UNIVERSITATEA TITU MAIORESCU FACULTATEA DE INFORMATICA

Programarea in Java
suport curs -

Lector univ. drd. Dascalescu Ana Cristina

- 2010 1

Cuprins

Capitolul 1 Introducere in limajul Java................................................................................................................................................. 3 1.1Caracteristici de baza ale limbajului Java ................................................................................................................................... 3 1.2 Tehnologia Java si componentele sale...................................................................................................................................... 4 1.2.2 Platforme de lucru Java ........................................................................................................................................................ 4 1.2.3 Tipuri de programe implementate de Java............................................................................................................................. 5 1.2.3Etapele dezvoltarii unei aplicatii Java..................................................................................................................................... 6 1.2 Structura lexicala a limbajului Java .............................................................................................................................................. 7 1.3 Tipuri de date si variabile in Java ................................................................................................................................................. 8 1.4 Expresii si operatori....................................................................................................................................................................11 1.5 Controlul executiei ......................................................................................................................................................................14 1.6 Siruri de caractere........................................................................................................................................................................17 Capitolul 2 Clase si obiecte .................................................................................................................................................................19 2.1 Ciclul de viata al unui obiect .......................................................................................................................................................20 2.1.1 Crearea obiectelor.................................................................................................................................................................20 2.2 Crearea claselor ...........................................................................................................................................................................22 2.2.1 Corpul unei clase ..................................................................................................................................................................23 2.2.2 Constructorii unei clase ........................................................................................................................................................24 2.2.3 Declararea variabilelor..........................................................................................................................................................25 2.3 Implementarea metodelor ............................................................................................................................................................27 2.3.1 Declararea metodelor............................................................................................................................................................27 2.3.2 Metode de instanta si metode de clasa ..................................................................................................................................29 2.3.3 Domeniul de vizibilitate (acces) al metodelor unei clase. Modificatori de acces..................................................................29 Capitolul 3 Extinderea claselor. Polimorfismul in Java.......................................................................................................................33 3.1 Mostenirea - concept fundamental al programarii orientata obiect..............................................................................................33 3.2 Caracteristicile unei ierarhi de clase ............................................................................................................................................35 3.3 Mostenirea simpla in Java ...........................................................................................................................................................35 3.4 Supraincarcarea (overloading) metodelor. Redefinirea (override) metodelor..............................................................................37 3.5 Implementarea polimorfismului .................................................................................................................................................39 3.6 Metode si clase abstracte .............................................................................................................................................................42 Capitolul 4 Interfete Java...................................................................................................................................................................50 4.1 Interfete .......................................................................................................................................................................................50 4.2 Crearea si folosirea interfetelor Java ...........................................................................................................................................50 4.3 Implementarea unei interfete .......................................................................................................................................................51 4.4 Implementarea unor interfete multiple.........................................................................................................................................52 Capitolul 5 Tratarea exceptiilor............................................................................................................................................................57 5.1 Tratarea erorilor...........................................................................................................................................................................57 5.2 Ierarhia de exceptii predefinite de platforma Java .......................................................................................................................58 5.3 Crearea si semnalarea propriilor exceptii ....................................................................................................................................64 Capitolul 6 Intarari si iesiri...................................................................................................................................................................68 6.1 Tipuri de fluxuri de intrare/iesire Java.........................................................................................................................................68 6.2 Fluxuri de octeti si clase predefinite Java ....................................................................................................................................69 6.3 Fluxuri de caractere si clase predefinite Java utilizate.................................................................................................................81

Capitolul 1 Introducere in limajul Java

Obiective:

- implementarea firmei Sun a limbajului Java: Platforma J2SE (Java 2 Platform, Standard Edition); - tipuri de programe implementate de Java; - etapele dezvoltarii unei aplicatii Java; structura unei aplicatii Java; metoda main( ); - utilizarea claselor de obiecte din pachetele predefinite (pachete API) Java; directiva import ; instructiunea package; - elemente de baza ale limbajului Java: identificatori, variabile, tipuri primitive de date; constant,operatori, controlul executiei; - afisarea datelor pe ecran: metodele print, println, readLine, read.

1.1 Caracteristici de baza ale limbajului Java
Scurt istoric Inceptul limbajului Java este in toamna anului 1991, cand firma Sun Microsystems a finantat un proiect cu numele Green condus de James Gosling. Tehnologia propusa a avut un impact remarcabil asupra intregii comunitati a dezvoltatorilor de software, impunandu-se prin calitati deosebite cum ar fi simplitate, robustete si nu in ultimul rand portabilitate. Dupa patru ani de lucru, echipa Green finalizeaza specificatiile limbajului Java, astfel ca in anul 1995 firma Sun Microsystems vinde licenta firmelor IBM, Microsoft, Silicon Graphic, Adope si Netscape. Incepand cu anul 1998, cand a aparut versiunea 2 a limbajului (Java 2 Platform), Java a fost extins, acoperind si mai multe directii de dezvoltare: programarea aplicatiilor enterprise (aplicatii de tip server) precum si a celor adresate dispozitivelor cu resurse limitate, cum ar fi telefoanele mobile, pager-e sau PDA-uri (mici dispozitive de calcul, de dimensiuni putin mai mari decat ale unui telefon mobil, cu facilitati de agenda si capabile sa execute aplicatii intr-un mod relativ asemanator cu cel al unui PC). Caracteristicile de baza ale limbajului Java: - Java este un limbaj simplu de folosit. Aceasta caracteristica poate fi considerata ca o reactie directa la complexitatea considerabila a limbajului C/C++. Au fost indepartate din Java aspectele cele mai derutante din C++ precum supraincarcarea operatorilor, mostenirea multipla sau pointerrii. - Java este independent de arhitectura calculatorului pe care lucreaza si foarte portabil. Compilatorul Java genereaza o secventa de instructiuni ale unei masini virtuale Java. Executia aplicatiilor Java este interpretata. Singura parte din mediul de executie Java (JRE) care trebuie portata de pe o arhitectura pe alta cuprinde interpretorul Java si o parte din bibliotecile standard care depind de sistem. In acest fel aplicatii Java compilate pe o arhitectura SPARC de exemplu, pot fi
3

rulate fara recompilare pe un sistem bazat pe procesoare Intel. De altfel, mediul de executie Java (JRE) este scris in C ceea ce il face foarte portabil. - Interpretorul Java este gandit sa lucreze pe masini mici (memorie mica de ordinul sutelor de KB), precum ar fi procesoarele cu care sunt dotate aparatele casnice si telefoanele mobile. - Limbajul Java este orientat obiect. Cu el se pot crea clase de obiecte si instante ale acestora, se pot incapsula informatiile, se pot mosteni variabilele si metodele de la o clasa la alta etc. Singura caracteristica care lipseste este mostenirea multipla, dar pentru a suplini aceasta lipsa, Java ofera o facilitate mai simpla, numita interfata, care permite definirea unui anumit comportament pentru o clasa de obiecte, altul decat cel definit de clasa de baza. In Java orice element este un obiect, in afara de datele primare. Din Java lipsesc functiile si variabilele globale. - Limbajul Java este distribuit, avand implementate biblioteci pentru lucrul in retea. - Limbajul Java este un limbaj cu securitate ridicata. - Java are inclus suport nativ pentru aplicatii care lucreaza cu mai multe fire de executie (programare paralela si concurenta). Acest suport este independent de sistemul de operare.

1.2 Tehnologia Java si componentele sale
In tehnologia Java sunt cuprinse patru componente: 1. Masina virtuala, denumita JVM (Java Virtual Machine) care interpreteaza fisierele cu extensia .class ce contine “bytecode”. “Bytecode” reprezinta cod compilat care este procesat de un program, denumit masina virtuala, si nu cod executabil care ruleaza pe masina reala ce dispune de un procesor harwarde. “Bytecode” este format din instructiuni generice care sunt convertite (transformate) de masina virtuala in instructiuni specifice procesorului masinii reale. De aceea se spune ca aplicatiile Java sunt independente de platforma (hardware si software). Masina virtuala Java mai este denumita si interpretor Java. 2. Limbajul Java propriu-zis. Limbajul Java este orientat pe obiecte si se aseamana din punct de vedere al sintaxei cu C++. 3. Un compilator care genereaza fisiere cu extensia .class. Compilatorul Java traduce instructiunile scrise in limbajul Java (stocate in fisiere cu extensia .java) in instructiuni generice “bytecode”(stocate in fisiere cu extensia .class) care sunt “intelese” de masina virtuala. 4. Biblioteca de clase Java, denumita si Java API. Aceasta biblioteca contine un set de componente utile care pot fi reutilizate de programatori in diverse aplicatii informatice. 1.2.1 Platforme de lucru Java Limbajul de programare Java a fost folosit la dezvoltarea unor tehnologii dedicate rezolvarii unor probleme din cele mai diverse domenii. Aceste tehnologii au fost grupate in asa numitele platforme de lucru, ce reprezinta seturi de librarii scrise in limbajul Java, precum si diverse programe utilitare, folosite pentru dezvoltarea de aplicat¸ii sau componente destinate unei anume categorii de utilizatori.

2. J2ME (Micro Edition) Folosind Java. cu informatiile memorate in baze de date distribuite. 1. Tot aici gasim si suportul necesar pentru crearea de aplicatii si servicii Web. programarea dispozitivelor mobile este extrem de simpla.2. oferind cea mai comoda solutie pentru distributia si actualizarea aplicatiilor Java. J2EE (Enterprise Edition) Aceasta platforma ofera API-ul necesar dezvoltarii de aplicatii complexe. Programe Java care se executa in interiorul unui navigator Internet. Programe Java care se executa individual prin intermediul unui interpretor Java. Standard Edition) Produsul informatic (software-ul) care implementeaza platforma J2SE si care este folosit pentru dezvoltarea de aplicatii specifice acesteia este J2SDK (Java 2 Software Development Kit.compilatorul Java. Standard Edition) in diverse versiuni pe care le scoate firma si care este livrat gratuit (este un soft liber). bazate pe componente cum ar fi servleturi. aici este inclusa si tehnologia JavaWeb Start ce furnizeaza o modalitate extrem de facila pentru lansarea si instalarea locala a programelo scrise in Java direct de peWeb.sun. utilitare bazate pe text. etc. .appletviewer . care nu au nevoie de o interfata grafica pentru utilizator. 3. Acestea se incadreaza in programele “clasice” scrise in diverse limbaje de programare.2 Tipuri de programe implementate de Java Cu ajutorul limbajului Java se pot dezvolta trei tipuri de programe: 1. Toate distributiile Java sunt oferite gratuit si pot fi descarcate de pe Internet de la adresa ”http://java. O aplicatie de sine statatoare este un program Java care se executa in afara browswer-ului Web .interpretorul Java. din lina de comanda a sistemului de operare. Acest tip de programe Java sunt denumite applet-uri. Pentru a fi la curent cu ultimele versiuni ale produsului J2SDK se poate accesa adresa de internet http://java. biblioteca de clase Java API etc). etc. Platforma J2SE (Java 2 Platform. formate din componente ce trebuie sa ruleze in sisteme eterogene.J2SE (Standard Edition) Este platforma standard de lucru ce ofera suport pentru crearea de aplicatii independente si appleturi. Principlala caracteristica a acestui tip de aplicatie este incapsularea in cadrul unei clase principale a unuei functii main() asemanatoare cu cea folosita in limbajul C. Acest tip de programe Java sunt denumite aplicatii de sine statatoare. Pascal etc.javac .com”. Cele mai importante unelte incluse in J2SDK sunt: .com. cum ar fi:C/C++. Aplicatii care se executa pe partea de server numite serveturi. . dintr-un document HTML.folosit pentru testarea applet-urilor (aplicatii care ruleaza dintr-un navigator de internet). pagini JSP.sun. Pachetul Java 2 SDK este un set de programe care ruleaza. De asemenea. cu urmatoarea signatura: 5 .java . Produsul J2SDK include uneltele de creare a programelor Java (compilatorul si alte unelte necesare pentru dezvoltare de programe) si unelte de executie ale acestora (masina virtuala. platforma de lucru J2ME oferind suportul necesar scrierii de program dedicate acestui scop.

Compilatorul analizeaza textul sursa al programului din punct de vedere sintactic. Un applet este un program Java care respecta o multime de reguli astfel incat sa poata rula in cadrul unui navigator Web. iar rezultatul este trimis programului solicitant. O aplicatie care se executa pe partea de server este o aplicatie care este rulata de server ca urmare a unei cererei primate de acesta. . In acest mod este asigurata portabilitatea si independenta de platforma.java. Daca programul nu contine erori sintactice.Editarea setului de instructiuni de programare cu ajutorul unui editor de texte. Servturile extend functionalitatea unui server.public static void main(String args[] ) Aplicatiile care se executa pe partea de client sunt cele incarcate de pe un server si apoi executate de programe speciale cum ar fi navigatoarele Web. Pentru aceasta operatie se lanseaza in executie un program special. Conversia are loc la lansarea executiei si anume instructiune cu instructiune.2. Rezultatul compilarii este unul sau mai multe fisiere de tip “bytecode”. compilatorul traduce acest program in codul masina pentru masina virtuala Java (un fel de calculator intr-un alt calculator). 2.class. scrisa in java. semnaland eventualele erori. care are extensia .3 Etapele dezvoltarii unei aplicatii Java 1. 1. Procesul de complilare si executie poate fi reprezentat ca in figura 1. Conversia (transformarea). a instructiunilor “bytecode” in instructiuni inteligibile masinii gazda care apoi sunt executate. 3. In acest fel este creat un fisier sursa. Extensia fisierului “bytecode” rezultat in urma compilarii are extensia . de catre interpretorul Java.o secventa de instructiuni de asamblare pentru masina virtuala Java. si care poate interactiona cu diferiti clienti folosind o implementare a paradigmei cerere/raspuns bazata pe protocolul HTTP. denumit compilator Java. Masina virtuala mai este cunoscuta si ca interpretor Java sau executor (runtime) Java.Un dezavantaj poate fi considerat timpul mai mare de executie. Fisierul “bytecode” nu depinde de masina gazda si de sistemul de operare pe care va fi executat programul. de obicei a unui server HTTP. Compilarea programului. Un servlet este o componenta Web.

intalniti si sub denumirea de nume simbolice. Coreean) Mai multe informatii legate de reprezentarea Unicode pot fi obtinute la adresa ”http://www. Greek. 1. Musical.O aplicatie Java este compusa din una sau mai multe clase care interactioneaza intre ele prin intermediul metodelor. static void. • \u0030 .9 • \u03B1 . masina virtuala va cauta si invoca automat metoda statica avand numele main. . variabile.println(“Primul program Java”). Atunci cand se executa o aplicatie Java. Arrows. Gothic. cateva exemple de blocuri fiind: Basic Latin. ceea ce inseamna ca se pot reprezenta 65536 de semne.2 Structura lexicala a limbajului Java Setul de caractere Limbajului Java lucreaza in mod nativ folosind setul de caractere Unicode. Arabic. referirea la celelalte facandu-se prin \uxxxx. clase metode etc. au rolul de a denumi elemente ale programului Java: constante.} } Observatie: Tipul parametrilor metodei (functiei) main cat si tipul metodei. Currency. Mathematical. unde era posibila reprezentarea a doar 256 de caractere. spre deosebire de ASCII. care formeaza o aplicatie Java. Mai jos sunt oferite cateva exemple de caractere Unicode.\u22FF : simboluri matematice (8.org” Identificatori Identificatorii. sunt obligatorii. 7 . etc. trebuie sa existe o clasa care sa contina o metoda statica avand numele main.\u0039 : cifre ISO-Latin 0 . In grupul de clase. O alta caracteristica a setului de caractere Unicode este faptul ca intreg intervalul de reprezentare a simbolurilor este divizat in subintervale numite blocuri.out.\u9fff : litere din alfabetul Han (Chinez. 9. Primele 256 caractere Unicode corespund celor ASCII.9 • \u0660 .) • \u4e00 ..\u0669 : cifre arabic-indic 0 . etc. Acesta este un standard international care inlocuieste vechiul set de caractere ASCII si care foloseste pentru reprezentarea caracterelor 2 octeti. Japonez.unicode.\u03C9 : simboluri grecesti _ − ! • \u2200 . Cel mai simplu program Java (care nu face nimic) arata astfel: class aplicatie { public static void main (String [ ] args) {System. unde xxxx reprezinta codul caracterului. Observatie: Metoda main poate fi considerata ca fiind echivalentul Java a functiei main din C/C++.

3 Tipuri de date si variabile in Java Variabila este o zona temporara de stocare. rezidenta in memoria RAM. . adica face diferenta intre literele mici si literele mari. de exemplu.’). cu inteles predefinit. in Java exista variabile care isi pot modifica valoarea si variabile care nu si-o pot modifica. while etc. textul dintre cele doua secvente este automat mutat in documentatia aplicatiei de catre generatorul automat de documentatie (javadoc). De exemplu: if. eventual. identificatorii sunt diferiti in functie daca sunt scrisi cu litere mici si mari. modul de reprezentare a acestora in memorie. In Java exista trei tipuri de comentarii: .’). In limbajul Java a fost exact definita modalitatea de reprezentare a tipurilor primitive de date in memorie.a delimita constantele sir de caractere(ghilimelele). In acest fel. Alti separatori specifici sunt ( ) { } [ ] .o succesiune de caractere incadrata intre /* si */ . Cuvintele-cheie (keywords) sunt identificatori speciali. . sfarsit de linie (‘\n’) si comentariile. Pentru utilizarea unei variabile intr-un program Java trebuie ca aceasta sa fie declarata. In ciuda denumirii. TAB (‘\t’). numite variabile finale. 1.Delimitatorii sunt folositi.a delimita sfarsitul unei instructiuni sau al unei declaratii .o succesiune de caractere care incepe cu // si se termina la sfarsitul unei singure linii. Separatori Separatorii au rolul de a separa unitatile sintactice: . primul caracter fiind obligatoriu o litera (inclusiv ‘_’).a delimita o constanta de tip caracter . La declararea variabilei trebuie specificat numele simbolic al variabilei. . Comentarii Comentariile sunt texte care vor fi ignorate de compilator. .Separatorii specifici sun folositi. un identificator este constituit dintr-o succesiune nelimitata de litere si cifre Unicode. Un tip de date defineste multimea de valori pe care variabila poate sa le stocheze. .Din punct de vedere sintactic. incadrate intre /** si */. . dar au rolul de a explicita si de a face mai lizibil pentru programator anumite secvente de program. Toate cuvintelecheie se scriu numai cu litere mici. aceste comentarii pot fi formate din mai multe linii. o valoare initiala care se atribuie variabilei. Limbajul Java este “case-sensitive”.caracterul apostrof (‘). care pot fi utilizati numai in constructii sintactice in care sunt specificati. tipul acesteia si. pentru: .caracterul punct si virgula (‘.Ca separatori “generali” se utilizeaza caracterele albe: spatiu (‘ ‘). De aceea. de exemplu. Asupra variabilelor finale vom reveni ulterior dupa intelegerea conceptelor de clasa de obiecte. care are un nume simbolic (identificator) si stocheaza un anumit tip de date. Ea poate fi modificata pe parcursul executiei programului.o succesiune de caractere pe mai multe linii care tin de documentatie. pentru a separa unele constructii sintactice: variabilele sunt separate prin caracterul virgula (‘. . ca si setul de operatii pe care programul poate sa le realizeze cu aceste date. variabilele Java devin independente de platforma hardware si software pe care lucreaza.

Regula ar fi deci urmatoarea: nici o declararie fara initializare. 263 -1] Intreg pe 8 bytes float 6 cifre semnificative [10-46.648. void.147. Java defineste o valoare implicita pentru fiecare tip de date. boolean. 10308] coduri Unicod Virgula mobila pe 8 bytes char Pe 2 byte boolean false sau true Pe un bit Tipul boolean este folosit pentru memorarea unei valori de adevar sau fals. 1038] Virgula mobila pe 4 bytes double 15 cifre semnificative [10-324. int.648] Intreg pe 4 bytes long [-263. Orice variabila de tip intreg (byte. Limbajul Java accepta urmatoarele tipuri de baza: byte. Tabelul de mai jos prezinta o descrie generala a tipurilor primitive de date utilizate de Java.483. Tipurile de date intregi sunt: byte. float. Tipul char este folosit pentru a reprezenta caractere de tip Unicode.483. Tip Valori Reprezentare in memorie byte [-128. “\u0000’. Conventia folosita de Java pentru valorile intregi cu semn este reprezentarea in complement fata de doi. Este o practica buna insa aceea ca programele sa nu depinda niciodata de aceste initializari implicite. Orice variabila de tip caracter nou creata primeste automat ca valoare implicita caracterul null al codului Unicode. 32767] Intreg pe 2 bytes int [2. long. long.De asemenea.147. double. int. char. 9 . short. 2. In Java aceste doua valori le vom nota prin constantele (literali) true si respectiv false. Tipurile de date intregi sunt folosite pentru memorarea unor valori intregi cu semn. in cazul in care variabila de un anumit tip nu a primit nici o valoare de la utilizator. 127] Intreg pe 1 byte short [-32768. short. Orice variabila booleana nou creata primeste automat valoarea implicita false. int si long) nou creata primeste automat valoarea implicita 0. short.

java. functiile de scriere vor transforma acest numar in caracterul corespunzator. Caracterele care au reprezentare grafica pot fi scrise intre apostroafe.0d. si anume in clasa java.lang.Float . Tipul void Tipul void este un tip special.0 / 0. Valorile descrise la pct. POSITIVE_INFINITY. NEGATIVE_INFINITY. . Valoarea implicita pentru variabilele de tip float este 0.lang.Double .lang.pentru tipul float.0. Acest tip se utilizeaza cand este necesar sa se specifice absenta oricarei valori. Pentru a reprezenta o constanta intreaga in baza 8 trebuie sa se adauge prefixul 0 (cifra zero) in fata numarului. Constantele intregi pot fi intregi normale sau lungi. Pentru a reprezenta o constanta intreaga in baza 16 trebuie sa se adauge prefixul 0x sau 0X in fata numarului.java.java. Aceste doua constante se numesc in mod uniform MIN_VALUE si MAX_VALUE. Reprezentarea se face fie folosind o litera sau o cifra. Constantele reale care se pot reprezenta in memoria calculatorului sunt numere rationale din intervalele specificate la tipurile float si double. .lang. 1 si 2 sunt definite sub forma de constante si in ierarhia de clase predefinite Java. Pentru cele care nu au reprezentare grafica.Double. cum a fost cazul metodei main (). In Java sunt definite cateva valori reale speciale: 1. Sufixul care indica tipul float poate fi f sau F iar sufixul care indica tipul double poate fi d sau D. 16 sau 8. de exemplu 0. Constantele de tip caracter sunt utilizate pentru a reprezenta caracterele Unicode.Float si respectiv in clasa java.pentru tipul double. 2.0f.Integer .pentru tipul long. Numele constantelor este: NaN. Daca nu este specificat nici un sufix. Java interpreteaza constantele de tip caracter ca pe un numar (codul Unicode al caracterului respectiv). pentru care multimea valorilor este vida. . fie o secventa escape. Tipurile de date reale sunt: float si double.lang. Constantele reale pot fi specificate in notatia obisnuita sau in format stiintific. In fiecare dintre clase numerice prezentate sunt definite doua constante care reprezinta valorile minime si maxime pentru tipurile respective. Constantele intregi pot fi reprezentate in baza 10. De exemplu: pentru tipul de data a metodelor care nu intorc nici un rezultat. . Valori folosite pe post de infinit pozitiv si negativ. Pentru tipurile intregi si intregi lungi. precum si pentru tipurile flotante exista definite clase in ierarhia de clase predefinite Java si anume: . Aceste valori pot rezulta in urma unor calcule. iar pentru variabilele de tip double este 0.pentru tipul int. Constante O constanata este folosita pentru a exprima in program o valoare pe care o poate lua tipurile primitive de date si tipul sir de caractere. se folosesc secventele escape sau secventele escape predefinite prezentate deja. Intern. Constantele lungi se recunosc prin faptul ca se termina cu sufixul l sau L. valoarea implicita este de tip double. Ulterior.Tipurile de date reale sunt folosite pentru memorarea unor valori reale sub forma de mantisa si caracteristica.java.lang.Valoarea NaN (Not a Number) se obtine atunci cand se efectueaza o operatie a carei rezultat nu este definit.Long .

