UNIVERSITATEA TITU MAIORESCU FACULTATEA DE INFORMATICA

Programarea in Java
suport curs -

Lector univ. drd. Dascalescu Ana Cristina

- 2010 1

Cuprins

Capitolul 1 Introducere in limajul Java................................................................................................................................................. 3 1.1Caracteristici de baza ale limbajului Java ................................................................................................................................... 3 1.2 Tehnologia Java si componentele sale...................................................................................................................................... 4 1.2.2 Platforme de lucru Java ........................................................................................................................................................ 4 1.2.3 Tipuri de programe implementate de Java............................................................................................................................. 5 1.2.3Etapele dezvoltarii unei aplicatii Java..................................................................................................................................... 6 1.2 Structura lexicala a limbajului Java .............................................................................................................................................. 7 1.3 Tipuri de date si variabile in Java ................................................................................................................................................. 8 1.4 Expresii si operatori....................................................................................................................................................................11 1.5 Controlul executiei ......................................................................................................................................................................14 1.6 Siruri de caractere........................................................................................................................................................................17 Capitolul 2 Clase si obiecte .................................................................................................................................................................19 2.1 Ciclul de viata al unui obiect .......................................................................................................................................................20 2.1.1 Crearea obiectelor.................................................................................................................................................................20 2.2 Crearea claselor ...........................................................................................................................................................................22 2.2.1 Corpul unei clase ..................................................................................................................................................................23 2.2.2 Constructorii unei clase ........................................................................................................................................................24 2.2.3 Declararea variabilelor..........................................................................................................................................................25 2.3 Implementarea metodelor ............................................................................................................................................................27 2.3.1 Declararea metodelor............................................................................................................................................................27 2.3.2 Metode de instanta si metode de clasa ..................................................................................................................................29 2.3.3 Domeniul de vizibilitate (acces) al metodelor unei clase. Modificatori de acces..................................................................29 Capitolul 3 Extinderea claselor. Polimorfismul in Java.......................................................................................................................33 3.1 Mostenirea - concept fundamental al programarii orientata obiect..............................................................................................33 3.2 Caracteristicile unei ierarhi de clase ............................................................................................................................................35 3.3 Mostenirea simpla in Java ...........................................................................................................................................................35 3.4 Supraincarcarea (overloading) metodelor. Redefinirea (override) metodelor..............................................................................37 3.5 Implementarea polimorfismului .................................................................................................................................................39 3.6 Metode si clase abstracte .............................................................................................................................................................42 Capitolul 4 Interfete Java...................................................................................................................................................................50 4.1 Interfete .......................................................................................................................................................................................50 4.2 Crearea si folosirea interfetelor Java ...........................................................................................................................................50 4.3 Implementarea unei interfete .......................................................................................................................................................51 4.4 Implementarea unor interfete multiple.........................................................................................................................................52 Capitolul 5 Tratarea exceptiilor............................................................................................................................................................57 5.1 Tratarea erorilor...........................................................................................................................................................................57 5.2 Ierarhia de exceptii predefinite de platforma Java .......................................................................................................................58 5.3 Crearea si semnalarea propriilor exceptii ....................................................................................................................................64 Capitolul 6 Intarari si iesiri...................................................................................................................................................................68 6.1 Tipuri de fluxuri de intrare/iesire Java.........................................................................................................................................68 6.2 Fluxuri de octeti si clase predefinite Java ....................................................................................................................................69 6.3 Fluxuri de caractere si clase predefinite Java utilizate.................................................................................................................81

Capitolul 1 Introducere in limajul Java

Obiective:

- implementarea firmei Sun a limbajului Java: Platforma J2SE (Java 2 Platform, Standard Edition); - tipuri de programe implementate de Java; - etapele dezvoltarii unei aplicatii Java; structura unei aplicatii Java; metoda main( ); - utilizarea claselor de obiecte din pachetele predefinite (pachete API) Java; directiva import ; instructiunea package; - elemente de baza ale limbajului Java: identificatori, variabile, tipuri primitive de date; constant,operatori, controlul executiei; - afisarea datelor pe ecran: metodele print, println, readLine, read.

1.1 Caracteristici de baza ale limbajului Java
Scurt istoric Inceptul limbajului Java este in toamna anului 1991, cand firma Sun Microsystems a finantat un proiect cu numele Green condus de James Gosling. Tehnologia propusa a avut un impact remarcabil asupra intregii comunitati a dezvoltatorilor de software, impunandu-se prin calitati deosebite cum ar fi simplitate, robustete si nu in ultimul rand portabilitate. Dupa patru ani de lucru, echipa Green finalizeaza specificatiile limbajului Java, astfel ca in anul 1995 firma Sun Microsystems vinde licenta firmelor IBM, Microsoft, Silicon Graphic, Adope si Netscape. Incepand cu anul 1998, cand a aparut versiunea 2 a limbajului (Java 2 Platform), Java a fost extins, acoperind si mai multe directii de dezvoltare: programarea aplicatiilor enterprise (aplicatii de tip server) precum si a celor adresate dispozitivelor cu resurse limitate, cum ar fi telefoanele mobile, pager-e sau PDA-uri (mici dispozitive de calcul, de dimensiuni putin mai mari decat ale unui telefon mobil, cu facilitati de agenda si capabile sa execute aplicatii intr-un mod relativ asemanator cu cel al unui PC). Caracteristicile de baza ale limbajului Java: - Java este un limbaj simplu de folosit. Aceasta caracteristica poate fi considerata ca o reactie directa la complexitatea considerabila a limbajului C/C++. Au fost indepartate din Java aspectele cele mai derutante din C++ precum supraincarcarea operatorilor, mostenirea multipla sau pointerrii. - Java este independent de arhitectura calculatorului pe care lucreaza si foarte portabil. Compilatorul Java genereaza o secventa de instructiuni ale unei masini virtuale Java. Executia aplicatiilor Java este interpretata. Singura parte din mediul de executie Java (JRE) care trebuie portata de pe o arhitectura pe alta cuprinde interpretorul Java si o parte din bibliotecile standard care depind de sistem. In acest fel aplicatii Java compilate pe o arhitectura SPARC de exemplu, pot fi
3

rulate fara recompilare pe un sistem bazat pe procesoare Intel. De altfel, mediul de executie Java (JRE) este scris in C ceea ce il face foarte portabil. - Interpretorul Java este gandit sa lucreze pe masini mici (memorie mica de ordinul sutelor de KB), precum ar fi procesoarele cu care sunt dotate aparatele casnice si telefoanele mobile. - Limbajul Java este orientat obiect. Cu el se pot crea clase de obiecte si instante ale acestora, se pot incapsula informatiile, se pot mosteni variabilele si metodele de la o clasa la alta etc. Singura caracteristica care lipseste este mostenirea multipla, dar pentru a suplini aceasta lipsa, Java ofera o facilitate mai simpla, numita interfata, care permite definirea unui anumit comportament pentru o clasa de obiecte, altul decat cel definit de clasa de baza. In Java orice element este un obiect, in afara de datele primare. Din Java lipsesc functiile si variabilele globale. - Limbajul Java este distribuit, avand implementate biblioteci pentru lucrul in retea. - Limbajul Java este un limbaj cu securitate ridicata. - Java are inclus suport nativ pentru aplicatii care lucreaza cu mai multe fire de executie (programare paralela si concurenta). Acest suport este independent de sistemul de operare.

1.2 Tehnologia Java si componentele sale
In tehnologia Java sunt cuprinse patru componente: 1. Masina virtuala, denumita JVM (Java Virtual Machine) care interpreteaza fisierele cu extensia .class ce contine “bytecode”. “Bytecode” reprezinta cod compilat care este procesat de un program, denumit masina virtuala, si nu cod executabil care ruleaza pe masina reala ce dispune de un procesor harwarde. “Bytecode” este format din instructiuni generice care sunt convertite (transformate) de masina virtuala in instructiuni specifice procesorului masinii reale. De aceea se spune ca aplicatiile Java sunt independente de platforma (hardware si software). Masina virtuala Java mai este denumita si interpretor Java. 2. Limbajul Java propriu-zis. Limbajul Java este orientat pe obiecte si se aseamana din punct de vedere al sintaxei cu C++. 3. Un compilator care genereaza fisiere cu extensia .class. Compilatorul Java traduce instructiunile scrise in limbajul Java (stocate in fisiere cu extensia .java) in instructiuni generice “bytecode”(stocate in fisiere cu extensia .class) care sunt “intelese” de masina virtuala. 4. Biblioteca de clase Java, denumita si Java API. Aceasta biblioteca contine un set de componente utile care pot fi reutilizate de programatori in diverse aplicatii informatice. 1.2.1 Platforme de lucru Java Limbajul de programare Java a fost folosit la dezvoltarea unor tehnologii dedicate rezolvarii unor probleme din cele mai diverse domenii. Aceste tehnologii au fost grupate in asa numitele platforme de lucru, ce reprezinta seturi de librarii scrise in limbajul Java, precum si diverse programe utilitare, folosite pentru dezvoltarea de aplicat¸ii sau componente destinate unei anume categorii de utilizatori.

Programe Java care se executa individual prin intermediul unui interpretor Java.java . pagini JSP. Pascal etc. care nu au nevoie de o interfata grafica pentru utilizator.javac . . bazate pe componente cum ar fi servleturi. Cele mai importante unelte incluse in J2SDK sunt: . Standard Edition) in diverse versiuni pe care le scoate firma si care este livrat gratuit (este un soft liber). programarea dispozitivelor mobile este extrem de simpla. Produsul J2SDK include uneltele de creare a programelor Java (compilatorul si alte unelte necesare pentru dezvoltare de programe) si unelte de executie ale acestora (masina virtuala. din lina de comanda a sistemului de operare. Programe Java care se executa in interiorul unui navigator Internet.com. Acestea se incadreaza in programele “clasice” scrise in diverse limbaje de programare. Toate distributiile Java sunt oferite gratuit si pot fi descarcate de pe Internet de la adresa ”http://java.J2SE (Standard Edition) Este platforma standard de lucru ce ofera suport pentru crearea de aplicatii independente si appleturi. Principlala caracteristica a acestui tip de aplicatie este incapsularea in cadrul unei clase principale a unuei functii main() asemanatoare cu cea folosita in limbajul C. Aplicatii care se executa pe partea de server numite serveturi. dintr-un document HTML.appletviewer . etc. Tot aici gasim si suportul necesar pentru crearea de aplicatii si servicii Web. oferind cea mai comoda solutie pentru distributia si actualizarea aplicatiilor Java. O aplicatie de sine statatoare este un program Java care se executa in afara browswer-ului Web . formate din componente ce trebuie sa ruleze in sisteme eterogene. cum ar fi:C/C++.2 Tipuri de programe implementate de Java Cu ajutorul limbajului Java se pot dezvolta trei tipuri de programe: 1. . aici este inclusa si tehnologia JavaWeb Start ce furnizeaza o modalitate extrem de facila pentru lansarea si instalarea locala a programelo scrise in Java direct de peWeb. J2ME (Micro Edition) Folosind Java. cu informatiile memorate in baze de date distribuite. 2.compilatorul Java. Pentru a fi la curent cu ultimele versiuni ale produsului J2SDK se poate accesa adresa de internet http://java. biblioteca de clase Java API etc).com”.2. etc. Acest tip de programe Java sunt denumite applet-uri. 3. utilitare bazate pe text. Pachetul Java 2 SDK este un set de programe care ruleaza.sun. De asemenea.folosit pentru testarea applet-urilor (aplicatii care ruleaza dintr-un navigator de internet). 1.interpretorul Java. Acest tip de programe Java sunt denumite aplicatii de sine statatoare. cu urmatoarea signatura: 5 . platforma de lucru J2ME oferind suportul necesar scrierii de program dedicate acestui scop.sun. Standard Edition) Produsul informatic (software-ul) care implementeaza platforma J2SE si care este folosit pentru dezvoltarea de aplicatii specifice acesteia este J2SDK (Java 2 Software Development Kit. J2EE (Enterprise Edition) Aceasta platforma ofera API-ul necesar dezvoltarii de aplicatii complexe. Platforma J2SE (Java 2 Platform.

2. scrisa in java. Un applet este un program Java care respecta o multime de reguli astfel incat sa poata rula in cadrul unui navigator Web. Pentru aceasta operatie se lanseaza in executie un program special. .java. Rezultatul compilarii este unul sau mai multe fisiere de tip “bytecode”. Masina virtuala mai este cunoscuta si ca interpretor Java sau executor (runtime) Java. care are extensia . 3. denumit compilator Java.public static void main(String args[] ) Aplicatiile care se executa pe partea de client sunt cele incarcate de pe un server si apoi executate de programe speciale cum ar fi navigatoarele Web. semnaland eventualele erori.Un dezavantaj poate fi considerat timpul mai mare de executie. O aplicatie care se executa pe partea de server este o aplicatie care este rulata de server ca urmare a unei cererei primate de acesta. Un servlet este o componenta Web. Conversia are loc la lansarea executiei si anume instructiune cu instructiune.Editarea setului de instructiuni de programare cu ajutorul unui editor de texte. Fisierul “bytecode” nu depinde de masina gazda si de sistemul de operare pe care va fi executat programul. iar rezultatul este trimis programului solicitant. Extensia fisierului “bytecode” rezultat in urma compilarii are extensia .o secventa de instructiuni de asamblare pentru masina virtuala Java. Compilatorul analizeaza textul sursa al programului din punct de vedere sintactic. In acest mod este asigurata portabilitatea si independenta de platforma. 2.class. 1. Conversia (transformarea). de obicei a unui server HTTP. a instructiunilor “bytecode” in instructiuni inteligibile masinii gazda care apoi sunt executate. Daca programul nu contine erori sintactice. si care poate interactiona cu diferiti clienti folosind o implementare a paradigmei cerere/raspuns bazata pe protocolul HTTP. compilatorul traduce acest program in codul masina pentru masina virtuala Java (un fel de calculator intr-un alt calculator).3 Etapele dezvoltarii unei aplicatii Java 1. In acest fel este creat un fisier sursa. Servturile extend functionalitatea unui server. Compilarea programului. Procesul de complilare si executie poate fi reprezentat ca in figura 1. de catre interpretorul Java.

org” Identificatori Identificatorii. etc. Mathematical.\u22FF : simboluri matematice (8. 7 . care formeaza o aplicatie Java. Japonez.\u03C9 : simboluri grecesti _ − ! • \u2200 . Arabic. 1. unde xxxx reprezinta codul caracterului. Primele 256 caractere Unicode corespund celor ASCII. Gothic. static void. clase metode etc. etc. referirea la celelalte facandu-se prin \uxxxx. unde era posibila reprezentarea a doar 256 de caractere.9 • \u03B1 . intalniti si sub denumirea de nume simbolice. variabile. Currency.\u0039 : cifre ISO-Latin 0 . Acesta este un standard international care inlocuieste vechiul set de caractere ASCII si care foloseste pentru reprezentarea caracterelor 2 octeti.9 • \u0660 . trebuie sa existe o clasa care sa contina o metoda statica avand numele main. Observatie: Metoda main poate fi considerata ca fiind echivalentul Java a functiei main din C/C++. spre deosebire de ASCII. sunt obligatorii.} } Observatie: Tipul parametrilor metodei (functiei) main cat si tipul metodei. 9. au rolul de a denumi elemente ale programului Java: constante.. Atunci cand se executa o aplicatie Java.println(“Primul program Java”). Mai jos sunt oferite cateva exemple de caractere Unicode. cateva exemple de blocuri fiind: Basic Latin.O aplicatie Java este compusa din una sau mai multe clase care interactioneaza intre ele prin intermediul metodelor. Musical. • \u0030 .) • \u4e00 . masina virtuala va cauta si invoca automat metoda statica avand numele main.\u9fff : litere din alfabetul Han (Chinez. Greek. O alta caracteristica a setului de caractere Unicode este faptul ca intreg intervalul de reprezentare a simbolurilor este divizat in subintervale numite blocuri. Cel mai simplu program Java (care nu face nimic) arata astfel: class aplicatie { public static void main (String [ ] args) {System. Arrows.unicode.out. Coreean) Mai multe informatii legate de reprezentarea Unicode pot fi obtinute la adresa ”http://www.2 Structura lexicala a limbajului Java Setul de caractere Limbajului Java lucreaza in mod nativ folosind setul de caractere Unicode. . ceea ce inseamna ca se pot reprezenta 65536 de semne.\u0669 : cifre arabic-indic 0 . In grupul de clase.

ca si setul de operatii pe care programul poate sa le realizeze cu aceste date.a delimita o constanta de tip caracter . Cuvintele-cheie (keywords) sunt identificatori speciali.’).Separatorii specifici sun folositi. Alti separatori specifici sunt ( ) { } [ ] . Ea poate fi modificata pe parcursul executiei programului. in Java exista variabile care isi pot modifica valoarea si variabile care nu si-o pot modifica. rezidenta in memoria RAM. In ciuda denumirii. care are un nume simbolic (identificator) si stocheaza un anumit tip de date. textul dintre cele doua secvente este automat mutat in documentatia aplicatiei de catre generatorul automat de documentatie (javadoc). Comentarii Comentariile sunt texte care vor fi ignorate de compilator. de exemplu.Ca separatori “generali” se utilizeaza caracterele albe: spatiu (‘ ‘). o valoare initiala care se atribuie variabilei. incadrate intre /** si */. Limbajul Java este “case-sensitive”.o succesiune de caractere incadrata intre /* si */ . . adica face diferenta intre literele mici si literele mari. De exemplu: if. De aceea. sfarsit de linie (‘\n’) si comentariile. Asupra variabilelor finale vom reveni ulterior dupa intelegerea conceptelor de clasa de obiecte. TAB (‘\t’). Separatori Separatorii au rolul de a separa unitatile sintactice: . while etc. pentru: .a delimita sfarsitul unei instructiuni sau al unei declaratii . . Pentru utilizarea unei variabile intr-un program Java trebuie ca aceasta sa fie declarata. In limbajul Java a fost exact definita modalitatea de reprezentare a tipurilor primitive de date in memorie.caracterul apostrof (‘). La declararea variabilei trebuie specificat numele simbolic al variabilei.’). modul de reprezentare a acestora in memorie.o succesiune de caractere care incepe cu // si se termina la sfarsitul unei singure linii. un identificator este constituit dintr-o succesiune nelimitata de litere si cifre Unicode. Un tip de date defineste multimea de valori pe care variabila poate sa le stocheze. de exemplu.Din punct de vedere sintactic. primul caracter fiind obligatoriu o litera (inclusiv ‘_’). . Toate cuvintelecheie se scriu numai cu litere mici. .caracterul punct si virgula (‘. pentru a separa unele constructii sintactice: variabilele sunt separate prin caracterul virgula (‘. dar au rolul de a explicita si de a face mai lizibil pentru programator anumite secvente de program. 1.Delimitatorii sunt folositi. .o succesiune de caractere pe mai multe linii care tin de documentatie.a delimita constantele sir de caractere(ghilimelele). tipul acesteia si. numite variabile finale. .3 Tipuri de date si variabile in Java Variabila este o zona temporara de stocare. eventual. variabilele Java devin independente de platforma hardware si software pe care lucreaza. care pot fi utilizati numai in constructii sintactice in care sunt specificati. aceste comentarii pot fi formate din mai multe linii. In acest fel. . cu inteles predefinit. identificatorii sunt diferiti in functie daca sunt scrisi cu litere mici si mari. In Java exista trei tipuri de comentarii: .

Limbajul Java accepta urmatoarele tipuri de baza: byte. Orice variabila de tip caracter nou creata primeste automat ca valoare implicita caracterul null al codului Unicode. long. Tipul char este folosit pentru a reprezenta caractere de tip Unicode. Tip Valori Reprezentare in memorie byte [-128. float.147. int. 32767] Intreg pe 2 bytes int [2. void. Conventia folosita de Java pentru valorile intregi cu semn este reprezentarea in complement fata de doi. 127] Intreg pe 1 byte short [-32768. Regula ar fi deci urmatoarea: nici o declararie fara initializare. Orice variabila de tip intreg (byte. in cazul in care variabila de un anumit tip nu a primit nici o valoare de la utilizator. 2. Java defineste o valoare implicita pentru fiecare tip de date.147.648.De asemenea. int.483. “\u0000’. long. Orice variabila booleana nou creata primeste automat valoarea implicita false. short. Tabelul de mai jos prezinta o descrie generala a tipurilor primitive de date utilizate de Java. Tipurile de date intregi sunt: byte. 1038] Virgula mobila pe 4 bytes double 15 cifre semnificative [10-324. short.483. Este o practica buna insa aceea ca programele sa nu depinda niciodata de aceste initializari implicite. Tipurile de date intregi sunt folosite pentru memorarea unor valori intregi cu semn. char. double. 9 . int si long) nou creata primeste automat valoarea implicita 0. 10308] coduri Unicod Virgula mobila pe 8 bytes char Pe 2 byte boolean false sau true Pe un bit Tipul boolean este folosit pentru memorarea unei valori de adevar sau fals. In Java aceste doua valori le vom nota prin constantele (literali) true si respectiv false.648] Intreg pe 4 bytes long [-263. 263 -1] Intreg pe 8 bytes float 6 cifre semnificative [10-46. boolean. short.

Aceste doua constante se numesc in mod uniform MIN_VALUE si MAX_VALUE. Constantele de tip caracter sunt utilizate pentru a reprezenta caracterele Unicode. si anume in clasa java.java. se folosesc secventele escape sau secventele escape predefinite prezentate deja. Tipurile de date reale sunt: float si double. . valoarea implicita este de tip double. . Pentru cele care nu au reprezentare grafica. Ulterior. cum a fost cazul metodei main ().pentru tipul float. Daca nu este specificat nici un sufix. De exemplu: pentru tipul de data a metodelor care nu intorc nici un rezultat.pentru tipul double. Numele constantelor este: NaN.0 / 0. NEGATIVE_INFINITY.0d. Tipul void Tipul void este un tip special. 16 sau 8. Reprezentarea se face fie folosind o litera sau o cifra.java. . pentru care multimea valorilor este vida.java. Constantele intregi pot fi intregi normale sau lungi. functiile de scriere vor transforma acest numar in caracterul corespunzator. Pentru a reprezenta o constanta intreaga in baza 8 trebuie sa se adauge prefixul 0 (cifra zero) in fata numarului. Pentru tipurile intregi si intregi lungi. precum si pentru tipurile flotante exista definite clase in ierarhia de clase predefinite Java si anume: .lang.Tipurile de date reale sunt folosite pentru memorarea unor valori reale sub forma de mantisa si caracteristica.pentru tipul int. Constantele reale pot fi specificate in notatia obisnuita sau in format stiintific.lang.lang. Constante O constanata este folosita pentru a exprima in program o valoare pe care o poate lua tipurile primitive de date si tipul sir de caractere.Long .lang. Caracterele care au reprezentare grafica pot fi scrise intre apostroafe. Aceste valori pot rezulta in urma unor calcule. Constantele lungi se recunosc prin faptul ca se termina cu sufixul l sau L.Float .0f. . iar pentru variabilele de tip double este 0. Sufixul care indica tipul float poate fi f sau F iar sufixul care indica tipul double poate fi d sau D. Constantele intregi pot fi reprezentate in baza 10.Double .pentru tipul long.lang.Double.0. de exemplu 0. Java interpreteaza constantele de tip caracter ca pe un numar (codul Unicode al caracterului respectiv). Valorile descrise la pct. Acest tip se utilizeaza cand este necesar sa se specifice absenta oricarei valori. In Java sunt definite cateva valori reale speciale: 1. POSITIVE_INFINITY.java.Valoarea NaN (Not a Number) se obtine atunci cand se efectueaza o operatie a carei rezultat nu este definit. 2. In fiecare dintre clase numerice prezentate sunt definite doua constante care reprezinta valorile minime si maxime pentru tipurile respective. Constantele reale care se pot reprezenta in memoria calculatorului sunt numere rationale din intervalele specificate la tipurile float si double. Valoarea implicita pentru variabilele de tip float este 0.lang. Intern. fie o secventa escape. 1 si 2 sunt definite sub forma de constante si in ierarhia de clase predefinite Java.Float si respectiv in clasa java.Integer . Valori folosite pe post de infinit pozitiv si negativ. Pentru a reprezenta o constanta intreaga in baza 16 trebuie sa se adauge prefixul 0x sau 0X in fata numarului.

