CONTABILITATEA, ca sistem informaţional

• contabilitatea este o artă a înregistrării, clasificării şi rezumării într-o formă sistematică şi în

exprimare bănească a tranzacţiilor şi evenimentelor, precum şi a rezultatelor acestor acţiuni;
• contabilitatea reprezintă un sistem informaţional care cuantifică, prelucrează şi comunică
informaţii financiare despre o entitate;
fig. INFORMAŢIILE CONTABILE şi sistemul decizional
fig. SITUAŢIILE FINANCIARE- suport informaţional şi decizional în contabilitate

COMUNICAREA FINANCIARA:Definire, Trăsături

Fenomenul de comunicare financiară este posibilitatea de a furniza informaţii

contabile si financiare cu ajutorul situaţiilor financiare si analizei financiare, astfel încât mediul
extern al întreprinderii să fie satisfăcut.
Din acest mod de definire al comunicării financiare se desprind următoarele trăsături:
a. comunicarea financiară furnizează informaţii contabile si financiare
b. sursele de furnizare a informaţiilor le constituie situaţiile financiare pentru informaţiile
contabile si sistemele de indicatori economico-financiari pentru informaţiile financiare;
c. destinaţia informaţiilor o reprezintă mediul extern al întreprinderii format pe de o parte din
proprietarii de întreprinderi, salariaţi, stat etc. iar pe de altă parte din instituţiile financiare care
“furnizează” capitalul acestora.

Fig. UTILIZATORII SITUAŢIILOR FINANCIARE

Fig.CARACTERISTICI CALITATIVE ALE SITUAŢIILOR FINANCIARE

PREZENTAREA SITUAŢIILOR FINANCIARE IAS 8

1.Politicile contabile
2.Estimarile constabile
3.Erorile

POLITICILE CONTABILE
Politicile contabile sunt principiile, bazele, convenţiile, regulile şi practicile specifice
aplicate de o entitate la întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare.
Criterii care stau la baza selecţiei şi aplicării politicilor contabile:
• politica sau politicile contabile aplicate unei tranzacţii trebuie să fie determinată(e) prin
aplicarea unui IAS/IFRS specific sau a unei interpretări specifice, referitoare la un anumit
element (tranzacţie, eveniment sau condiţie);
• în absenţa unui Standard sau o Interpretare care se aplică în mod specific unei tranzacţii,
eveniment sau condiţie, conducerea trebuie să utilizeze raţionamentul profesional, care să
conducă la aplicarea unei politici contabile ce are ca rezultat oferirea de informaţii relevante
şi credibile pentru luarea deciziilor.
Derogări prin care permite modificarea politicilor contabile: atunci când schimbarea:
• este impusă de un IAS/IFRS, sau
• generează rezultate (informaţii) în situaţiile financiare mai credibile şi mai relevante
referitoare la efectele tranzacţiilor, altor evenimente sau condiţii determinate de activitatea
entităţii, reflectate în poziţia financiară, performanţa financiară sau fluxurile
de numerar.
• Aplicarea retroactivă
• Aplicarea prospectivă
 ESTIMĂRILE CONTABILE
O modificare a estimării contabile reprezintă o ajustare a valorii contabile a unui
activ sau pasiv, sau cheltuieli conexe, care rezultă din reevaluarea în viitor a beneficiilor
aşteptate şi obligaţiile asociate cu respectivul activ sau pasiv.
POLITICILE CONTABILE
Efectul unei modificări a unei estimări contabile trebuie să fie recunoscut prospectiv prin
includerea ei în profitul sau pierderea:
• perioadei de schimbare, dacă modificarea afectează numai acea perioadă, sau
• perioadei de modificare şi perioadelor viitoare, dacă modificarea le afectează
ERORILE
Erorile perioadei anterioare sunt omisiuni şi declaraţii eronate în situaţiile financiare ale
entităţii, pentru una sau mai multe perioade anterioare, care decurg dintr-un eşec în utilizarea
informaţiilor sau abuzul de informaţii disponibile şi care au fost luate în considerare în
pregătirea acestor declaraţii .O entitate trebuie să corecteze toate erorile materiale, retroactiv
perioadei anterioare, în primul set de situaţii financiare autorizate pentru emitere dupa
descoperirea acestora prin:
• retratarea valorilor comparative pentru perioada(ele) anterioară (e) prezentata, în care a
apărut eroarea; sau
• dacă eroarea a apărut înainte de cea mai îndepărtată perioadă anterioară prezentată,
retratarea soldurilor de deschidere ale activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii pentru cea
mai îndepărtată perioadă anterioară prezentată.