. de fapt. o instanta a clasei de obiecte String declarata standard in pachetul java. ‘/’ . float x=b*5. Sintaxa folosita pentru declararea de variabile este: <tip> <nume_v1> [= <expresie>] [. b=3.inmultirea. Observatii: 1. Un operand poate fi o constanta. Modul cum se face definirea constantelor va fi prezentata intr-o lectie separata destinata descrieri atributelor statice. Operatorii aritmetici Operatorii aritmetici sunt: ‘*’ . Daca cel putin unul 11 .restul impartirii intregi.<expresie1>. operandul ‘/’ are ca rezultat catul impartirii intregi (fara parte fractionara).specifica o expresie de initializare. … . <nume_v2>. precum si operatorul unar ‘+’ (plus) (introdus pentru simetrie). Operatorul ‘%’ nu poate fi aplicat decat operanzilor intregi. Caracterele care formeaza sirul de caractere pot fi caractere grafice sau secvente escape ca cele prezentate la constantele de tip caracter. <nume_v2> [= <expresie2>] … ].<tip> . Vom reveni asupra sirurilor de caractere intr-o lectie separata. dar functioneaza diferit pentru operanzii intregi. unde: . ‘%’ . sunt optionale si sunt folosite pentru a atribui unor variabile anumite valori initiale. Observatie: Se pot declara simultan mai multe variabile de acelasi tip. De asemenea este folosit operatorul unar ‘-’ (minus) pentru schimbarea semnului.specifica numele simbolic al variabilelor care se declara (adica. un apel de metoda. 1.Constantele de tip sir de caractere sunt cuprinse intre ghilimele. c=4. identificatorii).<nume_v1>. atunci se foloseste secventa escape \n in sirul de caractere respectiv.scaderea. in functie de tipul operatiilor realizate. char g. Operatorii limbajului Java sunt unari (se aplica unui singur operand) sau sunt binari (se aplica asupra a doi operanzi). … . expresia trebuie sa fie evaluabila in momentul declararii. Daca se doreste introducerea de caractere terminatoare de linie intr-un sir de caractere.4 Expresii si operatori O expresie este compusa dintr-o succesiune de operanzi. 2. y. Exemple de declaratii de variabile ce pot fi folosite intr-un program: int a.specifica tipul de data al variabilelor. Locul unde este declarata o variabila determina domeniul de vizibilitate si semnificatia ei. Operatorii desemneaza operatiile care se executa asupra operanzilor si pot fi grupati pe categorii. Observatie: Un sir de caractere este. ‘+’ adunarea.impartirea. Daca cei doi operanzi sunt numere intregi. legati prin operatori. separand numele lor prin virgula.6.lang. o variabila. Limbjul Java permite si definirea de constante. . O variabila trebuie sa fie declarata imediat inainte de a fi folosita. A. fata de operanzii reali. cat si operanzilor reali. ‘-’ . <expresie2>. Operatorul ‘/’ poate fi aplicat atat operanzilor intregi. o expresie incadrata intre paranteze rotunde.

expresiile logice: 5 == 2+3 are ca rezultat valoarea true. 5 != 2+3 are ca rezultat valoarea false. Rezultatul aplicarii unui operator relational este true daca cei doi operanzi sunt in relatia indicata de operator. >=. dupa care valoarea lui x va fi in ambele cazuri 6. 8 <= 3+13 are ca rezultat valoarea true. <=. Operatorii de incrementare / decrementare pot fi aplicati operanzilor intregi.disjunctie logica (sau) reprezentata cu | | .5 se pot construi urmatoarele expresii: b%2 =1. De exemplu. . altfel.evaluarea expresiei 3 * ++x conduce la rezultatul 18. E. . >. daca valoarea curenta a lui x este 5. De exemplu. . Operatorii de incrementare/decrementare Operatorul de incrementare este ‘++’. De exemplu pentru declaratiile de variabile: int a=5. Operatori de egalitate Operatorii de egalitate sunt folositi pentru testarea unei egalitati sau inegalitati intre doua valori. Operatori logici se aplica asupra unor operanzi de tip boolean. D.dintre cei doi operanzi este un numar real. Acesti operatori sunt unari si au ca efect marirea (respectiv micsorarea) valorii operandului cu 1. daca cei doi operanzi sunt in relatia indicata de operator si false altfel. si false. expresiile logice: 4 > 6 are ca rezultat valoarea false.evaluarea expresiei 3 * x++ conduce la rezultatul 15. De exemplu. a/2=2. In cazul cand se foloseste operatorul de incrementare / decrementare in forma postfixata (dupa operand). limbajul Java va incrementa / decrementa mai intai valoarea variabilei si apoi va utiliza variabila intr-o alta expresie.conjunctie logica (si) reprezentata cu &&. Exista trei operatori logici globali: . C. Operatorul de decrementare este ‘--’.negatia logica (not) reprezentata cu !. atunci: . operanzilor in virgula mobila si operanzilor de tipul char. Rezultatul aplicarii unui operator de egalitate este true. In cazul cand se foloseste operatorul de incrementare / decrementare in forma prefixata (inaintea operandului). Operatori relationali Operatorii relationali sunt operatori binari si desemneaza relatia de ordine in care se gasesc cei doi operanzi: <. limbajul Java va utiliza mai intai valoarea variabilei intr-o alta expresie si apoi va efectua operatia de incrementare / decrementare. . Sunt operatori binari si arata relatia de egalitate (==) sau inegalitate (!=). B. operandul ‘/’ furnizeaza rezultatul impartirii reale (cu parte fractionara). Limbajul Java permite doua forme pentru operatorii de incrementare / decrementare: forma prefixata (inaintea operandului) si forma postfixata (dupa operand). b=7 float x=3.

Operatorul de concatenare ( + ) de siruri de caractere este un operator binar folosit pentru lipirea mai multor siruri de caractere La concatenarea sirurilor de caractere. prin inlocuirea in expresie a fiecarei variabile cu valoarea ei si a fiecarei functii cu valoarea returnata de functia respectiva si efectuarea operatiilor specificate de operatori. >>. De exemplu instructiunile: total = total + 100. In cadrul unei expresii fara paranteze.este din multimea {*. ^}. Exista un operator de atribuire simplu (=) si 10 operatori de atribuire compusi cu ajutorul operatorului ‘=‘ si al unui alt operator binar (aritmetic sau logic pe biti). a = 0. |. caz in care se realizeaza o atribuire multipla. -. el atribuie valorile de la dreapta la stanga. b = a* = 2. <nume_variabila1> = <nume_variabila2> = … = <nume_variabilan> = <expresie>. folosind atribuirea multipla rezulta: total = suma = a = 0 O alta varianta de sintaxa folosita este: <nume_variabila> <operator_binar> = <expresie>. %. unde: .F. Carcterele din sirul rezultat sunt caracterele din primul sir. jumatate = jumatate/2. O varianta de sintaxa folosita este: <nume_variabila> = <expresie> Efectul aplicarii operatorului este: Se evalueaza <expresie>. De exemplu: “Acesta este” + “un sir” este echivalent cu “Acesta este un sir” “Variabila a are valoarea ” + 3 este echivalent cu “Variabila are valoarea 3” Evaluarea unei expresii presupune calculul valorii expresiei. suma = 0. de asociativitate si de prioritatea operatorilor: 1. Efectul aplicarii operatorilor de atribuire compusi este echivalent cu instructiunea: <nume_variabila> = <nume_variabila> <operator_binar> <expresie>. 3. b = a = a*2. &. Daca cel de-al doilea operand este un tip primitiv de data. acesta este convertit la un sir de caractere care sa reprezinte valoarea operandului. jumatate/ =2. Observatie : <expresie> poate fi la randul ei o expresie de atribuire. 13 . Utilizarea parantezelor rotunde este mai puternica decat prioritatea operatorilor. operatorii “vecini” actioneaza conform regulilor de asociativitate prezentate in tabelul de mai sus. De exemplu: total = 0. sunt echivalente cu: total+ =100. La prioritate egala. G. <<. 2. +.<operator_binar> . urmate de cele dintr-al doilea sir in ordine. apoi se atribuie variabilei <nume_variabila> valoarea expresiei. Operatori de atribuire Operatorii de atribuire sunt operatori binari care permit modificarea valorii unei variabile. In timpul evaluarii expresiei se tine cont de existenta parantezelor. lungimea sirului rezultat este suma lungimii sirurilor care intra in operatie. /. se efectueaza operatiile in ordinea prioritatii operatorilor. Se foloseste atunci cand se doreste sa se atribuie aceeasi valoare mai multor variabile. Atunci cand compilatorul intalneste o operatie de atribuire multipla.

io.<instructiune_1>. [else <instructiune_2>].readLine(). y = Double.readLine(). InputStreamReader isrx = new InputStreamReader(System. altfel se executa <instructiune_2>. z.readLine(). A. return.java) testeaza daca trei numere pot forma laturile unui triunghi si daca da calculeaza aria triunghiului folosind formula lui Heron. .out. BufferedReader brz = new BufferedReader(isrz). z = Double. public class arie_triunghi { public static void main(String[] args) throws IOException { double x.in). s = brx.specifica instructiunile (simple sau compuse) de executat.print ("Introduceti x= ").specifica expresia de evaluat. p. s = brz. <instructiune_2> . BufferedReader bry = new BufferedReader(isry). BufferedReader brx = new BufferedReader(isrx). /** Utilizarea instructiunii if pentru determinarea ariei triunghiului*/ import java. while.*. System. System.in). urmatorul program (denumit arie_triunghi. unde: . InputStreamReader isrz = new InputStreamReader(System. label. s = bry. switch-case Instructiuni de salt: for. System. do-while Instructiuni pentru tratarea except¸iilor: try-catch-finally. InputStreamReader isry = new InputStreamReader(System.1. De exemplu. Semantica: se evalueaza <expresie> si daca valoarea expresiei este true.in). throw Alte instructiuni: break.out.4 Controlul executiei Instruct¸iunile Java pentru controlul executiei sunt foarte asemanatoare celor din limbajul C si pot fi impartite in urmatoarele categorii: Instructiuni de decizie: if-else. . se executa <instructiune_1>. continue.print ("Introduceti y= "). Nota: Instructiunea if poate sa faca parte dintr-o alta instructiune if sau else.parseDouble(s). String s.parseDouble(s). aria.out.parseDouble(s). y. adica instructiunile if pot fi incluse (imbricate) in alte instructiuni if.print ("Introduceti z= "). x = Double.<expresie> . Structuri alternative (de decizie) Instructiunea de decizie if Sintaxa instructiunii este: if (<expresie>) <instructiune_1>.

specifica expresia de testat. else { p = (x+y+z)/2. switch permite selectarea unei alternative din maximum n+1 posibile.<grup_de_instructiuni_1>.if (x<=0 || y<=0 || z<=0) System. ….println("Numerele introduse nu sunt laturi ale unui triunghi"). 2.<expresie> .o instructiune sau un grup de instructiuni care se executa in cazul in care o alternativa case se potriveste. [default: <grup_de_instructiuni_n+1>. Spre deosebire de if-else. case <constanta_2> : <grup_de_instructiuni_2>.println("Aria triunghiului = " + aria). unde: . <constanta_n> din alternativele case: . … case <constanta_n> : <grup_de_instructiuni_n>.<expresie> . In instructiunea if-else se executa instructiunea (instructiunile) corespunzatoare valorii expresiei si atat. … . . 15 . . se executa secventa de instructiuni corespunzatoare si toate secventele de instructiuni care urmeaza. <constanta_n> .] } unde: .daca valoarea expresiei este false se iese din ciclul while. B.specifica valorile constantelor cu care se face compararea rezultatului evaluarii expresiei.println("Numerele introduse nu sunt laturi ale unui triunghi"). System.daca se intalneste o constanta din alternativa case cu valoarea expresiei. <constanta_2>.out. se compara succesiv valoarea expresiei cu valorile constantelor <constanta_1>.daca nici una dintre valorile constantelor din alternativa case nu coincide cu valoarea expresiei.specifica variabila sau expresia de evaluat. in timp ce in instructiunea switch se executa si toate secventele de instructiuni ale alternativelor case urmatoare.<constanta_1>. Structuri repetitive (iterative) Instructiunea while Sintaxa instructiunii este: while (<expresie>) <instructiune>. Semantica: se evalueaza <expresie>.out. se executa secventa de instructiuni din alternativa default (alternativa implicita sau prestabilita). <constanta_2>.out. care permite selectarea unei alternative din maximum doua posibile. } } } Instructiunea switch Sintaxa instructiunii este: switch (<expresie>) { case <constanta_1> : <grup_de_instructiuni_1>. . pana la intalnirea instructiunii break sau pana la intalnirea acoladei inchise (}) care marcheaza sfarsitul instructiunii switch. else if (x+y<=z || x+z<=y || y+z<=x) System. aria = Math. Observatii: 1. …. Semantica: se evalueaza <expresie>: .sqrt(p*(p-x)*(p-y)*(p-z)).

<conditie_sfarsit>. Daca stream-ul este de intrare. de cele mai multe ori. catre ecran). Sintaxa instructiunii este: for (<valoare_initiala>. . .System.io.sectiunea <valoare_initiala> atribuie variabilei de control o valoare initiala. valoarea 1 la variabila de control. . care. 1.specifica expresia de testat (de evaluat). Daca stream-ul este de iesire. .System. o variabila denumita variabila de control care indica de cate ori s-a executat instructiunea (<instructiune>) din corpul ciclului.daca valoarea expresiei este true.out pentru iesirea standard la ecranul calculatorului.sectiunea <valoare_increment> adauga (scade). se executa instructiunea atita tip cat valoarea expresiei este true. Semantica: se executa instructiunea si apoi se evalueaza expresia: . Instructiunea for contine patru sectiuni: . de obicei. este 0 sau 1. valoarea de incrementare sau decrementare poate fi diferita de 1. .<instructiune> . Instructiunea do-while Sintaxa instructiunii este: do <instructiune>.sectiunea <instructiune> reprezinta instructiunea (sau instructiunile) care se doreste (doresc) a fi repetata (repetate). Orice program care foloseste rutinele de intrare/iesire trebuie sa cuprinda instructiunea: import java. Java ofera trei fluxuri predefinite pentru operatii I/O standard: . Intrarea si iesirea in Java se realizeaza cu ajutorul claselor de obiecte din pachetul predefinit java.daca valoarea expresiei este false se iese din ciclul do-while.sectiunea <conditie_sfarsit> testeaza valoarea variabilei de control pentru a stabili daca programul a executat instructiunea de atatea ori cat s-a dorit.<expresie> . . dupa ce se executa instructiunea din corpul ciclului.daca valoarea expresiei este true se executa instructiunea (din ciclul do-while) atita tip cat valoarea expresiei este adevarata. de fiecare data.. . de obicei.in pentru intrarea standard de la tastatura. unde: .o instructiune simpla de executat. Aceste operatii se realizeaza prin intermediul unor metode existente in pachetele API ale limbajului.io.System. . secventa de biti “curge” dinspre memoria calculatorului catre exterior (in acest caz. de la tastatura) catre memoria calculatorului.* Conceptul fundamental in operatiile de intrare/iesire in limbajul Java este fluxul de intrare/iesire (stream). <valoare_increment>) <instructiune>.err pentru fluxul de erori. while (<expresie>). Instructiunea for Este folosita pentru efectuarea unor prelucrari de un anumit numar de ori. succesiunea de biti “curge” dinspre exterior (in acest caz. Instructiunea for foloseste.6 Afisarea datelor pe ecran In limbajul Java nu exista instructiuni specializate pentru citirea/scrierea datelor.

String s1 = "abc" + "xyz". Efectul apelului metodei print este acela ca se realizeaza afisarea la ecran a variabilei data ca parametru si nu se face salt la o linie noua. Exemple echivalente de declarare a unui sir: String s = "abc".<expresie> . Observatie: String-urile sunt obiecte Java care descriu sirurile de caractere si le vom studia separat intr-o lectie viitoare. Spre deosebire de C/C++ care dispun de un numar foarte mare de optiuni de formatare. 17 . String s = new String(data). cea mai folosita modalitate de a lucra cu siruri este prin intermediul clasei String.out.Pentru afisarea datelor la ecranul calculatorului se folosesc metodele print si println. 1.println( ).out. un obiect de tip String sau un obiect de tip StringBuffer. un sir de caractere poate fi reprezentat printr-un vector format din elemente de tip char. caz in care se face numai un salt la o linie noua fara sa se afiseze nimic. altfel va fi declarat de tip StringBuffer. Sintaxa folosita la apelul metodei println este: System. insert. unde: . ’c’}.este numele unei variabile de un tip de data sau este o expresie care foloseste operatorul de concatenare pentru siruri de caractere. afisarea in Java se face exclusiv prin concatenare de String-uri fara nici o optiune de formatare. Sa retinem ca prin concatenarea a doua siruri se obtine un nou sir de caractere care uneste cele doua siruri initiale. Diferenta principala intre aceste clase este ca StringBuffer pune la dispozitie metode pentru modificarea continutului sirului. Concatenarea ¸sirurilor de caractere se face prin intermediul operatorului + sau. String s2 = "123". unde: . String s3 = s1 + s2. Daca un ¸sir de caractere este constant (nu se doreste schimbarea continutului sau pe parcursul executiei programului) atunci el va fi declarat de tipul String.println (<expresie>). Efectul apelului metodei println este acela ca se realizeaza afisarea la ecran a variabilei data ca parametru si se face salt la o linie noua. String s = new String("abc"). Metoda println se poate apela si fara parametrii. char data[] = {’a’. reverse.5 Siruri de caractere In Java. delete. Operatorul de concatenare a doua siruri de caractere folosit de Java este semnul + (plus). care are ¸si unele particularitati fata de restul claselor menite sa simplifice cat mai mult folosirea sirurilor de caractere.out. Sintaxa folosita la apelul metodei print este: System.print (<expresie>). cum ar fi: append. in cazul ¸sirurilor de tip StringBuffer. Clasa StringBuffer va fi utilizata predominant in aplicatii dedicate procesarii textelor cum ar fi editoarele de texte. adica in forma: System.este numele unei variabile de un tip de data sau este o expresie care foloseste operatorul de concatenare pentru siruri de caractere. folosind metoda append.<expresie> . ci alte tipuri primitive de date atunci Java face o conversie temporara la tipul String. ’b’. daca nu toti operanzii din expresie sunt siruri de caractere. Uzual.

print("1 "). Programul se compileaza si la executie afiseaza i 1 21 21 26 26 i. String []names={"Andreea". names[--x]+=".i<names. Nici una din variantele de mai sus.println(names[i]).".out. deoarece se ia in considerare ultimul modicator de acces. Va fi o eroare la compilare deoarece o variabila nu poate fi in acelasi timp accesata public si private. 1. Mai jos. C. D.length. case 4:case5: System. C. }} Care afrmatii sunt false? A.1 Fie urmatoarea declaratie Java: public private int h.print("i "). deoarece se ia in considerare primul modicator de acces. D. 1. break.out. for(int i=0. Output-ul include Ana. sunt cateva exemple: System. B.print("21 "). B. in sensul ca permite concatenarea sirurilor cu obiecte de orice tip care au o reprezentare de tip ¸sir de caractere. Nimic din cele de mai sus. Variabila h va fi accesata in mod private.3 Fie urmatorul program Java: public class Program{ static void f(int k){ switch(k){ default: System. Programul se compileaza si la executie afiseaza i 1 21 26 . C. D."Ana"}.In Java.print("Vectorul v are" + v. Programul se compileaza si la executie afiseaza i 1 21 21 26 26 . .out. Care armatii sunt adevarate: A.i++) f(i).out. }} public static void main(String []args){ for(int i=0.2 Ce rezulta din urmatorul fragment de cod Java? int x=1. Variabila h va fi accesata in mod public.i++) System. case1: System. Eroare la compilare. Output-ul include Andreea. A. B.out. Output-ul include Matei.length + " elemente"). case 2:case3: System. operatorul de concatenare + este extrem de flexibil. break. break.i<6.print("26 "). String x = "a" + 1 + "b" Teste de control: 1.out."Matei".

i<5. Programul se compileaza si la executie afiseaza i 1 23 23 45 45 i. D. Programul se compileaza si la executie afiseaza i 1 23 45 . case 4:case5: System. case 2:case3: System. Programul se compileaza si la executie afiseaza -3.i<6.print("23 ").println(“suma”+suma). break. Va produce eroare la executie. B. System.4 Fie urmatorul cod Java: byte b=-7 >>> 1. daca este integrat intr-un program Java? A.-5. Va produce eroare la compilare.print("45 ").i++) if(v[i]<-2) suma+=v[i]. } } Care armatii sunt adevarate? A.out. b). 1.6 Secvenţa urmatoare: public class test { public static void main(String args[]) {int a=3.4.7 Secvenţa uramatoare: public class test { public static void main(String args[]) {int v[ ]={-2. Programul se compileaza si la executie afiseaza -4.1. break. } } public static void main(String []args){ for(int i=0.out. D.i++) f(i).out.println(b). int c=b*(b=5). Programul se compileaza si la executie afiseaza i 1 23 23 45 45 .out.print("i "). a=3 b=6 c=30.0.}} Afisează la execuţie: a). Programul produce eroare la compilare. C. break.println(“a=”+a+”b=”+b+”c=”+c).-6. 1.5 Fie urm¸atorul program Java: public class Program{ static void f(int k){ switch(k){ default: System. a=2 b=5 c=20.print("1 ").}} Afiseaza: 19 . for(i=0.suma=0.2}. c). B. System.out. C. 1. int b=(a=2)*a. Ce se poate spune despre acest cod. a=2 b=4 c=20. case1: System. System.out. a=2 b=5 c=25. d).out.

200).1 Crearea obiectelor In Java. Instantierea Se realizeaza prin intermediul operatorului new si are ca efect crearea efectiva a obiectului cu alocarea spatiului de memorie corespunzator.1. . Initializarea Se realizeaza prin intermediul constructorilor clasei respective. r2 = new Rectangle(0. 0. Capitolul 2 Clase si obiecte Obiective: ciclul de viata al obiectelor. in care declaram si instantiem doua obiecte din clasa Rectangle. Mai general. Initializarea este de fapt parte integranta a procesului de instantiere. r2. 2. c) afiseaza -11. afiseaza -13. afiseaza 0. Parantezele rotunde de dupa numele clasei indica faptul ca acolo este de fapt un apel la unul din constructorii clasei si nu simpla specificare a numelui clasei. structura unei clase Java. d). ca in orice limbaj de programare orientat-obiect. cu alte cuvinte specificarea clasei acestuia NumeClasa numeObiect. crearea obiectelor se realizeaza prin instantierea unei clase si implica urmatoarele lucruri: Declararea Presupune specificarea tipului acelui obiect. definite de coordonatele coltului stanga sus (originea) ¸si latimea. Rectangle r1. definirea claselor. clasa ce descrie suprafete grafice rectangulare. metode membre si constructori. eroare la compilare. 100. Sa consideram urmatorul exemplu.1 Ciclul de viata al unui obiect 2. respective inaltimea.a). in sensul ca imediat dupa alocarea memoriei ca efect al operatorului new este apelat constructorul specificat. instantierea si init¸ializarea apar sub forma: numeObiect = new NumeClasa([argumente constructor]). r1 = new Rectangle(). numeObiect = new NumeClasa(). b).