Observatie: Un sir de caractere este.lang. 1. Modul cum se face definirea constantelor va fi prezentata intr-o lectie separata destinata descrieri atributelor statice. legati prin operatori. . identificatorii). . operandul ‘/’ are ca rezultat catul impartirii intregi (fara parte fractionara). b=3.specifica numele simbolic al variabilelor care se declara (adica. O variabila trebuie sa fie declarata imediat inainte de a fi folosita.<nume_v1>. o variabila. Vom reveni asupra sirurilor de caractere intr-o lectie separata. o instanta a clasei de obiecte String declarata standard in pachetul java.Constantele de tip sir de caractere sunt cuprinse intre ghilimele. char g. Limbjul Java permite si definirea de constante. Operatorul ‘/’ poate fi aplicat atat operanzilor intregi. expresia trebuie sa fie evaluabila in momentul declararii. Exemple de declaratii de variabile ce pot fi folosite intr-un program: int a. ‘-’ .inmultirea. separand numele lor prin virgula. c=4. 2. y. Operatorii limbajului Java sunt unari (se aplica unui singur operand) sau sunt binari (se aplica asupra a doi operanzi). Observatii: 1. de fapt. Daca cei doi operanzi sunt numere intregi. … .restul impartirii intregi. precum si operatorul unar ‘+’ (plus) (introdus pentru simetrie). in functie de tipul operatiilor realizate.<tip> .scaderea. Locul unde este declarata o variabila determina domeniul de vizibilitate si semnificatia ei.impartirea. Daca se doreste introducerea de caractere terminatoare de linie intr-un sir de caractere. Operatorii aritmetici Operatorii aritmetici sunt: ‘*’ . De asemenea este folosit operatorul unar ‘-’ (minus) pentru schimbarea semnului. Operatorii desemneaza operatiile care se executa asupra operanzilor si pot fi grupati pe categorii. <nume_v2>. Observatie: Se pot declara simultan mai multe variabile de acelasi tip. sunt optionale si sunt folosite pentru a atribui unor variabile anumite valori initiale. ‘+’ adunarea. atunci se foloseste secventa escape \n in sirul de caractere respectiv. A. ‘%’ . Operatorul ‘%’ nu poate fi aplicat decat operanzilor intregi.specifica tipul de data al variabilelor. ‘/’ . fata de operanzii reali. dar functioneaza diferit pentru operanzii intregi. un apel de metoda.6. <expresie2>. unde: . Daca cel putin unul 11 . cat si operanzilor reali. … . float x=b*5. <nume_v2> [= <expresie2>] … ]. o expresie incadrata intre paranteze rotunde. Caracterele care formeaza sirul de caractere pot fi caractere grafice sau secvente escape ca cele prezentate la constantele de tip caracter. Un operand poate fi o constanta. Sintaxa folosita pentru declararea de variabile este: <tip> <nume_v1> [= <expresie>] [.<expresie1>.specifica o expresie de initializare.4 Expresii si operatori O expresie este compusa dintr-o succesiune de operanzi.

b=7 float x=3. Operatorii de incrementare/decrementare Operatorul de incrementare este ‘++’. . a/2=2. .evaluarea expresiei 3 * x++ conduce la rezultatul 15. De exemplu pentru declaratiile de variabile: int a=5.conjunctie logica (si) reprezentata cu &&. E. Operatorul de decrementare este ‘--’. >=. daca valoarea curenta a lui x este 5.5 se pot construi urmatoarele expresii: b%2 =1. Operatori de egalitate Operatorii de egalitate sunt folositi pentru testarea unei egalitati sau inegalitati intre doua valori.evaluarea expresiei 3 * ++x conduce la rezultatul 18. Acesti operatori sunt unari si au ca efect marirea (respectiv micsorarea) valorii operandului cu 1. C. Rezultatul aplicarii unui operator relational este true daca cei doi operanzi sunt in relatia indicata de operator. 5 != 2+3 are ca rezultat valoarea false. D. Exista trei operatori logici globali: . limbajul Java va utiliza mai intai valoarea variabilei intr-o alta expresie si apoi va efectua operatia de incrementare / decrementare. expresiile logice: 5 == 2+3 are ca rezultat valoarea true. Operatori relationali Operatorii relationali sunt operatori binari si desemneaza relatia de ordine in care se gasesc cei doi operanzi: <. >. operandul ‘/’ furnizeaza rezultatul impartirii reale (cu parte fractionara). In cazul cand se foloseste operatorul de incrementare / decrementare in forma postfixata (dupa operand). . . si false.disjunctie logica (sau) reprezentata cu | | . Limbajul Java permite doua forme pentru operatorii de incrementare / decrementare: forma prefixata (inaintea operandului) si forma postfixata (dupa operand). operanzilor in virgula mobila si operanzilor de tipul char. Operatori logici se aplica asupra unor operanzi de tip boolean. limbajul Java va incrementa / decrementa mai intai valoarea variabilei si apoi va utiliza variabila intr-o alta expresie. daca cei doi operanzi sunt in relatia indicata de operator si false altfel.dintre cei doi operanzi este un numar real. dupa care valoarea lui x va fi in ambele cazuri 6. expresiile logice: 4 > 6 are ca rezultat valoarea false. altfel. atunci: . B. De exemplu. Rezultatul aplicarii unui operator de egalitate este true. In cazul cand se foloseste operatorul de incrementare / decrementare in forma prefixata (inaintea operandului). <=. De exemplu. Sunt operatori binari si arata relatia de egalitate (==) sau inegalitate (!=). De exemplu. Operatorii de incrementare / decrementare pot fi aplicati operanzilor intregi. 8 <= 3+13 are ca rezultat valoarea true.negatia logica (not) reprezentata cu !.

Observatie : <expresie> poate fi la randul ei o expresie de atribuire. el atribuie valorile de la dreapta la stanga. prin inlocuirea in expresie a fiecarei variabile cu valoarea ei si a fiecarei functii cu valoarea returnata de functia respectiva si efectuarea operatiilor specificate de operatori. >>. se efectueaza operatiile in ordinea prioritatii operatorilor. caz in care se realizeaza o atribuire multipla. jumatate = jumatate/2. folosind atribuirea multipla rezulta: total = suma = a = 0 O alta varianta de sintaxa folosita este: <nume_variabila> <operator_binar> = <expresie>. 3. 2. Operatori de atribuire Operatorii de atribuire sunt operatori binari care permit modificarea valorii unei variabile. In timpul evaluarii expresiei se tine cont de existenta parantezelor. acesta este convertit la un sir de caractere care sa reprezinte valoarea operandului. In cadrul unei expresii fara paranteze. De exemplu: “Acesta este” + “un sir” este echivalent cu “Acesta este un sir” “Variabila a are valoarea ” + 3 este echivalent cu “Variabila are valoarea 3” Evaluarea unei expresii presupune calculul valorii expresiei. Se foloseste atunci cand se doreste sa se atribuie aceeasi valoare mai multor variabile. +. lungimea sirului rezultat este suma lungimii sirurilor care intra in operatie. ^}. 13 . urmate de cele dintr-al doilea sir in ordine. unde: . Utilizarea parantezelor rotunde este mai puternica decat prioritatea operatorilor. <nume_variabila1> = <nume_variabila2> = … = <nume_variabilan> = <expresie>. jumatate/ =2. -. b = a* = 2.<operator_binar> .F. &. Operatorul de concatenare ( + ) de siruri de caractere este un operator binar folosit pentru lipirea mai multor siruri de caractere La concatenarea sirurilor de caractere. Efectul aplicarii operatorilor de atribuire compusi este echivalent cu instructiunea: <nume_variabila> = <nume_variabila> <operator_binar> <expresie>. De exemplu: total = 0. O varianta de sintaxa folosita este: <nume_variabila> = <expresie> Efectul aplicarii operatorului este: Se evalueaza <expresie>. apoi se atribuie variabilei <nume_variabila> valoarea expresiei. |. suma = 0. Carcterele din sirul rezultat sunt caracterele din primul sir. /. De exemplu instructiunile: total = total + 100. G. operatorii “vecini” actioneaza conform regulilor de asociativitate prezentate in tabelul de mai sus. Exista un operator de atribuire simplu (=) si 10 operatori de atribuire compusi cu ajutorul operatorului ‘=‘ si al unui alt operator binar (aritmetic sau logic pe biti). <<. b = a = a*2.este din multimea {*. sunt echivalente cu: total+ =100. a = 0. Atunci cand compilatorul intalneste o operatie de atribuire multipla. Daca cel de-al doilea operand este un tip primitiv de data. %. La prioritate egala. de asociativitate si de prioritatea operatorilor: 1.

parseDouble(s). label. Semantica: se evalueaza <expresie> si daca valoarea expresiei este true. s = brx.out.out.out. BufferedReader bry = new BufferedReader(isry). y. se executa <instructiune_1>.specifica instructiunile (simple sau compuse) de executat. System.parseDouble(s). InputStreamReader isrx = new InputStreamReader(System. Nota: Instructiunea if poate sa faca parte dintr-o alta instructiune if sau else. s = bry.in). s = brz. return. do-while Instructiuni pentru tratarea except¸iilor: try-catch-finally.parseDouble(s). .java) testeaza daca trei numere pot forma laturile unui triunghi si daca da calculeaza aria triunghiului folosind formula lui Heron.readLine(). z. z = Double.print ("Introduceti z= "). BufferedReader brx = new BufferedReader(isrx). <instructiune_2> . urmatorul program (denumit arie_triunghi. Structuri alternative (de decizie) Instructiunea de decizie if Sintaxa instructiunii este: if (<expresie>) <instructiune_1>. unde: .1. continue.in). InputStreamReader isrz = new InputStreamReader(System. x = Double. aria. public class arie_triunghi { public static void main(String[] args) throws IOException { double x.4 Controlul executiei Instruct¸iunile Java pentru controlul executiei sunt foarte asemanatoare celor din limbajul C si pot fi impartite in urmatoarele categorii: Instructiuni de decizie: if-else. /** Utilizarea instructiunii if pentru determinarea ariei triunghiului*/ import java. y = Double. System. [else <instructiune_2>].print ("Introduceti y= "). De exemplu. .print ("Introduceti x= "). BufferedReader brz = new BufferedReader(isrz). while. String s.readLine().io. switch-case Instructiuni de salt: for.in). A. p.<expresie> .<instructiune_1>.readLine().specifica expresia de evaluat. throw Alte instructiuni: break. adica instructiunile if pot fi incluse (imbricate) in alte instructiuni if.*. InputStreamReader isry = new InputStreamReader(System. altfel se executa <instructiune_2>. System.

println("Numerele introduse nu sunt laturi ale unui triunghi"). Semantica: se evalueaza <expresie>: . … . 2.<expresie> . care permite selectarea unei alternative din maximum doua posibile.daca se intalneste o constanta din alternativa case cu valoarea expresiei. else { p = (x+y+z)/2. ….specifica valorile constantelor cu care se face compararea rezultatului evaluarii expresiei. in timp ce in instructiunea switch se executa si toate secventele de instructiuni ale alternativelor case urmatoare.sqrt(p*(p-x)*(p-y)*(p-z)).specifica expresia de testat.println("Numerele introduse nu sunt laturi ale unui triunghi").out. Semantica: se evalueaza <expresie>. . aria = Math. unde: . .daca valoarea expresiei este false se iese din ciclul while. else if (x+y<=z || x+z<=y || y+z<=x) System. Spre deosebire de if-else.<grup_de_instructiuni_1>. se executa secventa de instructiuni corespunzatoare si toate secventele de instructiuni care urmeaza.] } unde: . <constanta_n> . … case <constanta_n> : <grup_de_instructiuni_n>.println("Aria triunghiului = " + aria). pana la intalnirea instructiunii break sau pana la intalnirea acoladei inchise (}) care marcheaza sfarsitul instructiunii switch. <constanta_2>.if (x<=0 || y<=0 || z<=0) System. …. } } } Instructiunea switch Sintaxa instructiunii este: switch (<expresie>) { case <constanta_1> : <grup_de_instructiuni_1>. se executa secventa de instructiuni din alternativa default (alternativa implicita sau prestabilita). In instructiunea if-else se executa instructiunea (instructiunile) corespunzatoare valorii expresiei si atat. <constanta_n> din alternativele case: .<expresie> . [default: <grup_de_instructiuni_n+1>. Observatii: 1. switch permite selectarea unei alternative din maximum n+1 posibile. case <constanta_2> : <grup_de_instructiuni_2>.out. . System. Structuri repetitive (iterative) Instructiunea while Sintaxa instructiunii este: while (<expresie>) <instructiune>. 15 .daca nici una dintre valorile constantelor din alternativa case nu coincide cu valoarea expresiei.<constanta_1>. <constanta_2>. se compara succesiv valoarea expresiei cu valorile constantelor <constanta_1>.out.specifica variabila sau expresia de evaluat. B.o instructiune sau un grup de instructiuni care se executa in cazul in care o alternativa case se potriveste.

de la tastatura) catre memoria calculatorului. <conditie_sfarsit>.sectiunea <valoare_initiala> atribuie variabilei de control o valoare initiala. care. . Instructiunea for Este folosita pentru efectuarea unor prelucrari de un anumit numar de ori.<expresie> .out pentru iesirea standard la ecranul calculatorului.sectiunea <conditie_sfarsit> testeaza valoarea variabilei de control pentru a stabili daca programul a executat instructiunea de atatea ori cat s-a dorit.. Java ofera trei fluxuri predefinite pentru operatii I/O standard: . Daca stream-ul este de iesire. Aceste operatii se realizeaza prin intermediul unor metode existente in pachetele API ale limbajului. valoarea de incrementare sau decrementare poate fi diferita de 1. o variabila denumita variabila de control care indica de cate ori s-a executat instructiunea (<instructiune>) din corpul ciclului. <valoare_increment>) <instructiune>.sectiunea <valoare_increment> adauga (scade).* Conceptul fundamental in operatiile de intrare/iesire in limbajul Java este fluxul de intrare/iesire (stream). Instructiunea for foloseste. . . este 0 sau 1. valoarea 1 la variabila de control.daca valoarea expresiei este true. de fiecare data.io.daca valoarea expresiei este false se iese din ciclul do-while.daca valoarea expresiei este true se executa instructiunea (din ciclul do-while) atita tip cat valoarea expresiei este adevarata.io. Orice program care foloseste rutinele de intrare/iesire trebuie sa cuprinda instructiunea: import java.specifica expresia de testat (de evaluat).System.System. Instructiunea for contine patru sectiuni: . Semantica: se executa instructiunea si apoi se evalueaza expresia: . while (<expresie>). . secventa de biti “curge” dinspre memoria calculatorului catre exterior (in acest caz. succesiunea de biti “curge” dinspre exterior (in acest caz.6 Afisarea datelor pe ecran In limbajul Java nu exista instructiuni specializate pentru citirea/scrierea datelor.o instructiune simpla de executat. unde: . de obicei. . de cele mai multe ori.<instructiune> .sectiunea <instructiune> reprezinta instructiunea (sau instructiunile) care se doreste (doresc) a fi repetata (repetate). se executa instructiunea atita tip cat valoarea expresiei este true. catre ecran). Sintaxa instructiunii este: for (<valoare_initiala>. . Daca stream-ul este de intrare. de obicei.err pentru fluxul de erori. Intrarea si iesirea in Java se realizeaza cu ajutorul claselor de obiecte din pachetul predefinit java. 1. .System. .in pentru intrarea standard de la tastatura. dupa ce se executa instructiunea din corpul ciclului. Instructiunea do-while Sintaxa instructiunii este: do <instructiune>.

unde: . Operatorul de concatenare a doua siruri de caractere folosit de Java este semnul + (plus). adica in forma: System. Observatie: String-urile sunt obiecte Java care descriu sirurile de caractere si le vom studia separat intr-o lectie viitoare.out. in cazul ¸sirurilor de tip StringBuffer.out. Sa retinem ca prin concatenarea a doua siruri se obtine un nou sir de caractere care uneste cele doua siruri initiale. Diferenta principala intre aceste clase este ca StringBuffer pune la dispozitie metode pentru modificarea continutului sirului. Concatenarea ¸sirurilor de caractere se face prin intermediul operatorului + sau. altfel va fi declarat de tip StringBuffer. String s = new String("abc"). daca nu toti operanzii din expresie sunt siruri de caractere.este numele unei variabile de un tip de data sau este o expresie care foloseste operatorul de concatenare pentru siruri de caractere.out. 17 . caz in care se face numai un salt la o linie noua fara sa se afiseze nimic. Efectul apelului metodei println este acela ca se realizeaza afisarea la ecran a variabilei data ca parametru si se face salt la o linie noua. care are ¸si unele particularitati fata de restul claselor menite sa simplifice cat mai mult folosirea sirurilor de caractere. Uzual. afisarea in Java se face exclusiv prin concatenare de String-uri fara nici o optiune de formatare. Sintaxa folosita la apelul metodei println este: System. reverse. ci alte tipuri primitive de date atunci Java face o conversie temporara la tipul String. un sir de caractere poate fi reprezentat printr-un vector format din elemente de tip char. cum ar fi: append. Metoda println se poate apela si fara parametrii. unde: . Clasa StringBuffer va fi utilizata predominant in aplicatii dedicate procesarii textelor cum ar fi editoarele de texte. Spre deosebire de C/C++ care dispun de un numar foarte mare de optiuni de formatare. Efectul apelului metodei print este acela ca se realizeaza afisarea la ecran a variabilei data ca parametru si nu se face salt la o linie noua. char data[] = {’a’. cea mai folosita modalitate de a lucra cu siruri este prin intermediul clasei String. ’b’. String s = new String(data). Sintaxa folosita la apelul metodei print este: System. insert.<expresie> .este numele unei variabile de un tip de data sau este o expresie care foloseste operatorul de concatenare pentru siruri de caractere. folosind metoda append.println (<expresie>). Exemple echivalente de declarare a unui sir: String s = "abc". un obiect de tip String sau un obiect de tip StringBuffer.print (<expresie>). 1.Pentru afisarea datelor la ecranul calculatorului se folosesc metodele print si println.println( ).<expresie> . delete. ’c’}. String s2 = "123". Daca un ¸sir de caractere este constant (nu se doreste schimbarea continutului sau pe parcursul executiei programului) atunci el va fi declarat de tipul String. String s3 = s1 + s2.5 Siruri de caractere In Java. String s1 = "abc" + "xyz".

out.print("i "). Nici una din variantele de mai sus.out. Programul se compileaza si la executie afiseaza i 1 21 26 . for(int i=0. Care armatii sunt adevarate: A.print("21 "). Output-ul include Matei. B. Output-ul include Ana. Programul se compileaza si la executie afiseaza i 1 21 21 26 26 .print("1 ").length + " elemente"). C. break. Variabila h va fi accesata in mod private. Variabila h va fi accesata in mod public. 1.i<6. B.print("26 ").i++) f(i). break. Eroare la compilare. }} Care afrmatii sunt false? A. }} public static void main(String []args){ for(int i=0. Nimic din cele de mai sus.i++) System.1 Fie urmatoarea declaratie Java: public private int h. Mai jos.3 Fie urmatorul program Java: public class Program{ static void f(int k){ switch(k){ default: System.out. String x = "a" + 1 + "b" Teste de control: 1.2 Ce rezulta din urmatorul fragment de cod Java? int x=1. names[--x]+=". deoarece se ia in considerare primul modicator de acces. D.out. String []names={"Andreea". 1. break.i<names.In Java. A. B.". case 2:case3: System.out. Output-ul include Andreea. C. D.println(names[i]). sunt cateva exemple: System. deoarece se ia in considerare ultimul modicator de acces. in sensul ca permite concatenarea sirurilor cu obiecte de orice tip care au o reprezentare de tip ¸sir de caractere."Matei". case1: System. . C.out."Ana"}. case 4:case5: System. operatorul de concatenare + este extrem de flexibil. Programul se compileaza si la executie afiseaza i 1 21 21 26 26 i.length. Va fi o eroare la compilare deoarece o variabila nu poate fi in acelasi timp accesata public si private.print("Vectorul v are" + v. D.

Programul se compileaza si la executie afiseaza -4. a=2 b=4 c=20. 1. d).print("23 "). Programul se compileaza si la executie afiseaza -3.println(“suma”+suma). break. case 4:case5: System. break. int c=b*(b=5). Programul se compileaza si la executie afiseaza i 1 23 45 . daca este integrat intr-un program Java? A.2}. B. 1. Programul se compileaza si la executie afiseaza i 1 23 23 45 45 .0.println(“a=”+a+”b=”+b+”c=”+c). D. Va produce eroare la compilare. a=2 b=5 c=25. case1: System. int b=(a=2)*a.}} Afisează la execuţie: a). B.i++) f(i). System.print("i "). Va produce eroare la executie. D.print("45 ").4 Fie urmatorul cod Java: byte b=-7 >>> 1. Programul se compileaza si la executie afiseaza i 1 23 23 45 45 i. Ce se poate spune despre acest cod. Programul produce eroare la compilare. C.4. a=3 b=6 c=30. } } Care armatii sunt adevarate? A.suma=0.i<5.}} Afiseaza: 19 . b).i<6. System. } } public static void main(String []args){ for(int i=0. break.out.out.1. case 2:case3: System.7 Secvenţa uramatoare: public class test { public static void main(String args[]) {int v[ ]={-2. c).out.-6.out. a=2 b=5 c=20.6 Secvenţa urmatoare: public class test { public static void main(String args[]) {int a=3.println(b). for(i=0. System.out.5 Fie urm¸atorul program Java: public class Program{ static void f(int k){ switch(k){ default: System.out.-5.out. 1.i++) if(v[i]<-2) suma+=v[i].print("1 "). C.

Initializarea Se realizeaza prin intermediul constructorilor clasei respective. b). Parantezele rotunde de dupa numele clasei indica faptul ca acolo este de fapt un apel la unul din constructorii clasei si nu simpla specificare a numelui clasei. metode membre si constructori. Capitolul 2 Clase si obiecte Obiective: ciclul de viata al obiectelor.1. in care declaram si instantiem doua obiecte din clasa Rectangle. definite de coordonatele coltului stanga sus (originea) ¸si latimea. crearea obiectelor se realizeaza prin instantierea unei clase si implica urmatoarele lucruri: Declararea Presupune specificarea tipului acelui obiect. r1 = new Rectangle(). c) afiseaza -11. eroare la compilare. ca in orice limbaj de programare orientat-obiect. Instantierea Se realizeaza prin intermediul operatorului new si are ca efect crearea efectiva a obiectului cu alocarea spatiului de memorie corespunzator. 100. structura unei clase Java. clasa ce descrie suprafete grafice rectangulare. Mai general. . d). cu alte cuvinte specificarea clasei acestuia NumeClasa numeObiect. Initializarea este de fapt parte integranta a procesului de instantiere. definirea claselor. r2. respective inaltimea. in sensul ca imediat dupa alocarea memoriei ca efect al operatorului new este apelat constructorul specificat. afiseaza 0. instantierea si init¸ializarea apar sub forma: numeObiect = new NumeClasa([argumente constructor]).1 Ciclul de viata al unui obiect 2. afiseaza -13. 0. r2 = new Rectangle(0. Rectangle r1. numeObiect = new NumeClasa().1 Crearea obiectelor In Java. 2.a). Sa consideram urmatorul exemplu. 200).

