Curs1 – 14.10.

2005

PSIHOLOGIE COGNITIVA

1.Definitia psihologiei cognitive

2. Antecedentele filosofice ale psihologiei : rationalism vs. empirism
3. Antecedentele psihologice ale psihologiei cognitive
4. Emergenta psihologiei cognitive
5. Domenii cheie ale psihologiei cognitive
6. Teme cheie ale psihologiei cognitive

1.Definitia psihologiei cognitive

Psihologia cognitiva este ramura psihologiei care studiaza modul in care oamenii percep,
invata, gandesc si reactualizeaza informatia.
Vorbim de psihologie cognitiva ca ramura in care se studiaza procesarea informatiei.
Este o definitie exhaustive a psihologiei cognitive dar in interior exista subdomenii
determinate de tipurile de cercetare: psihologia cognitiva a memoriei- procesualitatea si
structuralismul.
Conectarea psihologiei cognitive cu alte domenii cu care formeaza STIINTELE
COGNITIEI care au la baza domeniul neurostiintelor, lingvistica, filosofia stiintei,
inteligenta artificiala si psihologia cognitica.
Aceasta grupare este numarul 2 mondial ca cercetare dupa genetica.

Istoria psihologiei cognitive

Este important sa o cunoastem pentru ca sa avem un continuum, pana a ajuns la acest
nivel si pentru a intelege greselile care s-au facut ceea ce ne da seansa unor noi greseli.
Evolutia psihologiei cognitive a fost dialectica. Presupune 3 elemente:
- TEZA care este o conceptie teoretica si ea genereaza o teorie contrara – ANTITEZA.
Din lupta lor apare o teorie care preia ce este bun din ambele formand o – SINTEZA care
se dezvolta si devine in sine o teza.

2. Antecedentele filosofice ale psihologiei : rationalism vs. empirism

FILOSOFIA FIZIOLOGIA
-metoda principala de intelegere a - studio stiintific al functiilor de

lumii-introspectia( contemplatia) sustinere a vietii; se realizeaza prin

metode empirice

Cele doua au ramas in opozitie pana in zilele noastre. Care este cea mai buna pentru
intelegerea mintii umane?

PLATON (428-348) ARISTOTEL( 384-322)

- postula teoria formelor, dualista: - considera ca realitatea este formata din
“Realitatea nu e numai aceea a lumea concreta de obiecte care ne sunt
obiectelor concrete pe care le percepem accesibile prin simturi.
prin simturi, ci sic ea a formelor
abstracte pe care obiectele concrete le
intruchipeaza”.
-Realitatea nu este inerenta obiectelor
particulare, concrete, ci consta si in
ideile abstacte despre obiecte, idei ce
exista in mintea noastra.

Ambii prefera metode diferite de cercetare.

Observatia este imperfecta pentru ca ne Observatia este singura metoda de aflare

poate distrage de la aflarea adevarului ( a adevarului( baza empisismului).
reprezinta baza ab. ratiunii de mai
tarziu). Adevarul este obtinut prin
analiza logica.

La baza oricarei observatii empirice trebuie sa stea o teorie stiintifica, dar

observatiile empirice pot revizuii teoria respective.
DESCARTES, RENE LOCK, JOHN
- rol important in dezvoltarea filosofiei -“tabula rasa”- se refera la mintea care se
mintii umple cu informatii prin experienta
- Teza: “Ideile sunt innascute”. acumulata de-a lungul vietii.

KANT, EMMANUEL
Incearca o sinteza valorizand si componenta innascuta si dobandita sustinand ca
ambele teorii isi au importanta lor.

CONCLUZIE:
Toate aceste aspecte au avut un rol foarte important in aparitia psihologiei in secolul
al XIX si in aparitia psihologiei cognitive in anii ’50, ‘60
3. Antecedentele psihologice ale psihologiei cognitive

O alta problema importanta care s-a ridicat in studiul mintii umane era: Cunoasterea
mintii umane va fi mai buna daca studiem structurile ei sau eopotriva va fi mai usor daca
studiem functiile ei . A generat 2 curente.

STRUCTURALISMUL FUNCTIONALISMUL
Scop: intelegerea structurii sau - alternative la structuralism
configuratiei de elemente a mintii umane. - Sugereaza ca psihologii ar trebui mai
Cel mai important promoter a fost Wundt curand sa se centreze pe procese si mai putin
care considera ca cea mai buna metoda de pe continut sau structura. Principala lor
studio a structurii mintii umane este problema este relatia functionala dintre
introspectia ( analiza elementelor stimul si raspuns sau reactia la stimul.
informationale care ajung la nivelul - promova foarte multe metode care erau
constiintei). facute in asa fel sa isi atinga scopul:
observatia, experimental, intervievarea.
- larghetea a capatat numele de pragmatism.
-“ O cercetare trebuie facuta doar daca imi
trebuie cu adevarat”.
ASOCIATIONISMUL- orientare integrate a lor
- constituie o scoala psihologica mai putin rigida. Maniera principala era examinarea
modului in care se asocieaza ideile intre ele pentru a rezulta o forma de invatare.
- Reguli de asociere: - contiguitatea
- similaritatea
- contrastul
- Reprezentanti importanti:
-Ebhinghaus- introspectia experimentala
-Thorndike- Formuleaza idea ca asociatiile au la baza satisfactia adica relatia stimul-
raspuns se mentine atata timp cat raspunsul este satisfacator sau premiat.
- A dus la aparitia unui curent deriat - BEHAVIORISMUL- ca versiune extrema a
asociationismului.
PAVLOV- studiaza esperimental relatia stimul – reactie pe animale- “ invatarea
conditionata clasica”