De exemplu. Aceste lucruri se realizeaza prin aflarea sau schimbarea valorilor variabilelor sale. patrat. . clasa Rectangle are urmatorii constructori: public Rectangle() public Rectangle(int latime. Dimension dimensiune) Declararea. sau metode setter . 100. patrat. 0. 100). int y.se aloca memorie pentru aceasta instanta.setLocation(10. . int latime. instantierea si initializarea obiectului pot aparea pe aceeasi linie (cazul cel mai uzual): Rectangle patrat = new Rectangle(0. //schimba originea patrat. 0. int inaltime) public Rectangle(int x.width = -100.println(patrat. int inaltime) public Rectangle(Point origine) public Rectangle(Point origine. -200).y = 20. respectiv prin apelarea metodelor sale. width. 20). origin. //stare inconsistenta patrat. Dupa cum observam in al doilea caz. Rectangle patrat = new Rectangle(0. 0. initializarea se poate face si cu anumiti parametri. 200). //schimba originea Accesul la variabilele unui obiect se face in conformitate cu drepturile de acces pe care le ofer˘a variabilele respective celorlalte clase. Referirea valorii unei variabile se face prin obiect.metoda([parametri]).width). patrat.se apeleaza o metoda speciala a clasei numita constructor. Fiecare clasa are un set de constructori care se ocupa cu initializare obiectelor nou create. System. respectiv getVariabila. int latime.variabila De exemplu clasa Rectangle are variabilele publice x. el poate fi folosit in urmatoarele sensuri: aflarea unor informatii despre obiect. //afiseaza 100 patrat. 200). 20). 21 .getter si au numele de forma setVariabila. Aflarea valorilor acestor variabile sau schimbarea lor se face prin constructii de genul: Rectangle patrat = new Rectangle(0. //metoda setter //metoda setSize poate sa testeze daca noile valori sunt //corecte si sa valideze sau nu schimbarea lor Rolul operatorului new La folosirea operatorului new se executa urmatoarele: .se creaza o noua instanta a clasei date. 100. 100.x = 10.origin = new Point(10. //schimba dimensiunea Se observa ca valorile variabilelor pot fi modificate indirect prin intermediul metodelor sale. Folosirea obiectelor Odata un obiect creat.setSize(-100.out. height. //schimba originea patrat. Programarea orientata obiect descurajeaza folosirea directa a variabilelor unui obiect deoarece acesta poate fi adus instari inconsistente (ireale). pentru fiecare variabil˘a care descrie starea obiectului trebuie sa existe metode care sa permita schimbarea/aflarea valorilor variabilelor sale. In schimb. Acestea se numesc metode de accesare. schimbarea starii sale sau executarea unor actiuni. cu conditia sa existe un constructor al clasei respective care sa accepte parametrii respectivi. Apelul unei metode se face prin obiect.setSize(200. int inaltime) public Rectangle(Point origine. 300).In primul caz Rectangle() este un apel catre constructorul clasei Rectangle care este responsabil cu init¸ializarea obiectului cu valorile implicite. y.

Vom reveni intr-o lectie viitoare. despre aceste clauze vom vorbi intr-o lectie viitoare. modificatorul clasei este optional si poate fi: abstract. Declararea unei clase respecta urm˘atorul format general: [<modificatori_acces>] [<modificatori_clasa>] class <nume_clasa> [<clauze_s>] {<corpul_clasei>} unde: . . Constructorii initializeaza noul obiect si variabilele sale. . . in momentul rularii unui program.variabilele clasei (de instana si de clasa) si metodele care lucreaza cu acestea. fiecare avand un numar diferit de argumente sau de tipuri. In cazul in care declaram o clasa de obiecte ca fiind abstracta. .finala. cealalta modalitate fiind prin intermediul interfetelor.2 Crearea claselor Clasele reprezinta o modalitate de a introduce noi tipuri de date intr-o aplicatie Java. Distrugerea obiectelor Multe limbaje de programare impun ca programatorul sa tina evidenta obiectelor create si sa le distruga in mod explicit atunci cand nu mai este nevoie de ele.abstracta. aceste cuvinte sa inceapa cu o litera majuscula. cu alte cuvinte sa administreze singur memoria ocupata de obiectele sale. .<modificatori_clasa> . In cazul in care declaram o clasa de obiecte ca fiind finala. Intr-o clasa pot fi definiti oricati constructori se doresc pentru a implementa comportamentul clasei. Acest proces pus la dispozit¸ie de platforma Java de lucru se numeste garbage collector (colector de gunoi).<clauze_s> . este de preferat ca numele clasei sa inceapa cu o litera majuscula si daca numele clasei contine in interior mai multe cuvinte.specifica tipul clasei definite. numite la un loc membrii clasei. Intr-o clasa pot exista mai multe definitii de constructori. se pot specifica diferite argumente in lista de argumente si va fi apelat constructorul corespunzator pentru acele argumente. modificatorul de acces este optional si poate fi: public.specifica anumite clauze referitoare la pozitia pe care o ocupa clasa in ierarhia de clase din care face parte (clauza extends) sau daca aceasta clasa foloseste o interfata (clauza inplements).specifica numele clasei de obiecte. Cand se foloseste operatorul new. adica nu se permite crearea de obiecte din aceasta clasa. prescurtat gc. Modificatorii pentru tipurile de clasa O clasa poate fi: . . ruleaza si un proces care se ocupa cu distrugerea obiectelor care nu mai sunt folosite. creaza orice alte obiecte de care are nevoie obiectul creat si realizeaza orice alte operatii de care obiectul are nevoie la initializarea sa.<corpul_clasei> . compilatorul va interzice instantierea acestei clase.<nume_clasa> . 2. compilatorul va interzice ca pornind de la aceasta clasa sa se defineasca subclase. caz in care folosim modificatorul abstract. Observatie: Continutul (corpul) unei clase nu este o succesiune de instructiuni.specifica domeniul de vizibilitate (folosire sau acces) al clasei. In Java programatorul nu mai are responsabilitatea distrugerii obiectelor sale intrucat. caz in care folosim modificatorul final. final. simultan cu interpretorul Java.Constructorii reprezinta metode speciale pentru crearea si initializarea noilor instante ale claselor.<modificatori_acces> .

Spre deosebire de C++.1 Corpul unei clase Corpul unei clase urmeaza imediat dupa declararea clasei si este cuprins intre acolade. fara a exista posibilitatea aparitiei vreunei ambiguitati din punctul de vedere al compilatorului. urmand ca implementare sa fie facuta in afara ei. Acest lucru este insa total nerecomandat daca ne gandim din perspectiva lizibilitatii codului. atunci aceasta clasa poate fi folosita (accesata) si din exteriorul pachetului din care face parte. nu este permisa doar declararea metode in corpul clasei. eroarea va fi semnalata la compilare.Nota:In cazul in care se declara. accesul de tip friendly se aplica pentru toate aceste clase. initializarea variabilelor de instanta si de clasa (cunoscute impreuna ca variabile membre). 2. Declararea unor clase imbricate (interne). aceasta modalitate de folosire a accesului de tip friendly nu este recomandata. care poate fi chiar numele clasei. Nota: Toate clasele care nu fac parte din nici un pachet. Continutul acestuia este format din: Declararea si. in acelasi timp. o clasa de obiecte ca fiind abstracta si finala. Ca o consecinta. int metoda2() { // Implementare } } A::metoda1() { // Implementare } // Java class A { void metoda1(){ // Implementare } void metoda2(){ // Implementare } } Variabilele unei clase pot avea acela¸si nume cu metodele clasei. // C++ class A { void metoda1(). Totusi. Implementarea metodelor unei clase trebuie sa se faca obligatoriu in corpul clasei.2. Acest tip de acces la o clasa se numeste package-friendly si este implicit in Java. 23 . Modificatorii de acces In cazul in care declaram o clasa de obiecte ca fiind publica. eventual. Daca o clasa nu este declarata ca fiind de tip public atunci ea va putea fi folosita (accesata) doar de clasele din cadrul aceluiasi pachet. sunt considerate automat ca facand parte din acelasi pachet implicit. pentru ca cei doi modificatori se exclud. Acesta este motivul pentru care vizibilitatea nu este afectata daca se omite modificatorul public pentru clasele care nu fac parte dintr-un pachet. Declararea ¸si implementarea metodelor de instanta si de clasa (cunoscute impreuna ca metode membre). Declararea ¸si implementarea constructorilor. dovedind un stil ineficient de progamare.

w=w1. Sa consideram ca exemplu declararea unei clase care descrie notiunea de dreptunghi ¸si trei posibili constructori pentru aceasta clasa. double w1. nu returneaza nici o valoare si sunt folositi pentru initializarea obiectelor acelei clase in momentul instantierii lor. fara repeta aceleasi secvente de cod in toti constructorii (cum ar fi afisarea mesajului ”Instantiere dreptunghi”). w=0. y=0. } Dreptunghi() { // Constructor fara argumente x=0. double y1. System. System. h=h1. h=h1. double h1) { // Implementam doar constructorul cel mai general x=x1.out. } Dreptunghi(double w1. in functie de numarul parametrilor cu care este apelat constructorul.class A { int A. y=0. h=0. w=w1. w. y=y1.out. y=y1.println("Instantiere dreptunghi"). h. y.println("Instantiere dreptunghi"). double h1) { // Constructor cu doua argumente x=0. w.2.println("Instantiere dreptunghi"). double y1. void A() {}. Mai eficient. In cazul in care dorim sa apelam explicit constructorul unei clase folosim expresia this( argumente ). clasa de mai sus poate fi rescrisa astfel: class Dreptunghi { double x. h. System.2 Constructorii unei clase Constructorii unei clase sunt metode speciale care au acelasi nume cu cel al clasei. class NumeClasa { [modificatori] NumeClasa([argumente]) { // Constructor}} O clasa poate avea unul sau mai mult¸i constructori care trebuie insa sa difere prin lista de argumente primite. h=h1. System. . w=w1.out. Dreptunghi(double x1. double w1. // Corect pentru compilator // Nerecomandat ca stil de programare } 2. pentru a nu repeta secventele de cod scrise deja la constructorii cu mai multe argumente (mai generali). y. class Dreptunghi { double x. } } Constructorii sunt apelat¸i automat la instant¸ierea unui obiect. Aceasta metoda este folosita atunci cand sunt implementati mai multi constructori pentru o clasa.println("Instantiere dreptunghi"). care apeleaza constructorul corespunzator (ca argumente) al clasei respective. double h1) { // Cel mai general constructor x=x1.out. In felul acesta sunt permise diverse tipuri de init¸ializ˘ari ale obiectelor la crearea lor. Dreptunghi(double x1.

care are mai mult de un argument. desi acest lucru nu este impus de catre compilator. }. // Constructor cu 3 argumente Cerc(double x. double y. 0). y. • implicit : doar in clasele din acelasi pachet se pot crea instante ale clasei respective. private si cel implicit. // Varianta corecta Constructorii unei clase pot avea urmatorii modificatori de acces: public.2. O astfel de clasa poate contine metode publice care s˘a fie responsabile cu crearea obiectelor. ca exemplu. h1). 0. Deci prezenta constructorilor in corpul unei clase nu este obligatorie. • private :in nici o alta clasa nu se pot instantia obiecte ale acestei clase. • protected : doar in subclase pot fi create obiecte de tipul clasei respective. 0. // Eroare la compilare ! c = new Cerc(0. • public: in orice alta clasa se pot crea instante ale clasei respective. In cazul in care scriem o clasa care nu are declarat nici un constructor. w1. urmatoarele declaratii de clase: class Dreptunghi { double x. controland in felul acesta diverse aspecte legate de instant¸ierea clasei respective.. 100). c = new Cerc(). // Nici un constructor } class Cerc { double x. atunci constructorul implicit (fara nici un argument) nu va mai fi furnizat implicit de catre sistem. care nu primeste nici un argument si care nu face nimic. double r) { . // Corect (a fost generat constructorul implicit) Cerc c. sistemul ii creeaza automat un constructor implicit.3 Declararea variabilelor Variabilele membre ale unei clase se declara de obicei inaintea metodelor. r. // Apelam constructorul cu 2 argumente } } Constructorul implicit Constructorii sunt apelati automat la instant¸ierea unui obiect. class NumeClasa { // Declararea variabilelor 25 .} Dreptunghi(double w1. y. protected. double h1) { this(0. // Apelam constructorul cu 4 argumente } Dreptunghi() { this(0. Sa consideram. 2. h. Daca insa scriem un constructor pentru o clasa. } S˘a consider˘am acum dou˘a instant¸ieri ale claselor de mai sus: Dreptunghi d = new Dreptunghi(). w..

static int variabilaClasa. Variabilele declarate in cadrul unei metode sunt locale metodei respective. transient. int variabilaInstanta . public String s = "abcd". final. fiind vizibile in toate metodele respectivei clase. protected static int n. PI = 3. ..// Declararea metodelor } Variabilele membre ale unei clase se declara in corpul clasei si nu in corpul unei metode. protected. volatile. • final Indica faptul ca valoarea variabilei nu mai poate fi schimbata. cu alte cuvinte este folosit pentru declararea constantelor.14 . 10). numele variabilelor finale se scriu cu litere mari. private Point p = new Point(10. final static long MAX = 100000L. final double PI = 3. Declararea unei variabile presupune specificarea urm˘atoarelor lucruri: • numele variabilei • tipul de date al acesteia • nivelul de acces la acea variabila din alte clase • daca este constanta sau nu • daca este variabila de instanta sau de clasa • alti modificatori Generic. in sensul ca valoarea unei variabile nu trebuie specificata neaparat la declararea ei (ca in exemplul de mai sus). // Corect MAX = 200. unde un modificator poate fi : • un modificator de acces : public.141. Folosirea lui final aduce o flexibilitate sporita in lucrul cu constante. Exemple de declaratii de variabile membre: class Exemplu { double x. } Modificatori: • static Prezenta lui declara ca o variabila este variabila de clasa si nu de instanta. • unul din cuvintele rezervate: static. // Eroare la compilare ! Prin conventie. private. // Eroare la compilare ! } } . Test() { MAX = 100. ci poate fi specificata ¸si ulterior intr-un constructor. dupa care ea nu va mai putea fi modificata. o variabila se declara astfel: [modificatori] Tip numeVariabila [ = valoareInitiala ]. class Test { final int MAX..

static void metodaClasa()...... fiind critica pentru consistent starii unui obiect. in functie de notele obtinute la examene. } .. float ponderi[]) { . float ponderi[]) { return 10. void metodaInstanta(). Intrucat Java este un limbaj de programare complet orientat-obiect. class Student { .2. final float calcMedie(float note[].1 Declararea metodelor Metodele sunt responsabile cu descrierea comportamentului unui obiect. Acest lucru este util daca respectiva metoda are o implementare care nu trebuie schimbata sub nici o forma in subclasele ei... synchronized.00. TipExceptie2.3. metodele se pot gasi doar in cadrul claselor. protected. abstract. Modificatorii care pot fi specificati pentru o metoda: static Prezenta lui declara ca o metoda este de clasa si nu de instanta. indiferent de facultatea la care sunt. De exemplu.3 Implementarea metodelor 2. } class StudentInformatica extends Student { float calcMedie(float note[]. final Specifica faptul ca acea metoda nu mai poate fi supradefinita in subclasele clasei in care ea este definita ca fiind finala. abstract Permite declararea metodelor abstracte. O metoda abstracta este o metoda care nu are implementare si trebuie obligatoriu sa faca parte dintr-o clasa abstracta. Generic. . private ( • unul din cuvintele rezervate: static. native.] { // Corpul metodei } unde un modificator poate fi : • un specificator de acces : public. } }// Eroare la compilare ! 27 . in aceeasi maniera. studentilor unei universitati trebuie sa li se calculeze media finala. final. o metoda se declara astfel: [modificatori] TipReturnat numeMetoda ( [argumente] ) [throws TipExceptie1.

println("]"). } public static void main(String args[]) { int [] tablou = creareTablou(1. System.java si ClasaTablou2. System.print(tablou[i] + " ").out. i < tablou.length. System. in cazul in care clasa in care este apelata metoda este aceeasi cu clasa in care a fost definita.print("Tabloul: [ "). public class ClasaTablou1 { int [] creareTablou(int inf. for (int i = 0 .out. fie numai metode de clasa. return tabl. ). i < tabl. for (int i = 0. ). aceasta modalitate este folosita daca atat metoda apelanta cat si metoda apelata sunt fie numai metode de instanta. iar in dreapa acestuia punandu-se numele metodei. . Programele urmatoare (ClasaTablou1. i++) System.length. i < tabl. .java) prezinta un exemplu de creare a unei clase care defineste o metoda numita creareTablou.out.out. int sup) { int [] tabl = new int[(sup .prin crearea si utilizarea unei instante a clasei in care a fost definita metoda sau a unei subclase a clasei respective (ca regula generala de invocare a unei metode).prin simpla folosire a numelui sau. i++) tabl[i] = inf++. } public static void main(String args[]) { ClasaTablou1 unTablou = new ClasaTablou1().length. inclusiv aceste limite. for (int i = 0 . Totusi metoda creareTablou trebuie sa fie declarata ca metoda de clasa (modificatorul static) pentru a putea fi apelata dintr-o alta metoda de clasa. i < tablou.length. for (int i = 0.creareTablou(1.println("]"). System.10). public class ClasaTablou2 { static int [] creareTablou(int inf.out. deoarece metoda este definita si apelata in aceeasi clasa.10). in acest caz se foloseste operatorul punct ( .prin folosirea operatorului punct ( . int sup) { int [] tabl = new int[(sup . . Acesta preia doua numere naturale (o limita inferioara si una superioara) si creaza un tablou unidimensional care contine toate numerele naturale aflate intre cele doua limite. Varianta de apel a unei metode prin crearea si utilizarea unei instante a clasei in care a fost definita metoda.} } Varianta de apel a unei metode prin simpla folosire a numelui metodei. in stinga acestuia punandu-se numele instantei. in stanga acestuia punandu-se numele clasei in care a fost definita.print(tablou[i] + " ").inf) +1]. iar in dreapta acestuia punandu-se numele metodei. i++) System.print("Tabloul: [ "). int [] tablou = unTablou. return tabl.inf) +1].Apelul metodelor Apelul unei metode definita intr-o clasa de obiecte se realizeaza in mai multe moduri: . aceasta modalitate este folosita numai daca metoda este definita ca metoda de clasa.out. i++) tabl[i] = inf++.

nu au nevoie sa fie creata o instanta a clasei respective sau a subclasei derivata din clasa respectiva. Metodele de instanta sunt aplicate unui anume obiect. o metoda definita intr-o clasa se poate apela prin crearea unei instante a clasei respective sau a unei subclase a clasei respective.3. Majoritatea metodelor definite intr-o clasa sunt metode de instanta. Atunci cand se apeleaza metoda unui obiect. Modificatorii de acces (vizibilitate) ai metodelor unei clase In Java exista trei modificatori de vizibilitate ai variabilelor unei clase: .modificatorul public.3 Domeniul de vizibilitate (acces) al metodelor unei clase.3. Metode de clasa Dupa cum stim deja. Modificatorul protected face ca metoda respectiva sa fie accesibila in orice clasa din pachetul careia ii apartine clasa in care a fost definita. definite intr-o clasa. Aceste variabile pot fi accesate fara a avea nevoie de o instanta a clasei in care au fost declarate. Metodele de clasa sunt disponibile oricarei instante a clasei. Modificatori de acces O metoda este accesibila (apelabila) daca este definita in clasa din care este apelata sau intr-una din subclasele acesteia. este nevoie sa avem drepturile de acces necesare (date de modificatorii de acces). Aceasta se datoreaza faptului ca metoda lucreaza cu o serie de variabile ale clasei care sunt memorate in interiorul instantei si care au valori diferite in instante diferite (numite variabile de instanta). 2. In acelasi timp.modificatorul protected. nu unei clase intregi. aceste metode.2 Metode de instanta si metode de clasa Metode de instanta Ca regula generala. Daca nu o gaseste. . metoda este accesibila in toate subclasele clasei date. Java cauta definitia metodei respective in clasa obiectului. . Astfel de metode se numesc metode ale instantelor clasei. cauta mai sus in ierarhia de clase pana cand gaseste o definitie.} } 2. Modificatorul public face ca metoda respectiva sa fie accesibila oriunde este accesibila clasa din care face parte metoda. chiar daca ele apartin altor pachete. exista si un alt tip de variabile si anume variabilele de clasa sau variabilele statice care sunt comune tuturor instantelor clasei respective. 29 . In acelasi timp pentru a “vedea” o metoda si pentru a o putea apela. In mod similar exista si metode de clasa sau metode statice. Pentru a fi apelate.modificatorul private. Modificatorul private face ca metoda respectiva sa fie accesibila doar in interiorul clasei in care a fost definita.

getRaza()).PI * raza. Metoda poate folosi variabilele de instanta ale obiectului curent sau poate transmite obiectul curent ca parametru unei alte metode. De aceea.resetRaza(this). // apeleaza metoda resetRaza.out. } public double getRaza() { return raza.java contine o clasa publica. System.setRaza(10). Iata cateva exemple de folosire a cuvantului this: t = this. precum si al metodelor de instanta. numele fisierului trebuie sa fie identic cu numele clasei publice. Nota: Modificatorii de acces (public. cat si la apelurile de metode . abstract.java) ilustreaza modul de folosire al variabilelor de instanata. adica obiectul a carei metoda a fost apelata.println("Lungimea=" + cerculMeu. final) si apoi semnatura metodei. atunci metoda respectiva devine package-friendly. cerculMeu. private) sunt plasati primii in definitia metodei. class Cerc { private double raza. Urmatorul program (TestCerc. } public double lungime() { return 2 * Math. altfel compilarea nu se va face cu succes. ne putem referi atat la variabilele de instanta. De exemplu.arie()).out. definita in clasa curenta si // transmite obiectul curent return this. System. accesul la aceasta variabila (pentru examinare si modificare) se face numai prin intermediul metodelor setRaza si getRaza care sunt publice. deoarece este presupus.println("Aria=" + cerculMeu. } public double arie() { return Math.lungime()). In clasa Cerc variabila de instanta este raza care este vizibila numai in clasa in care a fost declarata (are modificatorul private). } } public class TestCerc { public static void main(String[] args) { Cerc cerculMeu = new Cerc().PI * raza * raza. // returneaza obiectul curent In cele mai multe cazuri nu este nevoie sa se foloseasca explicit cuvantul-cheie this. urmeaza apoi modificatorii care determina felul metodei (static. Intr-un fisier-sursa nu se poate defini decat o singura clasa publica.out. // variabila de instanta x pentru acest obiect this.Daca pentru o metoda a unei clase nu se precizeaza nici un modificator de acces din cei descrisi mai sus. } } Observatie: Deoarece fisierul-sursa TestCerc. System. public void setRaza(double r) { raza = r. dar nu este accesibila in subclasele clasei date daca acestea apartin altor pachete.x.println("Raza=" + cerculMeu. protected. TestCerc. O metoda friendly este accesibila in pachetul din care face parte clasa in interiorul careia a fost definita. Referinta this Cuvantul-cheie this se refera la obiectul curent.

o metoda prin care poate fi accesat de toate tipurile din Java sau de tipuri mostenite din tipul care contine membrul in discutie. int f(int x){ super.out.getX_C1()).}} Class C2 extens C1{ float x=5. parametrii cu acelasi nume ca cel al unei variabile de instanta.print(obiect. care trebuie sa fi identic cu numele clasei.}} public class Test{ public static void main(String []args){ C2 obiect = new C2(). 2. deoarece this este implicit folosit de aceste referinte. Metodele de clasa. obiect. System. De aceea.2 Ce puteti spune despre urmatorul program Java? class C1{ int x=1.out. } int getX_C1(){ Return x. primele doua exemple se pot rescrie astfel: t = x. System.f((int)x). B. Nota: Deoarece this este o referinta a instantei curente a clasei. trebuie sa se foloseasca doar in corpul unei definitii de metoda de instanta. D. relatia de mostenire dintre clase.getX_C2() + " ").3).1 Declararea constructorilor trebuie sa tina cont de: A. Programul este corect si va afisa la executie 4.definite in clasa curenta prin simpla folosire a numelui lor. Programul este corect si va afisa la executie 5 4. void f(int x){ this. D. 2. a obiectului curent. B. nu pot folosi this.println(obiect.f(4.f(4). obiect. Aceste aspecte au fost explicate la paragraful referitor la domeniul de vizibilitate al variabilelor clasei.3 Ce putet i spune despre urmatorul program Java? public class Test{ public static void main(String []args){ C1 obiect =new C1(). 31 .} float getX_C2(){ return x.0 4. Teste de control 2. Va aparea eroare la compilare deoarece metoda suprascrisa f() din clasa C2 intoarce un tip diferit de void. declarate cu modificatorul static. definita in clasa curenta Nu se omite cuvantul-cheie this daca in domeniul de vizibilitate al obiectului curent au fost definite variabile locale cu acelasi nume ca cel al unei variabile de instanta sau au fost transmisi unei metode. // variabila de instanta x pentru acest obiect resetRaza(this).0f. C. C. Va aparea eroare la compilare deoarece in clasa C2 s-a suprascris gresit atributul x din clasa C1. comportamentul obiectelor pe care le instantiaza. // apeleaza metoda resetRaza.x=x.}} A. numele constructorului.