Aflarea valorilor acestor variabile sau schimbarea lor se face prin constructii de genul: Rectangle patrat = new Rectangle(0. 0.y = 20. //schimba originea patrat. 0.setLocation(10. int y. instantierea si initializarea obiectului pot aparea pe aceeasi linie (cazul cel mai uzual): Rectangle patrat = new Rectangle(0. 200). Apelul unei metode se face prin obiect. Folosirea obiectelor Odata un obiect creat.setSize(200. Aceste lucruri se realizeaza prin aflarea sau schimbarea valorilor variabilelor sale. pentru fiecare variabil˘a care descrie starea obiectului trebuie sa existe metode care sa permita schimbarea/aflarea valorilor variabilelor sale. Dupa cum observam in al doilea caz. 21 . //afiseaza 100 patrat.x = 10. clasa Rectangle are urmatorii constructori: public Rectangle() public Rectangle(int latime. sau metode setter . Rectangle patrat = new Rectangle(0. //stare inconsistenta patrat. . In schimb. 20). Referirea valorii unei variabile se face prin obiect. Dimension dimensiune) Declararea. 100). System.width = -100. el poate fi folosit in urmatoarele sensuri: aflarea unor informatii despre obiect. 200).se aloca memorie pentru aceasta instanta. origin. 300).getter si au numele de forma setVariabila.setSize(-100.In primul caz Rectangle() este un apel catre constructorul clasei Rectangle care este responsabil cu init¸ializarea obiectului cu valorile implicite.width). schimbarea starii sale sau executarea unor actiuni. //schimba dimensiunea Se observa ca valorile variabilelor pot fi modificate indirect prin intermediul metodelor sale.variabila De exemplu clasa Rectangle are variabilele publice x.println(patrat.se creaza o noua instanta a clasei date. y. //metoda setter //metoda setSize poate sa testeze daca noile valori sunt //corecte si sa valideze sau nu schimbarea lor Rolul operatorului new La folosirea operatorului new se executa urmatoarele: .out. 100. //schimba originea patrat. patrat. 0.origin = new Point(10.se apeleaza o metoda speciala a clasei numita constructor.metoda([parametri]). height. respectiv prin apelarea metodelor sale. int inaltime) public Rectangle(int x. respectiv getVariabila. 100. 20). width. . Acestea se numesc metode de accesare. De exemplu. //schimba originea Accesul la variabilele unui obiect se face in conformitate cu drepturile de acces pe care le ofer˘a variabilele respective celorlalte clase. cu conditia sa existe un constructor al clasei respective care sa accepte parametrii respectivi. Fiecare clasa are un set de constructori care se ocupa cu initializare obiectelor nou create. -200). int latime. int latime. int inaltime) public Rectangle(Point origine. 100. patrat. int inaltime) public Rectangle(Point origine) public Rectangle(Point origine. initializarea se poate face si cu anumiti parametri. patrat. Programarea orientata obiect descurajeaza folosirea directa a variabilelor unui obiect deoarece acesta poate fi adus instari inconsistente (ireale).

compilatorul va interzice ca pornind de la aceasta clasa sa se defineasca subclase.specifica numele clasei de obiecte. compilatorul va interzice instantierea acestei clase. numite la un loc membrii clasei. Modificatorii pentru tipurile de clasa O clasa poate fi: . prescurtat gc.specifica domeniul de vizibilitate (folosire sau acces) al clasei. modificatorul de acces este optional si poate fi: public. despre aceste clauze vom vorbi intr-o lectie viitoare. cealalta modalitate fiind prin intermediul interfetelor.Constructorii reprezinta metode speciale pentru crearea si initializarea noilor instante ale claselor. Cand se foloseste operatorul new. Intr-o clasa pot fi definiti oricati constructori se doresc pentru a implementa comportamentul clasei. adica nu se permite crearea de obiecte din aceasta clasa. Acest proces pus la dispozit¸ie de platforma Java de lucru se numeste garbage collector (colector de gunoi). .finala. aceste cuvinte sa inceapa cu o litera majuscula. este de preferat ca numele clasei sa inceapa cu o litera majuscula si daca numele clasei contine in interior mai multe cuvinte. Declararea unei clase respecta urm˘atorul format general: [<modificatori_acces>] [<modificatori_clasa>] class <nume_clasa> [<clauze_s>] {<corpul_clasei>} unde: . simultan cu interpretorul Java. In cazul in care declaram o clasa de obiecte ca fiind abstracta. Distrugerea obiectelor Multe limbaje de programare impun ca programatorul sa tina evidenta obiectelor create si sa le distruga in mod explicit atunci cand nu mai este nevoie de ele. Vom reveni intr-o lectie viitoare. ruleaza si un proces care se ocupa cu distrugerea obiectelor care nu mai sunt folosite.<clauze_s> . Constructorii initializeaza noul obiect si variabilele sale. .2 Crearea claselor Clasele reprezinta o modalitate de a introduce noi tipuri de date intr-o aplicatie Java. In cazul in care declaram o clasa de obiecte ca fiind finala. se pot specifica diferite argumente in lista de argumente si va fi apelat constructorul corespunzator pentru acele argumente. . fiecare avand un numar diferit de argumente sau de tipuri. .<corpul_clasei> . .<nume_clasa> . . Intr-o clasa pot exista mai multe definitii de constructori.<modificatori_clasa> .abstracta. In Java programatorul nu mai are responsabilitatea distrugerii obiectelor sale intrucat. final. caz in care folosim modificatorul final.specifica anumite clauze referitoare la pozitia pe care o ocupa clasa in ierarhia de clase din care face parte (clauza extends) sau daca aceasta clasa foloseste o interfata (clauza inplements). caz in care folosim modificatorul abstract.variabilele clasei (de instana si de clasa) si metodele care lucreaza cu acestea. Observatie: Continutul (corpul) unei clase nu este o succesiune de instructiuni. creaza orice alte obiecte de care are nevoie obiectul creat si realizeaza orice alte operatii de care obiectul are nevoie la initializarea sa.<modificatori_acces> .specifica tipul clasei definite. 2. cu alte cuvinte sa administreze singur memoria ocupata de obiectele sale. modificatorul clasei este optional si poate fi: abstract. in momentul rularii unui program.

Acest lucru este insa total nerecomandat daca ne gandim din perspectiva lizibilitatii codului. eroarea va fi semnalata la compilare. Continutul acestuia este format din: Declararea si. urmand ca implementare sa fie facuta in afara ei. Acest tip de acces la o clasa se numeste package-friendly si este implicit in Java. Ca o consecinta. dovedind un stil ineficient de progamare. o clasa de obiecte ca fiind abstracta si finala. nu este permisa doar declararea metode in corpul clasei. aceasta modalitate de folosire a accesului de tip friendly nu este recomandata. eventual. fara a exista posibilitatea aparitiei vreunei ambiguitati din punctul de vedere al compilatorului. atunci aceasta clasa poate fi folosita (accesata) si din exteriorul pachetului din care face parte. Declararea ¸si implementarea constructorilor.2. Totusi.1 Corpul unei clase Corpul unei clase urmeaza imediat dupa declararea clasei si este cuprins intre acolade. 23 . Modificatorii de acces In cazul in care declaram o clasa de obiecte ca fiind publica. 2. Implementarea metodelor unei clase trebuie sa se faca obligatoriu in corpul clasei. Nota: Toate clasele care nu fac parte din nici un pachet. // C++ class A { void metoda1(). initializarea variabilelor de instanta si de clasa (cunoscute impreuna ca variabile membre). Spre deosebire de C++. int metoda2() { // Implementare } } A::metoda1() { // Implementare } // Java class A { void metoda1(){ // Implementare } void metoda2(){ // Implementare } } Variabilele unei clase pot avea acela¸si nume cu metodele clasei. Daca o clasa nu este declarata ca fiind de tip public atunci ea va putea fi folosita (accesata) doar de clasele din cadrul aceluiasi pachet. Acesta este motivul pentru care vizibilitatea nu este afectata daca se omite modificatorul public pentru clasele care nu fac parte dintr-un pachet. pentru ca cei doi modificatori se exclud. Declararea ¸si implementarea metodelor de instanta si de clasa (cunoscute impreuna ca metode membre). sunt considerate automat ca facand parte din acelasi pachet implicit. accesul de tip friendly se aplica pentru toate aceste clase. Declararea unor clase imbricate (interne). in acelasi timp. care poate fi chiar numele clasei.Nota:In cazul in care se declara.

2 Constructorii unei clase Constructorii unei clase sunt metode speciale care au acelasi nume cu cel al clasei. } } Constructorii sunt apelat¸i automat la instant¸ierea unui obiect.out. Aceasta metoda este folosita atunci cand sunt implementati mai multi constructori pentru o clasa. y=y1. y. y. nu returneaza nici o valoare si sunt folositi pentru initializarea obiectelor acelei clase in momentul instantierii lor.out. } Dreptunghi() { // Constructor fara argumente x=0. In cazul in care dorim sa apelam explicit constructorul unei clase folosim expresia this( argumente ). w=w1. Dreptunghi(double x1. w. y=0. h. y=0. h. double y1. Sa consideram ca exemplu declararea unei clase care descrie notiunea de dreptunghi ¸si trei posibili constructori pentru aceasta clasa. h=h1. pentru a nu repeta secventele de cod scrise deja la constructorii cu mai multe argumente (mai generali). double w1. w=w1. . double h1) { // Cel mai general constructor x=x1. w=0. Dreptunghi(double x1. class Dreptunghi { double x. System.out. Mai eficient. y=y1.println("Instantiere dreptunghi"). System. clasa de mai sus poate fi rescrisa astfel: class Dreptunghi { double x. w. h=h1.println("Instantiere dreptunghi"). h=h1.out. h=0. double w1. double y1. // Corect pentru compilator // Nerecomandat ca stil de programare } 2. double h1) { // Implementam doar constructorul cel mai general x=x1. double h1) { // Constructor cu doua argumente x=0. class NumeClasa { [modificatori] NumeClasa([argumente]) { // Constructor}} O clasa poate avea unul sau mai mult¸i constructori care trebuie insa sa difere prin lista de argumente primite. w=w1.class A { int A.println("Instantiere dreptunghi"). fara repeta aceleasi secvente de cod in toti constructorii (cum ar fi afisarea mesajului ”Instantiere dreptunghi”). In felul acesta sunt permise diverse tipuri de init¸ializ˘ari ale obiectelor la crearea lor. care apeleaza constructorul corespunzator (ca argumente) al clasei respective.2. void A() {}. System. in functie de numarul parametrilor cu care este apelat constructorul. } Dreptunghi(double w1.println("Instantiere dreptunghi"). System.

100).} Dreptunghi(double w1. // Apelam constructorul cu 4 argumente } Dreptunghi() { this(0.. // Nici un constructor } class Cerc { double x. ca exemplu. • implicit : doar in clasele din acelasi pachet se pot crea instante ale clasei respective. controland in felul acesta diverse aspecte legate de instant¸ierea clasei respective. w. Sa consideram. // Eroare la compilare ! c = new Cerc(0. Daca insa scriem un constructor pentru o clasa. atunci constructorul implicit (fara nici un argument) nu va mai fi furnizat implicit de catre sistem. protected. 0). // Varianta corecta Constructorii unei clase pot avea urmatorii modificatori de acces: public. }. sistemul ii creeaza automat un constructor implicit. care nu primeste nici un argument si care nu face nimic. • public: in orice alta clasa se pot crea instante ale clasei respective. 2.2. • private :in nici o alta clasa nu se pot instantia obiecte ale acestei clase. // Corect (a fost generat constructorul implicit) Cerc c. • protected : doar in subclase pot fi create obiecte de tipul clasei respective. Deci prezenta constructorilor in corpul unei clase nu este obligatorie. h1). urmatoarele declaratii de clase: class Dreptunghi { double x. w1.3 Declararea variabilelor Variabilele membre ale unei clase se declara de obicei inaintea metodelor. double r) { . } S˘a consider˘am acum dou˘a instant¸ieri ale claselor de mai sus: Dreptunghi d = new Dreptunghi(). 0. desi acest lucru nu este impus de catre compilator. y. care are mai mult de un argument. class NumeClasa { // Declararea variabilelor 25 . y. h. // Apelam constructorul cu 2 argumente } } Constructorul implicit Constructorii sunt apelati automat la instant¸ierea unui obiect. 0. private si cel implicit. O astfel de clasa poate contine metode publice care s˘a fie responsabile cu crearea obiectelor. In cazul in care scriem o clasa care nu are declarat nici un constructor. double y. // Constructor cu 3 argumente Cerc(double x. double h1) { this(0. c = new Cerc(). r..

numele variabilelor finale se scriu cu litere mari. int variabilaInstanta . PI = 3.. o variabila se declara astfel: [modificatori] Tip numeVariabila [ = valoareInitiala ]. • final Indica faptul ca valoarea variabilei nu mai poate fi schimbata. in sensul ca valoarea unei variabile nu trebuie specificata neaparat la declararea ei (ca in exemplul de mai sus).// Declararea metodelor } Variabilele membre ale unei clase se declara in corpul clasei si nu in corpul unei metode. . class Test { final int MAX. • unul din cuvintele rezervate: static. Folosirea lui final aduce o flexibilitate sporita in lucrul cu constante. // Corect MAX = 200.14 . // Eroare la compilare ! } } . } Modificatori: • static Prezenta lui declara ca o variabila este variabila de clasa si nu de instanta. Variabilele declarate in cadrul unei metode sunt locale metodei respective. static int variabilaClasa. volatile. dupa care ea nu va mai putea fi modificata. final double PI = 3. final. cu alte cuvinte este folosit pentru declararea constantelor. Declararea unei variabile presupune specificarea urm˘atoarelor lucruri: • numele variabilei • tipul de date al acesteia • nivelul de acces la acea variabila din alte clase • daca este constanta sau nu • daca este variabila de instanta sau de clasa • alti modificatori Generic.. protected static int n. transient. 10). unde un modificator poate fi : • un modificator de acces : public. private Point p = new Point(10. ci poate fi specificata ¸si ulterior intr-un constructor. public String s = "abcd". private. protected. Test() { MAX = 100. // Eroare la compilare ! Prin conventie.141. fiind vizibile in toate metodele respectivei clase. Exemple de declaratii de variabile membre: class Exemplu { double x. final static long MAX = 100000L.

Generic. Acest lucru este util daca respectiva metoda are o implementare care nu trebuie schimbata sub nici o forma in subclasele ei. } }// Eroare la compilare ! 27 .. static void metodaClasa().. metodele se pot gasi doar in cadrul claselor. private ( • unul din cuvintele rezervate: static... final float calcMedie(float note[]. in aceeasi maniera. native.. o metoda se declara astfel: [modificatori] TipReturnat numeMetoda ( [argumente] ) [throws TipExceptie1. float ponderi[]) { return 10. in functie de notele obtinute la examene. O metoda abstracta este o metoda care nu are implementare si trebuie obligatoriu sa faca parte dintr-o clasa abstracta.3. final. synchronized.2. float ponderi[]) { . abstract.. TipExceptie2.. protected. abstract Permite declararea metodelor abstracte. fiind critica pentru consistent starii unui obiect. } . De exemplu.00. Intrucat Java este un limbaj de programare complet orientat-obiect.1 Declararea metodelor Metodele sunt responsabile cu descrierea comportamentului unui obiect.3 Implementarea metodelor 2. Modificatorii care pot fi specificati pentru o metoda: static Prezenta lui declara ca o metoda este de clasa si nu de instanta. final Specifica faptul ca acea metoda nu mai poate fi supradefinita in subclasele clasei in care ea este definita ca fiind finala.] { // Corpul metodei } unde un modificator poate fi : • un specificator de acces : public. studentilor unei universitati trebuie sa li se calculeze media finala. indiferent de facultatea la care sunt. } class StudentInformatica extends Student { float calcMedie(float note[]. . void metodaInstanta().. class Student { .

return tabl.print("Tabloul: [ "). i < tabl. for (int i = 0. } public static void main(String args[]) { int [] tablou = creareTablou(1.println("]"). public class ClasaTablou2 { static int [] creareTablou(int inf. for (int i = 0 . . in stinga acestuia punandu-se numele instantei.out. in stanga acestuia punandu-se numele clasei in care a fost definita. int sup) { int [] tabl = new int[(sup .print(tablou[i] + " "). return tabl.creareTablou(1. iar in dreapa acestuia punandu-se numele metodei. .java si ClasaTablou2. public class ClasaTablou1 { int [] creareTablou(int inf. in acest caz se foloseste operatorul punct ( .length. for (int i = 0. for (int i = 0 . System.out. int [] tablou = unTablou. deoarece metoda este definita si apelata in aceeasi clasa.} } Varianta de apel a unei metode prin simpla folosire a numelui metodei. System. . i++) tabl[i] = inf++. System.print(tablou[i] + " "). aceasta modalitate este folosita numai daca metoda este definita ca metoda de clasa. int sup) { int [] tabl = new int[(sup .out. inclusiv aceste limite. i < tablou. ).prin crearea si utilizarea unei instante a clasei in care a fost definita metoda sau a unei subclase a clasei respective (ca regula generala de invocare a unei metode). fie numai metode de clasa. i < tablou. in cazul in care clasa in care este apelata metoda este aceeasi cu clasa in care a fost definita.length. i++) tabl[i] = inf++.out.10). i < tabl. ). iar in dreapta acestuia punandu-se numele metodei.prin simpla folosire a numelui sau.print("Tabloul: [ ").prin folosirea operatorului punct ( .inf) +1]. } public static void main(String args[]) { ClasaTablou1 unTablou = new ClasaTablou1().java) prezinta un exemplu de creare a unei clase care defineste o metoda numita creareTablou.out. i++) System.Apelul metodelor Apelul unei metode definita intr-o clasa de obiecte se realizeaza in mai multe moduri: . Varianta de apel a unei metode prin crearea si utilizarea unei instante a clasei in care a fost definita metoda.println("]"). Totusi metoda creareTablou trebuie sa fie declarata ca metoda de clasa (modificatorul static) pentru a putea fi apelata dintr-o alta metoda de clasa.length.length. Acesta preia doua numere naturale (o limita inferioara si una superioara) si creaza un tablou unidimensional care contine toate numerele naturale aflate intre cele doua limite.10). System. Programele urmatoare (ClasaTablou1. aceasta modalitate este folosita daca atat metoda apelanta cat si metoda apelata sunt fie numai metode de instanta.out.inf) +1]. i++) System.

3. . In acelasi timp. Metode de clasa Dupa cum stim deja. aceste metode. exista si un alt tip de variabile si anume variabilele de clasa sau variabilele statice care sunt comune tuturor instantelor clasei respective. Atunci cand se apeleaza metoda unui obiect. este nevoie sa avem drepturile de acces necesare (date de modificatorii de acces). Daca nu o gaseste. In acelasi timp pentru a “vedea” o metoda si pentru a o putea apela. 29 . Aceste variabile pot fi accesate fara a avea nevoie de o instanta a clasei in care au fost declarate. Majoritatea metodelor definite intr-o clasa sunt metode de instanta.modificatorul private.3 Domeniul de vizibilitate (acces) al metodelor unei clase. Modificatori de acces O metoda este accesibila (apelabila) daca este definita in clasa din care este apelata sau intr-una din subclasele acesteia.modificatorul public. Metodele de instanta sunt aplicate unui anume obiect. chiar daca ele apartin altor pachete. Modificatorii de acces (vizibilitate) ai metodelor unei clase In Java exista trei modificatori de vizibilitate ai variabilelor unei clase: . definite intr-o clasa.modificatorul protected. Astfel de metode se numesc metode ale instantelor clasei. nu unei clase intregi. o metoda definita intr-o clasa se poate apela prin crearea unei instante a clasei respective sau a unei subclase a clasei respective. Pentru a fi apelate.2 Metode de instanta si metode de clasa Metode de instanta Ca regula generala. Java cauta definitia metodei respective in clasa obiectului.3. 2. Metodele de clasa sunt disponibile oricarei instante a clasei. . Modificatorul public face ca metoda respectiva sa fie accesibila oriunde este accesibila clasa din care face parte metoda. nu au nevoie sa fie creata o instanta a clasei respective sau a subclasei derivata din clasa respectiva. cauta mai sus in ierarhia de clase pana cand gaseste o definitie. Modificatorul private face ca metoda respectiva sa fie accesibila doar in interiorul clasei in care a fost definita.} } 2. Aceasta se datoreaza faptului ca metoda lucreaza cu o serie de variabile ale clasei care sunt memorate in interiorul instantei si care au valori diferite in instante diferite (numite variabile de instanta). metoda este accesibila in toate subclasele clasei date. In mod similar exista si metode de clasa sau metode statice. Modificatorul protected face ca metoda respectiva sa fie accesibila in orice clasa din pachetul careia ii apartine clasa in care a fost definita.

getRaza()). Urmatorul program (TestCerc. } public double getRaza() { return raza. System. In clasa Cerc variabila de instanta este raza care este vizibila numai in clasa in care a fost declarata (are modificatorul private). } public double lungime() { return 2 * Math. Nota: Modificatorii de acces (public.java) ilustreaza modul de folosire al variabilelor de instanata. numele fisierului trebuie sa fie identic cu numele clasei publice.out. atunci metoda respectiva devine package-friendly. // returneaza obiectul curent In cele mai multe cazuri nu este nevoie sa se foloseasca explicit cuvantul-cheie this. definita in clasa curenta si // transmite obiectul curent return this. urmeaza apoi modificatorii care determina felul metodei (static. accesul la aceasta variabila (pentru examinare si modificare) se face numai prin intermediul metodelor setRaza si getRaza care sunt publice.PI * raza. Metoda poate folosi variabilele de instanta ale obiectului curent sau poate transmite obiectul curent ca parametru unei alte metode.arie()). De exemplu. altfel compilarea nu se va face cu succes.setRaza(10). final) si apoi semnatura metodei. } } Observatie: Deoarece fisierul-sursa TestCerc. O metoda friendly este accesibila in pachetul din care face parte clasa in interiorul careia a fost definita. abstract. precum si al metodelor de instanta. Iata cateva exemple de folosire a cuvantului this: t = this.println("Aria=" + cerculMeu. Intr-un fisier-sursa nu se poate defini decat o singura clasa publica.out.PI * raza * raza. TestCerc. public void setRaza(double r) { raza = r.lungime()). cat si la apelurile de metode .java contine o clasa publica. // variabila de instanta x pentru acest obiect this.println("Lungimea=" + cerculMeu.out.println("Raza=" + cerculMeu. cerculMeu. private) sunt plasati primii in definitia metodei. De aceea. dar nu este accesibila in subclasele clasei date daca acestea apartin altor pachete. adica obiectul a carei metoda a fost apelata. deoarece este presupus. // apeleaza metoda resetRaza. System. Referinta this Cuvantul-cheie this se refera la obiectul curent.resetRaza(this). System. ne putem referi atat la variabilele de instanta.Daca pentru o metoda a unei clase nu se precizeaza nici un modificator de acces din cei descrisi mai sus. } } public class TestCerc { public static void main(String[] args) { Cerc cerculMeu = new Cerc().x. } public double arie() { return Math. protected. class Cerc { private double raza.

Nota: Deoarece this este o referinta a instantei curente a clasei.definite in clasa curenta prin simpla folosire a numelui lor. B.}} Class C2 extens C1{ float x=5. // apeleaza metoda resetRaza.out.x=x.} float getX_C2(){ return x. parametrii cu acelasi nume ca cel al unei variabile de instanta. Aceste aspecte au fost explicate la paragraful referitor la domeniul de vizibilitate al variabilelor clasei. definita in clasa curenta Nu se omite cuvantul-cheie this daca in domeniul de vizibilitate al obiectului curent au fost definite variabile locale cu acelasi nume ca cel al unei variabile de instanta sau au fost transmisi unei metode.3 Ce putet i spune despre urmatorul program Java? public class Test{ public static void main(String []args){ C1 obiect =new C1(). int f(int x){ super. Metodele de clasa.2 Ce puteti spune despre urmatorul program Java? class C1{ int x=1. // variabila de instanta x pentru acest obiect resetRaza(this). System. obiect.out. declarate cu modificatorul static. B. De aceea. obiect.f(4). numele constructorului. primele doua exemple se pot rescrie astfel: t = x.getX_C2() + " "). Programul este corect si va afisa la executie 4. Va aparea eroare la compilare deoarece metoda suprascrisa f() din clasa C2 intoarce un tip diferit de void. C. D. relatia de mostenire dintre clase.}} A. Va aparea eroare la compilare deoarece in clasa C2 s-a suprascris gresit atributul x din clasa C1.println(obiect. Programul este corect si va afisa la executie 5 4. D. void f(int x){ this. } int getX_C1(){ Return x. comportamentul obiectelor pe care le instantiaza. 2. care trebuie sa fi identic cu numele clasei. 31 .3). Teste de control 2.getX_C1()).print(obiect.f(4.}} public class Test{ public static void main(String []args){ C2 obiect = new C2(). 2. nu pot folosi this. System.1 Declararea constructorilor trebuie sa tina cont de: A.f((int)x).0f. C. trebuie sa se foloseasca doar in corpul unei definitii de metoda de instanta. deoarece this este implicit folosit de aceste referinte. a obiectului curent. o metoda prin care poate fi accesat de toate tipurile din Java sau de tipuri mostenite din tipul care contine membrul in discutie.0 4.

