule izolate, dar pot forma şi colonii
celule specializate

Mitoză (pentru celulele somatice)

Diviziunea celulelor diviziune simplă
Meioză (la formarea gameţilor)
 Compoziţia chimică a celulei

Celula este formată din diferite molecule cu rol diferit. În componenţa acestor molecule intră atomi reprezentând 63
elemente chimice. În funcţie de proporţia în care iau parte la formarea celulelor, elementele chimice se pot clasifica
în:
macroelemente, (elemente prezente în proporţie de 98%):
oxigen, (66%)
hidrogen, (10%)
carbon, (18%)
azot, (3,5%)
microelemente, (elemente prezente în proporţie de 2%):
calciu, (1,2%)
sulf, (0,9%)
potasiu, (0,15%)
sodiu, (0,15%)
clor, (0,1%)
magneziu, (0,1%)
ultramicroelemente, (elemente prezente în proporţie redusă - 0,01%):
iod
fier
mangan
zinc
cobalt, etc.
Substanţe anorganice
Substanţele anorganice, sau minerale, sunt prezente în celulă atât sub formă de molecule, cât şi sub formă de ioni.
Substanţe organice
Aceste substanţe sunt cele mai importante, ele luând parte activ la toate procesele intracelulare.
Acizi nucleici;
Glucide;
Lipide;
Proteine.
Diviziunea celulară
Diviziunea (în latină divisio, divisionis = diviziune, împartire) se realizează pe două căi - directă (amitoză) si indirectă
(cariochineză).
 Istoria descoperirii Click to edit Master text styles
celulei Second level
● Third level
Celula a fost descoperită de
● Fourth level
Robert Hook în 1665 care făcea
● Fifth level
studii pe tulpini de plută
folosind microscopul. Acesta a
observat că materialul dat a
fost împărţit în mai multe
compartimente, egale ce
semanau cu niste camarute.
Acestea au primit numele de
celule (lat. cella=camera)
Antonie van Leeuwenhoek a
observat primul organismele
unicelulare într-o picătură de
apă, folosind microscopul.
Teoria celulară a fost enunţată
pentru prima dată de
Matthias Jakob Schleiden şi
Theodor Schwann în 1839. În
1858, Rudolf Virchow emite
teoria sa, Omnis cellula ex
cellula, potrivit căreia celulele
apar în urma diviziunii celulare.