.print(obiect.}} A. final int yy){ int a=xx+yy. System. C.x=x. Va aparea eroare la compilare deoarece nu se creeaza in clasa Test un obiect de tip C1. b= "+b).C2 2. } float getX_C2(){ return x.getX_C2() + " ").f(4).getX_C1()).out. } } Class C2 extens C1{ float x=5. B. } int getX_C1(){ Return x.out. Va aparea eroare la compilare deoarece in clasa C2 s-a suprascris gresit atributul x din clasa C1.out. D. } } public class Subiect9{ public static void main(String []args){ C2 obiect = new C2(). int f(int x){ super.}} class C1{ public void f(int xx. Programul este corect si va afisa la executie 5 4. obiect.println(obiect.0f.g(). }} A. C. Programul este correct si va afisa la executie 4. } } C2 obiect2 = new C2(). deoarece clasa C2 nu poate fi defnita in metoda f() din clasa C1.f((int)x). System.0 4.print(". B. Va aparea eroare la compilare deoarece metoda suprascrisa f() din clasa C2 intoarce un tip diferit de void. Va aparea eroare la compilare.out. obiect2.4 Ce putet»i spune despre urm¸atorul program Java? class C1{ int x=1. Va aparea eroare la compilare deoarece in metoda g() nu putem accesa variabila locala a din metoda f(). Programul este corect si va afisa la executie a=4. final int b=xx-yy. System. D. b=3. void f(int x){ this. class C2{ public void g(){ System.print("a= "+a).

ierarhie de clase. din care provine).concept fundamental al programarii orientata obiect Conceptul de mostenire este folosit in Java la organizarea claselor si a comportamentului acestora. noua clasa poate fi creata prin simpla specificare a diferentelor fata de clasa originala din care provine. Mostenirea este un mecanism care permite unei clase sa mosteneasca atributele si comportamentul unei alte clase cu care este inrudita. metode si clase abstracte. In cadrul ierarhiei claselor de obiecte. Uneori. spunem despre o clasa nou creata ca ESTE-O variatiune a unei clase existente (originala. mostenire simpla si multipla. Polimorfismul in Java Obiective: . Masina ESTE-UN Vehicul. Masina ARE-UN volan. supraincarcarea (overloading) metodelor. legarea statica si legarea dinamica. putem extinde clasa Masina la MasinaStraina (pentru care se plateste vama) si MasinaAutohtona (pentru care nu se plateste vama) etc. 33 . .Capitolul 3 Extinderea claselor.metode si clase finale. . clasa Object. a claselor si metodelor finale si abstracte. Practic. Aceasta relatie nu este o relatie de mostenire. iar noua clasa de obiecte se va numi subclasa a clasei din care deriva. redefinirea (override) metodelor. . in loc de derivare se foloseste termenul de extindere. Mostenirea este mecanismul fundamental pentru refolosirea codului.exemplu de folosire a mostenirii. superclase si subclase. Clasa originala (mai generala) se va numi superclasa a noii clase. De exemplu. a polimorfismului. Observatie importanta: Un alt tip de relatie intre obiecte este relatia ARE-UN sau ESTECOMPUS-DIN. Din acest motiv. controlul accesului si mostenirea.polimorfism: caracteristicile polimorfismului. Datorita relatiilor de mostenire clasele de obiecte sunt organizate intr-o ierarhie bine precizata. operatia de definire a unei noi clase de obiecte pe baza uneia deja existente se numeste derivare. Termenul vine de la faptul ca o subclasa isi extinde superclasa cu noi variabile si metode. sintaxa pentru derivarea unei clase dintr-o superclasa. metode-constructor pentru clase derivate si cuvantul-cheie super. De exemplu. prin mostenire o clasa noua dobandeste toate atributele si comportamentul unei clase existente (clasa originala).1Mostenirea . De exemplu. Mostenirea modeleaza relatii de tipul ESTE-UN (sau ESTE-O). 3.mostenire: derivare. Intr-o relatie de tip ESTE-UN.

iar noua clasa de obiecte se va numi subclasa a clasei din care deriva. In cadrul ierarhiei claselor de obiecte. . Clasa A este superclasa a clasei B. o data cu “coborarea” spre subclasele de pe nivelele de mai jos in ierarhie. Clasele definite in exemplele de pana acum au mostenit direct clasa Object. care se creaza. D si E sunt subclase ale clasei B. operatia de definire a unei noi clase de obiecte pe baza uneia deja existente se numeste derivare. iar toate clasele de obiecte. Componentele care pot fi agregate devin simple campuri (atribute) de tip private ale clasei nou create. in loc de derivare se foloseste termenul de extindere. Cand clasa nou creata defineste un comportament complet nou si nu este o subclasa a unei alte clase. Astfel. Object reprezinta clasa initiala. sa-i spunem clasa de obiecte generice. atunci ea mosteneste direct clasa Object. sunt derivate din aceasta unica superclasa. Aceasta relatie nu este o relatie de mostenire. De asemenea. De exemplu. De exemplu. daca se defineste o clasa care nu specifica o superclasa. ci este de agregare. Termenul vine de la faptul ca o subclasa isi extinde superclasa cu noi variabile si metode. foarte generale. Datorita relatiilor de mostenire clasele de obiecte sunt organizate intr-o ierarhie bine precizata. care defineste atributele si comportamentul (metodele) mostenite de toate clasele din biblioteca de clase Java. In varful ierarhiei de clase Java se afla clasa Object. Uneori. Clasele C. Aceste concepte generale devin din ce in ce mai concrete. Observatie importanta: Un alt tip de relatie intre obiecte este relatia ARE-UN sau ESTECOMPUS-DIN. putem extinde clasa Masina la MasinaStraina (pentru care se plateste vama) si MasinaAutohtona (pentru care nu se plateste vama) etc. In varful ierarhiei se definesc concepte (clase) abstracte. se poate construi o ierarhie Om care deriva direct din clasa generica Object si are doua clase derivate: clasa barbatilor (Barbat) si clasa femeilor (Femeie). Masina ARE-UN volan. Componentele care pot fi agregate devin simple campuri (atribute) de tip private ale clasei nou create. Clasa B este subclasa a clasei A. Clasa B este superclasa pentru clasele C. D si E. De exemplu. Java presupune ca noua clasa mosteneste direct clasa Object.ci este de agregare. noua clasa se integreaza corect in ierarhia claselor Java. Clasa originala (mai generala) se va numi superclasa a noii clase. mai particularizate.

Proiectarea arborelui de clase de obiecte necesare rezolvarii unei anumite probleme este un talent pe care fiecare programator trebuie sa si-l descopere si sa si-l cultive cu atentie.3 Mostenirea simpla in Java Forma de mostenire folosita in Java este denumita mostenire simpla (single inheritance). Acest lucru complica semnificativ definitia clasei si a codului necesar acesteia. mostenind variabilele si metodele combinate din toate aceste superclase. . Java foloseste interfetele. Putem sa gasim o multime de clase de obiecte ale caror instane pot fi privite ca obiecte spatiotemporale dar care sa nu aiba mare lucu in comun cu omul (de exemplu clasa Minge).modificarile efectuate in superclasa se reflecta automat in toate subclasele ei. care trebuie duplicat pe diferite “ramuri” ale ierarhiei de clase (nu pe aceeasi ramura a ierarhiei). .atributele si metodele comune mai multor clase pot fi definite in superclase. care permit folosirea repetata a acestora pentru toate clasele aflate pe nivelele mai joase din ierarhie. ceea ce inseamna ca o variabila referinta de tipul superclasei poate referi un obiect al clasei derivate. Sintaxa folosita pentru a deriva o clasa noua dintr-o superclasa 35 . toate aceste caracteristici vor fi mostenite si de clasele derivate din clasa Om. mai ales atunci cand exista un comportament similar. dar nu si invers. Fiecare din aceste clase de obiecte derivate isi vor defini propriile lor proprietati si operatii pentru a descrie diferenta dintre ele si clasa originala. .superclasa nu este afectata in nici un fel de modificarile aduse in clasele derivate. deoarece fiecare clasa de obiecte Java nou creata poate fi derivata dintr-o singura superclasa (poate avea o singura superclasa). Principalele caracteristici ale unei ierarhie de clase sunt: . 3. aceste definitii de metode sunt comune nu numai clasei de obiecte Om dar si altor clase de obiecte derivate sau nu din clasa Om. clasele derivate dintr-o superclasa nu sunt compatibile ca tip. Mostenirea simpla poate fi restrictiva. Interfetele vor fi prezentate in totalitate intr-o lectie viitoare. deoarece acestea primesc noile informatii prin mostenire.Daca la nivelul clasei de obiecte Om am definit forma bipeda a acestuia si capacitatea de a vorbi si de a intelege. Mostenire multipla (multiple inferitance) ofera mijloace de creare a unor clase care cuprind aproape orice comportament imaginabil. Mostenirea multipla inseamna ca o clasa nou creata pot fi derivata din doua sau mai multe superclase. Declaratiile de metode si atribute comune mai multor clase de obiecte care nu sunt mostenite de la superclasele lor poarta denumirea de interfeta. De alegerea claselor si de proiectarea arborelui acestor clase depinde eficienta si flexibilitatea aplicatiei. De exemplu.2 Caracteristicile unei ierarhi de clase Organizarea unei aplicatii informatice intr-o ierarhie de clase presupune o planificare atenta. Pentru rezolvarea problemei mostenirii multiple.o clasa derivata este compatibila ca tip cu superclasa. nu trebuie modificat si recompilat nimic in clasele aflate pe nivelurile inferioare. omul poate fi privit ca un mamifer care naste pui vii sau poate fi privit ca un obiect spatio-temporal care are propria lui forma si pozitie in functie de timp. despre care vom vorbi mai incolo in acesta lectie). Dar. superclase sau nu ale clasei Om. Aceasta inseamna ca trebuie sa dam definitii de metode despre ce inseamna faptul ca un obiect poate fi privit ca un mamifer sau ca un obiect spatio-temporal. subclasele acestora si asa mai departe. 3. .clasa derivata poate sa adauge noi atribute si metode si poate modifica semnificatia metodelor mostenite (prin polimorfism. si anume clasa barbatilor si cea a femeilor.

adaugate sau redefinite in subclasa . apoi . Java va genera un constructor implicit (fara parametri). protected. care nu este redefinita (suprascrisa) in clasa derivata. Se foloseste conventia ca numele metodelor “accesor” sa inceapa cu get.specifica numele unei superclase din care deriva subclasa. final.<nume_subclasa> . De asemenea. Metode-constructor pentru clase derivate si cuvantul-cheie super Metodele-constructor nu se mostenesc.java prezentat in capitolul 2.specifica domeniul de vizibilitate (folosire sau acces) al subclasei. Clasa derivata contine atribute si metode suplimentare (fata de cele mostenite din superclasa) care pot fi declarate: private. <nume_superclasa> . cu exceptia constructorilor. protejata sau prietenoasa) din superclasa. .java prezentat in capitolul 2. . sa redefineasca metode ale superclasei sau sa adauge noi metode. Fiecare clasa derivata este o clasa complet noua. respectiv. Orice metoda neprivata (adica publica. . Clasa derivata poate apoi sa adauge noi atribute. Folosirea metodelor “accesori” si “modificatori” este foarte raspandita in programarea orientata obiect. Controlul accesului si mostenirea Ca regula generala. toti membrii de tip public ai superclasei devin membrii de tip public ai clasei derivate. public sau fara modificator de acces. Metodele speciale care examineaza si modifica valoarea fiecarui atribut de tip private sunt denumite “accesori” si. astfel: [<modificatori_acces>] [<modificatori_clasa>] class <nume_subclasa> extends <nume_superclasa> {<corpul_clasei} unde: . 2. Pentru a declara o clasa derivata se foloseste clauza extends. De asemenea. este mostenita nemodificat. modificatorul clasei poate fi: abstract. ci prin intermediul altor metode publice mostenite de la superclasa care fac posibil accesul. folosind operatorul “punct” sau direct numele membrului) in clasa derivata. cum ar fi getRaza() din programul TestCerc.specifica numele clasei derivate dintr-o superclasa.<corpul_clasei> . “modificatori”. Daca nu se defineste nici un constructor.<modificatori_acces> .O clasa derivata (numita si subclasa) mosteneste toate atributele (variabilele de instanta si de clasa) superclasei din care provine. Acest constructor implicit al clasei derivate: . se foloseste conventia ca numele metodelor “modificator” sa inceapa cu set. dar acestia nu sunt accesibili in mod direct (adica. membrii de tip private ai superclasei sunt mosteniti.va apela automat constructorul implicit (fara parametrii) al superclasei (aflata pe nivelul imediat superior) pentru membrii care au fost mosteniti. cum ar fi setRaza() din programul TestCerc. Observatii: 1. Acest mod de abordare mareste gradul de reutilizare a codului. Fiecare clasa derivata trebuie sa isi defineasca propriile metode-constructor. modificatorul de acces poate fi: public. Metoda poate fi apoi apelata ca si cum ar face parte din clasa derivata.variabilele clasei si metodele care lucreaza cu acestea.specifica tipul subclasei definite.<modificatori_clasa> . evitand folosirea lui necorespunzatoare.

- va aplica initializarea implicita pentru atributele adaugate in clasa derivata (adica 0/false pentru tipurile primitive numerice/booleene si null pentru tipurile referinta). Asadar, construirea unui obiect al unei clase derivate are loc prin construirea prealabila a portiunii mostenite (constructorul clasei derivate apeleaza automat constructorul superclasei aflata pe nivelul imediat superior). Acest lucu este normal, deoarece mecanismul incapsularii afirma ca partea mostenita este un “intreg”, iar constructorul superclasei ne spune cum sa initializam acest “intreg”. Metodele-constructor ale superclasei pot fi apelate explicit in clasa derivata prin metoda super(). Metoda super poate sa apara doar in prima linie dintr-o metoda-constructor. Apelul unei metode-constructor a superclasei dintr-o clasa derivata, folosind super se face astfel: super(<arg1>, <arg2>, <arg3>, …) unde: - <arg1>, <arg2>, <arg3>, … - specifica parametrii metodei-constructor a superclasei. De exemplu, sa presupunem ca o superclasa (ClasaSuper) are un constructor cu doi parametri de tip int. Constructorul clasei derivate va avea, in general, forma: public class ClasaDerivata extends ClasaSuper { public ClasaDerivata(int x, int y); { super(x, y); // alte instructiuni } … } Observatie: Daca in superclasa este definit explicit cel putin un constructor, atunci trebuie apelat explicit (prin super) constructorul superclasei respective din interiorul constructorului clasei derivate. Altfel se obtine eroare de compilare.

3.4 Supraincarcarea (overloading) metodelor. Redefinirea (override) metodelor
Supraincarcarea metodelor permite existenta in interiorul aceleiasi clase a mai multor metode cu acelasi nume, dar cu lista diferita de parametrii (ca numar si tip), deci cu semnatura diferita. Supraincarcarea metodelor este permisa si daca unele dintre metode sunt definite intr-o superclasa si altele in clasele derivate din superclasa respectiva. De exemplu, putem avea o metoda int max(int a, int b) si o metoda int max(int a, int b, int c), ambele in cadrul aceleasi clase sau putem defini prima metoda in cadrul unei superclase si cea de a doua metoda in cadrul unei clase derivate din superclasa. Atunci cand se face un apel al unei metode supraincarcate, compilatorul alege definitia de metoda examinand lista parametrilor de apel (adica, semnatura). Redefinirea (suprascriere) metodelor permite existenta in interiorul claselor derivate dintr-o superclasa a mai multor metode cu acelasi nume, tip de rezultat si aceeasi lista de parametrii, deci cu aceeasi semnatura. Atunci cand se face un apel al unei metode redefinite, compilatorul foloseste definitia metodei care este gasita prima (incepand din partea de jos a ierarhiei de clase si mergand in sus). Programul urmator (AfisareSubClasa.java) prezinta o clasa ce contine o metoda afisareDate(), care afiseaza numele clasei si valorile variabilelor de instanta. De asemenea, in acelasi fisier-sursa este inclusa si clasa denumita AfisareSubClasa derivata din clasa AfisareClasa. A fost creat un obiect de
37

tip AfisareSubClasa si a fost apelata metoda afisareDate(). Deoarece clasa AfisareSubClasa nu defineste aceasta metoda, Java o cauta in superclasele clasei AfisareSubClasa, incepand cu superclasa AfisareClasa, unde gaseste metoda afisareDate() si o executa. class AfisareClasa { int x = 0; int y = 1; void afisareDate() { System.out.println("x este " + x + ", y este " + y); System.out.println("Sunt un obiect al clasei " + this.getClass().getName()); } } class AfisareSubClasa extends AfisareClasa { int z = 3; public static void main(String [] args) { AfisareSubClasa ob = new AfisareSubClasa(); ob.afisareDate(); } } Rezultatul programului este: x este 0, y este 1 Sunt un obiect al clasei AfisareSubClasa Deoarece metoda afisareDate() a superclasei AfisareClasa nu afiseaza si variabila de instanta z specifica subclasei AfisareSubClasa, metoda afisareDate() va fi redefinita (suprascrisa) in interiorul subclasei. Iata noul program (AfisareSubClasa.java): class AfisareClasa { int x = 0; int y = 1; void afisareDate() { System.out.println("x este " + x + ", y este " + y); System.out.println("Sunt un obiect al clasei " + this.getClass().getName()); } } class AfisareSubClasa extends AfisareClasa { int z = 3; void afisareDate() { System.out.println("x este " + x + ", y este " + y + ", z este " + z); System.out.println("Sunt un obiect al clasei " + this.getClass().getName()); } public static void main(String [] args) { AfisareSubClasa ob = new AfisareSubClasa(); ob.afisareDate();} } Rezultatul programului este: x este 0, y este 1, z este 3 Sunt un obiect al clasei AfisareSubClasa Nota: Apelul de metoda: this.getClass().getName()); este folosit pentru aflarea numelui clasei din care face parte un obiect, in cazul de fata obiectul curent. Vom reveni cu amanunte in ce priveste obtinerea de informatii despre o clasa. Redefinirea partiala a unei metode

Redefinirea partiala inseamna ca metoda din clasa derivata nu redefineste complet metoda cu aceeasi semnatura din superclasa, ci extinde operatiile pe care aceasta le realizeaza. Cu alte cuvinte, metoda din clasa derivata face ceva in plus fata de cea originala din superclasa. Pentru a apela metoda din superclasa in interiorul metodei din clasa derivata se foloseste referinta super. Urmatorul program (AfisareSubClasa1.java) ilustreaza modul de redefinire partiala a metodei afisareDate() din subclasa AfisareSubClasa1 si apelul in cadrul acesteia a metodei afisareDate() din superclasa AfisareClasa. class AfisareClasa { int x = 0; int y = 1; void afisareDate() { System.out.println("Sunt un obiect al clasei " + this.getClass().getName()); System.out.println("x este " + x); System.out.println("y este " + y); } } class AfisareSubClasa1 extends AfisareClasa { int z = 3; void afisareDate() { super.afisareDate(); System.out.println("z este " + z); } public static void main(String [] args) { AfisareSubClasa1 ob = new AfisareSubClasa1(); ob.afisareDate(); } } Accesul la metodele din superclasa si redefinirea metodelor in clasele derivate Atunci cand se creaza o clasa derivata si se redefineste (suprascrie) o metoda declarata intr-o superclasa, trebuie sa se ia in considerare tipul de acces dat pentru metoda originala. Astfel, in cazul metodelor mostenite, pentru care se doreste redefinirea (suprascrierea) in clasa derivata se impun urmatoarele reguli: - metodele de tip public dintr-o superclasa trebuie sa fie, de asemenea, de tip public in toate clasele derivate; ele nu pot fi redefinite de tip private in clasele derivate; - metodele de tip protected dintr-o superclasa pot fi de tip protected sau de tip public in clasele derivate; ele nu pot fi redefinite de tip private in clasele derivate; - metodele de tip private dintr-o superclasa nu pot fi redefinite (suprascrise) in clasele derivate.

3.5

Implementarea polimorfismului

Polimorfismul reprezinta capacitatea unui obiect de a aparea sub diferite forme. De exemplu, in lumea reala, apa apare sub forma solida, sub forma lichida sau sub forma gazoasa. In Java, polimorfismul inseamna ca o singura variabila referinta x de tipul unei superclase poate fi folosita pentru a construi diferite obiecte (instante) ale claselor derivate, direct sau indirect din acea superclasa, in momente diferite ale executiei unui program. Cand variabila referinta x este folosita pentru a apela o metoda a unui obiect apartinand unei clase derivate, metoda adecvata care va fi
39

selectata depinde de tipul obiectului pe care variabila referinta x il indica in acel moment. Se spune ca variabila referinta este polimorfica. De exemplu, sa presupunem ca s-au definit clasele: AnimalDeCasa, Pisica, Caine. Se doreste sa se afiseze la ecran (programul Polimorfism.java) caracteristicile principale ale claselor Pisica si Caine, atunci cand instantele lor sunt infometate. class AnimalDeCasa { private boolean stareSuparare; public boolean flamand; protected void hranesc() { System.out.println("Nu se cunoaste"); } public void caracteristici() { System.out.println("Caracteristici necunoscute"); } public boolean getStare() { return stareSuparare; } public void setStare(boolean stare) { stareSuparare = stare; } } class Pisica extends AnimalDeCasa { public void caracteristici() { String starePisica; if (getStare() == true) starePisica = "miauna"; else starePisica = "nu miauna"; if (flamand == true) System.out.println("Pisica " + starePisica + ". Este flamanda."); else System.out.println("Pisica " + starePisica + ". Este satula."); } public void hranesc() { if (flamand==true) {System.out.println("Pisica mananca lapte."); flamand = false; setStare(false);} else System.out.println("Pisica a mancat deja.");} } class Caine extends AnimalDeCasa { public void caracteristici()

out. a. a. } } Ceeace este specific acestui program este ca el contine trei metode cu numele caracteristici() care au aceeasi semnatura (nume.out.flamand = true. respectiv.caracteristici(). a. } public void hranesc() { if (flamand==true) {System.flamand = true.out. a. a. aceeasi semnatura.println("Cainele a mancat deja. else stareCaine = "nu latra". Este flamand.setStare(true).").println("Cainele " + stareCaine + ". a = new Caine(). a. a.out.println("Caracteristicile celui de al doilea animal de casa: ").").caracteristici(). intr-o superclasa numita AnimalDeCasa si in doua clase derivate numite Pisica si Caine care extind clasa AnimalDeCasa. System. setStare(false). if (flamand == true) System."). else System.} else System. hranesc() din superclasa.out.").hranesc().{ String stareCaine. Spunem ca metodele caracteristici() si hranesc() din clasele derivate redefinesc (override) metodea caracteristici() si.caracteristici().println("Caracteristicile primului animal de casa: ").setStare(true).hranesc(). Sa analizam acum instructiunea urmatoare: 41 .println("Cainele " + stareCaine + ". Dar. tip valoare returnata si numar si tip parametrii) si trei metode cu numele hranesc() care au. System.} } public class Polimorfism { public static void main(String args[]) { AnimalDeCasa a = new Pisica().out.hranesc(). a.caracteristici().caracteristici(). a. a. a. de asemenea. if (getStare() == true) stareCaine = "latra". a. Este satul. flamand = false.println("Cainele mananca oase. aceste metode se afla in clase diferite si anume.