C2 2.0 4. B. Va aparea eroare la compilare deoarece metoda suprascrisa f() din clasa C2 intoarce un tip diferit de void. System.out. Programul este corect si va afisa la executie a=4. Va aparea eroare la compilare deoarece in metoda g() nu putem accesa variabila locala a din metoda f(). b=3. obiect2. final int b=xx-yy. System. obiect.g().x=x. } int getX_C1(){ Return x. } } public class Subiect9{ public static void main(String []args){ C2 obiect = new C2().f(4). B.print("a= "+a). final int yy){ int a=xx+yy. Va aparea eroare la compilare deoarece nu se creeaza in clasa Test un obiect de tip C1. .println(obiect. System.getX_C2() + " ").print(". deoarece clasa C2 nu poate fi defnita in metoda f() din clasa C1. Va aparea eroare la compilare deoarece in clasa C2 s-a suprascris gresit atributul x din clasa C1.out.0f. Programul este corect si va afisa la executie 5 4.}} A.f((int)x). void f(int x){ this.out. Va aparea eroare la compilare.getX_C1()). class C2{ public void g(){ System. C. D.4 Ce putet»i spune despre urm¸atorul program Java? class C1{ int x=1.print(obiect. } } C2 obiect2 = new C2(). Programul este correct si va afisa la executie 4.out. D. } } Class C2 extens C1{ float x=5. }} A. } float getX_C2(){ return x. C.}} class C1{ public void f(int xx. b= "+b). int f(int x){ super.

Observatie importanta: Un alt tip de relatie intre obiecte este relatia ARE-UN sau ESTECOMPUS-DIN. De exemplu. redefinirea (override) metodelor. De exemplu. Datorita relatiilor de mostenire clasele de obiecte sunt organizate intr-o ierarhie bine precizata. legarea statica si legarea dinamica. a polimorfismului. Masina ESTE-UN Vehicul.concept fundamental al programarii orientata obiect Conceptul de mostenire este folosit in Java la organizarea claselor si a comportamentului acestora. a claselor si metodelor finale si abstracte. 3. Uneori.1Mostenirea . clasa Object. sintaxa pentru derivarea unei clase dintr-o superclasa. Intr-o relatie de tip ESTE-UN. In cadrul ierarhiei claselor de obiecte. metode-constructor pentru clase derivate si cuvantul-cheie super. din care provine). ierarhie de clase. Mostenirea modeleaza relatii de tipul ESTE-UN (sau ESTE-O). Aceasta relatie nu este o relatie de mostenire. Mostenirea este un mecanism care permite unei clase sa mosteneasca atributele si comportamentul unei alte clase cu care este inrudita. metode si clase abstracte. iar noua clasa de obiecte se va numi subclasa a clasei din care deriva. . De exemplu. Practic. Termenul vine de la faptul ca o subclasa isi extinde superclasa cu noi variabile si metode. Din acest motiv. spunem despre o clasa nou creata ca ESTE-O variatiune a unei clase existente (originala. putem extinde clasa Masina la MasinaStraina (pentru care se plateste vama) si MasinaAutohtona (pentru care nu se plateste vama) etc.Capitolul 3 Extinderea claselor. in loc de derivare se foloseste termenul de extindere. noua clasa poate fi creata prin simpla specificare a diferentelor fata de clasa originala din care provine.polimorfism: caracteristicile polimorfismului. controlul accesului si mostenirea.mostenire: derivare. prin mostenire o clasa noua dobandeste toate atributele si comportamentul unei clase existente (clasa originala). operatia de definire a unei noi clase de obiecte pe baza uneia deja existente se numeste derivare. Polimorfismul in Java Obiective: .metode si clase finale. . 33 . mostenire simpla si multipla. Mostenirea este mecanismul fundamental pentru refolosirea codului. Masina ARE-UN volan. superclase si subclase. .exemplu de folosire a mostenirii. Clasa originala (mai generala) se va numi superclasa a noii clase. supraincarcarea (overloading) metodelor.

Clasa A este superclasa a clasei B. sunt derivate din aceasta unica superclasa. De exemplu. o data cu “coborarea” spre subclasele de pe nivelele de mai jos in ierarhie. Clasa B este superclasa pentru clasele C. . operatia de definire a unei noi clase de obiecte pe baza uneia deja existente se numeste derivare. daca se defineste o clasa care nu specifica o superclasa. foarte generale. noua clasa se integreaza corect in ierarhia claselor Java. iar noua clasa de obiecte se va numi subclasa a clasei din care deriva. In varful ierarhiei de clase Java se afla clasa Object. In varful ierarhiei se definesc concepte (clase) abstracte. Object reprezinta clasa initiala. Clasa originala (mai generala) se va numi superclasa a noii clase. Aceasta relatie nu este o relatie de mostenire. Clasa B este subclasa a clasei A. Componentele care pot fi agregate devin simple campuri (atribute) de tip private ale clasei nou create. D si E sunt subclase ale clasei B. Cand clasa nou creata defineste un comportament complet nou si nu este o subclasa a unei alte clase. Java presupune ca noua clasa mosteneste direct clasa Object. Uneori.ci este de agregare. Aceste concepte generale devin din ce in ce mai concrete. De exemplu. in loc de derivare se foloseste termenul de extindere. mai particularizate. Datorita relatiilor de mostenire clasele de obiecte sunt organizate intr-o ierarhie bine precizata. atunci ea mosteneste direct clasa Object. De asemenea. care defineste atributele si comportamentul (metodele) mostenite de toate clasele din biblioteca de clase Java. Componentele care pot fi agregate devin simple campuri (atribute) de tip private ale clasei nou create. Clasele C. D si E. Observatie importanta: Un alt tip de relatie intre obiecte este relatia ARE-UN sau ESTECOMPUS-DIN. iar toate clasele de obiecte. sa-i spunem clasa de obiecte generice. putem extinde clasa Masina la MasinaStraina (pentru care se plateste vama) si MasinaAutohtona (pentru care nu se plateste vama) etc. Astfel. ci este de agregare. Clasele definite in exemplele de pana acum au mostenit direct clasa Object. care se creaza. se poate construi o ierarhie Om care deriva direct din clasa generica Object si are doua clase derivate: clasa barbatilor (Barbat) si clasa femeilor (Femeie). Masina ARE-UN volan. De exemplu. Termenul vine de la faptul ca o subclasa isi extinde superclasa cu noi variabile si metode. In cadrul ierarhiei claselor de obiecte.

Pentru rezolvarea problemei mostenirii multiple. deoarece acestea primesc noile informatii prin mostenire. care trebuie duplicat pe diferite “ramuri” ale ierarhiei de clase (nu pe aceeasi ramura a ierarhiei).modificarile efectuate in superclasa se reflecta automat in toate subclasele ei. clasele derivate dintr-o superclasa nu sunt compatibile ca tip. Putem sa gasim o multime de clase de obiecte ale caror instane pot fi privite ca obiecte spatiotemporale dar care sa nu aiba mare lucu in comun cu omul (de exemplu clasa Minge). ceea ce inseamna ca o variabila referinta de tipul superclasei poate referi un obiect al clasei derivate. aceste definitii de metode sunt comune nu numai clasei de obiecte Om dar si altor clase de obiecte derivate sau nu din clasa Om. dar nu si invers. nu trebuie modificat si recompilat nimic in clasele aflate pe nivelurile inferioare. Fiecare din aceste clase de obiecte derivate isi vor defini propriile lor proprietati si operatii pentru a descrie diferenta dintre ele si clasa originala. 3. Sintaxa folosita pentru a deriva o clasa noua dintr-o superclasa 35 . Dar.superclasa nu este afectata in nici un fel de modificarile aduse in clasele derivate.clasa derivata poate sa adauge noi atribute si metode si poate modifica semnificatia metodelor mostenite (prin polimorfism. Interfetele vor fi prezentate in totalitate intr-o lectie viitoare. . mostenind variabilele si metodele combinate din toate aceste superclase. . care permit folosirea repetata a acestora pentru toate clasele aflate pe nivelele mai joase din ierarhie.Daca la nivelul clasei de obiecte Om am definit forma bipeda a acestuia si capacitatea de a vorbi si de a intelege.3 Mostenirea simpla in Java Forma de mostenire folosita in Java este denumita mostenire simpla (single inheritance). Acest lucru complica semnificativ definitia clasei si a codului necesar acesteia.atributele si metodele comune mai multor clase pot fi definite in superclase. despre care vom vorbi mai incolo in acesta lectie).2 Caracteristicile unei ierarhi de clase Organizarea unei aplicatii informatice intr-o ierarhie de clase presupune o planificare atenta. Proiectarea arborelui de clase de obiecte necesare rezolvarii unei anumite probleme este un talent pe care fiecare programator trebuie sa si-l descopere si sa si-l cultive cu atentie. Declaratiile de metode si atribute comune mai multor clase de obiecte care nu sunt mostenite de la superclasele lor poarta denumirea de interfeta. Java foloseste interfetele. subclasele acestora si asa mai departe. Aceasta inseamna ca trebuie sa dam definitii de metode despre ce inseamna faptul ca un obiect poate fi privit ca un mamifer sau ca un obiect spatio-temporal. superclase sau nu ale clasei Om. De exemplu. De alegerea claselor si de proiectarea arborelui acestor clase depinde eficienta si flexibilitatea aplicatiei. deoarece fiecare clasa de obiecte Java nou creata poate fi derivata dintr-o singura superclasa (poate avea o singura superclasa). omul poate fi privit ca un mamifer care naste pui vii sau poate fi privit ca un obiect spatio-temporal care are propria lui forma si pozitie in functie de timp. Mostenirea multipla inseamna ca o clasa nou creata pot fi derivata din doua sau mai multe superclase. Mostenirea simpla poate fi restrictiva. si anume clasa barbatilor si cea a femeilor. 3. . Mostenire multipla (multiple inferitance) ofera mijloace de creare a unor clase care cuprind aproape orice comportament imaginabil. mai ales atunci cand exista un comportament similar. .o clasa derivata este compatibila ca tip cu superclasa. toate aceste caracteristici vor fi mostenite si de clasele derivate din clasa Om. Principalele caracteristici ale unei ierarhie de clase sunt: .

De asemenea. “modificatori”. Orice metoda neprivata (adica publica. De asemenea.specifica numele clasei derivate dintr-o superclasa. Acest mod de abordare mareste gradul de reutilizare a codului. Folosirea metodelor “accesori” si “modificatori” este foarte raspandita in programarea orientata obiect. membrii de tip private ai superclasei sunt mosteniti. adaugate sau redefinite in subclasa . <nume_superclasa> . cum ar fi getRaza() din programul TestCerc.java prezentat in capitolul 2.specifica tipul subclasei definite. Metode-constructor pentru clase derivate si cuvantul-cheie super Metodele-constructor nu se mostenesc. 2.<nume_subclasa> . folosind operatorul “punct” sau direct numele membrului) in clasa derivata. astfel: [<modificatori_acces>] [<modificatori_clasa>] class <nume_subclasa> extends <nume_superclasa> {<corpul_clasei} unde: . modificatorul de acces poate fi: public. Se foloseste conventia ca numele metodelor “accesor” sa inceapa cu get. Metoda poate fi apoi apelata ca si cum ar face parte din clasa derivata. Java va genera un constructor implicit (fara parametri). cum ar fi setRaza() din programul TestCerc. sa redefineasca metode ale superclasei sau sa adauge noi metode. protected. care nu este redefinita (suprascrisa) in clasa derivata. Observatii: 1. respectiv. Clasa derivata poate apoi sa adauge noi atribute. Controlul accesului si mostenirea Ca regula generala. toti membrii de tip public ai superclasei devin membrii de tip public ai clasei derivate. ci prin intermediul altor metode publice mostenite de la superclasa care fac posibil accesul.java prezentat in capitolul 2.<modificatori_acces> . Metodele speciale care examineaza si modifica valoarea fiecarui atribut de tip private sunt denumite “accesori” si. protejata sau prietenoasa) din superclasa. . .variabilele clasei si metodele care lucreaza cu acestea. Acest constructor implicit al clasei derivate: . modificatorul clasei poate fi: abstract.specifica numele unei superclase din care deriva subclasa. evitand folosirea lui necorespunzatoare.O clasa derivata (numita si subclasa) mosteneste toate atributele (variabilele de instanta si de clasa) superclasei din care provine. cu exceptia constructorilor. Pentru a declara o clasa derivata se foloseste clauza extends.<corpul_clasei> . Fiecare clasa derivata este o clasa complet noua. Daca nu se defineste nici un constructor. Clasa derivata contine atribute si metode suplimentare (fata de cele mostenite din superclasa) care pot fi declarate: private. este mostenita nemodificat.<modificatori_clasa> . Fiecare clasa derivata trebuie sa isi defineasca propriile metode-constructor.specifica domeniul de vizibilitate (folosire sau acces) al subclasei. public sau fara modificator de acces. final. se foloseste conventia ca numele metodelor “modificator” sa inceapa cu set. .va apela automat constructorul implicit (fara parametrii) al superclasei (aflata pe nivelul imediat superior) pentru membrii care au fost mosteniti. apoi . dar acestia nu sunt accesibili in mod direct (adica.

- va aplica initializarea implicita pentru atributele adaugate in clasa derivata (adica 0/false pentru tipurile primitive numerice/booleene si null pentru tipurile referinta). Asadar, construirea unui obiect al unei clase derivate are loc prin construirea prealabila a portiunii mostenite (constructorul clasei derivate apeleaza automat constructorul superclasei aflata pe nivelul imediat superior). Acest lucu este normal, deoarece mecanismul incapsularii afirma ca partea mostenita este un “intreg”, iar constructorul superclasei ne spune cum sa initializam acest “intreg”. Metodele-constructor ale superclasei pot fi apelate explicit in clasa derivata prin metoda super(). Metoda super poate sa apara doar in prima linie dintr-o metoda-constructor. Apelul unei metode-constructor a superclasei dintr-o clasa derivata, folosind super se face astfel: super(<arg1>, <arg2>, <arg3>, …) unde: - <arg1>, <arg2>, <arg3>, … - specifica parametrii metodei-constructor a superclasei. De exemplu, sa presupunem ca o superclasa (ClasaSuper) are un constructor cu doi parametri de tip int. Constructorul clasei derivate va avea, in general, forma: public class ClasaDerivata extends ClasaSuper { public ClasaDerivata(int x, int y); { super(x, y); // alte instructiuni } … } Observatie: Daca in superclasa este definit explicit cel putin un constructor, atunci trebuie apelat explicit (prin super) constructorul superclasei respective din interiorul constructorului clasei derivate. Altfel se obtine eroare de compilare.

3.4 Supraincarcarea (overloading) metodelor. Redefinirea (override) metodelor
Supraincarcarea metodelor permite existenta in interiorul aceleiasi clase a mai multor metode cu acelasi nume, dar cu lista diferita de parametrii (ca numar si tip), deci cu semnatura diferita. Supraincarcarea metodelor este permisa si daca unele dintre metode sunt definite intr-o superclasa si altele in clasele derivate din superclasa respectiva. De exemplu, putem avea o metoda int max(int a, int b) si o metoda int max(int a, int b, int c), ambele in cadrul aceleasi clase sau putem defini prima metoda in cadrul unei superclase si cea de a doua metoda in cadrul unei clase derivate din superclasa. Atunci cand se face un apel al unei metode supraincarcate, compilatorul alege definitia de metoda examinand lista parametrilor de apel (adica, semnatura). Redefinirea (suprascriere) metodelor permite existenta in interiorul claselor derivate dintr-o superclasa a mai multor metode cu acelasi nume, tip de rezultat si aceeasi lista de parametrii, deci cu aceeasi semnatura. Atunci cand se face un apel al unei metode redefinite, compilatorul foloseste definitia metodei care este gasita prima (incepand din partea de jos a ierarhiei de clase si mergand in sus). Programul urmator (AfisareSubClasa.java) prezinta o clasa ce contine o metoda afisareDate(), care afiseaza numele clasei si valorile variabilelor de instanta. De asemenea, in acelasi fisier-sursa este inclusa si clasa denumita AfisareSubClasa derivata din clasa AfisareClasa. A fost creat un obiect de
37

tip AfisareSubClasa si a fost apelata metoda afisareDate(). Deoarece clasa AfisareSubClasa nu defineste aceasta metoda, Java o cauta in superclasele clasei AfisareSubClasa, incepand cu superclasa AfisareClasa, unde gaseste metoda afisareDate() si o executa. class AfisareClasa { int x = 0; int y = 1; void afisareDate() { System.out.println("x este " + x + ", y este " + y); System.out.println("Sunt un obiect al clasei " + this.getClass().getName()); } } class AfisareSubClasa extends AfisareClasa { int z = 3; public static void main(String [] args) { AfisareSubClasa ob = new AfisareSubClasa(); ob.afisareDate(); } } Rezultatul programului este: x este 0, y este 1 Sunt un obiect al clasei AfisareSubClasa Deoarece metoda afisareDate() a superclasei AfisareClasa nu afiseaza si variabila de instanta z specifica subclasei AfisareSubClasa, metoda afisareDate() va fi redefinita (suprascrisa) in interiorul subclasei. Iata noul program (AfisareSubClasa.java): class AfisareClasa { int x = 0; int y = 1; void afisareDate() { System.out.println("x este " + x + ", y este " + y); System.out.println("Sunt un obiect al clasei " + this.getClass().getName()); } } class AfisareSubClasa extends AfisareClasa { int z = 3; void afisareDate() { System.out.println("x este " + x + ", y este " + y + ", z este " + z); System.out.println("Sunt un obiect al clasei " + this.getClass().getName()); } public static void main(String [] args) { AfisareSubClasa ob = new AfisareSubClasa(); ob.afisareDate();} } Rezultatul programului este: x este 0, y este 1, z este 3 Sunt un obiect al clasei AfisareSubClasa Nota: Apelul de metoda: this.getClass().getName()); este folosit pentru aflarea numelui clasei din care face parte un obiect, in cazul de fata obiectul curent. Vom reveni cu amanunte in ce priveste obtinerea de informatii despre o clasa. Redefinirea partiala a unei metode

Redefinirea partiala inseamna ca metoda din clasa derivata nu redefineste complet metoda cu aceeasi semnatura din superclasa, ci extinde operatiile pe care aceasta le realizeaza. Cu alte cuvinte, metoda din clasa derivata face ceva in plus fata de cea originala din superclasa. Pentru a apela metoda din superclasa in interiorul metodei din clasa derivata se foloseste referinta super. Urmatorul program (AfisareSubClasa1.java) ilustreaza modul de redefinire partiala a metodei afisareDate() din subclasa AfisareSubClasa1 si apelul in cadrul acesteia a metodei afisareDate() din superclasa AfisareClasa. class AfisareClasa { int x = 0; int y = 1; void afisareDate() { System.out.println("Sunt un obiect al clasei " + this.getClass().getName()); System.out.println("x este " + x); System.out.println("y este " + y); } } class AfisareSubClasa1 extends AfisareClasa { int z = 3; void afisareDate() { super.afisareDate(); System.out.println("z este " + z); } public static void main(String [] args) { AfisareSubClasa1 ob = new AfisareSubClasa1(); ob.afisareDate(); } } Accesul la metodele din superclasa si redefinirea metodelor in clasele derivate Atunci cand se creaza o clasa derivata si se redefineste (suprascrie) o metoda declarata intr-o superclasa, trebuie sa se ia in considerare tipul de acces dat pentru metoda originala. Astfel, in cazul metodelor mostenite, pentru care se doreste redefinirea (suprascrierea) in clasa derivata se impun urmatoarele reguli: - metodele de tip public dintr-o superclasa trebuie sa fie, de asemenea, de tip public in toate clasele derivate; ele nu pot fi redefinite de tip private in clasele derivate; - metodele de tip protected dintr-o superclasa pot fi de tip protected sau de tip public in clasele derivate; ele nu pot fi redefinite de tip private in clasele derivate; - metodele de tip private dintr-o superclasa nu pot fi redefinite (suprascrise) in clasele derivate.

3.5

Implementarea polimorfismului

Polimorfismul reprezinta capacitatea unui obiect de a aparea sub diferite forme. De exemplu, in lumea reala, apa apare sub forma solida, sub forma lichida sau sub forma gazoasa. In Java, polimorfismul inseamna ca o singura variabila referinta x de tipul unei superclase poate fi folosita pentru a construi diferite obiecte (instante) ale claselor derivate, direct sau indirect din acea superclasa, in momente diferite ale executiei unui program. Cand variabila referinta x este folosita pentru a apela o metoda a unui obiect apartinand unei clase derivate, metoda adecvata care va fi
39

selectata depinde de tipul obiectului pe care variabila referinta x il indica in acel moment. Se spune ca variabila referinta este polimorfica. De exemplu, sa presupunem ca s-au definit clasele: AnimalDeCasa, Pisica, Caine. Se doreste sa se afiseze la ecran (programul Polimorfism.java) caracteristicile principale ale claselor Pisica si Caine, atunci cand instantele lor sunt infometate. class AnimalDeCasa { private boolean stareSuparare; public boolean flamand; protected void hranesc() { System.out.println("Nu se cunoaste"); } public void caracteristici() { System.out.println("Caracteristici necunoscute"); } public boolean getStare() { return stareSuparare; } public void setStare(boolean stare) { stareSuparare = stare; } } class Pisica extends AnimalDeCasa { public void caracteristici() { String starePisica; if (getStare() == true) starePisica = "miauna"; else starePisica = "nu miauna"; if (flamand == true) System.out.println("Pisica " + starePisica + ". Este flamanda."); else System.out.println("Pisica " + starePisica + ". Este satula."); } public void hranesc() { if (flamand==true) {System.out.println("Pisica mananca lapte."); flamand = false; setStare(false);} else System.out.println("Pisica a mancat deja.");} } class Caine extends AnimalDeCasa { public void caracteristici()

a.setStare(true).setStare(true). Spunem ca metodele caracteristici() si hranesc() din clasele derivate redefinesc (override) metodea caracteristici() si.println("Cainele " + stareCaine + ". a. if (getStare() == true) stareCaine = "latra".println("Caracteristicile celui de al doilea animal de casa: "). System.").out. tip valoare returnata si numar si tip parametrii) si trei metode cu numele hranesc() care au.caracteristici().flamand = true. a.{ String stareCaine. aceste metode se afla in clase diferite si anume. intr-o superclasa numita AnimalDeCasa si in doua clase derivate numite Pisica si Caine care extind clasa AnimalDeCasa. else System. a.out. de asemenea. System.println("Cainele " + stareCaine + ". aceeasi semnatura.out.out.println("Cainele mananca oase.caracteristici().hranesc().out.hranesc(). Este flamand.out. a. if (flamand == true) System. a."). Este satul. a.flamand = true.caracteristici(). setStare(false). } public void hranesc() { if (flamand==true) {System. else stareCaine = "nu latra".println("Caracteristicile primului animal de casa: "). Sa analizam acum instructiunea urmatoare: 41 .hranesc()."). a.} } public class Polimorfism { public static void main(String args[]) { AnimalDeCasa a = new Pisica(). a = new Caine(). a.caracteristici().} else System. a. a. respectiv. hranesc() din superclasa. a. } } Ceeace este specific acestui program este ca el contine trei metode cu numele caracteristici() care au aceeasi semnatura (nume.println("Cainele a mancat deja.").caracteristici(). flamand = false. Dar.

spunem ca este vorba despre o legare tarzie (late binding) sau legare dinamica. mostenirea permite tratarea unui obiect ca fiind de tipul propriu sau de tipul de baza (din care este derivat tipul propriu). . . metodele caracteristici() si hranesc() din clasa Pisica sau din clasa Caine). O clasa aflata ierarhic deasupra altor clase poate defini doar atributele si comportamentul comune celor aflate sub ea pe ramura respectiva a ierarhiei. In programarea procedurala (vezi limbajul C sau Pascal) notiunea de legare statica nu exista. dar similare (adica derivate din aceeasi superclasa: AnimalDeCasa). Acesta clasa se numeste clasa abstracta si este creata folosind modificatorul abstract. cu cat clasa se afla pe un nivel mai inalt. in faza de compilare) spunem ca este vorba despre o legare statica(early binding). polimorfismul permite unui tip de obiect sa exprime distinctia fata de un alt tip de obiect similar. Legarea tarzie permite determinarea in faza de executie a tipului obiectului referit de o variabila referinta si apelarea metodei specifice acestui tip (in exemplul prezentat. atata timp cat amandoua sunt derivate din aceeasi superclasa. Intr-o ierarhie de clase. Variabila referinta a care este de tipul AnimalDeCasa desemneaza un obiect de tipul Pisica. Legarea statica si legarea dinamica Conectarea unui apel de metoda de un anumit corp de metoda poarta numele de legare (binding). De fapt. Sa analizam si instructiunea: a = new Caine().6 Metode si clase abstracte O metoda abstracta este o metoda din superclasa care are sens doar pentru clasele derivate direct din superclasa. In procesul de organizare a unei ierarhi de clase. cu atat definirea sa este mai abstracta. nu are implementare (nu are corp) ci numai antet. in superclasa si care in mod obligatoriu trebuie definita (completata cu corpul ei) in clasele derivate (altfel rezulta eroare de compilare). uneori. Polimorfisul apare doar atunci cand are loc legarea tarzie a metodelor. Termenul este specific programarii orientate pe obiecte. care ESTE-UN AnimalDeCasa prin mostenire. In cazul din exemplul prezentat. Variabila a refera (la momente diferite de timp) obiecte de tipuri diferite. 3. Distinctia este exprimata prin redefinirea (suprascrierea) metodelor care pot fi apelate prin intermediul unei variabile-referinta de tipul superclasei (in exemplul nostru este vorba despre metodele caracteristici() si hranesc()). In concluzie: . doar ca loc de pastrare a unor metode si atribute pe care le folosesc in comun subclasele sale.AnimalDeCasa a = new Pisica(). cate o clasa care nu se instantiaza direct (adica din ea nu se pot crea direct obiecte). ceea ce face ca aceeasi secventa de cod sa fie folosita de catre toate aceste tipuri. Cand legarea are loc inainte de rularea programului respectiv (adica. Aceasta caracteristica permite mai multor tipuri (derivate din acelasi tip de baza) sa fie tratate ca si cum ar fi un singur tip. aceasta serveste.pe de o parte. se poate descoperi.pe de alta parte. O metoda abstracta este declarata cu modificatorul abstract. pentru ca toate legaturile se fac in mod static. clasa Pisica si clasa Caine au doua atribute (stareSuparare si flamand) si doua metode setStare() si getStare() mostenite de la superclasa AnimalDeCasa din care deriva. Cand legarea are loc in faza de executie a programului respectiv.