PREZENTAREA SITUAŢIILOR FINANCIARE ÎN ECONOMIILE HIPERINFLAŢIONISTE

IAS 29
Raportarea financiară în economiile hiperinflaţioniste
Obiectiv: stabilirea unor standarde specifice pentru entităţile raportoare în moneda unei
economii hiperinflaţioniste, astfel ca informaţiile financiare furnizate să aibă sens.
Caracteristici ale unei economii hiperinflaţionistă:
(a) majoritatea populației preferă să-şi păstreze patrimoniul în active nemonetare sau într-o
valută relativ stabilă. Sumele deținute în moneda locală sunt imediat investite pentru a păstra
puterea de cumpărare;
(b) majoritatea populației apreciază valorile monetare în raport cu o valută relativ stabilă şi nu
în raport cu moneda locală. Preţurile pot fi exprimate în acea valută;
(c) vânzările şi cumpărările pe credit au loc la preţuri care compensează pierderea estimată a
puterii de cumpărare în timpul perioadei de creditare, chiar dacă perioada este scurtă;
Raportarea financiară în economiile hiperinflaţioniste
Principiul de bază este că “situaţiile financiare ale unei entităţi care raportează în moneda
unei economii hiperinflaţioniste trebuie să fie exprimate în unitatea de măsură curentă la data
bilanţului”.
SITUAŢIILE FINANCIARE întocmite la COST ISTORIC
BILANŢUL
• Valorile din bilanț care nu sunt deja exprimate în raport cu unitatea de măsură existentă la
data bilanţului sunt retratate prin aplicarea unui indice general al preţurilor.
• Elementele monetare, care sunt deja prezentate la unitatea de măsură de la data bilanţului
nu sunt retratate.
• Activele şi datoriile, legate prin contract de modificarea preţurilor, cum sunt obligaţiunile şi
împrumuturile care se indexează, sunt ajustate în conformitate cu contractul pentru a
stabili soldul la data bilanţului
• Toate celelalte active şi datorii sunt nemonetare şi sunt retratate.
• Elementele nemonetare contabilizate la valori curente la data bilanţului (valoarea
realizabilă netă şi valoarea de piaţă) nu sunt retratate.
• Elementele nemonetare contabilizate la valori curente la alte date decât cea de
achiziţie sau cea a bilanţului (imobilizările corporale care au fost reevaluate la o dată
anterioară) sunt retratate de la data reevaluării.
• Impactul inflaţiei este, de obicei, recunoscut în costurile îndatorării.
• La începutul primei perioade de aplicare a prezentului standard, componentele
capitalurilor proprii, cu excepţia rezultatului reportat şi a oricărui surplus din reevaluare,
sunt retratate prin aplicarea unui indice general al preţurilor de la datele la care
componentele au aduse ca aport sau au apărut în alt fel .

SITUAŢIA VENITURILOR ŞI A CHELTUIELILOR

• toate elementele din situaţia veniturilor şi a cheltuielilor trebuie să fie retratate prin
aplicarea variaţiei indicelui general al preţurilor de la datele la care elementele de
venituri şi cheltuieli au fost iniţial înregistrate în situaţiile financiare.
POZIŢIA MONETARĂ NETĂ = ACTIV - PASIV
MONETAR MONETAR

SITUAŢIILE FINANCIARE întocmite la COST CURENT

BILANŢUL
• Elementele înregistrate la costul curent nu sunt retratate

SITUAŢIA VENITURILOR ŞI A CHELTUIELILOR

• toate elementele din situaţia veniturilor şi a cheltuielilor trebuie să fie retratate în
unitatea de măsură existentă la data bilanţului , utilizând un indice general al preţurilor
POZIŢIA MONETARĂ NETĂ = ACTIV - PASIV
MONETAR MONETAR
IMPOZITE
• sunt contabilizate în conformitate cu IAS 12 “Impozitul pe profit”.

SITUAŢIA FLUXURILOR DE TREZORERIE

• toate elementele din situaţia fluxurilor de trezorerie trebuie să fie exprimate în raport
cu unitatea de măsură existentă la data bilanţului.
SUME CORESPONDENTE
• Sumele corespondente pentru perioada de raportare precedentă, fie că sunt bazate pe
modelul costului istoric, fie pe cel al costului curent, sunt retratate prin aplicarea unui
indice general al preţurilor

APLICAREA PENTRU PRIMA DATĂ A IFRS

IFRS 1
Sfera de aplicare
Întreprinderile care au prezentat cele mai recente situaţii financiare:
• în conformitate cu reglementările naţionale, ce nu sunt conforme cu IFRS din toate punctele
de vedere;
• în conformitate cu IFRS din toate punctele de vedere, dar nu au conţinut o declaraţie
explicită şi fără rezerve că acestea sunt conforme cu IFRS;
• ce au conţinut o declaraţie de conformitate parţială (nu totală) cu IFRS;
• în conformitate cu reglementările naţionale, utilizând unele standarde individuale pentru a
înregistra în contabilitate elemente pentru care nu existau reglementări naţionale; sau
• în conformitate cu reglementările naţionale, cu o reconciliere a unor sume cu sumele
stabilite în conformitate cu IFRS,
• conforme cu IFRS exclusiv pentru uz intern, fără să le pună la dispoziţia proprietarilor sau a
altor utilizatori externi sau care au întocmit un pachet de raportare conform IFRS în scopul
consolidării, fără să întocmească un set complet de situaţii financiare conform prevederilor
IAS l „Prezentarea situaţiilor financiare"; sau nu au prezentat situaţii financiare pentru
perioade anterioare.
În vederea întocmirii bilanţului de deschidere:
• activele şi datoriile nerecunoscute potrivit referenţialului aplicat anterior, dar care
îndeplinesc condiţiile de recunoaştere precizate de normele IAS/IFRS vor trebui incluse în
bilanţul de deschidere;
• activele şi datoriile recunoscute anterior dar care nu îndeplinesc criteriile de recunoaştere
trebuie să fie derecunoscute (eliminate din bilanţ);
• activele, datoriile şi capitalurile proprii trebuie să fie clasificate, evaluate şi prezentate
potrivit cerinţelor IFRS;
• retratările efectuate vor afecta, cu unele excepţii, capitalurile proprii.
EXCEPŢII OPŢIONALE
• Excepţia 1: Grupările de întreprinderi
• Excepţia 2: Valoarea justă considerată drept cost prezumat.
• Excepţia 3: Beneficiile angajaţilor.
• Excepţia 4: Diferenţele din conversie cumulate.
• Excepţia 5: Instrumentele financiare compuse.
• Excepţia 6: Activele şi datoriile filialelor, întreprinderilor asociate şi întreprinderilor de tip
„joint venture”.
• Excepţia 7: Desemnarea instrumentelor financiare recunoscute anterior.
• Excepţia 8: Tranzacţiile cu plata pe bază de acţiuni.
• Excepţia 9: Contractele de asigurare.
• Excepţia 10: Modificările în valoarea provizionului pentru dezafectare inclus în costul
imobilizărilor corporale.
• Excepţia 11: Aranjamente contractuale care conţin contracte de locaţie.
• Excepţia 12: Evaluarea activelor şi datoriilor financiare la valoarea justă.
EXCEPŢII OBLIGATORII
• Excepţia 1: Derecunoaşterea instrumentelor financiare.
• Excepţia 2: Contabilitatea de acoperire.
• Excepţia 3: Estimări.
• Excepţia 4: Activele clasificate ca deţinute în vederea vânzării şi activităţile. Întrerupte.
Etapele aplicării IFRS 1
• Etapa 1. Identificarea datei şi primelor situaţii financiare conform IFRS;
• Etapa 2. Identificarea diferenţelor dintre politicile contabile conform standardelor naţionale
şi cele din IFRS şi selectarea politicilor ce trebuie aplicate retrospectiv tuturor perioadelor
prezentate în primele situaţii conform IFRS;
• Etapa 3. Stabilirea excepţiilor prevăzute în IFRS 1 ce se vor aplica;
• Etapa 4. Întocmirea bilanţului de deschidere de trecere la IFRS;
• Etapa 5. Prezentarea situaţiilor financiare prevazute de IFRS 1 şi prezentarea explicită a
tuturor retratărilor şi reconcilierilor aferente trecerii la IFRS.

PREZENTAREA SITUAŢIILOR FINANCIARE

IAS 7 vs OMFP 3055/2009
Fig. UTILIZATORII SITUAŢIILOR FINANCIARE
Fig. SITUAŢIA FLUXURILOR DE TREZORERIE

SITUAŢIA FLUXURILOR DE TREZORERIE

Utilitatea tabloului de trezorerie derivă din aceea că permite:
• realizarea de previziuni privind fluxurile de trezorerie viitoare;
• evaluarea calităţii actului managerial;
• aprecierea lichidităţii şi a solvabilităţii întreprinderii;
• analiza relaţiei dintre rezultatul contabil şi fluxurile de trezorerie ale întreprinderii.
Expresia fluxuri de trezorerie (cash flows) desemnează ansamblul intrărilor (inflows) şi
ieşirilor (outflows) de lichidităţi şi de echivalente de lichidităţi.
Lichidităţile (cash) se referă la fondurile disponibile (cash on hand) şi la depozitele la vedere
(demand deposists).
Echivalentele de lichidităţi (cash equivalents) sunt plasamente pe termen scurt, foarte
lichide, convertibile cu uşurinţă într-o mărime determinată de lichidităţi şi care sunt supuse la
un risc neglijabil de schimbare a valorii
SITUAŢIA FLUXURILOR DE TREZORERIE
- model ilustrativ IAS 1 -
Fluxurile de trezorerie generate de activităţile de exploatare :
a) încasările din vânzarea de bunuri şi prestarea de servicii
b) încasările din redevenţe, onorarii, comisioane şi din alte venituri
c) plăţile privind datoriile faţă de furnizorii de bunuri şi de servicii (alţii decât furnizorii de
imobilizări, deoarece plata acestora este asimilată fluxurilor aferente investiţiilor)
d) plăţile în favoarea salariaţilor şi în contul acestora
e) încasările şi plăţile relative la prime şi calamităţi, la anuităţi şi la alte prestaţii legate de
poliţele de asigurare, în cazul unei instituţii de asigurări
f) plăţile şi rambursările de impozite asupra profitului, cu condiţia ca ele să nu poată fi în mod
specific asociate activităţilor de finanţare şi de investiţii
Fluxurile de trezorerie generate de activităţile de investiţii
a) plăţile efectuate pentru achiziţia de imobilizări corporale şi necorporale, precum şi a altor
active pe termen lung, inclusiv cheltuielile de dezvoltare capitalizate şi plăţile implicate de
imobilizările realizate din producţie proprie
b) încasările din vânzarea de imobilizări corporale şi necorporale, precum şi a altor active pe
termen lung.
c) plăţile efectuate pentru achiziţia de titluri de participare şi de titluri de creanţă
emise/provenite de/de la alte întreprinderi, precum şi plăţile efectuate pentru achiziţia de
participaţii;
d) încasările din vânzarea de titluri de participare şi de titluri de creanţă emise de/provenite
de/de la alte întreprinderi, precum şi încasările din vânzarea de participaţii;
e) avansurile de trezorerie şi împrumuturile acordate terţilor;
f) încasările din rambursarea avansurilor de trezorerie şi împrumuturilor acordate terţilor.
Fluxurile de trezorerie generate de activităţile de finanţare
a) încasările din emisiunea de acţiuni şi alte instrumente de capitaluri proprii
b) vărsămintele efectuate acţionarilor pentru achiziţia sau răscumpărarea acţiunilor
întreprinderii
c) încasările din emisiunea de împrumuturi obligatare, bancare, de bilete de trezorerie, de
împrumuturi ipotecare şi de alte împrumuturi pe termen scurt sau lung
d) rambursarea sub formă de lichidităţi a sumelor împrumutate
e) vărsămintele efectuate de locatar pentru reducerea soldului datoriei referitoare la un
contract de locaţiefinanţare.

Fig. Fluxurile de trezorerie aferente activităţilor de exploatare, folosind metoda directă

fig. Fluxurile de trezorerie aferente activităţilor de exploatare, folosind metoda
indirecta
fig. Fluxul net de trezorerie din activitatea de investiţii
fig. Fluxul net de trezorerie din activitatea de finanţare
fig. Tabloul fluxurilor de trezorerie

SITUAŢIA VARIAŢIEI CAPITALURILOR PROPRII

- model de prezentare IAS 1 -
O entitate trebuie să prezinte o situaţie a modificărilor capitalurilor proprii care cuprinde:
• rezultatul global aferent perioadei, evidenţiind separat valorile totale atribuibile proprietarilor
societăţii-mamă şi intereselor minoritare;
• pentru fiecare componentă a capitalurilor proprii, efectele schimbărilor de politici sau ale
corecţiilor de erori (în conformitate cu IAS 8);
• valorile tranzacţiilor cu proprietarii, care acţionează în calitatea lor de proprietari, evidenţiind
separat contribuţiile si distribuirile către proprietari;
şi
• pentru fiecare componentă a capitalurilor proprii, o reconciliere între valoarea contabilă de
la începutul şi cea de la sfârşitul perioadei, prezentând distinct fiecare modificare.

CONTUL DE PROFIT ŞI PIERDERE

şi performanţa financiară a întreprinderii
Momentul în care se recunoaşte o cheltuială în contabilitate poate fi:
• ulterior plăţii
• concomitent cu plata
• anterior plăţii
Momentul în care se recunoaşte un venit în contabilitate poate fi:
• ulterior încasării
• concomitent cu încasarea
• anterior încasării
1. Cifra de afaceri netă
2. Variaţia stocurilor de produse finite şi a producţiei în curs de execuţie
3. Producţia realizată de către entitate pentru scopurile sale proprii şi capitalizată
4. Alte venituri din exploatare
Venituri din exploatare - TOTAL
5. a) Cheltuieli cu materiile prime şi consumabilele
b) Alte cheltuieli externe
6. Cheltuieli cu personalul
7. a) Ajustări de valoare privind imobilizările
b) Ajustări de valoare privind activele circulante
8. Alte cheltuieli de exploatare
Cheltuieli de exploatare – TOTAL
REZULTATUL DIN EXPLOATARE
9. Venituri din interese de participare
10. Venituri din alte investiţii şi împrumuturi care fac parte din activele imobilizate
11. Venituri din dobânzi
Venituri financiare - TOTAL
12. Ajustări de valoare privind imobilizările financiare şi investiţiile deţinute ca active
circulante
13. Cheltuieli privind dobânzile
Cheltuieli financiare – TOTAL
PROFITUL SAU PIERDEREA FINANCIARĂ
14.PROFITUL SAU PIERDEREA CURENT(Ă)
15. Venituri extraordinare
16. Cheltuieli extraordinare
18. Profitul sau pierderea din activitatea extraordinară
VENITURI TOTALE
CHELTUIELI TOTALE
PROFITUL SAU PIERDEREA BRUTĂ
18. Impozitul pe profit
19. Alte impozite
20. PROFITUL SAU PIERDEREA NET(Ă) A EXERCIŢIULUI
FINANCIAR
 CONTUL DE PROFIT ŞI PIERDERE
- IAS 1 -
• Veniturile sunt creşteri de avantaje economice viitoare în cursul perioadei contabile, care
au ca rezultat o creştere a capitalurilor proprii, diferită de cea care provine din contribuţiile
proprietarilor capitalului.
• Cheltuielile sunt diminuări de avantaje economice în cursul perioadei contabile, care au ca
rezultat o diminuare a capitalurilor proprii, diferită de cea care provine din distribuirile în
favoarea proprietarilor de capital.
Cpr = Active - Datorii
Rezultat = CprN – CprN-1 – Ip + Dp
RECUNOAŞTEREA VENITURILOR
• când cresc activele
- venituri din vânzarea, cu încasarea imediată sau ulterioară, de stocuri, imobilizări, active
financiare
- venituri din dobânzi, dividende, chirii, despăgubiri
- venituri din anularea sau diminuarea ajustărilor pentru deprecierea activelor
• când scad datoriile
- venituri din anularea sau diminuarea provizioanelor (pentru riscuri şi cheltuieli)
- venituri din subvenţii pentru investiţii
RECUNOAŞTEREA CHELTUIELILOR
• când scad activele
- cheltuieli cu, consumul de materii prime şi consumabile
- cheltuieli cu amortizarea imobilizărilor
- cheltuieli cu ajustările pentru deprecierea activelor
• când cresc datoriile
- cheltuieli cu lucrările şi serviciile primite de la terţi
- cheltuieli cu salariile datorate personalului
- cheltuieli cu contribuţiile sociale ale întreprinderii
- cheltuieli cu impozitele şi taxele (nerecuperabile)
- cheltuieli cu provizioanele (pentru riscuri şi cheltuieli)
- cheltuieli cu chirii, dobânzi, despăgubiri, amenzi

- model de prezentare IAS 1 –(clasificarea cheltuielilor după natură)

Venituri
Alte venituri
Variaţia stocurilor
Producţia imobilizată
Consumuri de materii prime şi materiale consumabile
Cheltuieli de personal
Cheltuieli privind amortizările
Deprecierea imobilizărilor corporale
Alte cheltuieli
Costurile finanţării
Profitul înaintea impozitării
Cheltuieli privind impozitul pe profit
Profit sau pierdere din activităţi continue
Profit sau pierdere din activităţi discontinue
Profitul sau pierderea exerciţiului - model de prezentare IAS 1 – (clasificarea
cheltuielilor după funcţii)
Venituri
Costul vânzărilor
Profitul brut
Alte venituri
Costurile de distribuţie
Cheltuieli administrative
Alte cheltuieli
Costurile finanţării
Profitul înaintea impozitării
Cheltuieli privind impozitul pe profit
Profit sau pierdere din activităţi continue
Profit sau pierdere din activităţi discontinue
Profitul sau pierderea exerciţiului
CONTUL DE PROFIT ŞI PIERDERE- model de prezentare IAS 1 -
Venituri
Cheltuieli
Profit înainte de impozit
Profitul sau pierderea exerciţiului
din operaţii continue
Profitul sau pierderea exerciţiului
din operaţii discontinue
Profit sau pierdere

SITUAŢIA REZULTATULUI GLOBAL- model de prezentare IAS 1 -

Profit sau pierdere (preluat din CPP)
Alte elemente ale rezultatului global:
- modificări în câştigurile din reevaluarea activelor (incidenţa normelor IAS 16 şi IAS 38);
- câştiguri şi pierderi din măsurarea activelor financiare evaluate la valoarea justă (incidenţa
normei IAS 39);
- câştiguri şi pierderi din instrumente de acoperire a riscului fluxurilor de trezorerie (incidenţa
normei IAS 39);
- câştiguri şi pierderi din conversia situaţiilor financiare ale unei operaţii în străinătate
(incidenţa normei IAS 21);
- câştiguri şi pierderi actuariale aferente beneficiilor planurilor de pensii (incidenţa normei IAS
19).
Efectele altor elemente ale rezultatului global asupra impozitului pe profit
Alte elem.ale rezultatului global la valoare netă de impozit
Rezultat global al exerciţiului
BILANŢUL
(OMFP 3055/2009)
A. Active imobilizate
B. Active circulante
C. Cheltuieli în avans
D. Datorii care trebuie plătite într-o perioadă de până la un an
E. Active circulante nete / datorii curente nete
F. Total active minus datorii curente
G. Datorii care trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an
H. Provizioane
I. Venituri în avans
J. Capital şi rezerve
ACTIVE – DATORII = CAPITALURI PROPRII
BILANŢUL
- model ilustrativ IAS 1 -
ACTIVE
A. Active necurente
• imobilizări corporale
• fond comercial
• alte active necorporale
• investiţii în întreprinderile asociate
• investiţii disponibile pentru vânzare
B. Active curente
• stocuri
• creanţe comerciale
• alte active curente
• lichidităţi şi alte echivalente de lichidităţi
TOTAL ACTIVE
CAPITALURI PROPRII ŞI DATORII
A. Capitaluri atribuibile acţionarilor societăţii - mamă
• capital social
• rezerve
• alte rezerve
• câştiguri nedistribuite
B. Interese minoritare
TOTAL CAPITALURI PROPRII
(CAPITALURI PROPRII ŞI DATORII)
A. Datorii necurente
• împrumuturi pe termen lung
• impozite amânate
• provizioane pe termen lung
Total datorii necurente
B. Datorii curente
• datorii comerciale şi alte datorii curente
• împrumuturi pe termen scurt
• partea curentă a împrumuturilor pe termen lung
• impozitul pe profit curent de plătit
• provizioane pe termen scurt
Total datorii curente
TOTAL DATORII
TOTAL CAPITALURI PROPRII ŞI DATORII