O clasa aflata ierarhic deasupra altor clase poate defini doar atributele si comportamentul comune celor aflate sub ea pe ramura respectiva a ierarhiei. cu cat clasa se afla pe un nivel mai inalt. Legarea statica si legarea dinamica Conectarea unui apel de metoda de un anumit corp de metoda poarta numele de legare (binding). De fapt. clasa Pisica si clasa Caine au doua atribute (stareSuparare si flamand) si doua metode setStare() si getStare() mostenite de la superclasa AnimalDeCasa din care deriva. In procesul de organizare a unei ierarhi de clase.AnimalDeCasa a = new Pisica(). Termenul este specific programarii orientate pe obiecte.pe de alta parte. mostenirea permite tratarea unui obiect ca fiind de tipul propriu sau de tipul de baza (din care este derivat tipul propriu). cate o clasa care nu se instantiaza direct (adica din ea nu se pot crea direct obiecte). nu are implementare (nu are corp) ci numai antet. care ESTE-UN AnimalDeCasa prin mostenire. atata timp cat amandoua sunt derivate din aceeasi superclasa. O metoda abstracta este declarata cu modificatorul abstract. Aceasta caracteristica permite mai multor tipuri (derivate din acelasi tip de baza) sa fie tratate ca si cum ar fi un singur tip. uneori. polimorfismul permite unui tip de obiect sa exprime distinctia fata de un alt tip de obiect similar. in faza de compilare) spunem ca este vorba despre o legare statica(early binding). In programarea procedurala (vezi limbajul C sau Pascal) notiunea de legare statica nu exista. Intr-o ierarhie de clase. 3. ceea ce face ca aceeasi secventa de cod sa fie folosita de catre toate aceste tipuri. Variabila a refera (la momente diferite de timp) obiecte de tipuri diferite. in superclasa si care in mod obligatoriu trebuie definita (completata cu corpul ei) in clasele derivate (altfel rezulta eroare de compilare). se poate descoperi. Cand legarea are loc inainte de rularea programului respectiv (adica. In cazul din exemplul prezentat. Distinctia este exprimata prin redefinirea (suprascrierea) metodelor care pot fi apelate prin intermediul unei variabile-referinta de tipul superclasei (in exemplul nostru este vorba despre metodele caracteristici() si hranesc()). . Polimorfisul apare doar atunci cand are loc legarea tarzie a metodelor. Legarea tarzie permite determinarea in faza de executie a tipului obiectului referit de o variabila referinta si apelarea metodei specifice acestui tip (in exemplul prezentat. spunem ca este vorba despre o legare tarzie (late binding) sau legare dinamica.pe de o parte.6 Metode si clase abstracte O metoda abstracta este o metoda din superclasa care are sens doar pentru clasele derivate direct din superclasa. pentru ca toate legaturile se fac in mod static. Cand legarea are loc in faza de executie a programului respectiv. doar ca loc de pastrare a unor metode si atribute pe care le folosesc in comun subclasele sale. dar similare (adica derivate din aceeasi superclasa: AnimalDeCasa). . In concluzie: . Variabila referinta a care este de tipul AnimalDeCasa desemneaza un obiect de tipul Pisica. aceasta serveste. Sa analizam si instructiunea: a = new Caine(). metodele caracteristici() si hranesc() din clasa Pisica sau din clasa Caine). cu atat definirea sa este mai abstracta. Acesta clasa se numeste clasa abstracta si este creata folosind modificatorul abstract.

Ea este invarianta de-a lungul ierarhiei si de aceea a fost declarata cu tipul final. cum ar fi: Dreptunghi. o instanta a clasei Dreptunghi). a claselor si metodelor finale si abstracte Un exemplu simplu de clasa abstracta este clasa formelor geometrice.Clasele abstracte pot contine aceleasi tipuri de membri ca o clasa normala. cerc etc). nu se va putea crea un obiect de tip FormaGeo. a polimorfismului. dreptunghi etc). afisarea caracteristicilor formelor geometrice concrete (cerc. dreptunghi. Se poate. deoarece subclasele lor pot avea nevoie sa mosteneasca aceste metode-constructor. Nu se poate declara o metoda abstracta intr-o clasa non-abstracta. cum ar fi. metoda arie() va fi declarata ca abstracta. derivat din FormaGeo. Fisierul-sursa urmator (FormaGeo. Variabila rhs poate sa refere orice instanta a unei clase derivate din FormaGeo (de exemplu. De fapt. Deci. ci numai obiecte din clasele derivate. Astfel. deriva clasa patratului ca un caz particular de dreptunghi. definirea ei este invarianta de-a lungul ierarhiei.java) prezinta clasa abstracta FormaGeo. Constructorul acestei clase nu va fi apelat niciodata direct. cum ar fi. metode abstracte. inclusiv metodeleconstructor. Avem totusi nevoie de constructor. o referinta de tip FormaGeo poate sa refere orice forma concreta derivata. Cerc. Clasa FormaGeo fiind abstracta nu se poate instantia. Figura de mai jos prezinta ierarhia de clase care rezulta: Clasa FormaGeo poate sa aiba membri care sa fie comuni pentru toate subclasele. de exemplu. este posibil sa folosim aceasta metoda pentru a compara aria obiectului curent (care poate fi. de asemenea. Metoda maiMic() de comparatie a ariei unui obiect curent de tip FormaGeo cu un alt obiect de tip FormaGeo (preluat prin parametrul rhs) nu este abstracta. o instanta a clasei Cerc) cu aria unui obiect de alt tip. de aceea am declarat-o cu tipul final. Patrat. 43 . De asemenea. Metoda toString afiseaza numele formei geometrice si aria ei. deoarece FormaGeo este o clasa abstracta. Acesta este un exemplu de folosire a polimorfismului. deoarece ea poate fi aplicata la fel pentru toate clasele derivate. O clasa care are cel putin o metoda abstracta este o clasa abstracta. In consecinta. Exemplu de folosire a mostenirii. care sa fie apelat din clasele derivate pentru a initializa atributul nume de tip private care specifica tipul figurii geometrice. deoarece nu putem furniza nici un calcul implicit al ariei pentru o clasa derivata care nu isi defineste propria metoda de calcul a ariei. Clasele abstracte pot contine. de exemplu tipul formei geometrice. clasa poate defini metode care se aplica fiecarui obiect in parte. Totusi. calculul ariei unui obiect oarecare (dreptunghi. Metoda cu numele arie() este o metoda abstracta. apoi. Din clasa formelor geometrice pot deriva forme specifice cum ar fi: cerc.

java si Patrat. * Constructorul cu un parametru este necesar ptr.out.metode publice --------------------* double arie()-->Implementeaza metoda abstracta din FormaGeo */ public class Cerc extends FormaGeo { private double raza. /* clasa Cerc * derivata din FormaGeo * CONSTRUCTORI: cu raza ptr. Dreptunghi si Patrat. dreptunghiuri. afisarea starii unui obiect se face utilizand metoda print() din clasa System. public FormaGeo(String numeForma) { nume = numeForma. cerc * ------------------.java).java. } } Pe baza clasei abstracte FormaGeo definite ne propunem sa rezolvam urmatoarea problema: Se citesc N forme geometrice (patrate. raza = rad.} .metode publice --------------------* double arie() --> Intoarce aria (abstracta) * boolean maiMic --> Compara doua forme dupa arie * String toString --> Metoda uzuala pentru afisare */ abstract class FormaGeo { private String nume. Practic. } final public String toString() { return nume + ".println(). trebuie sa definim subclasele Cerc. In general. avand aria " + arie(). Astfel. Aceasta metoda trebuie sa intoarca o valoare de tip String (reprezentand starea obiectului) care poate fi afisata. in cazul nostru. compilatorul Java apeleaza automat toString() pentru fiecare obiect care se afiseaza cu metoda print(). } public double arie() { return Math.PI * raza * raza. public Cerc(double rad) { super("Cerc"). Sa se afiseze formele geometrice ordonate dupa arie. clasele * derivate. Dreptunghi. Pentru a putea face acest lucru. /* Superclasa abstracta pentru forme FormeGeo * * CONSTRUIREA: nu este permisa.arie(). cercuri) de la tastatura. Definirea lor se face distinct in fisiere-sursa separate (Cerc. abstract public double arie(). } final public boolean maiMic(FormaGeo rhs) { return arie() < rhs.out. trebuie ca in clasa obiectului care se doreste a fi afisat sa existe o metoda cu numele de toString(). am definit o metoda toString care permite sa afisam un obiect oarecare de un tip derivat din clasa FormaGeo folosind instructiunea System. FormaGeo fiind abstracta.Observatie: Vom face cateva precizari asupra folosirii metodei toString() in orice clasa in care se doreste afisarea starii instantelor unei clase. * ------------------. Mai intai.

} } /* clasa Patrat * derivata din Dreptunghi * CONSTRUCTORI: cu latura ptr. se foloseste un tablou de tip FormaGeo cu numele forme[] cu o dimensiune citita de la tastatura. Fisierul-sursa (TestForma. Patrat) din tipul FormaGeo si returneaza o referinta catre obiectul creat. String nume) { super(nume). } Dreptunghi(double lg.metode publice --------------------* double arie()-->Implementeaza metoda abstracta din FormaGeo */ public class Dreptunghi extends FormaGeo { private double lungime.java) care realizeaza ordonarea si punerea in executie a aplicatiei se prezinta in continuare. referinta la obiecte este apoi stocata in tabloul forme[]. Patrat) ci numai referinte catre aceste obiecte. double lat. private double latime. public Dreptunghi(double lg. "Dreptunghi"). dreptunghi * ------------------. latura. Sa retinem ca tablou forme[] este un tablou de referinte de tip FormaGeo pentru care se aloca zona de memorie. 45 . pe baza unor optiuni care precizeaza tipul figurii. Dreptunghi. double lat) { this(lg. Metoda citesteForma() citeste de la tastatura atributele obiectelor de tipul Cerc. Patrat. Pentru rezolvarea problemei ordonarii formelor geometrice dupa aria lor. } public double arie() { return lungime * latime. lungime = lg.} /* clasa Dreptunghi. creaza un nou obiect de un tip derivat (Cerc. latime = lat. lat. * derivata din FormaGeo * CONSTRUCTORI: cu lungime si latime ptr. Dreptunghi. Dreptunghi. patrat * ------------------. } } Observatie: Clasa Patrat mosteneste de la clasa Dreptunghi metoda arie() si de aceea nu o mai defineste in interiorul ei. "Patrat").metode publice --------------------* double arie()-->Implementeaza metoda abstracta din FormaGeo */ public class Patrat extends Dreptunghi { public Patrat(double latura) { super(latura. In metoda main(). Acest tablou nu stocheaza obiecte din clasele derivate ale clasei FormaGeo (de tip Cerc.

apoi introduce dimensiunile //in caz de eroare se intoarce un cerc de raza 0 private static FormaGeo citesteForma() throws IOException { double rad. int numForme = Integer.} //sortare si afisare sortare(forme).} } //creaza un obiect adecvat de tip FormaGeo. System. double lat.io. double lg.length() == 0). } while (s. //citeste formele FormaGeo[] forme = new FormaGeo[numForme].parseInt(in. System.parseInt( in.out.charAt(0)) { case 'c': System.println("Latura patratului: ").println("Lungimea si latimea " + " dreptunghiului pe linii separate: "). . return new Patrat(lg).out.println("Sortarea dupa arie: "). String s.readLine()).out. Metoda arie() este apelata prin intermediul metodei maiMic() care la randul ei este apelata in metoda sortare(). i < numForme. ++i) {System.readLine()).println("Raza cercului: ").parseInt(in.print("Numarul de figuri: "). import java. for (int i = 0.readLine()).println(forme[i]). do { s = in. Functie de datele de intrare. switch (s.readLine()). class TestForma { private static BufferedReader in. lg = Integer. public static void main(String[] args) throws IOException { //Citeste numarul de figuri in = new BufferedReader(new InputStreamReader(System. System. rad = Integer.out.* .out. return new Cerc(rad). i < numForme. //utilizatorul introduce 'c'. 'p' sau 'd' pentru a indica forma. ++i) {forme[i] = citesteForma(). lg = Integer.Metoda sortare() este folosita pentru a sorta formele geometrice referite prin tabloul forme[] in functie de aria calculata a fiecarui tip de figura geometrica.println("Introduceti tipul formei: ").in)). for (int i = 0. case 'd': System.parseInt(in.out. case 'p': System.out.readLine().

avand aria 314.0 Patrat. i++) {for (int j = i+1. default: System.0 Dreptunghi.1592653589793 Cerc.maiMic(a[i])) {temp = a[i]. i <= a.length . avand aria 78. a[j] = temp.3893421169302 Cerc. avand aria 36.} }} } } Dupa executia programului TestForma. a[i] = a[j]. avand aria 3.lat= Integer.53981633974483 Patrat.0 Cerc. avand aria 8.0 Dreptunghi. for (int i = 0. avand aria 452. p sau d: "). avand aria 452.println("Tastati c.2.err. j++) {if (a[j].1. avand aria 24.readLine()).length . return new Cerc(0).3893421169302 47 . lat). j <= a. avand aria 100.141592653589793 Dreptunghi.0 Cerc.class pe ecran se afiseaza: Sortarea dupa arie: Cerc.parseInt(in. return new Dreptunghi(lg. avand aria 6. } } //sortare private static void sortare(FormaGeo [] a) { FormaGeo temp.

1Ce puteti spune despre urmatorul program Java? class C1{ int x=1. C.0f.0 4.out. D. } int getX_C1(){ Return x. int f(int x){ super.2 O subclasa a unei clase abstracte poate fi instantiata numai daca: A. Va aparea eroare la compilare deoarece metoda suprascrisa f() din clasa C2 intoarce un tip diferit de void.print(obiect.3 Secventa de cod: class x{ private int x=1. } } Class C2 extens C1{ float x=5. System. void f(int x){ this. Va aparea eroare la compilare deoarece in clasa C2 s-a suprascris gresit atributul x din clasa C1. obiect.x=x. System.f((int)x).out. . D. Suprascrie fiecare metoda declarata abstracta in superclasa sa. Programul este correct si va afisa la executie 4.println(obiect. Se foloseste mostenirea multipla. B. 3. 3. } } public class Test{ public static void main(String []args){ C2 obiect = new C2(). O subclasa abstracta nu poate fi instantiata. Programul este corect si va afisa la executie 5 4. } float getX_C2(){ return x. si furnizeaza implementari pentru toate acestea.getX_C1()).Teste de control: 3. Se foloseste cuvantul cheie abstract. C.f(4). B. } } A.getX_C2() + " ").

c). d).} public class test { public static void main( ) { y obiect=new y( ).out.void x( ) { System.println(x+” “).println(x).x().}} class y extends x{ private int x=2.x(). System. 49 . obiect. eroare : nu este corect realizată moştenirea. programul este corect si va afisa 1 2.eroare la compilare: nu se poate defini un atribut si o metoda cu aceelasi nume (x) .out. b). void x( ) { super.}} Determină: a).eroare la compilare: nu se poate defini un atribut cu numele clasei (x) .

…]] { <corpul interfetei> .2 Crearea si folosirea interfetelor Java Sintaxa de definire a unei interfete este urmatoarea: [<modificatori] interface <nume_interfata> [extends <nume_interfata1> [. O clasa care implementeaza o interfata se comporta ca si cand ar fi extins o clasa abstracta specificata de acea interfata. De exemplu.interfata Java: crearea interfetelor. implementarea unei interfete. pot exista in ierarhie clase precum Student si Angajat. . derivarea interfetelor. Mostenirea multipla poate conduce insa la dificultati de proiectare. Dificultatea rezolvarii unor astfel de probleme a facut ca Java sa nu permita mostenirea multipla. Din aceste doua clase ar putea fi derivata o clasa cu numele AngajatStudent care sa contina atribute si metode combinate din clasele Student si Angajat. interfata Java este cea mai abstracta clasa posibila. dar implementari diferite sau ar putea avea atribute cu acelasi nume. Alternativa oferita de Java pentru mostenirea multipla este folosirea interfetelor. O interfata Java este o colectie de comportamente abstracte. O clasa implementeaza o anumita interfata daca furnizeaza definitii pentru toate metodele abstracte din cadrul interfetei. care pot fi combinate in orice clasa pentru a introduce in acea clasa comportamente care nu pot fi mostenite de la superclasa.Capitolul 4 Obiective: Interfete Java . 4. clase generice. 4. cele doua superclase din care deriveaza subclasa ar putea contine metode care au aceeasi semnatura. implementarea unor interfete multiple. De exemplu. <nume_interfata2>][.1 Mostenirea multipla. Tehnic. folosirea interfetelor. Interfete In cazul mostenirii multiple o clasa este derivata din doua sau mai multe superclase.implementarea de componente generice: programarea generica. Ea consta doar din metode publice abstracte si din atribute statice si finale. <nume_interfata3>].

folosind cuvantul-cheie implements in antetul sau. deci. Nu pot exista implementari diferite pentru aceeasi metoda declarata in doua interfete.<nume_interfata1>. Implementarea metodei in clasa FormaGeo trebuie sa fie identica cu declaratia din interfata si. . 4. deci. prezentata mai jos: /* INTERFATA folosita de mai multe clase pentru comparatii * --------------------Metode publice--------------* int comparaCu --> Compara doua obiecte de tip Compara * metoda trebuie definita in clasa care o implementeaza */ package clasegenerice. . . din acest motiv. . Un exemplu de interfata este Compara.specifica numele superinterfetelor din care poate deriva interfata.defineste implementari pentru toate metodele din interfata. Interfetele nu se pot instantia.contine declaratii de variabile si declaratii de metode (numai antetul acestora). fiecare interfata este in mod implicit abstracta deci cuvantul-cheie abstract poate lipsi. metoda comparaCu() are ca parametru un obiect de tip 51 .<modificatori> . Metodele sunt declarate in interfata numai cu antetul lor. ca si clasele. <nume_interfata2>. adica nu se poate crea o instanta a unei interfete. De asemenea.. Interfetele care nu contin modificatorul public nu-si vor converti automat metodele la accesul public si abstract si nici constantele la accesul public. Ele sunt implicit abstracte. o interfata nu are o metoda constructor.declara ca implementeaza interfata. Observatii: 1. Interfetele trebuie sa posede o protectie de pachet sau publica. Pentru a exemplifica implementarea unei interfete ne vom referi la clasa FormaGeo descrisa in lectia 6. interfetele pot importa interfete sau clase din alte pachete. 2.specifica numele interfetei.<nume_interfata> . Metoda comparaCu () se va comporta similar cu metoda compareTo() din clasa String. public interface Compara { int comparaCu(Compara rhs). acestea neputand fi folosite decat in clasele sau interfetele din acelasi pachet. . Metoda este implicit publica si abstracta si deci nu trebuie sa folosim modificatorii de acces public si de metoda abstract. fara corp.} unde: . . Interfetele.sunt specificati prin cuvintele-cheie public si abstract. Aceasta clasa implementeaza interfata Compara si. o interfata publica poate fi accesata si de alte pachete decat cel care a definit-o. pot apartine unui pachet daca se foloseste instructiunea package in prima linie din fisierul-sursa. O interfata nepublica are metode si constante nepublice. trebuie sa definim si metoda comparaCu() din interfata Compara. este de preferat ca numele interfetei sa respecte aceeasi conventie de numire ca si cea de numire a claselor. } Interfata Compara declara o metoda pe care orice clasa derivata din ea (in declaratia clasei se foloseste cuvantul-cheie implements) trebuie sa o implementeze. Variabilele interfetei sunt implicit statice si finale si deci trebuie specificate valori initiale pentru acestea.<corpul_clasei> .3 Implementarea unei interfete O clasa implementeaza o interfata in doi pasi: .

arie()) return -1. Daca o clasa extinde o superclasa care implementeaza o interfata. O clasa care implementeaza o interfata poate sa extinda si o alta clasa.Compara si nu un obiect de tip FormaGeo.java): /* Superclasa abstracta pentru forme */ package formegeometrice. .arie()) return 0. Folosirea unor interfete multiple poate crea totusi complicatii. . Atunci cand o interfata mosteneste o alta interfata. folosind cuvantul-cheie implements in antetul sau urmat de numele tuturor interfetelor separate prin virgula. 3. Retinem ca definirea metodelor declarate intr-o interfata trebuie obligatoriu sa fie facuta in fiecare clasa in parte. 2. import clasegenerice. O clasa poate implementa mai multe interfe in doi pasi: .4 Implementarea unor interfete multiple O clasa poate sa implementeze mai mult decat o singura interfata. avand aria " + arie().declara toate interfetele pe care le implementeaza.*. } public int comparaCu(Compara rhs) { if (arie() < ((FormaGeo) rhs). } final public String toString() { return nume + ". interfetele pot fi organizate intr-o ierarhie. else return 1. Metodele interfetei definite in clasa care o implementeaza sunt mostenite de toate subclasele clasei respective. In acest caz in declaratia clasei se foloseste mai intai cuvantul-cheie extends urmat de numele clasei din care deriveaza si apoi cuvantul-cheie implements urmat de numele interfetei pe care o implementeaza. 4. care implementeaza interfata respectiva. else if (arie() == ((FormaGeo) rhs). } } Nota: 1.defineste implementari pentru toate metodele din toate interfetele pe care le implementeaza. Codul clasei este ilustrat in continuare (FormaGeo. abstract public double arie(). public abstract class FormaGeo implements Compara { private String nume. Derivarea interfetelor Ca si in cazul claselor. atunci si clasa respectiva mosteneste interfata. 4. Aceste metode pot fi redefinite (suprascrise) in subclase. subinterfata primeste toate metodele si constantele definite in superinterfata. public FormaGeo(String numeForma) { nume = numeForma.

adauga un nou element in stiva • pop . indiferent de implementarea lor. clasa Object.returneaza varful stivei • empty . } 53 . public class StackImpl1 implements Stack { private Object items []. Obiectelede tip stiva.testeaza daca stiva este vida • toString . Interfetele pot exista independent sau pot mosteni o alta interfata. ambele solutii avand avantaje si dezavantaje. Object peek () throws StackException . } // Implementarea stivei folosind un vector de obiecte .returneaza continutul stivei sub forma unui sir de caractere. la fel ca in cazul definitiilor de clasa: public interface <nume_interfata> extends <nume_superinterfata> { …. O singura interfata poate mosteni oricate clase are nevoie. Ierarhia de interfete este cu mostenire multipla. Deoarece nu dorim sa legam tipul de date Stack de o anumita implementare structurala. o stiva poate fi implementata folosind un vector sau o lista inlantuita. vor trebui sa contina metodele: • push . public interface Stack { void push ( Object item ) throws StackException . Vom vedea imediat avantajele acestei abordari. } public StackImpl1 () { this (100) . } public void push ( Object item ) throws StackException { if (n == items .elimina elementul din varful stivei • peek . // Numarul curent de elemente din stiva public StackImpl1 (int max ) { // Constructor items = new Object [ max ]. length ) throw new StackException (" Stiva este plina !"). Din punctul de vedere al structurii interne. il vom defini prin intermediul unei interfete. // Vectorul ce contine obiectele private int n=0. in timp ce a doua este mai eficienta din punctul de vedere al folosirii memoriei. String toString ().Pentru a deriva (extinde) o interfata se foloseste tot cuvantul-cheie extends. items [n++] = item . Prima solutie este mai simplu de inteles.. care sa modeleze notiunea de stiva de obiecte. Exemplu: implementarea unei stive Dorim sa implementam un nou tip dedate numit Stack. void pop () throws StackException . } Nota: In cazul interfetelor nu exista o radacina comuna a arborelui de derivare asa cum exista pentru arborele de clasa. boolean empty ().

} } private Node top= null . } public Object peek () throws StackException { if ( empty ()) throw new StackException (" Stiva este vida !"). } public String toString () { String s="". return top.public void pop () throws StackException { if ( empty ()) throw new StackException (" Stiva este vida !"). item . items [--n] = null . } public boolean empty () { return (top == null ). link . Node link ) { this . public class StackImpl2 implements Stack { class Node { // Clasa interna ce reprezinta un nod al listei Object item . } public boolean empty () { return (n ==0) . } public Object peek () throws StackException { if ( empty ()) throw new StackException (" Stiva este vida !"). // informatia din nod Node link . // Referinta la varful stivei public void push ( Object item ) { Node node = new Node (item . top). } public String toString () { String s="". link = link . this . top = node . } } // Implementarea stivei folosind o lista inlantuita . i --) s += items [i]. return s. item = item . i >=0. } public void pop () throws StackException { if ( empty ()) throw new StackException (" Stiva este vida !"). return items [n -1]. // legatura la urmatorul nod Node ( Object item . for (int i=n -1. . toString () + " ". top = top .

s2. println (" Eroare la lucrul cu stiva !"). } } In continuare este prezentata o mica aplicatie demonstrativa care foloseste tipul de date nou creat ¸si cele doua implementari ale sale: public class TestStiva { public static void afiseaza ( Stack s) { System . push ( new Integer (1)). Stack s2 = new StackImpl2 (). println (" Continutul stivei este : " + s). afiseaza (s1). afiseaza (s2). printStackTrace (). push ( new Double (3. while ( node != null ) { s += ( node .Node node = top. push ("a"). s1. } catch ( StackException e) { System . out. push ("b"). toString () + " ". s1. } } } 55 . } public static void main ( String args []){ try { Stack s1 = new StackImpl1 (). e. s2. item ). link . node = node . } return s.14) ). err.