Totusi. Metoda toString afiseaza numele formei geometrice si aria ei. Variabila rhs poate sa refere orice instanta a unei clase derivate din FormaGeo (de exemplu. clasa poate defini metode care se aplica fiecarui obiect in parte. Din clasa formelor geometrice pot deriva forme specifice cum ar fi: cerc. deriva clasa patratului ca un caz particular de dreptunghi. Se poate. apoi. 43 . metode abstracte. Exemplu de folosire a mostenirii. dreptunghi etc). a polimorfismului. O clasa care are cel putin o metoda abstracta este o clasa abstracta. afisarea caracteristicilor formelor geometrice concrete (cerc. ci numai obiecte din clasele derivate. Clasele abstracte pot contine. In consecinta. cerc etc). cum ar fi. Patrat. De asemenea. o referinta de tip FormaGeo poate sa refere orice forma concreta derivata. Astfel. cum ar fi. Acesta este un exemplu de folosire a polimorfismului. de asemenea. Metoda maiMic() de comparatie a ariei unui obiect curent de tip FormaGeo cu un alt obiect de tip FormaGeo (preluat prin parametrul rhs) nu este abstracta.Clasele abstracte pot contine aceleasi tipuri de membri ca o clasa normala. derivat din FormaGeo. dreptunghi. care sa fie apelat din clasele derivate pentru a initializa atributul nume de tip private care specifica tipul figurii geometrice. Cerc. de exemplu. a claselor si metodelor finale si abstracte Un exemplu simplu de clasa abstracta este clasa formelor geometrice. Ea este invarianta de-a lungul ierarhiei si de aceea a fost declarata cu tipul final. Metoda cu numele arie() este o metoda abstracta. metoda arie() va fi declarata ca abstracta. De fapt. deoarece nu putem furniza nici un calcul implicit al ariei pentru o clasa derivata care nu isi defineste propria metoda de calcul a ariei. nu se va putea crea un obiect de tip FormaGeo. de exemplu tipul formei geometrice. Avem totusi nevoie de constructor. este posibil sa folosim aceasta metoda pentru a compara aria obiectului curent (care poate fi. Nu se poate declara o metoda abstracta intr-o clasa non-abstracta. o instanta a clasei Cerc) cu aria unui obiect de alt tip. Fisierul-sursa urmator (FormaGeo. calculul ariei unui obiect oarecare (dreptunghi. deoarece subclasele lor pot avea nevoie sa mosteneasca aceste metode-constructor. Clasa FormaGeo fiind abstracta nu se poate instantia. inclusiv metodeleconstructor. de aceea am declarat-o cu tipul final.java) prezinta clasa abstracta FormaGeo. definirea ei este invarianta de-a lungul ierarhiei. o instanta a clasei Dreptunghi). deoarece FormaGeo este o clasa abstracta. Deci. Constructorul acestei clase nu va fi apelat niciodata direct. deoarece ea poate fi aplicata la fel pentru toate clasele derivate. Figura de mai jos prezinta ierarhia de clase care rezulta: Clasa FormaGeo poate sa aiba membri care sa fie comuni pentru toate subclasele. cum ar fi: Dreptunghi.

PI * raza * raza. trebuie sa definim subclasele Cerc. public FormaGeo(String numeForma) { nume = numeForma. Pentru a putea face acest lucru. trebuie ca in clasa obiectului care se doreste a fi afisat sa existe o metoda cu numele de toString().java si Patrat. /* Superclasa abstracta pentru forme FormeGeo * * CONSTRUIREA: nu este permisa. Dreptunghi. Astfel. raza = rad.java). avand aria " + arie().java.arie(). * ------------------. } final public String toString() { return nume + ". Mai intai. Sa se afiseze formele geometrice ordonate dupa arie. afisarea starii unui obiect se face utilizand metoda print() din clasa System.out. FormaGeo fiind abstracta. In general.} . am definit o metoda toString care permite sa afisam un obiect oarecare de un tip derivat din clasa FormaGeo folosind instructiunea System. } } Pe baza clasei abstracte FormaGeo definite ne propunem sa rezolvam urmatoarea problema: Se citesc N forme geometrice (patrate. dreptunghiuri. Definirea lor se face distinct in fisiere-sursa separate (Cerc. cercuri) de la tastatura. abstract public double arie(). cerc * ------------------.println().metode publice --------------------* double arie() --> Intoarce aria (abstracta) * boolean maiMic --> Compara doua forme dupa arie * String toString --> Metoda uzuala pentru afisare */ abstract class FormaGeo { private String nume. } final public boolean maiMic(FormaGeo rhs) { return arie() < rhs.out. compilatorul Java apeleaza automat toString() pentru fiecare obiect care se afiseaza cu metoda print(). * Constructorul cu un parametru este necesar ptr. Aceasta metoda trebuie sa intoarca o valoare de tip String (reprezentand starea obiectului) care poate fi afisata.metode publice --------------------* double arie()-->Implementeaza metoda abstracta din FormaGeo */ public class Cerc extends FormaGeo { private double raza. } public double arie() { return Math. clasele * derivate. Practic. Dreptunghi si Patrat. /* clasa Cerc * derivata din FormaGeo * CONSTRUCTORI: cu raza ptr.Observatie: Vom face cateva precizari asupra folosirii metodei toString() in orice clasa in care se doreste afisarea starii instantelor unei clase. public Cerc(double rad) { super("Cerc"). in cazul nostru.

metode publice --------------------* double arie()-->Implementeaza metoda abstracta din FormaGeo */ public class Patrat extends Dreptunghi { public Patrat(double latura) { super(latura. "Dreptunghi"). } public double arie() { return lungime * latime. double lat) { this(lg. Patrat) ci numai referinte catre aceste obiecte. Patrat. Dreptunghi. Pentru rezolvarea problemei ordonarii formelor geometrice dupa aria lor. 45 . lungime = lg. Fisierul-sursa (TestForma. } Dreptunghi(double lg.metode publice --------------------* double arie()-->Implementeaza metoda abstracta din FormaGeo */ public class Dreptunghi extends FormaGeo { private double lungime. } } /* clasa Patrat * derivata din Dreptunghi * CONSTRUCTORI: cu latura ptr. Dreptunghi.} /* clasa Dreptunghi. dreptunghi * ------------------. patrat * ------------------. referinta la obiecte este apoi stocata in tabloul forme[]. Sa retinem ca tablou forme[] este un tablou de referinte de tip FormaGeo pentru care se aloca zona de memorie. Metoda citesteForma() citeste de la tastatura atributele obiectelor de tipul Cerc. String nume) { super(nume). lat. Patrat) din tipul FormaGeo si returneaza o referinta catre obiectul creat. Acest tablou nu stocheaza obiecte din clasele derivate ale clasei FormaGeo (de tip Cerc. latura. "Patrat").java) care realizeaza ordonarea si punerea in executie a aplicatiei se prezinta in continuare. private double latime. pe baza unor optiuni care precizeaza tipul figurii. se foloseste un tablou de tip FormaGeo cu numele forme[] cu o dimensiune citita de la tastatura. Dreptunghi. } } Observatie: Clasa Patrat mosteneste de la clasa Dreptunghi metoda arie() si de aceea nu o mai defineste in interiorul ei. double lat. creaza un nou obiect de un tip derivat (Cerc. public Dreptunghi(double lg. * derivata din FormaGeo * CONSTRUCTORI: cu lungime si latime ptr. latime = lat. In metoda main().

print("Numarul de figuri: ").charAt(0)) { case 'c': System.io. for (int i = 0.Metoda sortare() este folosita pentru a sorta formele geometrice referite prin tabloul forme[] in functie de aria calculata a fiecarui tip de figura geometrica.parseInt( in.readLine()). case 'p': System.out.println("Introduceti tipul formei: "). return new Cerc(rad). Metoda arie() este apelata prin intermediul metodei maiMic() care la randul ei este apelata in metoda sortare().out.parseInt(in.println("Raza cercului: "). Functie de datele de intrare.parseInt(in. case 'd': System.out. String s. System.println("Sortarea dupa arie: "). System.readLine(). int numForme = Integer. i < numForme. .parseInt(in.* . } while (s. class TestForma { private static BufferedReader in.readLine()). public static void main(String[] args) throws IOException { //Citeste numarul de figuri in = new BufferedReader(new InputStreamReader(System. return new Patrat(lg). import java.readLine()). do { s = in.println("Latura patratului: "). for (int i = 0.println(forme[i]).out. ++i) {forme[i] = citesteForma().length() == 0). //utilizatorul introduce 'c'.in)).} //sortare si afisare sortare(forme). switch (s.out. i < numForme. rad = Integer. lg = Integer. double lat. ++i) {System. apoi introduce dimensiunile //in caz de eroare se intoarce un cerc de raza 0 private static FormaGeo citesteForma() throws IOException { double rad. //citeste formele FormaGeo[] forme = new FormaGeo[numForme].out. System.readLine()).out. lg = Integer.} } //creaza un obiect adecvat de tip FormaGeo. 'p' sau 'd' pentru a indica forma. double lg.println("Lungimea si latimea " + " dreptunghiului pe linii separate: ").

readLine()). avand aria 452.0 Patrat.length . avand aria 6. avand aria 100.0 Dreptunghi. avand aria 78. i <= a.3893421169302 Cerc. default: System. i++) {for (int j = i+1. j <= a.0 Cerc.0 Dreptunghi.1.3893421169302 47 . } } //sortare private static void sortare(FormaGeo [] a) { FormaGeo temp.53981633974483 Patrat. for (int i = 0.141592653589793 Dreptunghi.1592653589793 Cerc. a[i] = a[j]. return new Cerc(0).parseInt(in. lat). return new Dreptunghi(lg.println("Tastati c.0 Cerc. avand aria 3.length . p sau d: "). avand aria 24. avand aria 36. avand aria 452.lat= Integer.maiMic(a[i])) {temp = a[i].class pe ecran se afiseaza: Sortarea dupa arie: Cerc. j++) {if (a[j]. a[j] = temp.2. avand aria 8. avand aria 314.} }} } } Dupa executia programului TestForma.err.

System. System. O subclasa abstracta nu poate fi instantiata. . si furnizeaza implementari pentru toate acestea. Se foloseste cuvantul cheie abstract.out. void f(int x){ this. Se foloseste mostenirea multipla. C.f((int)x).getX_C2() + " ").x=x. Va aparea eroare la compilare deoarece in clasa C2 s-a suprascris gresit atributul x din clasa C1. Suprascrie fiecare metoda declarata abstracta in superclasa sa. 3.1Ce puteti spune despre urmatorul program Java? class C1{ int x=1. D. 3. B. } } Class C2 extens C1{ float x=5.println(obiect.2 O subclasa a unei clase abstracte poate fi instantiata numai daca: A. int f(int x){ super. B. } } public class Test{ public static void main(String []args){ C2 obiect = new C2().0 4. } } A.print(obiect. C.out.0f. Programul este corect si va afisa la executie 5 4. Va aparea eroare la compilare deoarece metoda suprascrisa f() din clasa C2 intoarce un tip diferit de void. Programul este correct si va afisa la executie 4.3 Secventa de cod: class x{ private int x=1. D. obiect. } int getX_C1(){ Return x. } float getX_C2(){ return x.f(4).Teste de control: 3.getX_C1()).

}} Determină: a). c).out.}} class y extends x{ private int x=2.x().eroare la compilare: nu se poate defini un atribut si o metoda cu aceelasi nume (x) . eroare : nu este corect realizată moştenirea. void x( ) { super.eroare la compilare: nu se poate defini un atribut cu numele clasei (x) . programul este corect si va afisa 1 2. obiect.out. 49 . System.println(x+” “).void x( ) { System. b).} public class test { public static void main( ) { y obiect=new y( ). d).x().println(x).

<nume_interfata3>]. folosirea interfetelor.2 Crearea si folosirea interfetelor Java Sintaxa de definire a unei interfete este urmatoarea: [<modificatori] interface <nume_interfata> [extends <nume_interfata1> [. pot exista in ierarhie clase precum Student si Angajat. Mostenirea multipla poate conduce insa la dificultati de proiectare.Capitolul 4 Obiective: Interfete Java . implementarea unei interfete. dar implementari diferite sau ar putea avea atribute cu acelasi nume. O interfata Java este o colectie de comportamente abstracte. O clasa care implementeaza o interfata se comporta ca si cand ar fi extins o clasa abstracta specificata de acea interfata. Tehnic.implementarea de componente generice: programarea generica. <nume_interfata2>][. Ea consta doar din metode publice abstracte si din atribute statice si finale. clase generice.1 Mostenirea multipla. cele doua superclase din care deriveaza subclasa ar putea contine metode care au aceeasi semnatura. . interfata Java este cea mai abstracta clasa posibila. Dificultatea rezolvarii unor astfel de probleme a facut ca Java sa nu permita mostenirea multipla.interfata Java: crearea interfetelor. derivarea interfetelor. implementarea unor interfete multiple. De exemplu. De exemplu. care pot fi combinate in orice clasa pentru a introduce in acea clasa comportamente care nu pot fi mostenite de la superclasa. Interfete In cazul mostenirii multiple o clasa este derivata din doua sau mai multe superclase. Alternativa oferita de Java pentru mostenirea multipla este folosirea interfetelor. Din aceste doua clase ar putea fi derivata o clasa cu numele AngajatStudent care sa contina atribute si metode combinate din clasele Student si Angajat. 4. 4. O clasa implementeaza o anumita interfata daca furnizeaza definitii pentru toate metodele abstracte din cadrul interfetei. …]] { <corpul interfetei> .

Variabilele interfetei sunt implicit statice si finale si deci trebuie specificate valori initiale pentru acestea. din acest motiv. o interfata publica poate fi accesata si de alte pachete decat cel care a definit-o.<corpul_clasei> . ca si clasele. deci. adica nu se poate crea o instanta a unei interfete. <nume_interfata2>. Interfetele trebuie sa posede o protectie de pachet sau publica.<nume_interfata1>.<nume_interfata> . este de preferat ca numele interfetei sa respecte aceeasi conventie de numire ca si cea de numire a claselor.<modificatori> .specifica numele interfetei. fiecare interfata este in mod implicit abstracta deci cuvantul-cheie abstract poate lipsi. Pentru a exemplifica implementarea unei interfete ne vom referi la clasa FormaGeo descrisa in lectia 6.contine declaratii de variabile si declaratii de metode (numai antetul acestora). Metoda comparaCu () se va comporta similar cu metoda compareTo() din clasa String. Interfetele care nu contin modificatorul public nu-si vor converti automat metodele la accesul public si abstract si nici constantele la accesul public. acestea neputand fi folosite decat in clasele sau interfetele din acelasi pachet. o interfata nu are o metoda constructor. Interfetele nu se pot instantia. prezentata mai jos: /* INTERFATA folosita de mai multe clase pentru comparatii * --------------------Metode publice--------------* int comparaCu --> Compara doua obiecte de tip Compara * metoda trebuie definita in clasa care o implementeaza */ package clasegenerice. De asemenea. 4. . Un exemplu de interfata este Compara. . . public interface Compara { int comparaCu(Compara rhs). folosind cuvantul-cheie implements in antetul sau.. Metodele sunt declarate in interfata numai cu antetul lor. O interfata nepublica are metode si constante nepublice.defineste implementari pentru toate metodele din interfata. Observatii: 1. .specifica numele superinterfetelor din care poate deriva interfata. Ele sunt implicit abstracte. Interfetele. Implementarea metodei in clasa FormaGeo trebuie sa fie identica cu declaratia din interfata si. 2. } Interfata Compara declara o metoda pe care orice clasa derivata din ea (in declaratia clasei se foloseste cuvantul-cheie implements) trebuie sa o implementeze. deci.sunt specificati prin cuvintele-cheie public si abstract.3 Implementarea unei interfete O clasa implementeaza o interfata in doi pasi: . trebuie sa definim si metoda comparaCu() din interfata Compara.declara ca implementeaza interfata. Nu pot exista implementari diferite pentru aceeasi metoda declarata in doua interfete. Aceasta clasa implementeaza interfata Compara si.} unde: . fara corp. metoda comparaCu() are ca parametru un obiect de tip 51 . pot apartine unui pachet daca se foloseste instructiunea package in prima linie din fisierul-sursa. . . interfetele pot importa interfete sau clase din alte pachete. Metoda este implicit publica si abstracta si deci nu trebuie sa folosim modificatorii de acces public si de metoda abstract.

3.defineste implementari pentru toate metodele din toate interfetele pe care le implementeaza. O clasa care implementeaza o interfata poate sa extinda si o alta clasa. } } Nota: 1. Derivarea interfetelor Ca si in cazul claselor. 4. public abstract class FormaGeo implements Compara { private String nume. atunci si clasa respectiva mosteneste interfata. Codul clasei este ilustrat in continuare (FormaGeo. } public int comparaCu(Compara rhs) { if (arie() < ((FormaGeo) rhs). . } final public String toString() { return nume + ". Retinem ca definirea metodelor declarate intr-o interfata trebuie obligatoriu sa fie facuta in fiecare clasa in parte.arie()) return 0. public FormaGeo(String numeForma) { nume = numeForma. subinterfata primeste toate metodele si constantele definite in superinterfata. abstract public double arie(). Daca o clasa extinde o superclasa care implementeaza o interfata. Aceste metode pot fi redefinite (suprascrise) in subclase.Compara si nu un obiect de tip FormaGeo. O clasa poate implementa mai multe interfe in doi pasi: . avand aria " + arie(). else return 1. else if (arie() == ((FormaGeo) rhs).4 Implementarea unor interfete multiple O clasa poate sa implementeze mai mult decat o singura interfata. folosind cuvantul-cheie implements in antetul sau urmat de numele tuturor interfetelor separate prin virgula. interfetele pot fi organizate intr-o ierarhie. Atunci cand o interfata mosteneste o alta interfata. 4. 2. Metodele interfetei definite in clasa care o implementeaza sunt mostenite de toate subclasele clasei respective.arie()) return -1.declara toate interfetele pe care le implementeaza. Folosirea unor interfete multiple poate crea totusi complicatii. care implementeaza interfata respectiva. . In acest caz in declaratia clasei se foloseste mai intai cuvantul-cheie extends urmat de numele clasei din care deriveaza si apoi cuvantul-cheie implements urmat de numele interfetei pe care o implementeaza. import clasegenerice.java): /* Superclasa abstracta pentru forme */ package formegeometrice.*.

} // Implementarea stivei folosind un vector de obiecte . Ierarhia de interfete este cu mostenire multipla. Obiectelede tip stiva. boolean empty (). Deoarece nu dorim sa legam tipul de date Stack de o anumita implementare structurala. String toString (). void pop () throws StackException . care sa modeleze notiunea de stiva de obiecte. public interface Stack { void push ( Object item ) throws StackException . // Numarul curent de elemente din stiva public StackImpl1 (int max ) { // Constructor items = new Object [ max ]. clasa Object.returneaza continutul stivei sub forma unui sir de caractere. il vom defini prin intermediul unei interfete. Din punctul de vedere al structurii interne. Exemplu: implementarea unei stive Dorim sa implementam un nou tip dedate numit Stack. Object peek () throws StackException .adauga un nou element in stiva • pop . length ) throw new StackException (" Stiva este plina !"). O singura interfata poate mosteni oricate clase are nevoie. Prima solutie este mai simplu de inteles. indiferent de implementarea lor.returneaza varful stivei • empty . // Vectorul ce contine obiectele private int n=0.elimina elementul din varful stivei • peek .testeaza daca stiva este vida • toString . Interfetele pot exista independent sau pot mosteni o alta interfata. vor trebui sa contina metodele: • push . } public void push ( Object item ) throws StackException { if (n == items . Vom vedea imediat avantajele acestei abordari. } Nota: In cazul interfetelor nu exista o radacina comuna a arborelui de derivare asa cum exista pentru arborele de clasa. } 53 . la fel ca in cazul definitiilor de clasa: public interface <nume_interfata> extends <nume_superinterfata> { …. items [n++] = item .Pentru a deriva (extinde) o interfata se foloseste tot cuvantul-cheie extends. in timp ce a doua este mai eficienta din punctul de vedere al folosirii memoriei.. public class StackImpl1 implements Stack { private Object items []. o stiva poate fi implementata folosind un vector sau o lista inlantuita. } public StackImpl1 () { this (100) . ambele solutii avand avantaje si dezavantaje.

. top = node . link = link . // Referinta la varful stivei public void push ( Object item ) { Node node = new Node (item . } public Object peek () throws StackException { if ( empty ()) throw new StackException (" Stiva este vida !"). } public Object peek () throws StackException { if ( empty ()) throw new StackException (" Stiva este vida !"). return items [n -1]. i --) s += items [i]. } public boolean empty () { return (top == null ). item = item . items [--n] = null . } } // Implementarea stivei folosind o lista inlantuita . public class StackImpl2 implements Stack { class Node { // Clasa interna ce reprezinta un nod al listei Object item . this . link . } public String toString () { String s="". i >=0. top). return top. top = top . // legatura la urmatorul nod Node ( Object item . Node link ) { this . } public boolean empty () { return (n ==0) . toString () + " ". for (int i=n -1. } public void pop () throws StackException { if ( empty ()) throw new StackException (" Stiva este vida !"). } } private Node top= null . item . } public String toString () { String s="". return s. // informatia din nod Node link .public void pop () throws StackException { if ( empty ()) throw new StackException (" Stiva este vida !").

e. node = node . } } } 55 . item ). } catch ( StackException e) { System .Node node = top. } return s. s2. } } In continuare este prezentata o mica aplicatie demonstrativa care foloseste tipul de date nou creat ¸si cele doua implementari ale sale: public class TestStiva { public static void afiseaza ( Stack s) { System . out. s1. println (" Eroare la lucrul cu stiva !"). toString () + " ". s1. afiseaza (s1). while ( node != null ) { s += ( node . Stack s2 = new StackImpl2 (). printStackTrace (). push ("b"). println (" Continutul stivei este : " + s). push ( new Integer (1)). push ("a"). push ( new Double (3. link .14) ). } public static void main ( String args []){ try { Stack s1 = new StackImpl1 (). afiseaza (s2). err. s2.

afiseaza y=5. c1( int y) {{this.println(“y=”+obiect. C.2 Secventa de cod : interface I1{int x=3. System.7f.7f. La executie se va afisa: 2.Teste de control: 4.1 Ce se va afisa la executia urmatorului program Java? interface I1{ float x=2.3 6.3f.} public class extends C1 implements I1 {public static void main(String args[]) { System. La executie se va afisa: 2.out. Secvenţa uramatoare: interface I1{ int x=2. d). nu este corect definită interfaţa.out.} interface I2 extends I1{ int y=3}.}} public class test { public static void main(String args[]) {c1 obiect=new c1(5). c).}} Determină: a). B. 4. D. La executie se va afisa: 2. Va aparea eroare la compilare deoarece valoarea variabilei x nu se mai poate modifica.out.print(x+" "). 4.}} . public void afisare( ).out.3f 2.eroare la compilare: metoda abstactă nu este implementată. x=6.println(x+” “+y). } class c1 implements I1 {int y. b). } } A. System.7.y).print(x). o clasa nu poate implementa o interfaţa. } public class Test implements I1{ public static void main(String [] args){ System.y=y.3f. class C1 (int y=4.3f 6.

. 57 . semnalarea (“aruncarea”) propriilor exceptii. de aplicatia informatica realizata.“aruncata”) o exceptie.interceptarea (“prinderea”) si tratarea exceptiilor in cadrul aceleiasi metode: blocul try … catch.cum sa folosim exceptiile? 5. Capitolul 5 Tratarea exceptiilor Obiective: -tratarea erorilor: exceptii Java. instructiunea throw. ierarhia de exceptii predefinite de platforma Java. . Exceptia poate fi si interceptata (caught .declararea metodelor care pot semnala (“arunca”) exceptii catre alte metode: clauza throws. b).existenta unor situatii aflate in afara controlului programatorului (date eronate primite de la utilizatori. programul afiseaza 2 4. Exceptii Java In Java. Atunci cand aplicatia informatica isi interupe executia normala. d). . Exceptiile pot fi semnalate. c). Faptul ca o exceptie a fost semnalata inseamna. Interceptarea unei exceptii inseamna tratarea situatiilor speciale (erorilor) astfel incat aplicatia informatica proiectata sa nu se mai termine anormal. inseamna ca a fost semnalata (thrown . . in Java. verificarea consistentei exceptiilor Java. fisiere care nu mai contin date corecte.“prinsa”). ca “a aparut o eroare”. explicit. implicit.1 Tratarea erorilor Erorile care apar in faza de executie a unei aplicatii informatice sunt produse din diverse cauze cum ar fi: . . exceptiile sunt evenimente anormale care au loc in timpul executiei unei aplicatii si care pot duce la intreruperea executiei normale a acesteia.programatorul nu a anticipat toate situatiile posibile in care ar putea ajunge aplicatia informatica. o interfata nu poate extinte o alta interfata. de sistem sau.a). programul afiseaza 2 3. eroare la compilare: arbitrul y este ambiguu petru C1 si I2. dispozitive hardware care nu mai functioneaza etc).crearea si semnalarea propriilor exceptii: definirea propriilor clase de exceptii.

Verificarea consistentei exceptiilor Java . impreuna cu toate clasele derivate din ea. tipul de exceptie NoSuchFieldException semnaleaza ca programul a incercat sa foloseasca o variabila de instanta sau de clasa care nu exista.Exception. Aceste subclase indica diverse tipuri de exceptii care pot aparea in cadrul unei aplicatii Java.lang.5. impreuna cu toate clasele derivate din ea. de obicei. reprezinta exceptiile propriu-zise Java. de cele mai mute ori.io. descrie exceptii grave. Clasa Exception are multe subclase definite in cadrul pachetului java. Java este cea care foloseste acest tip de erori daca are nevoie de ele. Clasa Throwable. deoarece ea este clasa de baza pentru exceptiile care apar in timpul executiei unui program. fatale. Nu toate exceptiile sunt definite in pahetul java. Figura de mai jos ilustreaza ierarhia claselor de exceptii.io. Clasa Throwable are doua subclase directe: . Cand se semnaleaza (este “aruncata”) o exceptie este creata o instanta a unei clase de exceptii.IOException si sunt definite in pachetul java. Aceste erori sunt rare si. numite erori. OutOfMemoryError). De exemplu. definita in pachetul java. exceptiile sunt instante ale unor clase derivate din clasa Throwable. tratate de aplicatie. reprezinta clasa de baza pentru intreaga familie de clase de exceptii.ele nu pot fi interceptate de catre aplicatia informatica in care s-au produs si determina intreruperea executiei programului (de exemplu.2 Ierarhia de exceptii predefinite de platforma Java In Java. Clasa Error. Clasa Exception.lang. Clasa RuntimeException este foarte des folosita de programatori. Exceptiile semnalate descriu conditii anormale. tipul de exceptie ClassCastException (prezentat la inceputul acestei lectii) indica faptul ca aplicatia noastra a incercat sa faca o conversie explicita de tip pentru un obiect ce nu poate fi convertit la tipul specificat.lang. In general. pornind de la clasa de baza Throwable si continuand cu cateva dintre subclasele cele mai importante. De exemplu. . De exemplu. toate exceptiile I/O (de intrare/iesire) sunt derivate din clasa java.Error. desi sunt anumite exceptii care nu pot fi tratate si atunci aplicatia va fi oprita din executie. care sunt.

fie specificate ca fiind “aruncate” de metoda respectiva la alte metode in care urmeaza a fi tratate.partea care o intercepteaza si o trateaza. Compilatorul Java cat si masina virtuala Java verifica daca aceste exceptii “aruncate” in cadrul unei metode sunt fie tratate in cadrul acelei metode.partea care semnaleaza exceptia si . Exceptiile neverificate sunt de tipul clasei Throwable. .partea care o intercepteaza si o trateaza. o metoda poate indica tipurile de exceptii pe care le poate semnala (“arunca”). precum si de tipul clasei RuntimeException si al subclaselor ei. Exceptiile neverificate sunt de tipul clasei Throwable. insa pana la urma ea va fi interceptata si tratata.interceptarea si tratarea exceptiei in cadrul unui bloc catch.partea care semnaleaza exceptia si . programatorul poate decide daca “prinde” (semnaleaza) si trateaza exceptia sau trece cu vederea exceptia. Aceste tipuri de exceptii se numesc exceptii verificate. metodele care ciresc din fisiere sau de la tastatura pot “arunca” exceptii de tipul IOException. In cazul exceptiilor neverificate de catre compilator. In cazul exceptiilor neverificate de catre compilator. O exceptie poate fi aruncata de la o metoda la alta de mai multe ori inainte de a fi interceptata. de tipul clasei Error si al subclaselor ei. programatorul trebuie sa aiba grija sa intercepteze (“sa prinda”) si sa trateze exceptiile de tipul IOException. Interceptarea (“prinderea”) si tratarea exceptiilor in cadrul aceleiasi metode In fiecare situatie de exceptie exista doua parti: . Pentru a intercepta si trata o exceptie trebuie parcursi doi pasi: . De exemplu. .In Java. programatorul poate decide daca “prinde” (semnaleaza) si trateaza exceptia sau trece cu vederea exceptia. Atunci cand se folosesc aceste metode in aplicatia Java.gruparea codului care contine metoda ce poate semnala (“arunca”) exceptia in cadrul unui bloc try. Interceptarea (“prinderea”) si tratarea exceptiilor in cadrul aceleiasi metode In fiecare situatie de exceptie exista doua parti: . 59 . Exceptiile verificate sunt toate tipurile de exceptii derivate din clasa Exception (inclusiv clasa Exception).gruparea codului care contine metoda ce poate semnala (“arunca”) exceptia in cadrul unui bloc try.Compilatorul este cel care il obliga pe programator sa intercepteze si sa trateze exceptiile de tipul IOException. precum si de tipul clasei RuntimeException si al subclaselor ei. In cazul exceptiilor neverificate de catre compilator. O exceptie poate fi aruncata de la o metoda la alta de mai multe ori inainte de a fi interceptata. de tipul clasei Error si al subclaselor ei. Pentru a intercepta si trata o exceptie trebuie parcursi doi pasi: . Exceptiile verificate sunt toate tipurile de exceptii derivate din clasa Exception (inclusiv clasa Exception). insa pana la urma ea va fi interceptata si tratata. mai putin clasa RuntimeException si subclasele ei. mai putin clasa RuntimeException si subclasele ei.interceptarea si tratarea exceptiei in cadrul unui bloc catch. programatorul poate decide daca “prinde” (semnaleaza) si trateaza exceptia sau trece cu vederea exceptia.

Pentru a intercepta si trata o exceptie trebuie parcursi doi pasi: . de tipul clasei Error si al subclaselor ei. Tratarea acestui tip de eroare se face printr-un mesaj de avertizare si returnarea valorii implicite 0 pentru un numar intreg. tip dat de numele clasei de exceptie. Dupa ce exceptia a fost tratata. se executa in continuare urmatoarea linie de cod aflata dupa secventa catch.partea care o intercepteaza si o trateaza. mai putin clasa RuntimeException si subclasele ei. sa il converteasca la un numar intreg. . insa pana la urma ea va fi interceptata si tratata. O exceptie poate fi aruncata de la o metoda la alta de mai multe ori inainte de a fi interceptata. “se pot intercepta”.<nume_clasa_de_exceptii> . Blocurile catch de instructiuni sunt asociate cu un bloc try astfel: try {…} catch (…) { … } catch (…) { … } … Forma generala a unui bloc catch este: catch(<nume_clasa_de_exceptii> <nume_variabila>) unde: . Urmatorul exemplu (cireste un sir de caractere si “incearca”. In caz de nereusita. aceasta variabila este recunoscuta si poate fi folosita doar in cadrul blocului catch.gruparea codului care contine metoda ce poate semnala (“arunca”) exceptia in cadrul unui bloc try. atunci cand “se incearca” citirea sirului de caractere de la tastatura.specifica tipul de exceptie care poate fi tratat.<nume_variabila> . De asemenea. Interceptarea (“prinderea”) si tratarea exceptiilor in cadrul aceleiasi metode In fiecare situatie de exceptie exista doua parti: .interceptarea si tratarea exceptiei in cadrul unui bloc catch.Exceptiile verificate sunt toate tipurile de exceptii derivate din clasa Exception (inclusiv clasa Exception). se “intercepteaza”. care sunt “aruncate” . intr-un bloc catch. intr-un bloc try. intr-un bloc tray. in blocul catch. care este “aruncata” de metoda Integer. Exceptiile neverificate sunt de tipul clasei Throwable.specifica numele prin care poate fi referita instanta ce reprezinta exceptia tratata de blocul catch. o exceptie de tip NumberFormatException. eventualele exceptii de tip IOException.partea care semnaleaza exceptia si . . precum si de tipul clasei RuntimeException si al subclaselor ei.parseInt() atunci cand numarul introdus nu este un numar intreg. Instructiunile din blocul catch se executa doar daca instructiunile din blocul try genereaza exceptii si aceste exceptii sunt instante ale clasei cu numele <nume_clasa_de exceptii> precizat in antetul instructiunii catch.

exceptia creata de tipul NumberFormatException. System.de metoda readLine().out. for (int i = 0. In exemplul de fata. } } public static int citesteNrInt() { try { return Integer. descris mai sus. } catch(NumberFormatException nfe) { System.println("Nu este numar intreg.parseInt(citesteString()). i < numere.println ("Sirul de numere introdus este: "). intercepteaza si trateaza erorile care apar in cadrul lor) pentru a citi un sir de numere de tastatura.citesteNrInt(). System. folosind clasa Exception care este superclasa pentru NumberFormatException.println ("Introduceti elementele sirului: "). package intrareiesire."). Deoarece clasele de exceptii sunt organizate ierarhic.length. import intrareiesire. i++) System.out. Astfel.out. for (int i = 0. i++) numere [i] = valIntreg. int [] numere = new int [n]. try { return br.print(numere[i] + " "). prezinta modul de interceptare a unui anumit tip de exceptie. class TestCitesteNumere { public static void main(String[] args) { citesteDate valIntreg = new citesteDate(). Tratarea acestui tip de eroare se face prin returnarea valorii implicite null pentru un String.out. care trateaza un tip de exceptii va intercepta si trata si clasele de exceptii derivate din exceptia respectiva. } } Exemplul.*. System. import java.out.readLine().java) apeleaza metodele din clasa CitesteDate. /* cieste un sir de caractere si incerca sa il converteasca la tipul int */ public class CitesteDate { public static String citesteString() { BufferedReader br = new BufferedReader(new InputStreamReader(System. Un bloc catch.length. nu este necesar ca tipul de exceptie tratat de blocul catch si tipul de exceptie “aruncat” de o metoda din blocul try sa fie identice.io. (care semnaleaza.println("Introduceti numarul de elemente ale sirului:").*. codul ar putea arata astfel: public static int citesteNrInt() { try { 61 .in)). } } } Programul urmator (TestCiesteNumere. se poate intercepta in blocul catch. int n = valIntreg.citesteNrInt(). i < numere. return 0. } catch(IOException ioe) { return null.

return Integer.Exceptiile specificate in clauza throws nu trebuie sa fie interceptate (“prinse”) si tratate in cadrul metodei respective care foloseste clauza throws. Atunci cand programatorul decide ca o metoda. . si nu a celor generale. Blocurile catch sunt examinate in ordinea in care ele apar in fisierul sursa. Daca se doreste interceptarea si tratarea. 2. a unor tipuri foarte diferite de exceptii semnalate in blocul try. cum este si cazul clasei de exceptii FormatNumberException. Nota: Toate clasele de exceptii mostenesc de la clasa Throwable cateva metode utile pentru aflarea de informatii despre situatia de eroare. in blocul catch. iar celelalte ignorate. In final exceptia va trebui interceptata (“prinsa”) si tratata in cadrul unei metode. utilizarea blocurilor catch specializate. Se prefera totusi. se foloseste in antetul metodei respective clauza throws in care se specifica numele exceptiilor pe care le poate semnala (“arunca”) metoda respectiva. A doua posibilitate este aceea de a specifica exceptiile care nu sunt tratate in cadrul metodei respective. blocul catch intercepteaza toate exceptiile Exception. return 0.println("Nu este numar intreg. Astfel. In timpul procesului de examinare. atunci se asocieaza blocului try mai multe blocuri catch. am descris cazul in care exceptiile sunt interceptate (“prinse”) si tratate in cadrul aceleiasi metode. sa nu intercepteze o anumita exceptie care poate fi semnalata de codul din interiorul ei. pornind de la metoda in care a aparut exceptia. } catch(Exception nfe) { System. Observatii: 1. Ea afiseaza un mesaj detaliat referitor la ce s-a intamplat.").out. din aplicatia informatica.parseInt(citesteString()). Declararea metodelor care pot semnala (“arunca”) exceptii catre alte metode (transmiterea exceptiilor catre baza stivei de apel) In paragraful anterior. care ofera mai multe detalii despre situatia de eroare. catre alte metode care o apeleaza. nefiind transmise altor metode care apeleaza metoda respectiva.Semnalarea (“aruncarea”) exceptiilor incepe cu metoda originala care daca nu intercepteaza si nu trateaza exceptiile generate. fiind semnalate (“aruncate”) mai departe catre alte metode care le vor intercepta (“prinde”) si le vor trata. O folosire uzuala are metoda getMessage(). deci dinspre varful stivei spre baza stivei. care nu sunt inrudite prin mostenire. primul bloc catch care va corespunde exceptiei semnalate va fi executat. le semnaleaza (“le arunca”) mai departe metodei care o apeleaza. dar si clase de exceptii derivate din clasa Exception. } } } In aceasta situatie. masina virtuala Java cauta in stiva de apel metoda care intercepteaza si trateaza exceptia. trebuie sa se precizeze ca metoda respectiva poate semnala (“arunca”) la randul ei exceptia respectiva catre alte metode care o apeleaza. care la randul ei daca nu le intercepteaza si nu trateaza le semnaleaza (“le arunca”) mai departe unei alte metode care o apeleaza pe aceasta din urma si asa mai departe. Pentru a indica faptul ca o metoda poate semnala (“arunca”) o exceptie.

63 . Astfel. System. de catre metoda readLine().println("Introduceti numarul de elemente ale sirului:").Forma antetului metodei care specifica tipurile de exceptii semnalate (“aruncate”) de metoda este: [<modificatori_acces>] [<modificatori_metoda>] <tip_returnat> <nume_metoda> ([<param1>. /* cieste un sir de caractere si incerca sa il converteasca la tipul int */ public class CitesteDateThrows { public static String citesteString() throws IOException { BufferedReader br = new BufferedReader(new InputStreamReader(System.citesteNrInt(). poate fi modificat astfel incat exceptiile de tipul IOException care sunt semnalate (“aruncate”) in metoda citesteString ().").io. deoarece compilatorul detecteaza aceasta “scapare” si o raporteaza ca eroare de compilare. class TestCitesteNumereThrows { public static void main(String[] args) throws IOException { CitesteDateThrows valIntreg = new CitesteDateThrows(). import java.out. <nume_clasa_de_exceptii2>.in)). return 0. } catch(NumberFormatException nfe) { System. int n = valIntreg. return br. …] Nota: Specificarea prin clauza throws a exceptiilor aruncate de metoda originala nu se poate omite. sa fie semnalate (“aruncate”) mai departe in metoda citesteNrInt().*. } } } Clasa TestCitesteNumereThrows (care reprezinta programul principal) are definitia data de secventa de cod: import intrareiesire. Exemplul prezentat anterior. al clasei CitesteDate. care apoi sa le semnaleaza metodei main() din clasa TestCitesteNumereThrows (care reprezinta aplicatia Java).println("Nu este numar intreg. propunand doua solutii: tratarea lor in cadrul metodei (prin blocuri try…catch) sau specificarea lor in clauza throws. <param2>.readLine(). } public static int citesteNrInt() throws IOException { try { return Integer.parseInt(citesteString()).*.*. s-a creat o noua clasa CitesteDateThrows care are definitia: package intrareiesire. int [] numere = new int [n]. import java.io. daca metoda respectiva genereaza exceptii pe care nu le trateaza. …]) throws <nume_clasa_de_exceptii1>[.out.

Pentru a semnala (“arunca”) un tip de exceptie definita de programator. for (int i = 0. Totusi. i < numere.print(numere[i] + " "). pentru toate clasele derivate (direct sau indirect) din clasa Exception (de exemplu. de obicei. doi constructori: . public class IndexException extends Exception { public IndexException() { super(). Semnalarea (“aruncarea”) propriilor exceptii Sa ne reamintim ca. } } 5. } } Clasa IndexException definita mai sus nu aduce practic nimic nou clasei Exception.3 Crearea si semnalarea propriilor exceptii Pe langa exceptiile definite de platforma Java. trebuie sa se creeze. Definirea propriilor clase de exceptii De regula. programatorul poate defini propriile clase de exceptii. Clasele proprii de exceptii poseda. for (int i = 0.out. fie de programator.primul constructor nu primeste nici un parametru. . i++) System.length. i < numere. definite fie in biblioteca Java standard.println ("Introduceti elementele sirului: "). mai intai. MyNewException). System.length.al doilea constructor primeste ca parametru un sir de caractere care reprezinta un mesaj ce evidentiaza situatia de eroare. Aceste clase proprii de exceptii descriu situatii de exceptii particulare aplicatiei respective care nu exista in ierarhia de clase de exceptii oferita de platforma Java.citesteNrInt(). deoarece defineste doar doi constructori care apeleaza constructorii superclasei Exception.System. se creaza propriile clase de exceptii derivate din clasa Exception. i++) numere [i] = valIntreg.out. } public IndexException(String msg) { super(msg). o clasa proprie de exceptii este definita ca in exemplul de mai jos: package exceptii. toate exceptiile sunt instante ale unei clase de exceptie oarecare. se recomanda adaugarea la numele clasei a sufixului Exception. o instanta a sa. Clasele proprii de exceptii sunt clase Java obisnuite. tipul exceptiei in sine este important pentru ca ajuta programatorul sa intercepteze tip respectiv de exceptie atunci cand este necesar. . De regula.println ("Sirul de numere introdus este: "). Nota: In definirea noilor clase de exceptii. Clasele proprii de exceptii sunt derivate (direct sau indirect) din clasa Throwable.out.

Folosind definirea de clasa de exceptie prezentata. } //scoatem elementele din stiva si le afisam System.push(new Integer(i)). cu ajutorul instructiunea throw. "). catre o alta metoda apelanta se foloseste clauza throws in antetul metodei topAndPop(). In cel de al doilea caz situatia de eroare transmite si o informatie. new IndexException("Stiva vida. import exceptii. //introducem elemente in stiva for (int i = 0. Instructiunea throw are un singur argument. ").*. try { while (true) 65 .out. interceptarea si tratarea exceptiei de tip IndexException este realizata in metoda main() a aplicatiei (clasa TestStiva1). Odata creata o instanta a unei clase proprii de exceptii. sub forma mesajului “Stiva vida.”. crearea unei instante a clasei de excepie IndexException poate fi facuta in doua moduri: new IndexException(). In exemplul prezentatat. Forma instructiunii throw este: throw <instanta_clasa_de_exceptii>. In metoda apelanta exceptia IndexException se poate.*. Iata codul-sursa in care se realizeaza acest lucru: /* Clasa de test simpla pentru o stiva. care trebuie sa fie o instanta a unei clase de exceptii derivate din clasa Exception. care poate fi folosit de codul care trateaza exceptia aparuta pentru a afisa un mesaj informativ. } return elemStiva[pozitieVarf--]. care adauga 10 numere * dupa care le extrage in ordine inversa */ import clasegenerice. i++) { s. i < 10. De exemplu. eventual intercepta (“prinde”) si trata sau poate fi transmisa mai departe la o alta metoda apelanta. public class TestStiva1 { public static void main(String[] args) { Stiva1 s = new StivaArr(10). } Pentru transmiterea exceptiei semnalate (“aruncate”) in metoda topAndPop().print("Continutul stivei este: "). pentru semnalarea (“aruncarea”) unei exceptii din metoda topAndPop() (exceptie care poate fi generata cand o stiva este vida) se poate folosi urmatoarea secventa de cod: public Object topAndPop() throws IndexException { if (isEmpty()) { throw new IndexException("Stiva vida. aceasta devine o exceptie Java si este semnalata (“aruncata”) folosind instructiunea throw.

. atunci se pot semnala numai aceleasi tipuri de exceptii sau subclase ale exceptiilor respective. avem trei posibilitati: . depasirea dimensiunii unui tablou etc).print("Eroare: " + ie. cat si pentru a o resemnala explicit folosind instructiunea throw. De asemenea.out.se transmite exceptia mai departe pe lant (spre baza stivei de apel). . Daca o metoda din aplicatia Java apeleaza o alta metoda in care s-a folosit clauza throws.getMessage()).topAndPop() + " "). folosirea de clauze throws in propriile metode in scopul de a evita tratarea exceptiilor face ca utilizatorii acestor metode (adica obiectele aflate mai sus pe lantul de apeluri) sa fie nevoiti sa le trateze.{ System. Ignorarea acestor avertismente si nerespectarea lor duce la posibila aparitie a unor erori fatale in cadrul aplicatiilor. folosind instructiunea throw. Daca metoda din aplicatia Java suprascrie metoda unei subclase care contine clauza throws.out. sfarsitul unui fisier. adaugand in metoda respectiva clauza throws. Concluzii privind folosirea eficienta a exceptiilor Cum sa folosim exceptiile? 1. exceptia trebuie semnalata explicit in corpul metodei.print(s. aceasta metoda trebuie sa fie declarata folosind clauza throws. Modul incorect de folosire a exceptiilor 1. nu se pot semnala alte tipuri de exceptii. nu este recomandata utilizarea exceptiilor in cazul in care situatia este previzibila in aplicatia Java (de exemplu. } } } Observatie: In secveta de mai sus.println(). atat pentru a intercepta (“prinde”) si trata exceptia folosind blocurile try … catch. 2. } } catch(IndexException ie) { System. iesirea din bucla while se realizeaza in momentul in care stiva devine vida si metoda topAndPop() semnaleaza (“arunca”) exceptia IndexException care este interceptata si tratata in blocul catch.se realizeaza ambele metode descrise mai sus. 2. Astfel metodele noastre se complica nejustificat. Daca o metoda din aplicatia Java semnaleaza (“arunca”) propriile exceptii. Erorile semnalate de compilator cu privire la exceptii au rolul de a ne atrage atentia asupra acestor probleme.out. 3. Ca regula generala. Mai mult. .se trateaza exceptia folosind blocurile try si catch. System. sa fim avertizati in legatura cu aceasta. daca apare o eroare. Sistemul de exceptii al Java a fost proiectat in asa fel incat.

D.println("Infinit"). C. C. daca este integrat in cadrul unui program Java? A. Exista o metoda care se ocupa cu acest lucru.3 Metodele care sunt apelate uzual pentru un obiect de tip exceptie sunt defnite in clasa Throwable si sunt: A. Gruparea erorilor dupa tipul lor. Separarea codului pentru tratarea unei erori de codul in care ea poate sa apara. D. Java are urmatoarele avantaje fata de mecanismul traditional de tratare a erorilor: A. C.out. B. Declarate cu modicatorul de acces private. exceptii. Va produce eroare la executie din cauza impartirii la 0 (se arunca o except»ie: "ArithmeticExpetion"). D. Codul este corect si va afisa Infnit. publice.2 Prin modalitatea sa de tratare a exceptiilor. Va produce eroare la compilare din cauza impartirii la 0. B. Propagarea unei erori pana la un analizor de exceptii corespunzator.out. dinamice.println("2/0"). if (double.1 Fie urm¸atorul cod Java: int x=0. Ce puteti spune despre acest cod. else System. 67 . Codul este corect si va afisa NaN 5. 5. B.isInfinite(2/x)) System.Teste de control 5.

fluxuri filtrate de intrare cu o zona tampon care tin evidenta numerelor de linie.filtrarea fluxurilor de octeti si clase predefinite Java utilizate: zona tampon (“buffer”). Java foloseste doua tipuri principale de fluxuri: . Din acest motiv orice program care executa operatii de intrare/iesire trebuie sa includa instructiunea: import java. este foarte mare. Fluxurile de intrare/iesire in Java sunt create si manevrate cu ajutorul claselor din pachetul predefinit java. comunicatii Internet sau cod Java (bytecode) etc. fisier pe hard-disc etc). fluxuri filtrate cu date formatate. cum ar fi: date numerice. System. fluxuri filtrate cu date de tipuri primitive.Capitolul 6 Intarari si iesiri Obiective: -tipuri de fluxuri de intrare/iesire Java: fluxuri de octeti.err.255. Fluxurile de octeti pot pastra valori intregi din domeniul 0 .*.io. fluxuri de caractere. Un flux de intrare transporta datele de la o sursa externa (tastatura. definite in pachetul java.in. fluxuri filtrate de intrare cu o zona tampon.fluxuri de caractere.fluxuri de octeti si clase predefinite Java utilizate: fluxuri nefiltrate de intrare care folosesc ca sursa un fiser. . Numarul claselor si a metodelor lor.fluxuri de octeti. fluxuri de iesire cu o zona tampon. fluxuri de intrare cu o zona tampon. System. .out.1 Tipuri de fluxuri de intrare/iesire Java Toate datele din Java sunt scrise sau citite folosind fluxuri. fluxuri-filtre.fluxuri de caractere si clase predefinite Java utilizate: fluxuri nefiltrate de intrare care folosesc ca sursa un fisier. fluxuri nefiltrate de iesire care folosesc ca destinatie un fisier. System. . 6. . .io. In acest format pot fi reprezentate o multitudine de date. programe executabile. fisier pe hard-disc etc) catre programul Java.io. De aceea se recomanda programatorului sa consulte in permanenta documentatia ce insoteste versiunea de Java folosita. Un flux (stream) reprezinta o succesiune de octeti (bytes) sau de caractere transportat de la sau catre memoria RAM in care se afla programul Java. Un flux de iesire transporta datele din programul Java catre o destinatie externa (ecranul calculatorului.

reprezinta fluxul standard de iesire pentru mesaje de eroare (implicit.pentru fluxuri de caractere de intrare si . ecranul calculatorului).reprezinta iesirea standard (implicit. Ele difera de fluxurile de octeti prin faptul ca setul de caractere Java suporta codificarea Unicode (cu doi octeti pe caracter).2 Fluxuri de octeti si clase predefinite Java A. care se folosesc numai pentru date de tip text (tiparibile). aceasta metoda are antetul: void setIn(InputStream <in>) . citirea/scrierea datelor de la /in filtru si nu direct in flux.System.OutputStream . 6. Procedura de folosire a unui filtru pentru un flux presupune urmatorii pasi: 1. acest flux este de tip PrintStream. . Dintre metodele clasei System. un fisier pe disc).Writer . paginile Web. care redirecteaza fluxul de intrare standard catre o alta sursa decat tastatura (de exemplu. sau alte formate de text. acest flux este de tip InputStream. un fisier pe disc). referitoare la fluxurile predefinite descrise mai sus.System.Reader .in . fluxurile de caractere sunt subclase ale claselor abstracte predefinite: . mentionam: . Un filtru este un tip de flux care schimba modul in care se lucreaza cu un flux existent. crarea (deschiderea) unui flux de tip filtru asociat cu fluxul deschis la pasul 1. la ecranul calculatorului sau pentru erori) care sunt campuri ale clasei System inclusa in pachetul java.metoda setIn. Generic. cum ar fi fisierele text.InputStream . Fluxurile de caractere reprezinta un tip special de flux de octeti. . ecranul calculatorului). Toate datele de tip text. un fisier pe disc).Generic. crearea (deschiderea) unui flux asociat cu sursa de date sau cu destinatia datelor. inainte de a citi sau scrie date. care redirecteaza fluxul de iesire standard al mesajelor de eroare catre o alta destinatie decat ecranul calculatorului (de exemplu.lang: .System. acest flux este de tip PrintStream. care redirecteaza fluxul de iesire standard catre o alta destinatie decat ecranul calculatorului (de exemplu. aceasta metoda are antetul: void setErr(PrintStream <out>) Asocierea fluxului de intrare sau de iesire cu un filtru Majoritatea claselor Java folosite in prezent permit realizarea de operatii de intrare/iesirmai performante prin asocierea fluxului cu un filtru. fluxurile de octeti sunt subclase ale claselor abstracte predefinite: . tastatura calculatorului).pentru fluxuri de octeti de intrare si . Java ofera trei fluxuri predefinite pentru operatii de I/O standard (de la tastatura.pentru fluxuri de caractere de iesire.metoda setOut. 2. este necesar sa foloseasca fluxurile de caractere.reprezinta intrarea standard (implicit.pentru fluxuri de octeti de iesire. Fluxuri nefiltrate de octeti si clase predefinite utilizate 69 .metoda setErr. aceasta metoda are antetul: void setOut(PrintStream <out>) .out .err . 3.

. De exemplu. Metoda skip are forma: skip(long <n>) unde : <n> . Daca s-a detectat sfarsitul de fisier.<lungime> . urmatoarea instructiune deschide un flux de intrare de la fisierul “test.<b> .In schema de mai jos se prezinta doar o parte a structurii de clase ce poate fi folosita in operatiile cu fluxuri de intrare si iesire nefiltrate. Fluxuri nefiltrate care folosesc ca sursa un fisier de octeti de intrare Sunt folosite pentru transferul de date de la fisierele aflate pe hard-discuri. nedepasind bineinteles sfarsitul fluxului. si eventual calea.numarul de octeti care se vor citi din fluxul de intrare repetand metoda read fara parametri.<sir> . Crearea (deschiderea) unui flux de intrare de la un fisier se realizeaza cu ajutorulconstructorului clasei FileInputStream. Metoda read cu trei parametrii are forma: read (byte [] <b>. Daca fisierul nu poate fi deschis. Metoda skip avanseaza cu n pozitii (octeti) in fluxul de intrare. fisierului. Metoda returneaza un intreg care reprezinta numarul de octeti cititi sau -1 daca. . pe CD-ROM sau pe alte dispozitive de stocare (ce pot fi referite printr-o cale de director si un nume) catre aplicatia Java.nr de octeti sariti in fluxul de intrare. Metoda read() citeste un octet din fluxul de intrare.dat”: FileInputStream fis = new FileInputStream(“test.<poz_ini> .reprezinta numele.pozitia elementului din cadrul tabloului unde se va stoca primul octet de date. de la inceput. Dupa deschiderea fluxului de intrare din fisier se pot folosi metodele acestui flux pentru realizarea diverselor operatii de intrare. rezultatul intors este un intreg din intervalul 0 255. int <lungime>) unde: . int <poz_ini>. rezultatul intors este -1. care are forma: FileInputStream(String <sir>) unde: . Rezultatul intors de metoda este numarul de pozitii peste care s-a trecut efectiv. Metoda available() este folosita pentru a returna numarul de octeti ce mai pot fi cititi la momentul curent din fluxul de intrare. la specificarea caii fisierului trebuie sa se foloseasca doua caractere backslash pentru a nu se confunda cu o secventa escape. atunci este lansata exceptia FileNotFoundException. Descriem cateva dintre ele.un tablou de octeti in care se vor memora datele citite. fluxul de intrare este la sfarsitul sau. .dat”).

int octet = fis.reprezinta numele.read(). Aceasta operatie trebuie realizata pentru a elibera resursele sistemului asociate fisierului deschis.dat”. Fisierul de intrare cu numele “test.java” citeste octeti dintr-un flux de intrare al unui fisir cu numele “test. while (octet != -1) { System. } fis.close(). System.*.<sir> . ca mai jos: 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 13 10 73 111 110 101 115 99 117 32 70 108 111 114 105 110 Octeti cititi: 26 Observatie: Se observa ca valorile octetilor afisati sunt codurile ASCII ale caracterelor din cele doua linii existente in fisier.Metoda close() inchide fluxul de intrare respectiv si elibereaza resursele sistem asociate cu acesta.out.dat” din care se citesc date in forma binara contine doua linii: 0123456789 Ionescu Florin Acest fisier a fost creat cu utilitarul Notepad. si eventual calea. fisierului.print(octet + " "). pe CD-ROM sau pe alte dispozitive de stocare (ce pot fi referite printr-o cale de director si un nume)." + e. Crearea (deschiderea) unui flux de iesire catre un fisier se realizeaza cu ajutorul constructorului clasei FileOutputStream. 71 . programul “CitesteFiserOcteti . index++. De exemplu.println("Eroare . pentru inchiderea fluxului de intrare se foloseste metoda close().doc”. int index = 0.println("\nOcteti cititi: " + index). } } } Dupa executia programului va fi afisat fiecare octet din fisierul “test. Dupa citirea ultimului octet din fisier. } catch (IOException e) { System.io. public class CitesteFisierOcteti { public static void main(String [] args) { try { FileInputStream fis = new FileInputStream("test.read(). la specificarea caii fisierului trebuie sa se foloseasca doua caractere backslash pentru a nu se confunda cu o secventa escape. urmat de numarul total de octeti cititi.dat"). Fluxuri nefiltrate de octeti de iesire care folosesc ca destinatie un fisier Sunt folosite pentru transferul de date de la aplicatia Java catre fisierele aflate pe hard-discuri.getMessage()).out. care are forma: FileOutputStream(String <sir>) unde: . import java.out. octet = fis.

urmatoarea instructiune deschide un flux de iesire catre fisierul “test1. Metoda write cu un parametru scrie un octet in fluxul de iesire. Metoda close() inchide fluxul de iesire respectiv. int <poz_ini>. import java.io.poate avea valoare true. 44. Urmatoarea instructiune deschide un flux de iesire catre fisierul “test1. sau poate avea valoarea false. 15. Descriem cateva dintre ele.pozitia elementului din cadrul tabloului de la care se incepe scrierea in fluxul de iesire.<lungime> . Dupa scrierea ultimului octet in fisier.<b> . Aceasta operatie trebuie realizata pentru a elibera resursele sistemului asociate fisierului deschis. 128. in fisier vor fi scrisi b. Aceasta metoda are forma: write(int <b>) unde: <b> .specifica un tablou de octeti care va fi scris in fluxul de iesire. 111. Metoda write cu trei parametrii are forma: write (byte [] <b>. int <lungime>) unde: . caz in care nu se face adaugarea de date la sfarsitul fisierului ci suprascrierea datele existente. fisierului. 70.length octeti. 0.java) scrie un tablou de octeti intr-un flux de iesire intr-un fisier date cu numele “test1.gif”. 0. Programul urmator (ScrieFisierOcteti.reprezinta numele. Metoda write cu doi parametrii scrie un tablou de octeti in fluxul de iesire si are forma: write (byte [] <b>) unde: . Constructorul cu doi parametrii are forma: FileOutputStream(String <sir>. . Daca se foloseste numele unui fisier deja existent. Dupa deschiderea fluxului de iesire din fisier se pot folosi metodele acestui flux pentru realizarea diverselor operatii de iesire.<b> . daca fisierul nu poate fi deschis. boolean <adauga>) unde: . .*. 0. 0. 57.numarul de octeti care se vor scrie in fluxul de iesire. 0. acesta va fi sters definitiv.dat”: FileOutputStream fis = new FileOutStream(“test1.<sir> . atunci este lansata exceptia FileNotFoundException. 111.<adauga> . 15. 0.<poz_ini> . .dat”).dat” pentru a adauga octeti la sfarsitul fisierului: FileOutputStream fis = new FileOutStream(“test1. 111. true). public class ScrieFisierOcteti { public static void main (String [] args) { int [] octeti = { 71. 0. 56. si eventual calea.variabila care contine octetul de scris in fluxul de iesire. 0. 0. odata cu inceperea scrierii datelor. 97.specifica un tablou de octeti care va fi scris in fluxul de iesire. pentru inchiderea fluxului de iesire se foloseste metoda close(). 0. . la specificarea caii fisierului trebuie sa se foloseasca doua caractere backslash pentru a nu se confunda cu o secventa escape. caz in care se face adaugarea datelor la sfarsitul fisierului.Trebuie sa se aiba o grija deosebita atunci cand se specifica numele fisierului in care se scrie. 73. De exemplu.dat”.

145. in acest mod micsorandu-se timpul de lucru al aplicatiei Java. 105. 0. Fluxurile FilterInputStream si FilterOutputStream nu realizeaza in mod direct nici un fel de operatie de filtrare. 205. 112. Prin folosirea unui tampon se pot accesa (citi sau scrie) date fara a folosi sursa originala (fisierul) sau destinatia originala (fisierul) de date. 127. 2. 228. 26. 0. 0. 35. 200. 185. 73 . 132.length. 200. Zona tampon este folosita ca o zona intermediara pentru citirea/ scrierea datelor din/in fluxul de intrare/iesire. modifica informatia transmisa printr-un flux existent (de tip InputStream sau OutputStream). din ele deriveaza subclase (de exemplu. 201. 154. try { FileOutputStream fis = new FileOutputStream("test1. fis. Aceasta tehnica este mai eficienta intrucat utilizarea zonei tampon evita accesarea fisierului pentru fiecare citire/scriere. Filtrarea fluxurilor de octeti si clase predefinite Java utilizate Fluxurile filtrate sunt fluxuri care selecteaza si. 0. } catch(IOException e) { System. 200. 169. 155. Acestea sunt create folosind subclase ale claselor FilterInputStream si FilterOutputStream. 165. i++) fis. 200 } . i < octeti. 175. B. } } } B. In schema de mai jos se prezinta doar o parte a structurii de clase ce poate fi folosita in operatiile cu fluxuri de intrare si iesire filtrate. 84.close()." + e. 200. 25. astfel.gif"). 15. 241. Pentru memoria tampon se mai foloseste si termenul de “memorie de lucru”. 0. 33.out. 33. 81.1 Fluxuri de octeti cu o zona tampon (“buffer”) Un tampon (“buffer”) reprezinta o zona de memorie RAM in care se pot pastra date din fluxul de intrare sau de iesire pana la momentul citirii sau scrierii lor intr-o aplicatie Java. 161. 128. for (int i = 0. 200. 102. 0. BufferedInputStream) care sunt folosite pentru anumite tipuri de filtrari. 15.println("Eroare . Dar.write(octeti[i]). 142.getMessage()).0. 200.

pozitia elementului din cadrul tabloului unde se va stoca primul octet de date. b)BufferedInputStream(InputStream <in>.<in> . sfarsitul fluxului. acestea sunt cautate mai intai in zona tampon si apoi in sursa originala de intrare. Metoda close() inchide fluxul de intrare cu tampon si elibereaza resursele sistem asociate cu acesta. Rezultatul intors de metoda este numarul de pozitii peste care s-a trecut efectiv. de la inceput. Descriem cateva dintre ele. Metoda returneaza un intreg care reprezinta numarul de octeti cititi sau -1 daca.numarul de octeti care se vor citi din fluxul de intrare cu tampon repetand metoda read fara parametri. . Fluxuri de octeti de intrare cu o zona tampon Un flux de intrare cu tampon poseda un tampon cu date din care se face citirea.<lungime> . Metoda read cu trei parametrii are forma: read (byte [] <b>.<b> . Daca s-a detectat sfarsitul de fisier. rezultatul intors este -1. int <lg_buffer>) unde: . Metoda skip avanseaza cu n pozitii (octeti) in fluxul de intrare cu tampon si descarca n octeti din flux. Cand aplicatia Java citeste date. atasata acestuia. fluxul de intrare este la sfarsitul sau.<poz_ini> . Constructorii clasei BufferedInputStream au una din formele: a) BufferedInputStream(InputStream <in>) unde: . sub forma unui tablou de octeti. Metoda available() este folosita pentru a returna numarul de octeti ce mai pot fi cititi la momentul curent atat din zona tampon. bineinteles.nr de octeti sariti in fluxul de intrare si descarcati din fluxul de intare.<in> . Fluxuri de octeti de iesire cu o zona tampon . care sa intercepteze aceasta exceptie. Metoda skip are forma: skip(long <n>) unde : <n> .Nota: Deoarece fluxurile de intrare/iesire cu tampon semnaleaza exceptia IOException la aparitia unei erori. Nota: Zona tampon are o lungime care este aleasa implicit (automat).reprezinta fluxul original de tip InputStream. . Fluxurile de octeti de intrare cu tampon folosesc clasa BufferedInputStream. . toate operatiile legate de fluxuri se incadreaza in blocuri try … catch. nedepasind. Crearea (deschiderea) unui flux de intrare cu tampon se realizeaza cu ajutorul constructorilor clasei BufferedInputStream. rezultatul intors este un intreg din intervalul 0 .<lg_buffer> . cat si din fluxul de intrare.un tablou de octeti in care se vor memora datele citite.reprezinta lungimea zonei tampon a fluxului de intare. Cand este deschis un flux de intrare cu tampon se creaza si o zona tampon. int <poz_ini>.255.reprezinta fluxul original de tip InputStream. int <lungime>) unde: . Dupa deschiderea fluxului de intrare cu tampon se pot folosi metodele acestui flux pentru realizarea diverselor operatii de intrare. Metoda read() citeste un octet din fluxul de intrare cu tampon.

import java.255.reprezinta fluxul de iesire de tip OutputStream. Dupa deschiderea fluxului de iesire cu tampon se pot folosi metodele acestui flux pentru realizarea diverselor operatii de iesire. Crearea (deschiderea) unui flux de iesire cu tampon se realizeaza cu ajutorul constructorilor clasei BufferedOutputStream. Atunci cand datele sunt directionate intr-un flux de iesire cu tampon. Constructorii clasei BufferedOutputStream au una din formele: a) BufferedOuputStream(OutputStream <out>) unde: .numarul de octeti care se vor scrie in fluxul de iesire cu tampon.<out> . atasata acestuia.*. Cand este deschis un flux de iesire cu tampon se creaza si o zona tampon.<out> .<lungime> .<lg_buffer> . Metoda close() inchide fluxul de iesire cu tampon si elibereaza resursele sistem asociate cu acesta. public class IOBinarTampon { public static void main (String [] args) { int limInf = 0. Cu ajutorul acestei metode se realizeaza golirea zonei tampon chiar daca aceasta nu s-a umplut inca. Limita inferioara si limita superioara din seria de numere sunt specificate in doua argumente transmise prin linia de comanda. Aceasta metoda are forma: write(int <b>) unde: <b> .java) scrie o serie de octeti intr-un flux de iesire cu tampon asociat cu un fisier pe disc. programul deschide un flux de intrare cu tampon si citeste octetii scrisi in fisier. . continutul acestuia nu va fi transmis catre destinatie decat dupa ce zona tampon atasata s-a umplut.<poz_ini> . Urmatorul program (IOBinarTampon. Dupa scrierea in fisier.pozitia elementului din cadrul tabloului de la care se incepe scrierea in fluxul de iesire cu tampon. Metoda write cu un parametru scrie un octet in fluxul de iesire cu tampon. ca in exemplul urmator: java IOBinarTampon 2 30 Daca nu se transmit argumente prin linia de comanda.specifica un tablou de octeti care va fi scris in fluxul de iesire cu tampon. implicit limita inferioara este 0 iar limita superioara este 255.<b> . sub forma unui tablou de octeti. Fluxurile de octeti de iesire cu tampon folosesc clasa BufferedOutputStream.Un flux de iesire cu tampon poseda un tampon cu date care nu au fost inca scrise in destinatia originala a fluxului.reprezinta fluxul de iesire de tip OutputStream.io. Nota: Zona tampon are o lungime care este aleasa implicit (automat). int <lungime>) unde: . Descriem cateva dintre ele. 75 . daca se incearca scrierea unei valori care este mai mare decat 255 va fi stocat numai restul impartirii acestei valori la 256.variabila care contine octetul de scris in fluxul de iesire cu tampon. . . Metoda flush() transmite (scrie) continutul zonei tampon la destinatia fluxului de iesire original chiar daca aceasta zona tampon nu s-a umplut inca. valoarea acestei variabile trebuie sa apartina intervalului 0 . int <poz_ini>.reprezinta lungimea zonei tampon a fluxului de iesire. b)BufferedOutputStream(OutputStream <out>. int <lg_buffer>) unde: . Metoda write cu trei parametrii are forma: write (byte [] <b>.

i++) { fluxTampon. } catch(IOException e) { System. System.out. boolean succesScrie = fo.out. private int sfarsit = 255.parseInt(args[0]). this. try { if (args.write(i).int limSup = 255. do { . FluxOcteti fo = new FluxOcteti(limInf. return false.print(" " + i).length > 0) limInf = Integer.dat")). limSup). public FluxOcteti(int inceput. for (int i = inceput.out. System. } else if(args. limSup = Integer.out.length > 1) { limInf = Integer. i <= sfarsit. } boolean scrieFlux() { try { BufferedOutputStream fluxTampon = new BufferedOutputStream( new FileOutputStream("numere.parseInt(args[1]).println("Eroare: " + "Nu ati introdus un numar intreg"). System.out. int i = 0.close().getMessage()).dat")). int sfarsit) { this.inceput = inceput.println("\nScrie: "). return true.print("Eroare: " + e.sfarsit = sfarsit. } } } class FluxOcteti { private int inceput = 0. boolean succesCiteste = fo.println("\nCiteste: "). } catch(NumberFormatException nfe) { System.scrieFlux().parseInt(args[0]).citesteFlux(). } fluxTampon. } } boolean citesteFlux() { try { BufferedInputStream fluxTampon = new BufferedInputStream( new FileInputStream("numere.

Fluxuri filtrate cu date de tipuri primitive Clasele DataInputStream si DataOutputStream ofera. if (i != -1) System.read(). argumentele din linia de comanda sunt preluate de metoda main() sub forma unui tablou de siruri: public static void main(String [] args) { //corpul metodei } Argumentele din linia de comanda sunt stocate in tabloul de siruri de caractere incepand cu primul element din tablou (care are indexul 0). } catch(IOException e) { System.out. atunci argumentele sunt separate prin spatii. In cadrul aplicatiei Java. B2. In cadrul aplicatiei Java. ci ca succesiuni de date primitive. Deci. In Windows si Unix se pot transmite argumente prin intermediul liniei de comanda. Observatie: Aplicatia Java prezentata mai sus poate primi unul sau doua argumente atunci cand este lansata.print("Eroare: " + e. posibilitatea ca fluxurile sa nu mai fie privite strict la nivel de octet. atunci argumentele sunt separate prin spatii.close(). return false. 77 . } while (i != -1). argumentele din linia de comanda sunt preluate de metoda main() sub forma unui tablou de siruri: public static void main(String [] args) { //corpul metodei } Argumentele din linia de comanda sunt stocate in tabloul de siruri de caractere incepand cu primul element din tablou (care are indexul 0). in tabloul de siruri de caractere al metodei main() nu se preia si numele programului ca la C/C++. Modul de transmitere a unor argumente la aplicatii Java depinde de platforma pe care se executa Java. In Windows si Unix se pot transmite argumente prin intermediul liniei de comanda. Argumentele trebuie adaugate la executie dupa numele programului si daca sunt mai multe decat unul. return true.i = fluxTampon. Deci. Prin aceasta. fluxTampon. ca facilitate suplimentara.getMessage()). Modul de transmitere a unor argumente la aplicatii Java depinde de platforma pe care se executa Java. in tabloul de siruri de caractere al metodei main() nu se preia si numele programului ca la C/C++. } } } Observatie: Aplicatia Java prezentata mai sus poate primi unul sau doua argumente atunci cand este lansata.print(" " + i). Argumentele trebuie adaugate la executie dupa numele programului si daca sunt mai multe decat unul.out.

datele vor fi scrise in fluxul de iesire intr-un format independent de modul de reprezentare al datelor in sistemul pe care se lucreaza. dupa cum parametrul <v> este true sau false.specifica fluxul de iesire existent. . Constructorul are forma: DataOutputStream(OutputStream <out>) unde: . Fiecare dintre metodele de citire prezentate incearca sa citeasca un numar de octeti egal cu lungimea pe care sunt reprezentate tipurile respective indicate in numele metodei. 2. . metoda readBoolean() citeste un octet si returneaza true daca octetul citit este diferit de zero. Nu toate metodele de citire dintr-un flux de tip DataInputStream returneaza o valoare ce poate indica faptul ca s-a ajuns la sfarsitul fluxului.readLong(). writeBoolean(boolean <v>).readDouble(). Constructorul are forma: DataInputStream(InputStream <in>) unde: . .<out> . De exemplu. de exemplu. writeLong(long <v>). ca in exemplul urmator: java IOBinarTampon 2 30 Daca nu se transmit argumente prin linia de comanda. . toate operatiile legate de fluxuri se incadreaza in blocuri try … catch. Urmatoarea lista prezinta metodele de citire si de scriere ce pot fi folosite pentru fluxurile de tipul DataInputStream. Urmatorul program (IODataTampon.readShort(). writeFloat(float <v>). De exemplu. Fiecare dintre metodele de scriere prezentate incearca sa scrie un numar de octeti egal cu lungimea pe care sunt reprezentate tipurile respective indicate in numele metodei. Constructorul clasei DataOutputStream creaza un nou flux de iesire ce suprapune pe cel existent primit ca argument.java) scrie o serie de valori de tip float intr-un flux de iesire DataOutputStream cu tampon asociat cu un fisier pe disc. de exemplu. writeDouble(double <v>). implicit limita inferioara este 0 iar limita superioara este 255. si respectiv de tipul DataOutputStream: .readBoolean(). un flux de intrare cu tampon sau un flux de intrare din fisier. Deoarece fluxurile filtrate de intrare/iesire cu date de tipuri primitive semnaleaza exceptia IOException la aparitia unei erori. writeChar(char <v>). . writeInt(int <v>). Constructorul clasei DataInputStream creaza un nou flux de intrare ce suprapune pe cel existent primit ca argument. care sa intercepteze aceasta exceptie. .readFloat(). un flux de iesire cu tampon sau un flux de iesire in fisier.specifica fluxul de intrare existent. Datele citite folosind metodele clasei DataInputStream trebuie sa fi fost scrise in fisier cu metodele complementare ale clasei DataOutputStream.readChar(). Limita inferioara si limita superioara din seria de numere reale sunt specificate in doua argumente transmise prin linia de comanda. metoda writeBoolean() scrie intr-un octet valoarea 1 sau valoarea 0.readInt(). . In astfel de cazuri se semnaleaza exceptia EOFException care indica faptul ca s-a ajuns la sfarsitul fluxului de intrare. Observatii: 1. writeShort(short <v>).<in> .

parseFloat(args[1]). boolean succesCiteste = fd. } catch(IOException e) { System. limSup). 79 . i+=0.dat"))).out. try { if (args. } } } class FluxDatePrimitive { private float inceput = 0.length > 1) { limInf = Float. fluxDate.parseFloat(args[0]).*. } } boolean citesteFlux() { try { DataInputStream fluxDate = new DataInputStream( new BufferedInputStream(new FileInputStream("numere. float sfarsit) { this. return false.print("Eroare: " + e. this. public class IODataTampon { public static void main (String [] args) { float limInf = 0.parseFloat(args[0]).out. } else if(args.sfarsit = sfarsit.inceput = inceput. } boolean scrieFlux() { try { DataOutputStream fluxDate = new DataOutputStream( new BufferedOutputStream(new FileOutputStream("numere.dat"))).5) fluxDate.io. public FluxDatePrimitive(float inceput.citesteFlux(). import java.println("\nCiteste: "). private float sfarsit = 255.out.close(). } catch(NumberFormatException nfe) { System. float i = 0. limSup = Float. for (float i = inceput. FluxDatePrimitive fd = new FluxDatePrimitive(limInf. return true. boolean succesScrie = fd. i <= sfarsit.getMessage()). float limSup = 255. System.length > 0) limInf = Float.scrieFlux().println("Eroare: " + "Nu ati introdus un numar real"). programul deschide un flux de intrare cu tampon si citeste datele de tip float scrise in fisier.Dupa scrierea in fisier.writeFloat(i).

atunci cand programul afiseaza valoarea intreaga 42.specifica daca se goleste automat zona tampon dupa ce a fost scris un tablou de octeti sau un octet egal cu ‘\n’ (daca valoarea este true).se asocieaza fluxului de fisier un flux de iesire filtrat cu tampon.out. Filtrul de iesire PrintStream converteste numerele si alte tipuri de date la reprezentari text. clasa PrintStream converteste numarul la caracterele “4” si “2” si apoi transmite caracterele mai departe in flux.readFloat(). asociat cu fisierul “numere. De exemplu. <auto_golire> .print (String <s>) . } return true. boolean <auto_golire>) unde: . Metoda readFloat() citeste valorile intregi din flux.se asociaza fluxului de iesire cu tampon un flux de tip DataInputStream.specifica fluxul de iesire existent. } } catch(EOFException eof) { fluxDate. Prezentam doi dintre constructorii acestei clase: PrintStream(OutputStream <out>) PrintStream(OutputStream <out>. pentru ca la un moment dat va fi atins sfarsitul fluxului si va fi semnalata o exceptie EOFException. Metodele acestei clase nu semnaleaza niciodata exceptia IOException. System.print("Eroare: " + e.close(). fluxul PrintStream da posibilitatea (optional) de a goli automat zona tampon dupa ce a fost scris un tablou de octeti sau un octet egal cu ‘\n’. In plus.dat”. este de fapt un flux de tip PrintStream.out. . } catch(IOException e) { System. pe care l-am folosit aproape in toate lectiile de pana acum pentru afisarea mesajelor la ecranul calculatorului.out. . return false.try { while (true) { i = fluxDate.<out> . Fluxuri filtrate cu date formatate Clasa PrintStream furnizeaza un flux filtru de iesire care permite afisarea de numere. Fluxul System. String si alte tipuri de obiecte in format text. valori boolean. Fluxul filtrat este construit in trei etape: . } } } Aplicatia prezentata este un exemplu de suprapunere a mai multor filtre peste un flux original de tip FileInputStream.getMessage()). B3. inainte de transmiterea datelor la fluxul de iesire.se creaza un flux de iesire in fisier.print(" " + i). Mentionam cateva metode ale acestei clase: . Instructiunea while(true) din metoda citesteFlux() creaza un ciclu infinit in aparenta.

Exemple de fisiere cu care putem lucra prin intermediul fluxurilor de caractere sunt fisierele de text simplu. inclusiv un fisier text ASCII. } } } 6. In plus.getMessage()). documentele HTML sau fisiere care contin cod sursa Java. try { PrintStream ps = new PrintStream(new FileOutputStream("print.print (char <c>) . } catch(IOException e) { System. ps. Ele opereaza asupra sirurilor de caractere si tablourilor de caractere.print(nr1).5.print (double <d>) Pentru fiecare metoda print exista si perechea ei println. urmatoul program (PrintStreamFile. ps.print(nr2).print (long <l>) . int nr2 = 120.. ps. ps.print (float <f>) .3 Fluxuri de caractere si clase predefinite Java utilizate Fluxurile de caractere se folosesc pentru lucrul cu orice text reprezentat in format ASCII sau Unicode (set de caractere international care include si ASCII).io.close().print (char <c>) . ps. exista si metoda println fara parametrii.println(Math. Fluxuri de caractere de intrare nefiltrate si filtrate 81 . De exemplu.txt”. ps.println("Eroare la scrierea fisierului: " + e. “print.print (boolean <b>) . un intreg si un numar in virgula mobila intr-un fisier. A. Un flux PrintStream nu are ca destinatie numai ecranul calculatorului ci orice destinatie de flux. care adauga caracterul ‘\n’ in fluxul de iesire.print (int <i>) . care scrie doar caracterul de sfarsit de linie ‘\n’.java) afiseaza un String.valueOf(x).out. public class PrintStreamFile { public static void main(String [] args) { double nr1 = 234.*.println(). import java. ps.txt")).print(' '). Metodele print si println scriu argumentul lor intr-un format de tip text si anume identic cu cel produs de apelurile metodei String.PI).println ("Date pentru testarea fluxului PrintStream").

Metoda read() citeste un caracter din fluxul de intrare. Descriem cateva dintre ele. .doc”).<poz_ini> . Crearea (deschiderea) unui flux de intrare de la un fisier se realizeaza cu ajutorul constructorului clasei FileReader. fisierului.1 Fluxuri nefiltrate de caractere de intrare care folosesc ca sursa un fisier Sunt folosite pentru transferul de date de la fisierele aflate pe hard-discuri. . Aceasta clasa mosteneste clasa InputStreamReader. rezultatul intors este -1. care citeste un flux de octeti si ii converteste in valori intregi corespunzatoare caracterelor Unicode. care are forma: FileReader(String <sir>) unde: .In schema de mai jos se prezinta doar o parte a structurii de clase ce poate fi folosita in operatiile cu fluxuri de caractere de intrare nefiltrate si filtrate. Daca s-a detectat sfarsitul de fisier. Principala clasa folosita pentru citirea de fluxuri de caractere dintr-un fisier este FileReader.<sir> . De exemplu. atunci este lansata exceptia FileNotFoundException.65535. Nota: Deoarece fluxurile de intrare semnaleaza exceptia IOException la aparitia unei erori.numarul de caractere care se vor citi din fluxul de intrare repetand metoda read fara parametri. A. urmatoarea instructiune deschide un flux de intrare de la fisierul “test. Daca fisierul nu poate fi deschis.<lungime> . la specificarea caii fisierului trebuie sa se foloseasca doua caractere backslash pentru a nu se confunda cu o secventa escape.pozitia elementului din cadrul tabloului unde se va stoca primul caracter de date.doc”: FileReader document = new FileReader(“test. Dupa deschiderea fluxului de caractere de intrare din fisier se pot folosi metodele acestui flux pentru realizarea diverselor operatii de intrare. . Metoda read cu trei parametrii are forma: read (char [] <c>. toate operatiile legate de fluxuri se incadreaza in blocuri try … catch. rezultatul intors este un intreg din intervalul 0 .un tablou de caractere in care se vor memora datele citite.<c> . int <poz_ini>. Clasa Reader este o clasa abstracta si din ea deriveaza toate celelalte clase care creaza fluxuri de caractere de intrare si realizeaza operatii de intrare pe aceste fluxuri. pe CD-ROM sau pe alte dispozitive de stocare (ce pot fi referite printr-o cale de director si un nume) catre aplicatia Java. care sa intercepteze aceasta exceptie. int <lungime>) unde: .reprezinta numele. Este indicat sa folosim clasa Reader pentru lucru cu text si nu fluxuri de octeti. si eventual calea.

<in> . de la inceput. Metoda skip are forma: skip(long <n>) unde : <n> . fluxul de intrare este la sfarsitul sau. Constructorii clasei BufferedReader au una din formele: a) BufferedReader(Reader <in>) unde: . ready() si close() sunt asemanatoare celor descrise pentru clasa FileReader. int <lg_buffer>) unde: . Crearea (deschiderea) unui flux de caractere cu tampon se realizeaza cu ajutorul constructorilor clasei BufferedReader. import java.reprezinta fluxul original de tip Reader.reprezinta fluxul original de tip Reader. trebuie sa se converteasca explicit prin cast aceasta valoare inainte de a o afisa sau de a o salva intr-un tablou de caractere. Programul urmator (CitesteSiruri.io. Rezultatul intors de metoda este numarul de pozitii peste care s-a trecut efectiv. Metoda skip avanseaza cu n pozitii (caractere) in fluxul de intrare. Fiecare caracter poseda un cod numeric care reprezinta pozitia sa in setul de caractere Unicode.Metoda returneaza un intreg care reprezinta numarul de caractere citite sau -1 daca. Valoarea intreaga citita din flux reprezinta chiar acest cod numeric. b) BufferedReader(Reader <in>. Metoda close() inchide fluxul de intrare respectiv si elibereaza resursele sistem asociate cu acesta. int <lungime>) . Nota: Deoarece metoda read() a unui flux de caractere returneaza o valoare intreaga.<in> .2 Fluxuri filtrate de caractere de intrare cu o zona tampon (“buffer”) Fluxurile de caractere cu o zona tampon (“buffer”) permit utilizarea unei zone tampon pentru cresterea eficientei operatiilor de citire. A. Dintr-un flux de caractere cu tampon se poate citi folosind metodele read() si read (char [] <c>. in zona tampon mai exista caractere necitite (ceea ce inseamna ca s-a introdus un sir de lungime mai mare de 20) atunci acestea vor fi sarite din fluxul de intrare pentru a permite eliberarea zonei tampon si citirea de la tastatura a celui de al doilea sir. . Nota: Zona tampon are o lungime care este aleasa implicit (automat). Daca dupa citirea primului sir.reprezinta lungimea zonei tampon a fluxului de intare. class CitesteSiruri { public static void main(String[] args) 83 .*.java) citeste doua siruri de caractere de la tastatura si le stocheaza intr-un tablou de caractere de lungime 20. Metodele skip(). asemanatoare celor descrise pentru clasa FileReader. Fluxurile de caractere de intrare cu tampon folosesc clasa BufferedReader.nr de caractere sarite in fluxul de intrare. Un flux de caractere dintr-un fisier este disponibil pentru a fi citit daca zona tampon de intrare nu este goala (in caz ca ea exista) sau daca exista octeti disponibili de a fi cititi de la fluxul de octeti de tip InputStreamReader. int <poz_ini>. Metoda ready() specifica daca acest flux de caractere este disponibil pentru a fi citit.<lg_buffer> . nedepasind bineinteles sfarsitul fluxului.

20).println ("Eroare la sirul citit" + e.out.{ char[] caractere1 = new char[20]. String sir2 = new String(caractere2).println(sir2). for ( int i=0. 0.un caracter de linie noua (newline . while (br.out. boolean rezultat = false.println ("Introduceti al doilea sir").io. Sfarsitul de linie este indicat astfel: . String sir1 = new String(caractere1). rezultat = sir1.equals(sir2).out.*. fara a include si caracterul (sau caracterele) care reprezinta sfarsitul de linie. Daca se ajunge la sfarsitul fluxului. } catch(IOException e) { System.out.un caracter de retur de car (carriage return .un retur de car urmat de o linie noua.skip (1). 0. try { BufferedReader br = new BufferedReader(new InputStreamReader(System.in)). Dintr-un fisier se poate citi o intreaga linie de text. } } } Metoda readLine() citeste din fluxul de intrare o linie de text. valoarea sirului returnat va fi null. import java. 20). i++) caractere2[i] = ' '.getMessage()). putem ilustra deschiderile de flux de intare cu tampon si citirile de linii de text de la tastatura.ready() ) br. char[] caractere2 = new char[20]. System.‘\n’). System. public class CitesteLiniiFisier { public static void main (String [] args) { try { . . Ca exemplu. for (int i=0. i <=19. folosind un flux de caractere cu zona tampon.out.println ("siruri diferite"). si nu caracter cu carecter. System. else System. Metoda returneaza un obiect de tip String care contine linia de text citita din flux .‘\r’). daca se foloseste un flux de caractere cu tampon de tip BufferedReader suprapus peste un flux de tip FileReader.java) ilustreaza modul de citire linie cu linie dintr-un fisier care contine instructiuni Java (numit “CitesteLiniiFisier.read(caractere2. i <=19.println ("Introduceti primul sir").out.java”). . br. br. if (rezultat ==true) System. facute in aproape toate programele Java prezentate pana acum.read(caractere1. Programul urmator (CitesteLiniiFisier. System.out. i++) caractere1[i] = ' '.println ("siruri egale").println(sir1).

Crearea (deschiderea) unui flux de caractere cu tampon care tin evidenta numerelor de linie se realizeaza cu ajutorul constructorilor clasei LineNumberReader. In plus.readLine(). boolean eof = false.BufferedReader fisier = new BufferedReader( new FileReader("CitesteLiniiFisier.<lg_buffer> . Dintr-un fisier se poate citi o intreaga linie de text si se poate tine evidenta numerelor citite daca se foloseste un flux de caractere cu tampon de tip LineNumberReader suprapus peste un flux de tip FileReader. inchiderea.println("Eroare: " + e. } } } A. Acest filtru al fluxului de intrare urmareste numarul de linie pe masura citirii din fluxul de intrare.java”).*.out. int <lg_buffer>) unde: . b) LineNumberReader(Reader <in>. aceasta clasa ofera metoda getLineNumber() care este folosita pentru a obtine numarul liniei curente din fluxul de intrare atunci cand acesta este citit cu metoda readLine(). 85 . } catch(IOException e) { System. Metoda returneaza un intreg care reprezinta numarul liniei curente din flux.java) afiseaza numerele liniilor citite dintr-un fisier care contine instructiuni Java (numit “CitesteLiniiFisier1.<in> .reprezinta fluxul original de tip Reader.<in> . Metodele pentru citirea.java")). folosind un flux de caractere cu zona tampon tip LineNumberReader. } fisier.println(linie). if (linie == null) eof = true.close(). Programul urmator (CitesteLiniiFisier.3 Fluxuri filtrate de caractere de intrare cu o zona tampon care tin evidenta numerelor de linie Fluxurile de caractere de intrare cu tampon care tin evidenta numerelor de linie dintr-un fisier folosesc clasa LineNumberReader.reprezinta fluxul original de tip Reader. Nota: Zona tampon are o lungime care este aleasa implicit (automat). testarea unui flux de intrare cu tampon sunt mostenite de la clasa BufferedReader si ele au fost prezentate deja.getMessage()).out. Constructorii clasei LineNumberReader au una din formele: a) LineNumberReader(Reader <in>) unde: .io. while(!eof) { String linie = fisier. .reprezinta lungimea zonei tampon a fluxului de intare. import java. else System.

close(). else System. } fisier. if (linie == null) eof = true.out.getLineNumber() + " " + linie).println(fisier.readLine().getMessage()). boolean eof = false.println("Eroare: " + e. } catch(IOException e) { System. } } } .public class CitesteLiniiFisier1 { public static void main (String [] args) { try { LineNumberReader fisier = new LineNumberReader(new FileReader("CitesteLiniiFisier1.out.java")). while(!eof) { String linie = fisier.

construiti o interfata care modeleaza notiunea de stiva de obiecte. . Construiti doua obiecte de tip angajat si afisati datele lor in fisierul “date.in”. 2. salariul si cel putin doi constructori pentru intitializarea obiectelor. Scrieti o metoda pentru adunarea a doua numere rationale. Construiti tipul automobil definit prin datele membre : marca.construiti o interfata care modeleaza notiunea de stiva de obiecte. 5. ordonata si trei constructori : implicit. . cu un parametru si cu doi parametrii. capcitate. Implementati o clasa punct_plan care defineste un punct in plan cu atributele abcisa. . cu un parametru.Implementati o clasa angajat cu atributele nume. .construiti 2 obiecte din clasa definita mai sus.construiti o stiva cu numere complexe. extragere.realizati o clasa extinsa automobil_leasing cu data membra rata si definiti doua obiecte din aceasta clasa. Scrieti metode pentru setarea datelor de la tastatura. afisare. . . Obiectele de tip stiva contin metodele (adaugare. setarea datelor unui obiect de tip complex cu date trimise de la tastatura).conversie String). an_fabricatie. Obiectele de tip stiva contin metodele (adaugare. cu un parametru si cu doi parametrii.Construiti o stiva cu numere rationale. testare daca stiva este vida). Obiectele de tip stiva contin metodele (adaugare. afisare.(setarea valorilor. . Implementati o clasa pentru numere complexe cu atributele real si imaginar si trei constructori : implicit. functie.construiti doua obiecte punct_plan si afisati distanta dintre ele in fisierul “date. 3. Scrieti metode pentru prelucrarea obiectelor de tip complex (adunarea a doua numere complexe. doi parametrii.in”. afisare. .construiti o interfata care modeleaza notiunea de stiva de obiecte.construiti o stiva care contine obiecte de tip punct_plan. Extineti clasa definita mai sus la clasa angajat_determinat cu data membra perioada si construiti doua obiecte de acest tip.Aplicatii propuse : 1. testare daca stiva este vida). extragere.in” modulele si suma lor. afisarea datelor. testare daca stiva este vida). -construiti doua obiecte rationale si afisati suma lor in fisierul “date.Implementati tipul rational cu atributele numarator si numitor si trei constructori : implicit. 87 . Scrieti metode care prelucreaza puncte_plan cu date trimise de la tastatura.construiti doua obiecte de tip complex si afisati in fisierul ”date. Introduceti in clasa cel putin doi constructori pentru initializarea obiectelor de tip automobil. calculul distantei intre doua puncte. 4.in”. extragere. Fractia retinuta de un obiect trebuie sa fie ireductibila. . calculul modului unui numar complex. .

. http://java. Doina Logofatu. Bruce Eckel.sun. Aplicatii “. Horia Georescu. 3rt Edision”. Java Programming Tutorial.about. “Thinking in Java. Kevin Taylor. http://arh. 2003. 6. Editura Polirom 2007.htm 3.htm 4.ro/mirrors/eckelbooks/TIJ3/TIJ3. Bruce Eckel. Revision 4. 2002. “JAVA de la 0 la expert”. Editura Polirom. Thinking in Java. http://java.2002.0. Editura Tehnica. Editura Prentice – Hall. The Java™ Tutorials. Sun Microsystems. Stefan Andrei.Bibliografie 1. 2.pub. Cristian Olaru.com/docs/books/tutorial/java/TOC. “Algoritmi fundamentali in Java.com/od/beginningjava/a/beginjavatutor. “Introducere in universul Java”. 3rd ed. Stefan Tanasa. 7.html 5.