BEHAVIORISMUL
-Se centreaza pe asocierea dintre mediu si un comportament observabil
- Orice referire la ganduri sau orice elemente associate ganndirii sunt pure speculatii sin u-si
au locul in psihologie.
- Reprezentanti importanti: - Watson- a “ concediat” gandirea si a transformat totul in
miscare musculara
- Schinner- “ conditionare operanta”- intarirea sau slabirea
comportamentelor in functie de premiere sau pedeapsa
- Tollman- “ scop, comportament teleologic”- orice
comportament e directionat catre un scop.
 GESTALTISM
Considera ca intelegerea fenomenelor psihologice este mai buna atunci cand sunt
vazute ca intreguri organizate si structurate sin u ca fenomene formate din parti mai
mici
Apare ca reactie la behaviorismul lui Watson (timpuriu)
Aplicabilitatea practica este legata de studiul perceptiilor insight – in rezolvarea de
probleme

4. Emergenta psihologiei cognitive

Toate aspectele au condos la aparitia abordarii cognitive. Adica tipul de gandire care
spune ca putem intelege mintea umana daca intelegem cum gandesc oamenii sii odata cu
intelegerea mintii umane in mod natural decurge intelegerea comportamentului uman.
Domenii care au contribuit la aparitie:
- psihobiologia
- lingvistica
- antropologia
- ingineria si sistemele de comunicare

PSIHOBIOLOGIA

Carl Spener LASHLEY este un important promoter al studiului creierului.

In 1948 isi exprima interesul fata de neuroautonomie vazuta ca “ studiul structurilor
cerebrale si a relatiilor dintre ele si activitatea umana”.
Spre deosebire de behavioristi, Lashley considera creierul ca un organism activ, dinamic,
organizator perfect al comportamentului si activitatii umane. De aceea activitatea lui nu
putea fi explicata prin prisma conditionarii simple de tip stimul- raspuns.
Donald HEBB, in 1949, elabora o teorie cognitive cu privire la modul in care creierul
realizeaza procese cognitive. Teoria lui a influentat abordarile contemporane.
Era interesat de modul in care se modifica sinapsele intre neuroni ca urmare a invatarii.
A propus conceptual de “ adunari de celule”( cells assembly) pe care le vedea ca fiind
structuri neuronale coordinate aparute ca urmare a stimularii frecvente, ele fiind o baza a
invatarii cerebrale. Se dezvolta in timp, pe masura ce creste capacitatea unui neuron de a
stimula rata, frecventa descarcarii impulsurilor catre un alt neuron cu care e conectat.
In acest context, orice reprezentare mintala a unui eveniment extern ar putea fi realizata
de o structura ierarhica formata din mai multe “ adunari de celule”.

INGINERIA SI DEZVOLTAREA CALCULATOARELOR

A fost al factor important care a influentat major evolutia psihologiei si viziunea ei asupra
mintii umane.
Cum a marcat evolutia psihologiei? – prin termini ca procesare a informatiei paralela/
secventiala.
Se vorbeste de limitarea capacitatii de procesare a informatiei si de coduri si codificarea
proceselor imformatiilor.
Prin anii ’60 – prin germeni ai inteligentei artificiale care s-au dezvoltat ca urmare a
dezvoltarii tehnologiei si a interesului prin intelegerea inteligentei umane.
5. Domenii cheie ale psihologiei cognitive

a) Inca se pune problema innascut- dobandit

b) Rationalism vs. empirism
c) Structuri vs. procese
d) Validitatea inferentei cauzale vs. validitatea ecologica
e) Cercetare fundamentala vs. cercetare practica
f) Raport intre metode biologice vs. metode comportamentale

6. Teme cheie ale psihologiei cognitive

a) Datele din psihologia cognitive pot fi intelese pe deplin numai in contextual unuei
teorii stiintifice , dar teoriile sunt goale , fara continut.
b) Cognitia este adaptativa in general, darn u in toate situatiile concrete.
c) Procesele cognitive interactioneaza intre ele , dar si cu alte tipuri de procese
noncognitive.
d) Cunoasterea necesita studiere prontr-o varietate de metode stiintifice.
e) Toata cercetarea fundamentala in psihologia cognitica poate conduce la aplicatii
dupa cum si toata cercetarea aplicativa poate duce la intelegerea fundamentala.

BIBLIOGRAFIE

Mircea Miclea – Psihologie cognitiva

Robert Stenberg – Cognitiv Psychology- Thomson learning 2003-bcu
Essentials of Cognitive Psyhology