} interface I2 extends I1{ int y=3}.2 Secventa de cod : interface I1{int x=3. 4. d).print(x).3f 2.Teste de control: 4.3f. D.out.3 6. Va aparea eroare la compilare deoarece valoarea variabilei x nu se mai poate modifica.out.print(x+" ").y). } } A. c1( int y) {{this. } public class Test implements I1{ public static void main(String [] args){ System.y=y. c).3f. o clasa nu poate implementa o interfaţa. B.7f.println(“y=”+obiect.}} . b). System. La executie se va afisa: 2. Secvenţa uramatoare: interface I1{ int x=2.}} Determină: a).7f.3f 6.7.} public class extends C1 implements I1 {public static void main(String args[]) { System. } class c1 implements I1 {int y.out.out. afiseaza y=5. 4. System. class C1 (int y=4. public void afisare( ). La executie se va afisa: 2.println(x+” “+y).eroare la compilare: metoda abstactă nu este implementată.1 Ce se va afisa la executia urmatorului program Java? interface I1{ float x=2. La executie se va afisa: 2. C. x=6.}} public class test { public static void main(String args[]) {c1 obiect=new c1(5). nu este corect definită interfaţa.

. Faptul ca o exceptie a fost semnalata inseamna. d). implicit.1 Tratarea erorilor Erorile care apar in faza de executie a unei aplicatii informatice sunt produse din diverse cauze cum ar fi: . exceptiile sunt evenimente anormale care au loc in timpul executiei unei aplicatii si care pot duce la intreruperea executiei normale a acesteia. in Java. ierarhia de exceptii predefinite de platforma Java. explicit. b). Atunci cand aplicatia informatica isi interupe executia normala. instructiunea throw.declararea metodelor care pot semnala (“arunca”) exceptii catre alte metode: clauza throws.“aruncata”) o exceptie. programul afiseaza 2 4. semnalarea (“aruncarea”) propriilor exceptii. Exceptii Java In Java. de aplicatia informatica realizata.interceptarea (“prinderea”) si tratarea exceptiilor in cadrul aceleiasi metode: blocul try … catch. .programatorul nu a anticipat toate situatiile posibile in care ar putea ajunge aplicatia informatica. Capitolul 5 Tratarea exceptiilor Obiective: -tratarea erorilor: exceptii Java. Exceptiile pot fi semnalate. programul afiseaza 2 3.existenta unor situatii aflate in afara controlului programatorului (date eronate primite de la utilizatori. 57 . fisiere care nu mai contin date corecte. verificarea consistentei exceptiilor Java.crearea si semnalarea propriilor exceptii: definirea propriilor clase de exceptii. Interceptarea unei exceptii inseamna tratarea situatiilor speciale (erorilor) astfel incat aplicatia informatica proiectata sa nu se mai termine anormal. dispozitive hardware care nu mai functioneaza etc). Exceptia poate fi si interceptata (caught . c). .cum sa folosim exceptiile? 5. de sistem sau.a). inseamna ca a fost semnalata (thrown . . ca “a aparut o eroare”. eroare la compilare: arbitrul y este ambiguu petru C1 si I2.“prinsa”). o interfata nu poate extinte o alta interfata. .

descrie exceptii grave. reprezinta exceptiile propriu-zise Java. Exceptiile semnalate descriu conditii anormale.5. Figura de mai jos ilustreaza ierarhia claselor de exceptii. exceptiile sunt instante ale unor clase derivate din clasa Throwable. definita in pachetul java. fatale. De exemplu. Aceste subclase indica diverse tipuri de exceptii care pot aparea in cadrul unei aplicatii Java. De exemplu.lang. In general. Java este cea care foloseste acest tip de erori daca are nevoie de ele. Nu toate exceptiile sunt definite in pahetul java.Error. tipul de exceptie NoSuchFieldException semnaleaza ca programul a incercat sa foloseasca o variabila de instanta sau de clasa care nu exista. De exemplu. Clasa RuntimeException este foarte des folosita de programatori. Verificarea consistentei exceptiilor Java . pornind de la clasa de baza Throwable si continuand cu cateva dintre subclasele cele mai importante. impreuna cu toate clasele derivate din ea. Clasa Error. de cele mai mute ori. deoarece ea este clasa de baza pentru exceptiile care apar in timpul executiei unui program. numite erori. tipul de exceptie ClassCastException (prezentat la inceputul acestei lectii) indica faptul ca aplicatia noastra a incercat sa faca o conversie explicita de tip pentru un obiect ce nu poate fi convertit la tipul specificat. Clasa Exception. tratate de aplicatie. care sunt. desi sunt anumite exceptii care nu pot fi tratate si atunci aplicatia va fi oprita din executie. impreuna cu toate clasele derivate din ea.io. de obicei.Exception. Cand se semnaleaza (este “aruncata”) o exceptie este creata o instanta a unei clase de exceptii. Clasa Throwable. OutOfMemoryError). reprezinta clasa de baza pentru intreaga familie de clase de exceptii.lang.lang.io. toate exceptiile I/O (de intrare/iesire) sunt derivate din clasa java.ele nu pot fi interceptate de catre aplicatia informatica in care s-au produs si determina intreruperea executiei programului (de exemplu. Clasa Exception are multe subclase definite in cadrul pachetului java.IOException si sunt definite in pachetul java.2 Ierarhia de exceptii predefinite de platforma Java In Java. Aceste erori sunt rare si. Clasa Throwable are doua subclase directe: . .

fie specificate ca fiind “aruncate” de metoda respectiva la alte metode in care urmeaza a fi tratate.partea care semnaleaza exceptia si . de tipul clasei Error si al subclaselor ei.gruparea codului care contine metoda ce poate semnala (“arunca”) exceptia in cadrul unui bloc try.interceptarea si tratarea exceptiei in cadrul unui bloc catch. Atunci cand se folosesc aceste metode in aplicatia Java. De exemplu. precum si de tipul clasei RuntimeException si al subclaselor ei.gruparea codului care contine metoda ce poate semnala (“arunca”) exceptia in cadrul unui bloc try. In cazul exceptiilor neverificate de catre compilator. programatorul poate decide daca “prinde” (semnaleaza) si trateaza exceptia sau trece cu vederea exceptia. de tipul clasei Error si al subclaselor ei. o metoda poate indica tipurile de exceptii pe care le poate semnala (“arunca”). metodele care ciresc din fisiere sau de la tastatura pot “arunca” exceptii de tipul IOException. insa pana la urma ea va fi interceptata si tratata. Aceste tipuri de exceptii se numesc exceptii verificate.partea care semnaleaza exceptia si . Pentru a intercepta si trata o exceptie trebuie parcursi doi pasi: .partea care o intercepteaza si o trateaza. O exceptie poate fi aruncata de la o metoda la alta de mai multe ori inainte de a fi interceptata. programatorul poate decide daca “prinde” (semnaleaza) si trateaza exceptia sau trece cu vederea exceptia. mai putin clasa RuntimeException si subclasele ei. programatorul trebuie sa aiba grija sa intercepteze (“sa prinda”) si sa trateze exceptiile de tipul IOException. Exceptiile verificate sunt toate tipurile de exceptii derivate din clasa Exception (inclusiv clasa Exception). .partea care o intercepteaza si o trateaza. In cazul exceptiilor neverificate de catre compilator.Compilatorul este cel care il obliga pe programator sa intercepteze si sa trateze exceptiile de tipul IOException. In cazul exceptiilor neverificate de catre compilator. mai putin clasa RuntimeException si subclasele ei. Exceptiile neverificate sunt de tipul clasei Throwable. insa pana la urma ea va fi interceptata si tratata. Interceptarea (“prinderea”) si tratarea exceptiilor in cadrul aceleiasi metode In fiecare situatie de exceptie exista doua parti: . 59 .In Java.interceptarea si tratarea exceptiei in cadrul unui bloc catch. precum si de tipul clasei RuntimeException si al subclaselor ei. Pentru a intercepta si trata o exceptie trebuie parcursi doi pasi: . Interceptarea (“prinderea”) si tratarea exceptiilor in cadrul aceleiasi metode In fiecare situatie de exceptie exista doua parti: . Exceptiile neverificate sunt de tipul clasei Throwable. . Exceptiile verificate sunt toate tipurile de exceptii derivate din clasa Exception (inclusiv clasa Exception). O exceptie poate fi aruncata de la o metoda la alta de mai multe ori inainte de a fi interceptata. programatorul poate decide daca “prinde” (semnaleaza) si trateaza exceptia sau trece cu vederea exceptia. Compilatorul Java cat si masina virtuala Java verifica daca aceste exceptii “aruncate” in cadrul unei metode sunt fie tratate in cadrul acelei metode.

intr-un bloc try.<nume_variabila> .partea care o intercepteaza si o trateaza. mai putin clasa RuntimeException si subclasele ei. insa pana la urma ea va fi interceptata si tratata. Blocurile catch de instructiuni sunt asociate cu un bloc try astfel: try {…} catch (…) { … } catch (…) { … } … Forma generala a unui bloc catch este: catch(<nume_clasa_de_exceptii> <nume_variabila>) unde: .specifica tipul de exceptie care poate fi tratat.gruparea codului care contine metoda ce poate semnala (“arunca”) exceptia in cadrul unui bloc try. intr-un bloc catch.interceptarea si tratarea exceptiei in cadrul unui bloc catch. Exceptiile neverificate sunt de tipul clasei Throwable. De asemenea.Exceptiile verificate sunt toate tipurile de exceptii derivate din clasa Exception (inclusiv clasa Exception). Instructiunile din blocul catch se executa doar daca instructiunile din blocul try genereaza exceptii si aceste exceptii sunt instante ale clasei cu numele <nume_clasa_de exceptii> precizat in antetul instructiunii catch. tip dat de numele clasei de exceptie.specifica numele prin care poate fi referita instanta ce reprezinta exceptia tratata de blocul catch. intr-un bloc tray. eventualele exceptii de tip IOException. Interceptarea (“prinderea”) si tratarea exceptiilor in cadrul aceleiasi metode In fiecare situatie de exceptie exista doua parti: . “se pot intercepta”. Pentru a intercepta si trata o exceptie trebuie parcursi doi pasi: . precum si de tipul clasei RuntimeException si al subclaselor ei.<nume_clasa_de_exceptii> . Urmatorul exemplu (cireste un sir de caractere si “incearca”.parseInt() atunci cand numarul introdus nu este un numar intreg. o exceptie de tip NumberFormatException. O exceptie poate fi aruncata de la o metoda la alta de mai multe ori inainte de a fi interceptata.partea care semnaleaza exceptia si . de tipul clasei Error si al subclaselor ei. In caz de nereusita. Dupa ce exceptia a fost tratata. se executa in continuare urmatoarea linie de cod aflata dupa secventa catch. . se “intercepteaza”. atunci cand “se incearca” citirea sirului de caractere de la tastatura. Tratarea acestui tip de eroare se face printr-un mesaj de avertizare si returnarea valorii implicite 0 pentru un numar intreg. in blocul catch. sa il converteasca la un numar intreg. care sunt “aruncate” . care este “aruncata” de metoda Integer. . aceasta variabila este recunoscuta si poate fi folosita doar in cadrul blocului catch.

java) apeleaza metodele din clasa CitesteDate. exceptia creata de tipul NumberFormatException. descris mai sus.out. (care semnaleaza. se poate intercepta in blocul catch.*. int [] numere = new int [n].print(numere[i] + " ").out.println ("Sirul de numere introdus este: "). intercepteaza si trateaza erorile care apar in cadrul lor) pentru a citi un sir de numere de tastatura.io. return 0. } catch(NumberFormatException nfe) { System.parseInt(citesteString()). i++) System.out. i++) numere [i] = valIntreg. for (int i = 0. Un bloc catch. In exemplul de fata. prezinta modul de interceptare a unui anumit tip de exceptie.readLine(). package intrareiesire. } } public static int citesteNrInt() { try { return Integer.println("Introduceti numarul de elemente ale sirului:").in)).length.*.citesteNrInt(). care trateaza un tip de exceptii va intercepta si trata si clasele de exceptii derivate din exceptia respectiva. System. } } } Programul urmator (TestCiesteNumere. System. int n = valIntreg.de metoda readLine(). for (int i = 0. codul ar putea arata astfel: public static int citesteNrInt() { try { 61 . folosind clasa Exception care este superclasa pentru NumberFormatException. import java. class TestCitesteNumere { public static void main(String[] args) { citesteDate valIntreg = new citesteDate(). Tratarea acestui tip de eroare se face prin returnarea valorii implicite null pentru un String. import intrareiesire. /* cieste un sir de caractere si incerca sa il converteasca la tipul int */ public class CitesteDate { public static String citesteString() { BufferedReader br = new BufferedReader(new InputStreamReader(System. Astfel.out.println("Nu este numar intreg. nu este necesar ca tipul de exceptie tratat de blocul catch si tipul de exceptie “aruncat” de o metoda din blocul try sa fie identice. i < numere. System. } catch(IOException ioe) { return null.citesteNrInt(). Deoarece clasele de exceptii sunt organizate ierarhic.out. } } Exemplul. i < numere. try { return br.").length.println ("Introduceti elementele sirului: ").

cum este si cazul clasei de exceptii FormatNumberException. Nota: Toate clasele de exceptii mostenesc de la clasa Throwable cateva metode utile pentru aflarea de informatii despre situatia de eroare. .println("Nu este numar intreg. Daca se doreste interceptarea si tratarea. utilizarea blocurilor catch specializate.return Integer.Semnalarea (“aruncarea”) exceptiilor incepe cu metoda originala care daca nu intercepteaza si nu trateaza exceptiile generate. Atunci cand programatorul decide ca o metoda. pornind de la metoda in care a aparut exceptia. deci dinspre varful stivei spre baza stivei. sa nu intercepteze o anumita exceptie care poate fi semnalata de codul din interiorul ei.Exceptiile specificate in clauza throws nu trebuie sa fie interceptate (“prinse”) si tratate in cadrul metodei respective care foloseste clauza throws. care la randul ei daca nu le intercepteaza si nu trateaza le semnaleaza (“le arunca”) mai departe unei alte metode care o apeleaza pe aceasta din urma si asa mai departe. In timpul procesului de examinare. Declararea metodelor care pot semnala (“arunca”) exceptii catre alte metode (transmiterea exceptiilor catre baza stivei de apel) In paragraful anterior. catre alte metode care o apeleaza. care ofera mai multe detalii despre situatia de eroare. blocul catch intercepteaza toate exceptiile Exception. se foloseste in antetul metodei respective clauza throws in care se specifica numele exceptiilor pe care le poate semnala (“arunca”) metoda respectiva. iar celelalte ignorate. primul bloc catch care va corespunde exceptiei semnalate va fi executat."). in blocul catch. Astfel. Se prefera totusi. Observatii: 1. Ea afiseaza un mesaj detaliat referitor la ce s-a intamplat. O folosire uzuala are metoda getMessage(). trebuie sa se precizeze ca metoda respectiva poate semnala (“arunca”) la randul ei exceptia respectiva catre alte metode care o apeleaza. } catch(Exception nfe) { System. A doua posibilitate este aceea de a specifica exceptiile care nu sunt tratate in cadrul metodei respective. fiind semnalate (“aruncate”) mai departe catre alte metode care le vor intercepta (“prinde”) si le vor trata. 2. le semnaleaza (“le arunca”) mai departe metodei care o apeleaza. nefiind transmise altor metode care apeleaza metoda respectiva. return 0. a unor tipuri foarte diferite de exceptii semnalate in blocul try. am descris cazul in care exceptiile sunt interceptate (“prinse”) si tratate in cadrul aceleiasi metode. Pentru a indica faptul ca o metoda poate semnala (“arunca”) o exceptie. In final exceptia va trebui interceptata (“prinsa”) si tratata in cadrul unei metode. si nu a celor generale. atunci se asocieaza blocului try mai multe blocuri catch.parseInt(citesteString()). } } } In aceasta situatie. care nu sunt inrudite prin mostenire. din aplicatia informatica. dar si clase de exceptii derivate din clasa Exception. masina virtuala Java cauta in stiva de apel metoda care intercepteaza si trateaza exceptia. Blocurile catch sunt examinate in ordinea in care ele apar in fisierul sursa.out.

deoarece compilatorul detecteaza aceasta “scapare” si o raporteaza ca eroare de compilare. al clasei CitesteDate. } public static int citesteNrInt() throws IOException { try { return Integer. <nume_clasa_de_exceptii2>. return br. import java. class TestCitesteNumereThrows { public static void main(String[] args) throws IOException { CitesteDateThrows valIntreg = new CitesteDateThrows(). de catre metoda readLine().println("Nu este numar intreg. import java. Exemplul prezentat anterior. daca metoda respectiva genereaza exceptii pe care nu le trateaza.io.*. care apoi sa le semnaleaza metodei main() din clasa TestCitesteNumereThrows (care reprezinta aplicatia Java). 63 .in)). sa fie semnalate (“aruncate”) mai departe in metoda citesteNrInt().citesteNrInt().parseInt(citesteString()). poate fi modificat astfel incat exceptiile de tipul IOException care sunt semnalate (“aruncate”) in metoda citesteString (). s-a creat o noua clasa CitesteDateThrows care are definitia: package intrareiesire.io."). System. …]) throws <nume_clasa_de_exceptii1>[. Astfel. …] Nota: Specificarea prin clauza throws a exceptiilor aruncate de metoda originala nu se poate omite.readLine(). int n = valIntreg. <param2>. propunand doua solutii: tratarea lor in cadrul metodei (prin blocuri try…catch) sau specificarea lor in clauza throws.println("Introduceti numarul de elemente ale sirului:"). int [] numere = new int [n].out. } } } Clasa TestCitesteNumereThrows (care reprezinta programul principal) are definitia data de secventa de cod: import intrareiesire.Forma antetului metodei care specifica tipurile de exceptii semnalate (“aruncate”) de metoda este: [<modificatori_acces>] [<modificatori_metoda>] <tip_returnat> <nume_metoda> ([<param1>.*. /* cieste un sir de caractere si incerca sa il converteasca la tipul int */ public class CitesteDateThrows { public static String citesteString() throws IOException { BufferedReader br = new BufferedReader(new InputStreamReader(System. return 0. } catch(NumberFormatException nfe) { System.*.out.

programatorul poate defini propriile clase de exceptii. } } 5. definite fie in biblioteca Java standard. i < numere.length. Clasele proprii de exceptii sunt derivate (direct sau indirect) din clasa Throwable. De regula. se creaza propriile clase de exceptii derivate din clasa Exception. } public IndexException(String msg) { super(msg). doi constructori: .println ("Sirul de numere introdus este: "). .primul constructor nu primeste nici un parametru. i < numere. Nota: In definirea noilor clase de exceptii. pentru toate clasele derivate (direct sau indirect) din clasa Exception (de exemplu. se recomanda adaugarea la numele clasei a sufixului Exception. o clasa proprie de exceptii este definita ca in exemplul de mai jos: package exceptii. i++) System. System. MyNewException). for (int i = 0.print(numere[i] + " "). Semnalarea (“aruncarea”) propriilor exceptii Sa ne reamintim ca. Aceste clase proprii de exceptii descriu situatii de exceptii particulare aplicatiei respective care nu exista in ierarhia de clase de exceptii oferita de platforma Java.3 Crearea si semnalarea propriilor exceptii Pe langa exceptiile definite de platforma Java. o instanta a sa.out. Clasele proprii de exceptii sunt clase Java obisnuite. Definirea propriilor clase de exceptii De regula. i++) numere [i] = valIntreg.out. tipul exceptiei in sine este important pentru ca ajuta programatorul sa intercepteze tip respectiv de exceptie atunci cand este necesar.out.length. for (int i = 0. de obicei. Totusi. trebuie sa se creeze. Clasele proprii de exceptii poseda.al doilea constructor primeste ca parametru un sir de caractere care reprezinta un mesaj ce evidentiaza situatia de eroare. deoarece defineste doar doi constructori care apeleaza constructorii superclasei Exception. fie de programator. toate exceptiile sunt instante ale unei clase de exceptie oarecare. mai intai.System. public class IndexException extends Exception { public IndexException() { super(). } } Clasa IndexException definita mai sus nu aduce practic nimic nou clasei Exception.println ("Introduceti elementele sirului: "). .citesteNrInt(). Pentru a semnala (“arunca”) un tip de exceptie definita de programator.

In metoda apelanta exceptia IndexException se poate. De exemplu.”.out. import exceptii. sub forma mesajului “Stiva vida.*. public class TestStiva1 { public static void main(String[] args) { Stiva1 s = new StivaArr(10). Instructiunea throw are un singur argument.*.print("Continutul stivei este: "). i < 10. In cel de al doilea caz situatia de eroare transmite si o informatie. pentru semnalarea (“aruncarea”) unei exceptii din metoda topAndPop() (exceptie care poate fi generata cand o stiva este vida) se poate folosi urmatoarea secventa de cod: public Object topAndPop() throws IndexException { if (isEmpty()) { throw new IndexException("Stiva vida. "). eventual intercepta (“prinde”) si trata sau poate fi transmisa mai departe la o alta metoda apelanta. "). crearea unei instante a clasei de excepie IndexException poate fi facuta in doua moduri: new IndexException(). care adauga 10 numere * dupa care le extrage in ordine inversa */ import clasegenerice. } Pentru transmiterea exceptiei semnalate (“aruncate”) in metoda topAndPop(). } return elemStiva[pozitieVarf--]. } //scoatem elementele din stiva si le afisam System.push(new Integer(i)). care poate fi folosit de codul care trateaza exceptia aparuta pentru a afisa un mesaj informativ. In exemplul prezentatat.Folosind definirea de clasa de exceptie prezentata. care trebuie sa fie o instanta a unei clase de exceptii derivate din clasa Exception. Odata creata o instanta a unei clase proprii de exceptii. catre o alta metoda apelanta se foloseste clauza throws in antetul metodei topAndPop(). try { while (true) 65 . Forma instructiunii throw este: throw <instanta_clasa_de_exceptii>. Iata codul-sursa in care se realizeaza acest lucru: /* Clasa de test simpla pentru o stiva. aceasta devine o exceptie Java si este semnalata (“aruncata”) folosind instructiunea throw. cu ajutorul instructiunea throw. interceptarea si tratarea exceptiei de tip IndexException este realizata in metoda main() a aplicatiei (clasa TestStiva1). //introducem elemente in stiva for (int i = 0. new IndexException("Stiva vida. i++) { s.

out. folosirea de clauze throws in propriile metode in scopul de a evita tratarea exceptiilor face ca utilizatorii acestor metode (adica obiectele aflate mai sus pe lantul de apeluri) sa fie nevoiti sa le trateze. nu este recomandata utilizarea exceptiilor in cazul in care situatia este previzibila in aplicatia Java (de exemplu. daca apare o eroare. Astfel metodele noastre se complica nejustificat. . nu se pot semnala alte tipuri de exceptii.se realizeaza ambele metode descrise mai sus. Ca regula generala.se transmite exceptia mai departe pe lant (spre baza stivei de apel).print("Eroare: " + ie. Ignorarea acestor avertismente si nerespectarea lor duce la posibila aparitie a unor erori fatale in cadrul aplicatiilor. aceasta metoda trebuie sa fie declarata folosind clauza throws. Sistemul de exceptii al Java a fost proiectat in asa fel incat. Modul incorect de folosire a exceptiilor 1. Concluzii privind folosirea eficienta a exceptiilor Cum sa folosim exceptiile? 1. .topAndPop() + " ").getMessage()). 3. cat si pentru a o resemnala explicit folosind instructiunea throw. Daca o metoda din aplicatia Java apeleaza o alta metoda in care s-a folosit clauza throws. atunci se pot semnala numai aceleasi tipuri de exceptii sau subclase ale exceptiilor respective. sa fim avertizati in legatura cu aceasta. folosind instructiunea throw. sfarsitul unui fisier.out. atat pentru a intercepta (“prinde”) si trata exceptia folosind blocurile try … catch.{ System. exceptia trebuie semnalata explicit in corpul metodei.out. 2.println(). De asemenea. adaugand in metoda respectiva clauza throws. Mai mult. Daca metoda din aplicatia Java suprascrie metoda unei subclase care contine clauza throws. Daca o metoda din aplicatia Java semnaleaza (“arunca”) propriile exceptii. avem trei posibilitati: .se trateaza exceptia folosind blocurile try si catch. System. 2. Erorile semnalate de compilator cu privire la exceptii au rolul de a ne atrage atentia asupra acestor probleme. . } } } Observatie: In secveta de mai sus. depasirea dimensiunii unui tablou etc). } } catch(IndexException ie) { System.print(s. iesirea din bucla while se realizeaza in momentul in care stiva devine vida si metoda topAndPop() semnaleaza (“arunca”) exceptia IndexException care este interceptata si tratata in blocul catch.

Separarea codului pentru tratarea unei erori de codul in care ea poate sa apara. dinamice.out.isInfinite(2/x)) System.3 Metodele care sunt apelate uzual pentru un obiect de tip exceptie sunt defnite in clasa Throwable si sunt: A. B. D. 67 .println("Infinit"). Declarate cu modicatorul de acces private. C. D. Gruparea erorilor dupa tipul lor. Codul este corect si va afisa NaN 5. Ce puteti spune despre acest cod. Va produce eroare la executie din cauza impartirii la 0 (se arunca o except»ie: "ArithmeticExpetion"). else System. C.out. daca este integrat in cadrul unui program Java? A. Codul este corect si va afisa Infnit. B.1 Fie urm¸atorul cod Java: int x=0.println("2/0"). D. B.2 Prin modalitatea sa de tratare a exceptiilor. if (double. C.Teste de control 5. publice. exceptii. Exista o metoda care se ocupa cu acest lucru. Propagarea unei erori pana la un analizor de exceptii corespunzator. Va produce eroare la compilare din cauza impartirii la 0. 5. Java are urmatoarele avantaje fata de mecanismul traditional de tratare a erorilor: A.

De aceea se recomanda programatorului sa consulte in permanenta documentatia ce insoteste versiunea de Java folosita. programe executabile. fluxuri de intrare cu o zona tampon. fluxuri de iesire cu o zona tampon.in.io. fluxuri filtrate cu date de tipuri primitive. System. Fluxurile de octeti pot pastra valori intregi din domeniul 0 . .fluxuri de caractere si clase predefinite Java utilizate: fluxuri nefiltrate de intrare care folosesc ca sursa un fisier. . fluxuri filtrate de intrare cu o zona tampon. In acest format pot fi reprezentate o multitudine de date. Un flux de iesire transporta datele din programul Java catre o destinatie externa (ecranul calculatorului. fisier pe hard-disc etc) catre programul Java. fluxuri-filtre. . definite in pachetul java. System.255.fluxuri de octeti. este foarte mare.*.fluxuri de octeti si clase predefinite Java utilizate: fluxuri nefiltrate de intrare care folosesc ca sursa un fiser.io.out.filtrarea fluxurilor de octeti si clase predefinite Java utilizate: zona tampon (“buffer”). fisier pe hard-disc etc). fluxuri filtrate de intrare cu o zona tampon care tin evidenta numerelor de linie. Java foloseste doua tipuri principale de fluxuri: . Un flux de intrare transporta datele de la o sursa externa (tastatura. cum ar fi: date numerice.io. Fluxurile de intrare/iesire in Java sunt create si manevrate cu ajutorul claselor din pachetul predefinit java. Numarul claselor si a metodelor lor. Un flux (stream) reprezinta o succesiune de octeti (bytes) sau de caractere transportat de la sau catre memoria RAM in care se afla programul Java. comunicatii Internet sau cod Java (bytecode) etc.1 Tipuri de fluxuri de intrare/iesire Java Toate datele din Java sunt scrise sau citite folosind fluxuri.fluxuri de caractere. . fluxuri filtrate cu date formatate. System.err. . fluxuri nefiltrate de iesire care folosesc ca destinatie un fisier. fluxuri de caractere. Din acest motiv orice program care executa operatii de intrare/iesire trebuie sa includa instructiunea: import java. 6.Capitolul 6 Intarari si iesiri Obiective: -tipuri de fluxuri de intrare/iesire Java: fluxuri de octeti.

tastatura calculatorului).pentru fluxuri de octeti de intrare si . referitoare la fluxurile predefinite descrise mai sus. acest flux este de tip PrintStream. paginile Web. . Un filtru este un tip de flux care schimba modul in care se lucreaza cu un flux existent.reprezinta fluxul standard de iesire pentru mesaje de eroare (implicit. un fisier pe disc). aceasta metoda are antetul: void setOut(PrintStream <out>) .Reader .pentru fluxuri de octeti de iesire. Toate datele de tip text. un fisier pe disc). . Java ofera trei fluxuri predefinite pentru operatii de I/O standard (de la tastatura.pentru fluxuri de caractere de intrare si .System. fluxurile de caractere sunt subclase ale claselor abstracte predefinite: .Generic. 3.OutputStream . 6.reprezinta intrarea standard (implicit. care redirecteaza fluxul de iesire standard al mesajelor de eroare catre o alta destinatie decat ecranul calculatorului (de exemplu. crearea (deschiderea) unui flux asociat cu sursa de date sau cu destinatia datelor. Procedura de folosire a unui filtru pentru un flux presupune urmatorii pasi: 1. Ele difera de fluxurile de octeti prin faptul ca setul de caractere Java suporta codificarea Unicode (cu doi octeti pe caracter).reprezinta iesirea standard (implicit. cum ar fi fisierele text. aceasta metoda are antetul: void setErr(PrintStream <out>) Asocierea fluxului de intrare sau de iesire cu un filtru Majoritatea claselor Java folosite in prezent permit realizarea de operatii de intrare/iesirmai performante prin asocierea fluxului cu un filtru. acest flux este de tip InputStream. crarea (deschiderea) unui flux de tip filtru asociat cu fluxul deschis la pasul 1.metoda setErr. inainte de a citi sau scrie date. care redirecteaza fluxul de iesire standard catre o alta destinatie decat ecranul calculatorului (de exemplu. la ecranul calculatorului sau pentru erori) care sunt campuri ale clasei System inclusa in pachetul java.lang: .System. ecranul calculatorului).Writer .metoda setIn. ecranul calculatorului). 2.System.InputStream .err . mentionam: .in . acest flux este de tip PrintStream.pentru fluxuri de caractere de iesire.out . sau alte formate de text. Dintre metodele clasei System.2 Fluxuri de octeti si clase predefinite Java A. aceasta metoda are antetul: void setIn(InputStream <in>) . care se folosesc numai pentru date de tip text (tiparibile). fluxurile de octeti sunt subclase ale claselor abstracte predefinite: . Fluxuri nefiltrate de octeti si clase predefinite utilizate 69 .metoda setOut. care redirecteaza fluxul de intrare standard catre o alta sursa decat tastatura (de exemplu. Fluxurile de caractere reprezinta un tip special de flux de octeti. Generic. citirea/scrierea datelor de la /in filtru si nu direct in flux. este necesar sa foloseasca fluxurile de caractere. un fisier pe disc).

int <lungime>) unde: .nr de octeti sariti in fluxul de intrare.dat”).dat”: FileInputStream fis = new FileInputStream(“test. Rezultatul intors de metoda este numarul de pozitii peste care s-a trecut efectiv. . rezultatul intors este un intreg din intervalul 0 255.pozitia elementului din cadrul tabloului unde se va stoca primul octet de date. De exemplu.<sir> . fisierului. pe CD-ROM sau pe alte dispozitive de stocare (ce pot fi referite printr-o cale de director si un nume) catre aplicatia Java.reprezinta numele. int <poz_ini>. fluxul de intrare este la sfarsitul sau. Crearea (deschiderea) unui flux de intrare de la un fisier se realizeaza cu ajutorulconstructorului clasei FileInputStream.In schema de mai jos se prezinta doar o parte a structurii de clase ce poate fi folosita in operatiile cu fluxuri de intrare si iesire nefiltrate. si eventual calea. rezultatul intors este -1. Metoda available() este folosita pentru a returna numarul de octeti ce mai pot fi cititi la momentul curent din fluxul de intrare.<lungime> .un tablou de octeti in care se vor memora datele citite. urmatoarea instructiune deschide un flux de intrare de la fisierul “test. Dupa deschiderea fluxului de intrare din fisier se pot folosi metodele acestui flux pentru realizarea diverselor operatii de intrare. Metoda read() citeste un octet din fluxul de intrare. Daca s-a detectat sfarsitul de fisier. Metoda read cu trei parametrii are forma: read (byte [] <b>. . Metoda returneaza un intreg care reprezinta numarul de octeti cititi sau -1 daca. nedepasind bineinteles sfarsitul fluxului. de la inceput. Metoda skip are forma: skip(long <n>) unde : <n> .<b> . Fluxuri nefiltrate care folosesc ca sursa un fisier de octeti de intrare Sunt folosite pentru transferul de date de la fisierele aflate pe hard-discuri. Daca fisierul nu poate fi deschis. la specificarea caii fisierului trebuie sa se foloseasca doua caractere backslash pentru a nu se confunda cu o secventa escape.<poz_ini> .numarul de octeti care se vor citi din fluxul de intrare repetand metoda read fara parametri. Descriem cateva dintre ele. atunci este lansata exceptia FileNotFoundException. . Metoda skip avanseaza cu n pozitii (octeti) in fluxul de intrare. care are forma: FileInputStream(String <sir>) unde: .

getMessage()). } } } Dupa executia programului va fi afisat fiecare octet din fisierul “test.out. Fluxuri nefiltrate de octeti de iesire care folosesc ca destinatie un fisier Sunt folosite pentru transferul de date de la aplicatia Java catre fisierele aflate pe hard-discuri. int octet = fis.read(). int index = 0.close(). Fisierul de intrare cu numele “test. 71 .out. si eventual calea.reprezinta numele. la specificarea caii fisierului trebuie sa se foloseasca doua caractere backslash pentru a nu se confunda cu o secventa escape.out.doc”. octet = fis. Crearea (deschiderea) unui flux de iesire catre un fisier se realizeaza cu ajutorul constructorului clasei FileOutputStream." + e. programul “CitesteFiserOcteti . ca mai jos: 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 13 10 73 111 110 101 115 99 117 32 70 108 111 114 105 110 Octeti cititi: 26 Observatie: Se observa ca valorile octetilor afisati sunt codurile ASCII ale caracterelor din cele doua linii existente in fisier. } catch (IOException e) { System.java” citeste octeti dintr-un flux de intrare al unui fisir cu numele “test.println("Eroare .io. care are forma: FileOutputStream(String <sir>) unde: . public class CitesteFisierOcteti { public static void main(String [] args) { try { FileInputStream fis = new FileInputStream("test.print(octet + " "). import java.dat”. while (octet != -1) { System.*. pentru inchiderea fluxului de intrare se foloseste metoda close(). index++.read(). } fis. System.println("\nOcteti cititi: " + index).Metoda close() inchide fluxul de intrare respectiv si elibereaza resursele sistem asociate cu acesta.dat"). Aceasta operatie trebuie realizata pentru a elibera resursele sistemului asociate fisierului deschis. pe CD-ROM sau pe alte dispozitive de stocare (ce pot fi referite printr-o cale de director si un nume). urmat de numarul total de octeti cititi. fisierului.<sir> . De exemplu. Dupa citirea ultimului octet din fisier.dat” din care se citesc date in forma binara contine doua linii: 0123456789 Ionescu Florin Acest fisier a fost creat cu utilitarul Notepad.

Trebuie sa se aiba o grija deosebita atunci cand se specifica numele fisierului in care se scrie. 0. 111. atunci este lansata exceptia FileNotFoundException.numarul de octeti care se vor scrie in fluxul de iesire. Metoda write cu trei parametrii are forma: write (byte [] <b>.dat”. caz in care nu se face adaugarea de date la sfarsitul fisierului ci suprascrierea datele existente.pozitia elementului din cadrul tabloului de la care se incepe scrierea in fluxul de iesire. sau poate avea valoarea false. 0.<b> . 111. Dupa scrierea ultimului octet in fisier.io. 73. 97. Daca se foloseste numele unui fisier deja existent. import java. 70. De exemplu. 128. Aceasta metoda are forma: write(int <b>) unde: <b> . Programul urmator (ScrieFisierOcteti.<lungime> . 0. si eventual calea. caz in care se face adaugarea datelor la sfarsitul fisierului.dat”: FileOutputStream fis = new FileOutStream(“test1. Metoda write cu un parametru scrie un octet in fluxul de iesire. Constructorul cu doi parametrii are forma: FileOutputStream(String <sir>. .specifica un tablou de octeti care va fi scris in fluxul de iesire. 57. urmatoarea instructiune deschide un flux de iesire catre fisierul “test1. 111.<b> . in fisier vor fi scrisi b. 44. boolean <adauga>) unde: . int <lungime>) unde: .dat”). acesta va fi sters definitiv. 0. . . Metoda write cu doi parametrii scrie un tablou de octeti in fluxul de iesire si are forma: write (byte [] <b>) unde: . Urmatoarea instructiune deschide un flux de iesire catre fisierul “test1.<sir> .poate avea valoare true. Aceasta operatie trebuie realizata pentru a elibera resursele sistemului asociate fisierului deschis.*. 15.reprezinta numele. 56. .dat” pentru a adauga octeti la sfarsitul fisierului: FileOutputStream fis = new FileOutStream(“test1.java) scrie un tablou de octeti intr-un flux de iesire intr-un fisier date cu numele “test1. la specificarea caii fisierului trebuie sa se foloseasca doua caractere backslash pentru a nu se confunda cu o secventa escape. fisierului.specifica un tablou de octeti care va fi scris in fluxul de iesire.length octeti. Metoda close() inchide fluxul de iesire respectiv. Dupa deschiderea fluxului de iesire din fisier se pot folosi metodele acestui flux pentru realizarea diverselor operatii de iesire. int <poz_ini>. odata cu inceperea scrierii datelor. daca fisierul nu poate fi deschis.<poz_ini> . 0. 15. 0. public class ScrieFisierOcteti { public static void main (String [] args) { int [] octeti = { 71.gif”. 0. true). pentru inchiderea fluxului de iesire se foloseste metoda close(). 0. Descriem cateva dintre ele.variabila care contine octetul de scris in fluxul de iesire.<adauga> . 0. 0.

din ele deriveaza subclase (de exemplu. 200. 81. fis. i < octeti.1 Fluxuri de octeti cu o zona tampon (“buffer”) Un tampon (“buffer”) reprezinta o zona de memorie RAM in care se pot pastra date din fluxul de intrare sau de iesire pana la momentul citirii sau scrierii lor intr-o aplicatie Java.gif").0. Fluxurile FilterInputStream si FilterOutputStream nu realizeaza in mod direct nici un fel de operatie de filtrare. 185. 33. try { FileOutputStream fis = new FileOutputStream("test1.write(octeti[i]). 35. } } } B. In schema de mai jos se prezinta doar o parte a structurii de clase ce poate fi folosita in operatiile cu fluxuri de intrare si iesire filtrate.out. Acestea sunt create folosind subclase ale claselor FilterInputStream si FilterOutputStream. 161. 200. in acest mod micsorandu-se timpul de lucru al aplicatiei Java. 128. 201. 73 . Dar.close(). 105. 205. 154. astfel. Zona tampon este folosita ca o zona intermediara pentru citirea/ scrierea datelor din/in fluxul de intrare/iesire. 169. 0. 26. 0. i++) fis. 33. B.getMessage()). 241. modifica informatia transmisa printr-un flux existent (de tip InputStream sau OutputStream). Filtrarea fluxurilor de octeti si clase predefinite Java utilizate Fluxurile filtrate sunt fluxuri care selecteaza si. 155. 112. 84. Pentru memoria tampon se mai foloseste si termenul de “memorie de lucru”. 228. for (int i = 0. 15. 0. 200. Prin folosirea unui tampon se pot accesa (citi sau scrie) date fara a folosi sursa originala (fisierul) sau destinatia originala (fisierul) de date. 2. 0. 15. 165. 0. BufferedInputStream) care sunt folosite pentru anumite tipuri de filtrari.length. 145. } catch(IOException e) { System. 0. 175.println("Eroare . 200. 142. 25. 102. Aceasta tehnica este mai eficienta intrucat utilizarea zonei tampon evita accesarea fisierului pentru fiecare citire/scriere. 200 } . 200. 200." + e. 132. 127.

Nota: Zona tampon are o lungime care este aleasa implicit (automat). Metoda skip avanseaza cu n pozitii (octeti) in fluxul de intrare cu tampon si descarca n octeti din flux. cat si din fluxul de intrare. Descriem cateva dintre ele. bineinteles.numarul de octeti care se vor citi din fluxul de intrare cu tampon repetand metoda read fara parametri.<poz_ini> . Cand este deschis un flux de intrare cu tampon se creaza si o zona tampon.reprezinta fluxul original de tip InputStream. care sa intercepteze aceasta exceptie.<b> . Dupa deschiderea fluxului de intrare cu tampon se pot folosi metodele acestui flux pentru realizarea diverselor operatii de intrare. sub forma unui tablou de octeti. Metoda skip are forma: skip(long <n>) unde : <n> . b)BufferedInputStream(InputStream <in>. de la inceput. Fluxurile de octeti de intrare cu tampon folosesc clasa BufferedInputStream. acestea sunt cautate mai intai in zona tampon si apoi in sursa originala de intrare.reprezinta fluxul original de tip InputStream. fluxul de intrare este la sfarsitul sau. .un tablou de octeti in care se vor memora datele citite. Daca s-a detectat sfarsitul de fisier. Metoda available() este folosita pentru a returna numarul de octeti ce mai pot fi cititi la momentul curent atat din zona tampon. int <lungime>) unde: . nedepasind.<in> .reprezinta lungimea zonei tampon a fluxului de intare.<lg_buffer> . Constructorii clasei BufferedInputStream au una din formele: a) BufferedInputStream(InputStream <in>) unde: . int <lg_buffer>) unde: . Crearea (deschiderea) unui flux de intrare cu tampon se realizeaza cu ajutorul constructorilor clasei BufferedInputStream.nr de octeti sariti in fluxul de intrare si descarcati din fluxul de intare.<in> . Metoda returneaza un intreg care reprezinta numarul de octeti cititi sau -1 daca. Cand aplicatia Java citeste date. int <poz_ini>.Nota: Deoarece fluxurile de intrare/iesire cu tampon semnaleaza exceptia IOException la aparitia unei erori. Rezultatul intors de metoda este numarul de pozitii peste care s-a trecut efectiv. toate operatiile legate de fluxuri se incadreaza in blocuri try … catch. Metoda read() citeste un octet din fluxul de intrare cu tampon.pozitia elementului din cadrul tabloului unde se va stoca primul octet de date. Metoda close() inchide fluxul de intrare cu tampon si elibereaza resursele sistem asociate cu acesta. Fluxuri de octeti de intrare cu o zona tampon Un flux de intrare cu tampon poseda un tampon cu date din care se face citirea.255. Fluxuri de octeti de iesire cu o zona tampon . rezultatul intors este un intreg din intervalul 0 . .<lungime> . Metoda read cu trei parametrii are forma: read (byte [] <b>. atasata acestuia. sfarsitul fluxului. rezultatul intors este -1. .

.reprezinta lungimea zonei tampon a fluxului de iesire.<out> .variabila care contine octetul de scris in fluxul de iesire cu tampon.<poz_ini> . Crearea (deschiderea) unui flux de iesire cu tampon se realizeaza cu ajutorul constructorilor clasei BufferedOutputStream. continutul acestuia nu va fi transmis catre destinatie decat dupa ce zona tampon atasata s-a umplut. Metoda write cu un parametru scrie un octet in fluxul de iesire cu tampon. Atunci cand datele sunt directionate intr-un flux de iesire cu tampon. sub forma unui tablou de octeti. Descriem cateva dintre ele.<lg_buffer> .java) scrie o serie de octeti intr-un flux de iesire cu tampon asociat cu un fisier pe disc. Constructorii clasei BufferedOutputStream au una din formele: a) BufferedOuputStream(OutputStream <out>) unde: . ca in exemplul urmator: java IOBinarTampon 2 30 Daca nu se transmit argumente prin linia de comanda. daca se incearca scrierea unei valori care este mai mare decat 255 va fi stocat numai restul impartirii acestei valori la 256. 75 .io. valoarea acestei variabile trebuie sa apartina intervalului 0 . public class IOBinarTampon { public static void main (String [] args) { int limInf = 0. int <poz_ini>. Dupa scrierea in fisier. Urmatorul program (IOBinarTampon.255.Un flux de iesire cu tampon poseda un tampon cu date care nu au fost inca scrise in destinatia originala a fluxului.*.reprezinta fluxul de iesire de tip OutputStream. Metoda close() inchide fluxul de iesire cu tampon si elibereaza resursele sistem asociate cu acesta. . Metoda write cu trei parametrii are forma: write (byte [] <b>. Cand este deschis un flux de iesire cu tampon se creaza si o zona tampon.reprezinta fluxul de iesire de tip OutputStream. Nota: Zona tampon are o lungime care este aleasa implicit (automat).numarul de octeti care se vor scrie in fluxul de iesire cu tampon. Cu ajutorul acestei metode se realizeaza golirea zonei tampon chiar daca aceasta nu s-a umplut inca. b)BufferedOutputStream(OutputStream <out>. programul deschide un flux de intrare cu tampon si citeste octetii scrisi in fisier. Limita inferioara si limita superioara din seria de numere sunt specificate in doua argumente transmise prin linia de comanda.specifica un tablou de octeti care va fi scris in fluxul de iesire cu tampon. Metoda flush() transmite (scrie) continutul zonei tampon la destinatia fluxului de iesire original chiar daca aceasta zona tampon nu s-a umplut inca. . Dupa deschiderea fluxului de iesire cu tampon se pot folosi metodele acestui flux pentru realizarea diverselor operatii de iesire. Fluxurile de octeti de iesire cu tampon folosesc clasa BufferedOutputStream. implicit limita inferioara este 0 iar limita superioara este 255.<out> . atasata acestuia. int <lungime>) unde: . import java.<lungime> .<b> . int <lg_buffer>) unde: . Aceasta metoda are forma: write(int <b>) unde: <b> .pozitia elementului din cadrul tabloului de la care se incepe scrierea in fluxul de iesire cu tampon.

println("Eroare: " + "Nu ati introdus un numar intreg"). try { if (args.parseInt(args[1]).print(" " + i).out. do { . } } } class FluxOcteti { private int inceput = 0. System.inceput = inceput. i++) { fluxTampon.parseInt(args[0]).citesteFlux(). public FluxOcteti(int inceput.out. } fluxTampon.sfarsit = sfarsit.out. System. } catch(IOException e) { System. } else if(args. this. int i = 0. private int sfarsit = 255. return false. FluxOcteti fo = new FluxOcteti(limInf.close(). boolean succesScrie = fo. limSup). } } boolean citesteFlux() { try { BufferedInputStream fluxTampon = new BufferedInputStream( new FileInputStream("numere.out.write(i).getMessage()).scrieFlux(). int sfarsit) { this.out. boolean succesCiteste = fo.println("\nCiteste: ").println("\nScrie: ").length > 0) limInf = Integer. limSup = Integer. } boolean scrieFlux() { try { BufferedOutputStream fluxTampon = new BufferedOutputStream( new FileOutputStream("numere. i <= sfarsit.int limSup = 255. for (int i = inceput.parseInt(args[0]).dat")). } catch(NumberFormatException nfe) { System. System. return true.print("Eroare: " + e.dat")).length > 1) { limInf = Integer.

i = fluxTampon. In Windows si Unix se pot transmite argumente prin intermediul liniei de comanda. in tabloul de siruri de caractere al metodei main() nu se preia si numele programului ca la C/C++. argumentele din linia de comanda sunt preluate de metoda main() sub forma unui tablou de siruri: public static void main(String [] args) { //corpul metodei } Argumentele din linia de comanda sunt stocate in tabloul de siruri de caractere incepand cu primul element din tablou (care are indexul 0). Argumentele trebuie adaugate la executie dupa numele programului si daca sunt mai multe decat unul. atunci argumentele sunt separate prin spatii. ci ca succesiuni de date primitive. } while (i != -1).close(). Deci. Modul de transmitere a unor argumente la aplicatii Java depinde de platforma pe care se executa Java. ca facilitate suplimentara.out. In Windows si Unix se pot transmite argumente prin intermediul liniei de comanda. atunci argumentele sunt separate prin spatii. argumentele din linia de comanda sunt preluate de metoda main() sub forma unui tablou de siruri: public static void main(String [] args) { //corpul metodei } Argumentele din linia de comanda sunt stocate in tabloul de siruri de caractere incepand cu primul element din tablou (care are indexul 0). Observatie: Aplicatia Java prezentata mai sus poate primi unul sau doua argumente atunci cand este lansata.getMessage()). fluxTampon. Fluxuri filtrate cu date de tipuri primitive Clasele DataInputStream si DataOutputStream ofera. } } } Observatie: Aplicatia Java prezentata mai sus poate primi unul sau doua argumente atunci cand este lansata. 77 . in tabloul de siruri de caractere al metodei main() nu se preia si numele programului ca la C/C++. Prin aceasta. In cadrul aplicatiei Java. Argumentele trebuie adaugate la executie dupa numele programului si daca sunt mai multe decat unul.read(). return false.print(" " + i).out.print("Eroare: " + e. return true. B2. Deci. } catch(IOException e) { System. if (i != -1) System. In cadrul aplicatiei Java. Modul de transmitere a unor argumente la aplicatii Java depinde de platforma pe care se executa Java. posibilitatea ca fluxurile sa nu mai fie privite strict la nivel de octet.

readChar(). Constructorul clasei DataOutputStream creaza un nou flux de iesire ce suprapune pe cel existent primit ca argument. care sa intercepteze aceasta exceptie. writeDouble(double <v>). Nu toate metodele de citire dintr-un flux de tip DataInputStream returneaza o valoare ce poate indica faptul ca s-a ajuns la sfarsitul fluxului.specifica fluxul de intrare existent. De exemplu. Constructorul are forma: DataInputStream(InputStream <in>) unde: . . writeChar(char <v>).datele vor fi scrise in fluxul de iesire intr-un format independent de modul de reprezentare al datelor in sistemul pe care se lucreaza. Urmatoarea lista prezinta metodele de citire si de scriere ce pot fi folosite pentru fluxurile de tipul DataInputStream.readFloat(). Urmatorul program (IODataTampon. writeLong(long <v>). . metoda writeBoolean() scrie intr-un octet valoarea 1 sau valoarea 0.readDouble(). implicit limita inferioara este 0 iar limita superioara este 255. Constructorul clasei DataInputStream creaza un nou flux de intrare ce suprapune pe cel existent primit ca argument. un flux de intrare cu tampon sau un flux de intrare din fisier. Fiecare dintre metodele de scriere prezentate incearca sa scrie un numar de octeti egal cu lungimea pe care sunt reprezentate tipurile respective indicate in numele metodei. Datele citite folosind metodele clasei DataInputStream trebuie sa fi fost scrise in fisier cu metodele complementare ale clasei DataOutputStream. toate operatiile legate de fluxuri se incadreaza in blocuri try … catch. Constructorul are forma: DataOutputStream(OutputStream <out>) unde: . metoda readBoolean() citeste un octet si returneaza true daca octetul citit este diferit de zero. de exemplu.readBoolean().readInt(). si respectiv de tipul DataOutputStream: . writeShort(short <v>).java) scrie o serie de valori de tip float intr-un flux de iesire DataOutputStream cu tampon asociat cu un fisier pe disc. Deoarece fluxurile filtrate de intrare/iesire cu date de tipuri primitive semnaleaza exceptia IOException la aparitia unei erori. writeFloat(float <v>). . writeBoolean(boolean <v>). . Observatii: 1. Fiecare dintre metodele de citire prezentate incearca sa citeasca un numar de octeti egal cu lungimea pe care sunt reprezentate tipurile respective indicate in numele metodei. . 2.readShort().specifica fluxul de iesire existent.<in> . ca in exemplul urmator: java IOBinarTampon 2 30 Daca nu se transmit argumente prin linia de comanda.<out> . . In astfel de cazuri se semnaleaza exceptia EOFException care indica faptul ca s-a ajuns la sfarsitul fluxului de intrare. Limita inferioara si limita superioara din seria de numere reale sunt specificate in doua argumente transmise prin linia de comanda. writeInt(int <v>). de exemplu.readLong(). un flux de iesire cu tampon sau un flux de iesire in fisier. dupa cum parametrul <v> este true sau false. . De exemplu.

boolean succesScrie = fd.sfarsit = sfarsit. public FluxDatePrimitive(float inceput.citesteFlux(). FluxDatePrimitive fd = new FluxDatePrimitive(limInf. return true. System. float sfarsit) { this.println("Eroare: " + "Nu ati introdus un numar real"). programul deschide un flux de intrare cu tampon si citeste datele de tip float scrise in fisier.*. } } } class FluxDatePrimitive { private float inceput = 0. } } boolean citesteFlux() { try { DataInputStream fluxDate = new DataInputStream( new BufferedInputStream(new FileInputStream("numere. try { if (args.Dupa scrierea in fisier. this.dat"))). return false. fluxDate. } catch(NumberFormatException nfe) { System.length > 0) limInf = Float. import java.out.writeFloat(i).dat"))).parseFloat(args[0]).parseFloat(args[1]).out. limSup).5) fluxDate. private float sfarsit = 255. public class IODataTampon { public static void main (String [] args) { float limInf = 0. i+=0.out. float i = 0.getMessage()).inceput = inceput. boolean succesCiteste = fd. for (float i = inceput.parseFloat(args[0]).scrieFlux().println("\nCiteste: ").io. float limSup = 255.print("Eroare: " + e.length > 1) { limInf = Float. i <= sfarsit. 79 .close(). } catch(IOException e) { System. } boolean scrieFlux() { try { DataOutputStream fluxDate = new DataOutputStream( new BufferedOutputStream(new FileOutputStream("numere. } else if(args. limSup = Float.

close(). atunci cand programul afiseaza valoarea intreaga 42. pentru ca la un moment dat va fi atins sfarsitul fluxului si va fi semnalata o exceptie EOFException.print (String <s>) . Instructiunea while(true) din metoda citesteFlux() creaza un ciclu infinit in aparenta. } } catch(EOFException eof) { fluxDate.dat”.getMessage()). boolean <auto_golire>) unde: . Prezentam doi dintre constructorii acestei clase: PrintStream(OutputStream <out>) PrintStream(OutputStream <out>.specifica daca se goleste automat zona tampon dupa ce a fost scris un tablou de octeti sau un octet egal cu ‘\n’ (daca valoarea este true). Fluxul System.out. In plus. . pe care l-am folosit aproape in toate lectiile de pana acum pentru afisarea mesajelor la ecranul calculatorului. clasa PrintStream converteste numarul la caracterele “4” si “2” si apoi transmite caracterele mai departe in flux. fluxul PrintStream da posibilitatea (optional) de a goli automat zona tampon dupa ce a fost scris un tablou de octeti sau un octet egal cu ‘\n’. .print("Eroare: " + e. De exemplu. B3. este de fapt un flux de tip PrintStream. String si alte tipuri de obiecte in format text.se creaza un flux de iesire in fisier. Fluxuri filtrate cu date formatate Clasa PrintStream furnizeaza un flux filtru de iesire care permite afisarea de numere.readFloat(). return false. Metodele acestei clase nu semnaleaza niciodata exceptia IOException. Mentionam cateva metode ale acestei clase: . } } } Aplicatia prezentata este un exemplu de suprapunere a mai multor filtre peste un flux original de tip FileInputStream.print(" " + i). } catch(IOException e) { System. } return true.try { while (true) { i = fluxDate. valori boolean. inainte de transmiterea datelor la fluxul de iesire. Metoda readFloat() citeste valorile intregi din flux.<out> .se asociaza fluxului de iesire cu tampon un flux de tip DataInputStream.out. asociat cu fisierul “numere.specifica fluxul de iesire existent. <auto_golire> . Fluxul filtrat este construit in trei etape: .out. System. Filtrul de iesire PrintStream converteste numerele si alte tipuri de date la reprezentari text.se asocieaza fluxului de fisier un flux de iesire filtrat cu tampon.

un intreg si un numar in virgula mobila intr-un fisier.println ("Date pentru testarea fluxului PrintStream"). import java. care adauga caracterul ‘\n’ in fluxul de iesire.getMessage()).print (double <d>) Pentru fiecare metoda print exista si perechea ei println. Metodele print si println scriu argumentul lor intr-un format de tip text si anume identic cu cel produs de apelurile metodei String.io.txt")).println("Eroare la scrierea fisierului: " + e.close(). ps.print (long <l>) .*.println(Math.valueOf(x). ps. Exemple de fisiere cu care putem lucra prin intermediul fluxurilor de caractere sunt fisierele de text simplu. ps.PI). Ele opereaza asupra sirurilor de caractere si tablourilor de caractere. care scrie doar caracterul de sfarsit de linie ‘\n’. ps.3 Fluxuri de caractere si clase predefinite Java utilizate Fluxurile de caractere se folosesc pentru lucrul cu orice text reprezentat in format ASCII sau Unicode (set de caractere international care include si ASCII). } catch(IOException e) { System. inclusiv un fisier text ASCII.5.print (int <i>) . A. int nr2 = 120.print(nr2). exista si metoda println fara parametrii.println().txt”.print(' '). De exemplu. ps. “print. In plus. Fluxuri de caractere de intrare nefiltrate si filtrate 81 .print (float <f>) .print (boolean <b>) .print (char <c>) . documentele HTML sau fisiere care contin cod sursa Java. public class PrintStreamFile { public static void main(String [] args) { double nr1 = 234. ps. urmatoul program (PrintStreamFile.print(nr1).java) afiseaza un String.out. Un flux PrintStream nu are ca destinatie numai ecranul calculatorului ci orice destinatie de flux.print (char <c>) . } } } 6. ps. try { PrintStream ps = new PrintStream(new FileOutputStream("print..

care are forma: FileReader(String <sir>) unde: . Principala clasa folosita pentru citirea de fluxuri de caractere dintr-un fisier este FileReader. fisierului. atunci este lansata exceptia FileNotFoundException. care citeste un flux de octeti si ii converteste in valori intregi corespunzatoare caracterelor Unicode.pozitia elementului din cadrul tabloului unde se va stoca primul caracter de date. Daca fisierul nu poate fi deschis. toate operatiile legate de fluxuri se incadreaza in blocuri try … catch. la specificarea caii fisierului trebuie sa se foloseasca doua caractere backslash pentru a nu se confunda cu o secventa escape.<c> . Metoda read cu trei parametrii are forma: read (char [] <c>. int <lungime>) unde: . Clasa Reader este o clasa abstracta si din ea deriveaza toate celelalte clase care creaza fluxuri de caractere de intrare si realizeaza operatii de intrare pe aceste fluxuri. urmatoarea instructiune deschide un flux de intrare de la fisierul “test. care sa intercepteze aceasta exceptie.<lungime> .1 Fluxuri nefiltrate de caractere de intrare care folosesc ca sursa un fisier Sunt folosite pentru transferul de date de la fisierele aflate pe hard-discuri. Este indicat sa folosim clasa Reader pentru lucru cu text si nu fluxuri de octeti.doc”: FileReader document = new FileReader(“test.reprezinta numele. .<sir> .un tablou de caractere in care se vor memora datele citite. Aceasta clasa mosteneste clasa InputStreamReader. . A. pe CD-ROM sau pe alte dispozitive de stocare (ce pot fi referite printr-o cale de director si un nume) catre aplicatia Java. rezultatul intors este -1. De exemplu. int <poz_ini>. Dupa deschiderea fluxului de caractere de intrare din fisier se pot folosi metodele acestui flux pentru realizarea diverselor operatii de intrare.65535. . Nota: Deoarece fluxurile de intrare semnaleaza exceptia IOException la aparitia unei erori. Descriem cateva dintre ele. si eventual calea.numarul de caractere care se vor citi din fluxul de intrare repetand metoda read fara parametri.doc”).In schema de mai jos se prezinta doar o parte a structurii de clase ce poate fi folosita in operatiile cu fluxuri de caractere de intrare nefiltrate si filtrate. Crearea (deschiderea) unui flux de intrare de la un fisier se realizeaza cu ajutorul constructorului clasei FileReader. Daca s-a detectat sfarsitul de fisier. rezultatul intors este un intreg din intervalul 0 .<poz_ini> . Metoda read() citeste un caracter din fluxul de intrare.

Valoarea intreaga citita din flux reprezinta chiar acest cod numeric. fluxul de intrare este la sfarsitul sau.reprezinta fluxul original de tip Reader. Fiecare caracter poseda un cod numeric care reprezinta pozitia sa in setul de caractere Unicode.nr de caractere sarite in fluxul de intrare.<in> . . int <lungime>) . int <poz_ini>. Metoda skip avanseaza cu n pozitii (caractere) in fluxul de intrare. class CitesteSiruri { public static void main(String[] args) 83 . in zona tampon mai exista caractere necitite (ceea ce inseamna ca s-a introdus un sir de lungime mai mare de 20) atunci acestea vor fi sarite din fluxul de intrare pentru a permite eliberarea zonei tampon si citirea de la tastatura a celui de al doilea sir. trebuie sa se converteasca explicit prin cast aceasta valoare inainte de a o afisa sau de a o salva intr-un tablou de caractere.2 Fluxuri filtrate de caractere de intrare cu o zona tampon (“buffer”) Fluxurile de caractere cu o zona tampon (“buffer”) permit utilizarea unei zone tampon pentru cresterea eficientei operatiilor de citire. Metodele skip(). Metoda skip are forma: skip(long <n>) unde : <n> .Metoda returneaza un intreg care reprezinta numarul de caractere citite sau -1 daca.*.io.<in> . Un flux de caractere dintr-un fisier este disponibil pentru a fi citit daca zona tampon de intrare nu este goala (in caz ca ea exista) sau daca exista octeti disponibili de a fi cititi de la fluxul de octeti de tip InputStreamReader. Constructorii clasei BufferedReader au una din formele: a) BufferedReader(Reader <in>) unde: . Nota: Deoarece metoda read() a unui flux de caractere returneaza o valoare intreaga.reprezinta fluxul original de tip Reader.<lg_buffer> . b) BufferedReader(Reader <in>. asemanatoare celor descrise pentru clasa FileReader. Metoda ready() specifica daca acest flux de caractere este disponibil pentru a fi citit. import java. nedepasind bineinteles sfarsitul fluxului. Daca dupa citirea primului sir.reprezinta lungimea zonei tampon a fluxului de intare. de la inceput. Dintr-un flux de caractere cu tampon se poate citi folosind metodele read() si read (char [] <c>. Fluxurile de caractere de intrare cu tampon folosesc clasa BufferedReader. Metoda close() inchide fluxul de intrare respectiv si elibereaza resursele sistem asociate cu acesta. Crearea (deschiderea) unui flux de caractere cu tampon se realizeaza cu ajutorul constructorilor clasei BufferedReader. ready() si close() sunt asemanatoare celor descrise pentru clasa FileReader. Rezultatul intors de metoda este numarul de pozitii peste care s-a trecut efectiv.java) citeste doua siruri de caractere de la tastatura si le stocheaza intr-un tablou de caractere de lungime 20. int <lg_buffer>) unde: . Programul urmator (CitesteSiruri. Nota: Zona tampon are o lungime care este aleasa implicit (automat). A.

System. Ca exemplu.‘\r’).in)). valoarea sirului returnat va fi null. try { BufferedReader br = new BufferedReader(new InputStreamReader(System. if (rezultat ==true) System. br. facute in aproape toate programele Java prezentate pana acum. boolean rezultat = false.out.read(caractere1.un caracter de linie noua (newline .println ("Introduceti primul sir").println ("siruri diferite").println(sir2). } catch(IOException e) { System.equals(sir2). else System. i++) caractere1[i] = ' '. char[] caractere2 = new char[20]. System. for (int i=0. i <=19.out.read(caractere2.*.println ("Eroare la sirul citit" + e. import java.out.{ char[] caractere1 = new char[20]. 20). System.ready() ) br. 20).‘\n’). rezultat = sir1. 0. Programul urmator (CitesteLiniiFisier.println ("Introduceti al doilea sir"). fara a include si caracterul (sau caracterele) care reprezinta sfarsitul de linie. i <=19. while (br. Daca se ajunge la sfarsitul fluxului.io. i++) caractere2[i] = ' '. System. public class CitesteLiniiFisier { public static void main (String [] args) { try { . 0.java) ilustreaza modul de citire linie cu linie dintr-un fisier care contine instructiuni Java (numit “CitesteLiniiFisier.getMessage()). .println(sir1). } } } Metoda readLine() citeste din fluxul de intrare o linie de text. for ( int i=0. Metoda returneaza un obiect de tip String care contine linia de text citita din flux .out.skip (1). br. String sir1 = new String(caractere1). putem ilustra deschiderile de flux de intare cu tampon si citirile de linii de text de la tastatura.un caracter de retur de car (carriage return .out. folosind un flux de caractere cu zona tampon.println ("siruri egale"). . Sfarsitul de linie este indicat astfel: .java”). Dintr-un fisier se poate citi o intreaga linie de text.un retur de car urmat de o linie noua.out. daca se foloseste un flux de caractere cu tampon de tip BufferedReader suprapus peste un flux de tip FileReader.out. si nu caracter cu carecter. String sir2 = new String(caractere2).

testarea unui flux de intrare cu tampon sunt mostenite de la clasa BufferedReader si ele au fost prezentate deja.println("Eroare: " + e.reprezinta fluxul original de tip Reader. 85 .out. aceasta clasa ofera metoda getLineNumber() care este folosita pentru a obtine numarul liniei curente din fluxul de intrare atunci cand acesta este citit cu metoda readLine(). } fisier.<in> . if (linie == null) eof = true. } } } A. Acest filtru al fluxului de intrare urmareste numarul de linie pe masura citirii din fluxul de intrare. Dintr-un fisier se poate citi o intreaga linie de text si se poate tine evidenta numerelor citite daca se foloseste un flux de caractere cu tampon de tip LineNumberReader suprapus peste un flux de tip FileReader. In plus. Constructorii clasei LineNumberReader au una din formele: a) LineNumberReader(Reader <in>) unde: . Programul urmator (CitesteLiniiFisier. . b) LineNumberReader(Reader <in>. Metodele pentru citirea.java) afiseaza numerele liniilor citite dintr-un fisier care contine instructiuni Java (numit “CitesteLiniiFisier1. import java. int <lg_buffer>) unde: .BufferedReader fisier = new BufferedReader( new FileReader("CitesteLiniiFisier. inchiderea.<in> . boolean eof = false.java”).*.3 Fluxuri filtrate de caractere de intrare cu o zona tampon care tin evidenta numerelor de linie Fluxurile de caractere de intrare cu tampon care tin evidenta numerelor de linie dintr-un fisier folosesc clasa LineNumberReader. else System.reprezinta fluxul original de tip Reader.out.close().<lg_buffer> .java")). Crearea (deschiderea) unui flux de caractere cu tampon care tin evidenta numerelor de linie se realizeaza cu ajutorul constructorilor clasei LineNumberReader. while(!eof) { String linie = fisier.println(linie). folosind un flux de caractere cu zona tampon tip LineNumberReader. } catch(IOException e) { System.reprezinta lungimea zonei tampon a fluxului de intare. Nota: Zona tampon are o lungime care este aleasa implicit (automat).io.readLine().getMessage()). Metoda returneaza un intreg care reprezinta numarul liniei curente din flux.

while(!eof) { String linie = fisier.readLine(). if (linie == null) eof = true. else System.public class CitesteLiniiFisier1 { public static void main (String [] args) { try { LineNumberReader fisier = new LineNumberReader(new FileReader("CitesteLiniiFisier1.out.close().java")).println("Eroare: " + e.out.getLineNumber() + " " + linie). } } } .println(fisier.getMessage()). } fisier. } catch(IOException e) { System. boolean eof = false.

5. Scrieti o metoda pentru adunarea a doua numere rationale. salariul si cel putin doi constructori pentru intitializarea obiectelor. testare daca stiva este vida). .construiti o interfata care modeleaza notiunea de stiva de obiecte. doi parametrii.construiti doua obiecte punct_plan si afisati distanta dintre ele in fisierul “date.construiti doua obiecte de tip complex si afisati in fisierul ”date.realizati o clasa extinsa automobil_leasing cu data membra rata si definiti doua obiecte din aceasta clasa. calculul modului unui numar complex.Aplicatii propuse : 1. Implementati o clasa punct_plan care defineste un punct in plan cu atributele abcisa.construiti o interfata care modeleaza notiunea de stiva de obiecte. setarea datelor unui obiect de tip complex cu date trimise de la tastatura). 2. an_fabricatie.in”. -construiti doua obiecte rationale si afisati suma lor in fisierul “date.in”. testare daca stiva este vida).Implementati tipul rational cu atributele numarator si numitor si trei constructori : implicit. . Scrieti metode pentru prelucrarea obiectelor de tip complex (adunarea a doua numere complexe. cu un parametru si cu doi parametrii. Introduceti in clasa cel putin doi constructori pentru initializarea obiectelor de tip automobil. functie. Scrieti metode pentru setarea datelor de la tastatura. capcitate. . ordonata si trei constructori : implicit. calculul distantei intre doua puncte. 87 .construiti o stiva care contine obiecte de tip punct_plan. Obiectele de tip stiva contin metodele (adaugare. extragere.construiti 2 obiecte din clasa definita mai sus. . . 4. Obiectele de tip stiva contin metodele (adaugare. afisare. extragere. afisare. Scrieti metode care prelucreaza puncte_plan cu date trimise de la tastatura.Implementati o clasa angajat cu atributele nume.(setarea valorilor. afisare. cu un parametru si cu doi parametrii. testare daca stiva este vida).conversie String). Implementati o clasa pentru numere complexe cu atributele real si imaginar si trei constructori : implicit.in” modulele si suma lor. 3.construiti o stiva cu numere complexe.construiti o interfata care modeleaza notiunea de stiva de obiecte. . Fractia retinuta de un obiect trebuie sa fie ireductibila. Construiti tipul automobil definit prin datele membre : marca. . Extineti clasa definita mai sus la clasa angajat_determinat cu data membra perioada si construiti doua obiecte de acest tip.Construiti o stiva cu numere rationale. . afisarea datelor. .in”. Construiti doua obiecte de tip angajat si afisati datele lor in fisierul “date. Obiectele de tip stiva contin metodele (adaugare. extragere. . cu un parametru.

htm 4. Doina Logofatu. http://arh. Thinking in Java.2002. “Algoritmi fundamentali in Java. 2002. Revision 4. Editura Polirom 2007. Bruce Eckel. http://java. Cristian Olaru.pub. 6.com/od/beginningjava/a/beginjavatutor. 3rd ed. Horia Georescu.ro/mirrors/eckelbooks/TIJ3/TIJ3. . 3rt Edision”. The Java™ Tutorials. Stefan Andrei.0. Aplicatii “. “Thinking in Java. Editura Polirom. 2003. Editura Prentice – Hall.about. Stefan Tanasa. Editura Tehnica. “JAVA de la 0 la expert”. Kevin Taylor.htm 3.Bibliografie 1. http://java. “Introducere in universul Java”. Bruce Eckel.com/docs/books/tutorial/java/TOC. 2. 7. Java Programming Tutorial. Sun Microsystems.html 5.sun.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful