UNIVERSITATEA TITU MAIORESCU FACULTATEA DE INFORMATICA

Programarea in Java
suport curs -

Lector univ. drd. Dascalescu Ana Cristina

- 2010 1

Cuprins

Capitolul 1 Introducere in limajul Java................................................................................................................................................. 3 1.1Caracteristici de baza ale limbajului Java ................................................................................................................................... 3 1.2 Tehnologia Java si componentele sale...................................................................................................................................... 4 1.2.2 Platforme de lucru Java ........................................................................................................................................................ 4 1.2.3 Tipuri de programe implementate de Java............................................................................................................................. 5 1.2.3Etapele dezvoltarii unei aplicatii Java..................................................................................................................................... 6 1.2 Structura lexicala a limbajului Java .............................................................................................................................................. 7 1.3 Tipuri de date si variabile in Java ................................................................................................................................................. 8 1.4 Expresii si operatori....................................................................................................................................................................11 1.5 Controlul executiei ......................................................................................................................................................................14 1.6 Siruri de caractere........................................................................................................................................................................17 Capitolul 2 Clase si obiecte .................................................................................................................................................................19 2.1 Ciclul de viata al unui obiect .......................................................................................................................................................20 2.1.1 Crearea obiectelor.................................................................................................................................................................20 2.2 Crearea claselor ...........................................................................................................................................................................22 2.2.1 Corpul unei clase ..................................................................................................................................................................23 2.2.2 Constructorii unei clase ........................................................................................................................................................24 2.2.3 Declararea variabilelor..........................................................................................................................................................25 2.3 Implementarea metodelor ............................................................................................................................................................27 2.3.1 Declararea metodelor............................................................................................................................................................27 2.3.2 Metode de instanta si metode de clasa ..................................................................................................................................29 2.3.3 Domeniul de vizibilitate (acces) al metodelor unei clase. Modificatori de acces..................................................................29 Capitolul 3 Extinderea claselor. Polimorfismul in Java.......................................................................................................................33 3.1 Mostenirea - concept fundamental al programarii orientata obiect..............................................................................................33 3.2 Caracteristicile unei ierarhi de clase ............................................................................................................................................35 3.3 Mostenirea simpla in Java ...........................................................................................................................................................35 3.4 Supraincarcarea (overloading) metodelor. Redefinirea (override) metodelor..............................................................................37 3.5 Implementarea polimorfismului .................................................................................................................................................39 3.6 Metode si clase abstracte .............................................................................................................................................................42 Capitolul 4 Interfete Java...................................................................................................................................................................50 4.1 Interfete .......................................................................................................................................................................................50 4.2 Crearea si folosirea interfetelor Java ...........................................................................................................................................50 4.3 Implementarea unei interfete .......................................................................................................................................................51 4.4 Implementarea unor interfete multiple.........................................................................................................................................52 Capitolul 5 Tratarea exceptiilor............................................................................................................................................................57 5.1 Tratarea erorilor...........................................................................................................................................................................57 5.2 Ierarhia de exceptii predefinite de platforma Java .......................................................................................................................58 5.3 Crearea si semnalarea propriilor exceptii ....................................................................................................................................64 Capitolul 6 Intarari si iesiri...................................................................................................................................................................68 6.1 Tipuri de fluxuri de intrare/iesire Java.........................................................................................................................................68 6.2 Fluxuri de octeti si clase predefinite Java ....................................................................................................................................69 6.3 Fluxuri de caractere si clase predefinite Java utilizate.................................................................................................................81

Capitolul 1 Introducere in limajul Java

Obiective:

- implementarea firmei Sun a limbajului Java: Platforma J2SE (Java 2 Platform, Standard Edition); - tipuri de programe implementate de Java; - etapele dezvoltarii unei aplicatii Java; structura unei aplicatii Java; metoda main( ); - utilizarea claselor de obiecte din pachetele predefinite (pachete API) Java; directiva import ; instructiunea package; - elemente de baza ale limbajului Java: identificatori, variabile, tipuri primitive de date; constant,operatori, controlul executiei; - afisarea datelor pe ecran: metodele print, println, readLine, read.

1.1 Caracteristici de baza ale limbajului Java
Scurt istoric Inceptul limbajului Java este in toamna anului 1991, cand firma Sun Microsystems a finantat un proiect cu numele Green condus de James Gosling. Tehnologia propusa a avut un impact remarcabil asupra intregii comunitati a dezvoltatorilor de software, impunandu-se prin calitati deosebite cum ar fi simplitate, robustete si nu in ultimul rand portabilitate. Dupa patru ani de lucru, echipa Green finalizeaza specificatiile limbajului Java, astfel ca in anul 1995 firma Sun Microsystems vinde licenta firmelor IBM, Microsoft, Silicon Graphic, Adope si Netscape. Incepand cu anul 1998, cand a aparut versiunea 2 a limbajului (Java 2 Platform), Java a fost extins, acoperind si mai multe directii de dezvoltare: programarea aplicatiilor enterprise (aplicatii de tip server) precum si a celor adresate dispozitivelor cu resurse limitate, cum ar fi telefoanele mobile, pager-e sau PDA-uri (mici dispozitive de calcul, de dimensiuni putin mai mari decat ale unui telefon mobil, cu facilitati de agenda si capabile sa execute aplicatii intr-un mod relativ asemanator cu cel al unui PC). Caracteristicile de baza ale limbajului Java: - Java este un limbaj simplu de folosit. Aceasta caracteristica poate fi considerata ca o reactie directa la complexitatea considerabila a limbajului C/C++. Au fost indepartate din Java aspectele cele mai derutante din C++ precum supraincarcarea operatorilor, mostenirea multipla sau pointerrii. - Java este independent de arhitectura calculatorului pe care lucreaza si foarte portabil. Compilatorul Java genereaza o secventa de instructiuni ale unei masini virtuale Java. Executia aplicatiilor Java este interpretata. Singura parte din mediul de executie Java (JRE) care trebuie portata de pe o arhitectura pe alta cuprinde interpretorul Java si o parte din bibliotecile standard care depind de sistem. In acest fel aplicatii Java compilate pe o arhitectura SPARC de exemplu, pot fi
3

rulate fara recompilare pe un sistem bazat pe procesoare Intel. De altfel, mediul de executie Java (JRE) este scris in C ceea ce il face foarte portabil. - Interpretorul Java este gandit sa lucreze pe masini mici (memorie mica de ordinul sutelor de KB), precum ar fi procesoarele cu care sunt dotate aparatele casnice si telefoanele mobile. - Limbajul Java este orientat obiect. Cu el se pot crea clase de obiecte si instante ale acestora, se pot incapsula informatiile, se pot mosteni variabilele si metodele de la o clasa la alta etc. Singura caracteristica care lipseste este mostenirea multipla, dar pentru a suplini aceasta lipsa, Java ofera o facilitate mai simpla, numita interfata, care permite definirea unui anumit comportament pentru o clasa de obiecte, altul decat cel definit de clasa de baza. In Java orice element este un obiect, in afara de datele primare. Din Java lipsesc functiile si variabilele globale. - Limbajul Java este distribuit, avand implementate biblioteci pentru lucrul in retea. - Limbajul Java este un limbaj cu securitate ridicata. - Java are inclus suport nativ pentru aplicatii care lucreaza cu mai multe fire de executie (programare paralela si concurenta). Acest suport este independent de sistemul de operare.

1.2 Tehnologia Java si componentele sale
In tehnologia Java sunt cuprinse patru componente: 1. Masina virtuala, denumita JVM (Java Virtual Machine) care interpreteaza fisierele cu extensia .class ce contine “bytecode”. “Bytecode” reprezinta cod compilat care este procesat de un program, denumit masina virtuala, si nu cod executabil care ruleaza pe masina reala ce dispune de un procesor harwarde. “Bytecode” este format din instructiuni generice care sunt convertite (transformate) de masina virtuala in instructiuni specifice procesorului masinii reale. De aceea se spune ca aplicatiile Java sunt independente de platforma (hardware si software). Masina virtuala Java mai este denumita si interpretor Java. 2. Limbajul Java propriu-zis. Limbajul Java este orientat pe obiecte si se aseamana din punct de vedere al sintaxei cu C++. 3. Un compilator care genereaza fisiere cu extensia .class. Compilatorul Java traduce instructiunile scrise in limbajul Java (stocate in fisiere cu extensia .java) in instructiuni generice “bytecode”(stocate in fisiere cu extensia .class) care sunt “intelese” de masina virtuala. 4. Biblioteca de clase Java, denumita si Java API. Aceasta biblioteca contine un set de componente utile care pot fi reutilizate de programatori in diverse aplicatii informatice. 1.2.1 Platforme de lucru Java Limbajul de programare Java a fost folosit la dezvoltarea unor tehnologii dedicate rezolvarii unor probleme din cele mai diverse domenii. Aceste tehnologii au fost grupate in asa numitele platforme de lucru, ce reprezinta seturi de librarii scrise in limbajul Java, precum si diverse programe utilitare, folosite pentru dezvoltarea de aplicat¸ii sau componente destinate unei anume categorii de utilizatori.

folosit pentru testarea applet-urilor (aplicatii care ruleaza dintr-un navigator de internet). 2. . Pentru a fi la curent cu ultimele versiuni ale produsului J2SDK se poate accesa adresa de internet http://java. Tot aici gasim si suportul necesar pentru crearea de aplicatii si servicii Web. Pachetul Java 2 SDK este un set de programe care ruleaza. 1. J2EE (Enterprise Edition) Aceasta platforma ofera API-ul necesar dezvoltarii de aplicatii complexe. . bazate pe componente cum ar fi servleturi. Toate distributiile Java sunt oferite gratuit si pot fi descarcate de pe Internet de la adresa ”http://java. programarea dispozitivelor mobile este extrem de simpla. utilitare bazate pe text.com”. cu urmatoarea signatura: 5 . pagini JSP. aici este inclusa si tehnologia JavaWeb Start ce furnizeaza o modalitate extrem de facila pentru lansarea si instalarea locala a programelo scrise in Java direct de peWeb. oferind cea mai comoda solutie pentru distributia si actualizarea aplicatiilor Java. dintr-un document HTML.appletviewer . platforma de lucru J2ME oferind suportul necesar scrierii de program dedicate acestui scop. J2ME (Micro Edition) Folosind Java. Produsul J2SDK include uneltele de creare a programelor Java (compilatorul si alte unelte necesare pentru dezvoltare de programe) si unelte de executie ale acestora (masina virtuala.2. cu informatiile memorate in baze de date distribuite. Acest tip de programe Java sunt denumite aplicatii de sine statatoare. Programe Java care se executa individual prin intermediul unui interpretor Java.java . Standard Edition) Produsul informatic (software-ul) care implementeaza platforma J2SE si care este folosit pentru dezvoltarea de aplicatii specifice acesteia este J2SDK (Java 2 Software Development Kit.compilatorul Java. Standard Edition) in diverse versiuni pe care le scoate firma si care este livrat gratuit (este un soft liber). Cele mai importante unelte incluse in J2SDK sunt: . Principlala caracteristica a acestui tip de aplicatie este incapsularea in cadrul unei clase principale a unuei functii main() asemanatoare cu cea folosita in limbajul C.interpretorul Java. O aplicatie de sine statatoare este un program Java care se executa in afara browswer-ului Web .sun. care nu au nevoie de o interfata grafica pentru utilizator. etc. cum ar fi:C/C++.com. formate din componente ce trebuie sa ruleze in sisteme eterogene. din lina de comanda a sistemului de operare. Acestea se incadreaza in programele “clasice” scrise in diverse limbaje de programare. De asemenea. Acest tip de programe Java sunt denumite applet-uri. Platforma J2SE (Java 2 Platform. Pascal etc.sun. Aplicatii care se executa pe partea de server numite serveturi. 3. Programe Java care se executa in interiorul unui navigator Internet. biblioteca de clase Java API etc).2 Tipuri de programe implementate de Java Cu ajutorul limbajului Java se pot dezvolta trei tipuri de programe: 1.javac . etc.J2SE (Standard Edition) Este platforma standard de lucru ce ofera suport pentru crearea de aplicatii independente si appleturi.

Extensia fisierului “bytecode” rezultat in urma compilarii are extensia . Compilatorul analizeaza textul sursa al programului din punct de vedere sintactic. Pentru aceasta operatie se lanseaza in executie un program special. Daca programul nu contine erori sintactice.o secventa de instructiuni de asamblare pentru masina virtuala Java. 2.class. . semnaland eventualele erori. Un applet este un program Java care respecta o multime de reguli astfel incat sa poata rula in cadrul unui navigator Web. Conversia (transformarea). de catre interpretorul Java. scrisa in java. Servturile extend functionalitatea unui server. de obicei a unui server HTTP. a instructiunilor “bytecode” in instructiuni inteligibile masinii gazda care apoi sunt executate. si care poate interactiona cu diferiti clienti folosind o implementare a paradigmei cerere/raspuns bazata pe protocolul HTTP. Rezultatul compilarii este unul sau mai multe fisiere de tip “bytecode”. care are extensia . denumit compilator Java. Un servlet este o componenta Web. 3. Conversia are loc la lansarea executiei si anume instructiune cu instructiune. O aplicatie care se executa pe partea de server este o aplicatie care este rulata de server ca urmare a unei cererei primate de acesta. iar rezultatul este trimis programului solicitant.2.Editarea setului de instructiuni de programare cu ajutorul unui editor de texte. Compilarea programului. In acest mod este asigurata portabilitatea si independenta de platforma.java. Procesul de complilare si executie poate fi reprezentat ca in figura 1.public static void main(String args[] ) Aplicatiile care se executa pe partea de client sunt cele incarcate de pe un server si apoi executate de programe speciale cum ar fi navigatoarele Web. Masina virtuala mai este cunoscuta si ca interpretor Java sau executor (runtime) Java. Fisierul “bytecode” nu depinde de masina gazda si de sistemul de operare pe care va fi executat programul.Un dezavantaj poate fi considerat timpul mai mare de executie.3 Etapele dezvoltarii unei aplicatii Java 1. compilatorul traduce acest program in codul masina pentru masina virtuala Java (un fel de calculator intr-un alt calculator). In acest fel este creat un fisier sursa. 1.

Currency. Mai jos sunt oferite cateva exemple de caractere Unicode.org” Identificatori Identificatorii. Gothic. 1. etc. variabile.9 • \u03B1 . Coreean) Mai multe informatii legate de reprezentarea Unicode pot fi obtinute la adresa ”http://www. Greek. Arabic. Arrows. masina virtuala va cauta si invoca automat metoda statica avand numele main.out. au rolul de a denumi elemente ale programului Java: constante. Observatie: Metoda main poate fi considerata ca fiind echivalentul Java a functiei main din C/C++.) • \u4e00 .\u9fff : litere din alfabetul Han (Chinez. Musical. spre deosebire de ASCII.\u0669 : cifre arabic-indic 0 . clase metode etc.println(“Primul program Java”). ceea ce inseamna ca se pot reprezenta 65536 de semne. Japonez. Atunci cand se executa o aplicatie Java..\u03C9 : simboluri grecesti _ − ! • \u2200 . Mathematical. Cel mai simplu program Java (care nu face nimic) arata astfel: class aplicatie { public static void main (String [ ] args) {System. trebuie sa existe o clasa care sa contina o metoda statica avand numele main. sunt obligatorii. In grupul de clase. care formeaza o aplicatie Java.\u0039 : cifre ISO-Latin 0 . Acesta este un standard international care inlocuieste vechiul set de caractere ASCII si care foloseste pentru reprezentarea caracterelor 2 octeti. unde era posibila reprezentarea a doar 256 de caractere. Primele 256 caractere Unicode corespund celor ASCII. • \u0030 . 9.unicode. static void.O aplicatie Java este compusa din una sau mai multe clase care interactioneaza intre ele prin intermediul metodelor.9 • \u0660 .\u22FF : simboluri matematice (8.2 Structura lexicala a limbajului Java Setul de caractere Limbajului Java lucreaza in mod nativ folosind setul de caractere Unicode. O alta caracteristica a setului de caractere Unicode este faptul ca intreg intervalul de reprezentare a simbolurilor este divizat in subintervale numite blocuri. . unde xxxx reprezinta codul caracterului. cateva exemple de blocuri fiind: Basic Latin. referirea la celelalte facandu-se prin \uxxxx. 7 . intalniti si sub denumirea de nume simbolice.} } Observatie: Tipul parametrilor metodei (functiei) main cat si tipul metodei. etc.

caracterul punct si virgula (‘. Separatori Separatorii au rolul de a separa unitatile sintactice: .Din punct de vedere sintactic. care pot fi utilizati numai in constructii sintactice in care sunt specificati. tipul acesteia si. o valoare initiala care se atribuie variabilei. variabilele Java devin independente de platforma hardware si software pe care lucreaza. adica face diferenta intre literele mici si literele mari. 1. Pentru utilizarea unei variabile intr-un program Java trebuie ca aceasta sa fie declarata. Limbajul Java este “case-sensitive”.o succesiune de caractere pe mai multe linii care tin de documentatie.o succesiune de caractere incadrata intre /* si */ . Comentarii Comentariile sunt texte care vor fi ignorate de compilator. . In ciuda denumirii. TAB (‘\t’). Asupra variabilelor finale vom reveni ulterior dupa intelegerea conceptelor de clasa de obiecte. de exemplu. pentru: . aceste comentarii pot fi formate din mai multe linii.caracterul apostrof (‘). De exemplu: if. textul dintre cele doua secvente este automat mutat in documentatia aplicatiei de catre generatorul automat de documentatie (javadoc). Un tip de date defineste multimea de valori pe care variabila poate sa le stocheze. Alti separatori specifici sunt ( ) { } [ ] .a delimita sfarsitul unei instructiuni sau al unei declaratii . eventual. care are un nume simbolic (identificator) si stocheaza un anumit tip de date. incadrate intre /** si */. in Java exista variabile care isi pot modifica valoarea si variabile care nu si-o pot modifica. Cuvintele-cheie (keywords) sunt identificatori speciali.a delimita constantele sir de caractere(ghilimelele). Toate cuvintelecheie se scriu numai cu litere mici. sfarsit de linie (‘\n’) si comentariile.Separatorii specifici sun folositi. modul de reprezentare a acestora in memorie. rezidenta in memoria RAM. . De aceea.’). cu inteles predefinit. identificatorii sunt diferiti in functie daca sunt scrisi cu litere mici si mari. .a delimita o constanta de tip caracter . numite variabile finale. un identificator este constituit dintr-o succesiune nelimitata de litere si cifre Unicode. . primul caracter fiind obligatoriu o litera (inclusiv ‘_’). dar au rolul de a explicita si de a face mai lizibil pentru programator anumite secvente de program.3 Tipuri de date si variabile in Java Variabila este o zona temporara de stocare. .’). La declararea variabilei trebuie specificat numele simbolic al variabilei. In limbajul Java a fost exact definita modalitatea de reprezentare a tipurilor primitive de date in memorie.Ca separatori “generali” se utilizeaza caracterele albe: spatiu (‘ ‘). while etc. . de exemplu.Delimitatorii sunt folositi. In Java exista trei tipuri de comentarii: . Ea poate fi modificata pe parcursul executiei programului. pentru a separa unele constructii sintactice: variabilele sunt separate prin caracterul virgula (‘. In acest fel. ca si setul de operatii pe care programul poate sa le realizeze cu aceste date.o succesiune de caractere care incepe cu // si se termina la sfarsitul unei singure linii. .

long.483. Orice variabila booleana nou creata primeste automat valoarea implicita false. Tipul char este folosit pentru a reprezenta caractere de tip Unicode. long. in cazul in care variabila de un anumit tip nu a primit nici o valoare de la utilizator. double. Orice variabila de tip intreg (byte. Limbajul Java accepta urmatoarele tipuri de baza: byte. boolean. 127] Intreg pe 1 byte short [-32768. Tip Valori Reprezentare in memorie byte [-128. Tabelul de mai jos prezinta o descrie generala a tipurilor primitive de date utilizate de Java. short. 9 . 32767] Intreg pe 2 bytes int [2. Java defineste o valoare implicita pentru fiecare tip de date. float. 10308] coduri Unicod Virgula mobila pe 8 bytes char Pe 2 byte boolean false sau true Pe un bit Tipul boolean este folosit pentru memorarea unei valori de adevar sau fals. int.147.483. int.648] Intreg pe 4 bytes long [-263. 1038] Virgula mobila pe 4 bytes double 15 cifre semnificative [10-324. void. Tipurile de date intregi sunt: byte. 2. Tipurile de date intregi sunt folosite pentru memorarea unor valori intregi cu semn. Regula ar fi deci urmatoarea: nici o declararie fara initializare.De asemenea. Orice variabila de tip caracter nou creata primeste automat ca valoare implicita caracterul null al codului Unicode. Conventia folosita de Java pentru valorile intregi cu semn este reprezentarea in complement fata de doi. “\u0000’.147. short. 263 -1] Intreg pe 8 bytes float 6 cifre semnificative [10-46. short. Este o practica buna insa aceea ca programele sa nu depinda niciodata de aceste initializari implicite.648. In Java aceste doua valori le vom nota prin constantele (literali) true si respectiv false. int si long) nou creata primeste automat valoarea implicita 0. char.

pentru tipul long.Tipurile de date reale sunt folosite pentru memorarea unor valori reale sub forma de mantisa si caracteristica.lang. . Tipul void Tipul void este un tip special.java.Float . Aceste valori pot rezulta in urma unor calcule. Caracterele care au reprezentare grafica pot fi scrise intre apostroafe.Valoarea NaN (Not a Number) se obtine atunci cand se efectueaza o operatie a carei rezultat nu este definit. si anume in clasa java. Sufixul care indica tipul float poate fi f sau F iar sufixul care indica tipul double poate fi d sau D. . Valoarea implicita pentru variabilele de tip float este 0. Pentru a reprezenta o constanta intreaga in baza 8 trebuie sa se adauge prefixul 0 (cifra zero) in fata numarului. Intern. Valorile descrise la pct. fie o secventa escape. . Pentru a reprezenta o constanta intreaga in baza 16 trebuie sa se adauge prefixul 0x sau 0X in fata numarului. Constantele reale pot fi specificate in notatia obisnuita sau in format stiintific. de exemplu 0. Aceste doua constante se numesc in mod uniform MIN_VALUE si MAX_VALUE.lang.Float si respectiv in clasa java.Integer . 1 si 2 sunt definite sub forma de constante si in ierarhia de clase predefinite Java. Numele constantelor este: NaN. valoarea implicita este de tip double.lang. functiile de scriere vor transforma acest numar in caracterul corespunzator. Constantele intregi pot fi intregi normale sau lungi. . Constante O constanata este folosita pentru a exprima in program o valoare pe care o poate lua tipurile primitive de date si tipul sir de caractere. In fiecare dintre clase numerice prezentate sunt definite doua constante care reprezinta valorile minime si maxime pentru tipurile respective.0 / 0. precum si pentru tipurile flotante exista definite clase in ierarhia de clase predefinite Java si anume: . Constantele de tip caracter sunt utilizate pentru a reprezenta caracterele Unicode. Tipurile de date reale sunt: float si double. De exemplu: pentru tipul de data a metodelor care nu intorc nici un rezultat.Double.java. Constantele lungi se recunosc prin faptul ca se termina cu sufixul l sau L. 2.lang.lang. Java interpreteaza constantele de tip caracter ca pe un numar (codul Unicode al caracterului respectiv).0f.pentru tipul int. POSITIVE_INFINITY. 16 sau 8.pentru tipul double. Pentru cele care nu au reprezentare grafica. Constantele reale care se pot reprezenta in memoria calculatorului sunt numere rationale din intervalele specificate la tipurile float si double.pentru tipul float. Ulterior. iar pentru variabilele de tip double este 0. Constantele intregi pot fi reprezentate in baza 10.java. se folosesc secventele escape sau secventele escape predefinite prezentate deja.Double . Valori folosite pe post de infinit pozitiv si negativ.0d. Acest tip se utilizeaza cand este necesar sa se specifice absenta oricarei valori.Long .lang. NEGATIVE_INFINITY. Reprezentarea se face fie folosind o litera sau o cifra. pentru care multimea valorilor este vida. cum a fost cazul metodei main ().0. Daca nu este specificat nici un sufix. Pentru tipurile intregi si intregi lungi. In Java sunt definite cateva valori reale speciale: 1.java.

separand numele lor prin virgula.4 Expresii si operatori O expresie este compusa dintr-o succesiune de operanzi. un apel de metoda. 2. Sintaxa folosita pentru declararea de variabile este: <tip> <nume_v1> [= <expresie>] [. <nume_v2> [= <expresie2>] … ]. Caracterele care formeaza sirul de caractere pot fi caractere grafice sau secvente escape ca cele prezentate la constantele de tip caracter. sunt optionale si sunt folosite pentru a atribui unor variabile anumite valori initiale. Operatorii limbajului Java sunt unari (se aplica unui singur operand) sau sunt binari (se aplica asupra a doi operanzi).impartirea. Observatii: 1. o variabila. Operatorii desemneaza operatiile care se executa asupra operanzilor si pot fi grupati pe categorii. Daca cel putin unul 11 . Un operand poate fi o constanta.restul impartirii intregi.<tip> .<nume_v1>. Daca cei doi operanzi sunt numere intregi.specifica numele simbolic al variabilelor care se declara (adica. operandul ‘/’ are ca rezultat catul impartirii intregi (fara parte fractionara). Vom reveni asupra sirurilor de caractere intr-o lectie separata. Exemple de declaratii de variabile ce pot fi folosite intr-un program: int a. … . Modul cum se face definirea constantelor va fi prezentata intr-o lectie separata destinata descrieri atributelor statice. o instanta a clasei de obiecte String declarata standard in pachetul java. fata de operanzii reali. in functie de tipul operatiilor realizate.Constantele de tip sir de caractere sunt cuprinse intre ghilimele. Operatorii aritmetici Operatorii aritmetici sunt: ‘*’ .scaderea.specifica tipul de data al variabilelor. ‘+’ adunarea.lang. identificatorii). ‘/’ .inmultirea. y. char g. <expresie2>.6. ‘-’ . Observatie: Se pot declara simultan mai multe variabile de acelasi tip. Observatie: Un sir de caractere este. .specifica o expresie de initializare. O variabila trebuie sa fie declarata imediat inainte de a fi folosita. o expresie incadrata intre paranteze rotunde. float x=b*5. precum si operatorul unar ‘+’ (plus) (introdus pentru simetrie). legati prin operatori. atunci se foloseste secventa escape \n in sirul de caractere respectiv. Limbjul Java permite si definirea de constante. <nume_v2>. … . de fapt. Operatorul ‘%’ nu poate fi aplicat decat operanzilor intregi. dar functioneaza diferit pentru operanzii intregi. ‘%’ . 1.<expresie1>. expresia trebuie sa fie evaluabila in momentul declararii. . Daca se doreste introducerea de caractere terminatoare de linie intr-un sir de caractere. unde: . A. De asemenea este folosit operatorul unar ‘-’ (minus) pentru schimbarea semnului. Operatorul ‘/’ poate fi aplicat atat operanzilor intregi. Locul unde este declarata o variabila determina domeniul de vizibilitate si semnificatia ei. b=3. cat si operanzilor reali. c=4.

Operatorii de incrementare / decrementare pot fi aplicati operanzilor intregi. operanzilor in virgula mobila si operanzilor de tipul char. C. De exemplu pentru declaratiile de variabile: int a=5. E. . operandul ‘/’ furnizeaza rezultatul impartirii reale (cu parte fractionara). Limbajul Java permite doua forme pentru operatorii de incrementare / decrementare: forma prefixata (inaintea operandului) si forma postfixata (dupa operand).dintre cei doi operanzi este un numar real. Operatori relationali Operatorii relationali sunt operatori binari si desemneaza relatia de ordine in care se gasesc cei doi operanzi: <. In cazul cand se foloseste operatorul de incrementare / decrementare in forma postfixata (dupa operand). si false. . De exemplu. B. dupa care valoarea lui x va fi in ambele cazuri 6. Operatorii de incrementare/decrementare Operatorul de incrementare este ‘++’.evaluarea expresiei 3 * x++ conduce la rezultatul 15.disjunctie logica (sau) reprezentata cu | | . >=.negatia logica (not) reprezentata cu !. De exemplu.5 se pot construi urmatoarele expresii: b%2 =1. Rezultatul aplicarii unui operator de egalitate este true. daca cei doi operanzi sunt in relatia indicata de operator si false altfel. Operatori de egalitate Operatorii de egalitate sunt folositi pentru testarea unei egalitati sau inegalitati intre doua valori. 8 <= 3+13 are ca rezultat valoarea true. Operatori logici se aplica asupra unor operanzi de tip boolean. Operatorul de decrementare este ‘--’. Exista trei operatori logici globali: . Acesti operatori sunt unari si au ca efect marirea (respectiv micsorarea) valorii operandului cu 1.conjunctie logica (si) reprezentata cu &&. limbajul Java va incrementa / decrementa mai intai valoarea variabilei si apoi va utiliza variabila intr-o alta expresie. a/2=2. In cazul cand se foloseste operatorul de incrementare / decrementare in forma prefixata (inaintea operandului). Rezultatul aplicarii unui operator relational este true daca cei doi operanzi sunt in relatia indicata de operator. expresiile logice: 5 == 2+3 are ca rezultat valoarea true. D. b=7 float x=3. daca valoarea curenta a lui x este 5. 5 != 2+3 are ca rezultat valoarea false. altfel. limbajul Java va utiliza mai intai valoarea variabilei intr-o alta expresie si apoi va efectua operatia de incrementare / decrementare. . atunci: . <=. De exemplu. expresiile logice: 4 > 6 are ca rezultat valoarea false. >. .evaluarea expresiei 3 * ++x conduce la rezultatul 18. Sunt operatori binari si arata relatia de egalitate (==) sau inegalitate (!=).

el atribuie valorile de la dreapta la stanga. O varianta de sintaxa folosita este: <nume_variabila> = <expresie> Efectul aplicarii operatorului este: Se evalueaza <expresie>. Efectul aplicarii operatorilor de atribuire compusi este echivalent cu instructiunea: <nume_variabila> = <nume_variabila> <operator_binar> <expresie>. Atunci cand compilatorul intalneste o operatie de atribuire multipla. de asociativitate si de prioritatea operatorilor: 1. jumatate/ =2. 3. sunt echivalente cu: total+ =100. a = 0. Se foloseste atunci cand se doreste sa se atribuie aceeasi valoare mai multor variabile. Utilizarea parantezelor rotunde este mai puternica decat prioritatea operatorilor. /. In cadrul unei expresii fara paranteze. De exemplu: “Acesta este” + “un sir” este echivalent cu “Acesta este un sir” “Variabila a are valoarea ” + 3 este echivalent cu “Variabila are valoarea 3” Evaluarea unei expresii presupune calculul valorii expresiei. jumatate = jumatate/2. acesta este convertit la un sir de caractere care sa reprezinte valoarea operandului. %. prin inlocuirea in expresie a fiecarei variabile cu valoarea ei si a fiecarei functii cu valoarea returnata de functia respectiva si efectuarea operatiilor specificate de operatori. Operatorul de concatenare ( + ) de siruri de caractere este un operator binar folosit pentru lipirea mai multor siruri de caractere La concatenarea sirurilor de caractere. >>.F. <nume_variabila1> = <nume_variabila2> = … = <nume_variabilan> = <expresie>. G. De exemplu instructiunile: total = total + 100.este din multimea {*. suma = 0. -. se efectueaza operatiile in ordinea prioritatii operatorilor. Operatori de atribuire Operatorii de atribuire sunt operatori binari care permit modificarea valorii unei variabile. |. folosind atribuirea multipla rezulta: total = suma = a = 0 O alta varianta de sintaxa folosita este: <nume_variabila> <operator_binar> = <expresie>. b = a* = 2. De exemplu: total = 0. unde: . <<. Daca cel de-al doilea operand este un tip primitiv de data. operatorii “vecini” actioneaza conform regulilor de asociativitate prezentate in tabelul de mai sus. +. apoi se atribuie variabilei <nume_variabila> valoarea expresiei. b = a = a*2. La prioritate egala. caz in care se realizeaza o atribuire multipla. 13 . urmate de cele dintr-al doilea sir in ordine. In timpul evaluarii expresiei se tine cont de existenta parantezelor. Observatie : <expresie> poate fi la randul ei o expresie de atribuire. Carcterele din sirul rezultat sunt caracterele din primul sir. lungimea sirului rezultat este suma lungimii sirurilor care intra in operatie. &. 2. Exista un operator de atribuire simplu (=) si 10 operatori de atribuire compusi cu ajutorul operatorului ‘=‘ si al unui alt operator binar (aritmetic sau logic pe biti).<operator_binar> . ^}.

System.in). y = Double. BufferedReader brx = new BufferedReader(isrx). System. s = brx. String s.print ("Introduceti y= "). z = Double. InputStreamReader isry = new InputStreamReader(System.parseDouble(s). z. continue. p. while.java) testeaza daca trei numere pot forma laturile unui triunghi si daca da calculeaza aria triunghiului folosind formula lui Heron.readLine(). urmatorul program (denumit arie_triunghi. label. do-while Instructiuni pentru tratarea except¸iilor: try-catch-finally. InputStreamReader isrz = new InputStreamReader(System.print ("Introduceti z= ").readLine(). y.out.parseDouble(s). InputStreamReader isrx = new InputStreamReader(System.specifica instructiunile (simple sau compuse) de executat. throw Alte instructiuni: break. se executa <instructiune_1>. . A.1.*. unde: . altfel se executa <instructiune_2>. BufferedReader brz = new BufferedReader(isrz). switch-case Instructiuni de salt: for. BufferedReader bry = new BufferedReader(isry). aria. De exemplu.specifica expresia de evaluat. <instructiune_2> .out. s = bry.out.in). /** Utilizarea instructiunii if pentru determinarea ariei triunghiului*/ import java.io.parseDouble(s). x = Double.in). return.readLine(). System. [else <instructiune_2>].print ("Introduceti x= ").<instructiune_1>. . Semantica: se evalueaza <expresie> si daca valoarea expresiei este true. s = brz. Structuri alternative (de decizie) Instructiunea de decizie if Sintaxa instructiunii este: if (<expresie>) <instructiune_1>.<expresie> . adica instructiunile if pot fi incluse (imbricate) in alte instructiuni if. Nota: Instructiunea if poate sa faca parte dintr-o alta instructiune if sau else. public class arie_triunghi { public static void main(String[] args) throws IOException { double x.4 Controlul executiei Instruct¸iunile Java pentru controlul executiei sunt foarte asemanatoare celor din limbajul C si pot fi impartite in urmatoarele categorii: Instructiuni de decizie: if-else.

Semantica: se evalueaza <expresie>. <constanta_n> din alternativele case: . unde: .daca se intalneste o constanta din alternativa case cu valoarea expresiei.println("Aria triunghiului = " + aria).if (x<=0 || y<=0 || z<=0) System.daca valoarea expresiei este false se iese din ciclul while. <constanta_2>. 2. . . Structuri repetitive (iterative) Instructiunea while Sintaxa instructiunii este: while (<expresie>) <instructiune>. case <constanta_2> : <grup_de_instructiuni_2>. care permite selectarea unei alternative din maximum doua posibile.out. pana la intalnirea instructiunii break sau pana la intalnirea acoladei inchise (}) care marcheaza sfarsitul instructiunii switch. se executa secventa de instructiuni corespunzatoare si toate secventele de instructiuni care urmeaza. [default: <grup_de_instructiuni_n+1>. B. <constanta_n> .specifica variabila sau expresia de evaluat. <constanta_2>.specifica expresia de testat.o instructiune sau un grup de instructiuni care se executa in cazul in care o alternativa case se potriveste.<expresie> . System.out. Semantica: se evalueaza <expresie>: . . In instructiunea if-else se executa instructiunea (instructiunile) corespunzatoare valorii expresiei si atat. else { p = (x+y+z)/2. se compara succesiv valoarea expresiei cu valorile constantelor <constanta_1>. in timp ce in instructiunea switch se executa si toate secventele de instructiuni ale alternativelor case urmatoare. Observatii: 1.] } unde: . Spre deosebire de if-else. …. switch permite selectarea unei alternative din maximum n+1 posibile.<expresie> . } } } Instructiunea switch Sintaxa instructiunii este: switch (<expresie>) { case <constanta_1> : <grup_de_instructiuni_1>. … . se executa secventa de instructiuni din alternativa default (alternativa implicita sau prestabilita).println("Numerele introduse nu sunt laturi ale unui triunghi").<grup_de_instructiuni_1>.out.specifica valorile constantelor cu care se face compararea rezultatului evaluarii expresiei.daca nici una dintre valorile constantelor din alternativa case nu coincide cu valoarea expresiei. … case <constanta_n> : <grup_de_instructiuni_n>. 15 .println("Numerele introduse nu sunt laturi ale unui triunghi"). …. else if (x+y<=z || x+z<=y || y+z<=x) System. aria = Math.sqrt(p*(p-x)*(p-y)*(p-z)).<constanta_1>.

Intrarea si iesirea in Java se realizeaza cu ajutorul claselor de obiecte din pachetul predefinit java. . . . Instructiunea for Este folosita pentru efectuarea unor prelucrari de un anumit numar de ori. unde: . Semantica: se executa instructiunea si apoi se evalueaza expresia: . Instructiunea for contine patru sectiuni: . succesiunea de biti “curge” dinspre exterior (in acest caz.io. Instructiunea do-while Sintaxa instructiunii este: do <instructiune>.sectiunea <instructiune> reprezinta instructiunea (sau instructiunile) care se doreste (doresc) a fi repetata (repetate). valoarea de incrementare sau decrementare poate fi diferita de 1. .sectiunea <valoare_initiala> atribuie variabilei de control o valoare initiala. . catre ecran). o variabila denumita variabila de control care indica de cate ori s-a executat instructiunea (<instructiune>) din corpul ciclului. se executa instructiunea atita tip cat valoarea expresiei este true. este 0 sau 1. .System. de obicei. <valoare_increment>) <instructiune>.specifica expresia de testat (de evaluat). . de la tastatura) catre memoria calculatorului. Instructiunea for foloseste. de cele mai multe ori. Daca stream-ul este de intrare. Java ofera trei fluxuri predefinite pentru operatii I/O standard: . while (<expresie>).out pentru iesirea standard la ecranul calculatorului.6 Afisarea datelor pe ecran In limbajul Java nu exista instructiuni specializate pentru citirea/scrierea datelor.o instructiune simpla de executat. . de fiecare data.System. Aceste operatii se realizeaza prin intermediul unor metode existente in pachetele API ale limbajului.daca valoarea expresiei este true se executa instructiunea (din ciclul do-while) atita tip cat valoarea expresiei este adevarata.sectiunea <conditie_sfarsit> testeaza valoarea variabilei de control pentru a stabili daca programul a executat instructiunea de atatea ori cat s-a dorit.daca valoarea expresiei este true.System.io. 1.<instructiune> . Orice program care foloseste rutinele de intrare/iesire trebuie sa cuprinda instructiunea: import java.* Conceptul fundamental in operatiile de intrare/iesire in limbajul Java este fluxul de intrare/iesire (stream). Sintaxa instructiunii este: for (<valoare_initiala>.in pentru intrarea standard de la tastatura. de obicei. care.<expresie> .sectiunea <valoare_increment> adauga (scade).daca valoarea expresiei este false se iese din ciclul do-while. <conditie_sfarsit>.err pentru fluxul de erori. Daca stream-ul este de iesire. valoarea 1 la variabila de control. secventa de biti “curge” dinspre memoria calculatorului catre exterior (in acest caz. dupa ce se executa instructiunea din corpul ciclului..

Exemple echivalente de declarare a unui sir: String s = "abc".out. folosind metoda append.println( ).print (<expresie>).println (<expresie>). Uzual. ’c’}. unde: . Metoda println se poate apela si fara parametrii.out.<expresie> . String s3 = s1 + s2. Efectul apelului metodei println este acela ca se realizeaza afisarea la ecran a variabilei data ca parametru si se face salt la o linie noua. String s = new String(data). unde: .este numele unei variabile de un tip de data sau este o expresie care foloseste operatorul de concatenare pentru siruri de caractere. Sa retinem ca prin concatenarea a doua siruri se obtine un nou sir de caractere care uneste cele doua siruri initiale. String s2 = "123". 17 . Concatenarea ¸sirurilor de caractere se face prin intermediul operatorului + sau.<expresie> . caz in care se face numai un salt la o linie noua fara sa se afiseze nimic. Sintaxa folosita la apelul metodei print este: System. Spre deosebire de C/C++ care dispun de un numar foarte mare de optiuni de formatare.Pentru afisarea datelor la ecranul calculatorului se folosesc metodele print si println.out. Daca un ¸sir de caractere este constant (nu se doreste schimbarea continutului sau pe parcursul executiei programului) atunci el va fi declarat de tipul String. afisarea in Java se face exclusiv prin concatenare de String-uri fara nici o optiune de formatare.este numele unei variabile de un tip de data sau este o expresie care foloseste operatorul de concatenare pentru siruri de caractere. Operatorul de concatenare a doua siruri de caractere folosit de Java este semnul + (plus). delete. un sir de caractere poate fi reprezentat printr-un vector format din elemente de tip char. cum ar fi: append. insert. 1. altfel va fi declarat de tip StringBuffer. in cazul ¸sirurilor de tip StringBuffer. Efectul apelului metodei print este acela ca se realizeaza afisarea la ecran a variabilei data ca parametru si nu se face salt la o linie noua. Sintaxa folosita la apelul metodei println este: System. char data[] = {’a’. Diferenta principala intre aceste clase este ca StringBuffer pune la dispozitie metode pentru modificarea continutului sirului. Clasa StringBuffer va fi utilizata predominant in aplicatii dedicate procesarii textelor cum ar fi editoarele de texte. ’b’. cea mai folosita modalitate de a lucra cu siruri este prin intermediul clasei String.5 Siruri de caractere In Java. String s1 = "abc" + "xyz". String s = new String("abc"). ci alte tipuri primitive de date atunci Java face o conversie temporara la tipul String. reverse. daca nu toti operanzii din expresie sunt siruri de caractere. adica in forma: System. Observatie: String-urile sunt obiecte Java care descriu sirurile de caractere si le vom studia separat intr-o lectie viitoare. care are ¸si unele particularitati fata de restul claselor menite sa simplifice cat mai mult folosirea sirurilor de caractere. un obiect de tip String sau un obiect de tip StringBuffer.

print("Vectorul v are" + v.3 Fie urmatorul program Java: public class Program{ static void f(int k){ switch(k){ default: System. }} public static void main(String []args){ for(int i=0. .out. deoarece se ia in considerare ultimul modicator de acces.print("1 ")."Ana"}.In Java.print("i "). Programul se compileaza si la executie afiseaza i 1 21 21 26 26 i. Va fi o eroare la compilare deoarece o variabila nu poate fi in acelasi timp accesata public si private. Mai jos.i<names. for(int i=0.print("21 "). names[--x]+=". D.1 Fie urmatoarea declaratie Java: public private int h.println(names[i]). Programul se compileaza si la executie afiseaza i 1 21 26 . case1: System.2 Ce rezulta din urmatorul fragment de cod Java? int x=1. String x = "a" + 1 + "b" Teste de control: 1.out. break. Nimic din cele de mai sus. Output-ul include Andreea. Eroare la compilare. case 2:case3: System. Care armatii sunt adevarate: A. deoarece se ia in considerare primul modicator de acces. B.length + " elemente"). }} Care afrmatii sunt false? A. sunt cateva exemple: System."."Matei".print("26 ").out.i<6. A.out. Variabila h va fi accesata in mod private.out. C. D.i++) System. in sensul ca permite concatenarea sirurilor cu obiecte de orice tip care au o reprezentare de tip ¸sir de caractere. 1.length. Output-ul include Matei. break. Programul se compileaza si la executie afiseaza i 1 21 21 26 26 . operatorul de concatenare + este extrem de flexibil. String []names={"Andreea". 1. break. C. Nici una din variantele de mai sus.i++) f(i). case 4:case5: System. Variabila h va fi accesata in mod public. Output-ul include Ana. D. B.out. B. C.

print("1 "). case 2:case3: System.2}.-5. System. C. break. } } public static void main(String []args){ for(int i=0.out. Programul se compileaza si la executie afiseaza i 1 23 23 45 45 i.1. a=3 b=6 c=30. d). Programul se compileaza si la executie afiseaza i 1 23 23 45 45 .6 Secvenţa urmatoare: public class test { public static void main(String args[]) {int a=3. c). a=2 b=5 c=25.out.i<5.i<6.out.}} Afisează la execuţie: a).4.print("23 "). case1: System. a=2 b=5 c=20.i++) f(i). 1. case 4:case5: System. B.println(“a=”+a+”b=”+b+”c=”+c). } } Care armatii sunt adevarate? A.4 Fie urmatorul cod Java: byte b=-7 >>> 1. break.println(“suma”+suma). 1. Va produce eroare la executie.out.-6. for(i=0. b).print("i "). D. a=2 b=4 c=20. 1. Va produce eroare la compilare. Programul se compileaza si la executie afiseaza -3. System. Programul produce eroare la compilare.out.7 Secvenţa uramatoare: public class test { public static void main(String args[]) {int v[ ]={-2.5 Fie urm¸atorul program Java: public class Program{ static void f(int k){ switch(k){ default: System. D. daca este integrat intr-un program Java? A. Programul se compileaza si la executie afiseaza i 1 23 45 .0.out. C. break. int c=b*(b=5).out.}} Afiseaza: 19 . Programul se compileaza si la executie afiseaza -4. B. Ce se poate spune despre acest cod.println(b).i++) if(v[i]<-2) suma+=v[i].suma=0. System. int b=(a=2)*a.print("45 ").

in care declaram si instantiem doua obiecte din clasa Rectangle.a). numeObiect = new NumeClasa().1 Crearea obiectelor In Java. structura unei clase Java.1. 200). Mai general. respective inaltimea. afiseaza -13. in sensul ca imediat dupa alocarea memoriei ca efect al operatorului new este apelat constructorul specificat. metode membre si constructori. r1 = new Rectangle(). d). afiseaza 0. Instantierea Se realizeaza prin intermediul operatorului new si are ca efect crearea efectiva a obiectului cu alocarea spatiului de memorie corespunzator. eroare la compilare. Parantezele rotunde de dupa numele clasei indica faptul ca acolo este de fapt un apel la unul din constructorii clasei si nu simpla specificare a numelui clasei. r2. 100. r2 = new Rectangle(0. 2. Sa consideram urmatorul exemplu. clasa ce descrie suprafete grafice rectangulare. definirea claselor. Initializarea Se realizeaza prin intermediul constructorilor clasei respective. . crearea obiectelor se realizeaza prin instantierea unei clase si implica urmatoarele lucruri: Declararea Presupune specificarea tipului acelui obiect. instantierea si init¸ializarea apar sub forma: numeObiect = new NumeClasa([argumente constructor]). definite de coordonatele coltului stanga sus (originea) ¸si latimea. Initializarea este de fapt parte integranta a procesului de instantiere. c) afiseaza -11. 0.1 Ciclul de viata al unui obiect 2. ca in orice limbaj de programare orientat-obiect. cu alte cuvinte specificarea clasei acestuia NumeClasa numeObiect. Capitolul 2 Clase si obiecte Obiective: ciclul de viata al obiectelor. Rectangle r1. b).

In primul caz Rectangle() este un apel catre constructorul clasei Rectangle care este responsabil cu init¸ializarea obiectului cu valorile implicite. 21 . . respectiv getVariabila. instantierea si initializarea obiectului pot aparea pe aceeasi linie (cazul cel mai uzual): Rectangle patrat = new Rectangle(0. patrat. 100.origin = new Point(10.se aloca memorie pentru aceasta instanta. //schimba originea patrat. int inaltime) public Rectangle(int x. Programarea orientata obiect descurajeaza folosirea directa a variabilelor unui obiect deoarece acesta poate fi adus instari inconsistente (ireale). schimbarea starii sale sau executarea unor actiuni.width). 100. Folosirea obiectelor Odata un obiect creat. //schimba originea patrat. Aflarea valorilor acestor variabile sau schimbarea lor se face prin constructii de genul: Rectangle patrat = new Rectangle(0.se apeleaza o metoda speciala a clasei numita constructor.variabila De exemplu clasa Rectangle are variabilele publice x. int y. cu conditia sa existe un constructor al clasei respective care sa accepte parametrii respectivi. 0. 200).width = -100. Dimension dimensiune) Declararea. De exemplu. respectiv prin apelarea metodelor sale.x = 10. Aceste lucruri se realizeaza prin aflarea sau schimbarea valorilor variabilelor sale. Acestea se numesc metode de accesare. 0. System. el poate fi folosit in urmatoarele sensuri: aflarea unor informatii despre obiect.se creaza o noua instanta a clasei date. Rectangle patrat = new Rectangle(0.y = 20. //afiseaza 100 patrat. int latime.getter si au numele de forma setVariabila. patrat. initializarea se poate face si cu anumiti parametri. origin.setSize(200. width. //schimba originea Accesul la variabilele unui obiect se face in conformitate cu drepturile de acces pe care le ofer˘a variabilele respective celorlalte clase. 20). //metoda setter //metoda setSize poate sa testeze daca noile valori sunt //corecte si sa valideze sau nu schimbarea lor Rolul operatorului new La folosirea operatorului new se executa urmatoarele: .out. sau metode setter . int inaltime) public Rectangle(Point origine) public Rectangle(Point origine. -200).setLocation(10. In schimb. Dupa cum observam in al doilea caz.println(patrat. //schimba dimensiunea Se observa ca valorile variabilelor pot fi modificate indirect prin intermediul metodelor sale. //stare inconsistenta patrat. 300). pentru fiecare variabil˘a care descrie starea obiectului trebuie sa existe metode care sa permita schimbarea/aflarea valorilor variabilelor sale. Fiecare clasa are un set de constructori care se ocupa cu initializare obiectelor nou create. 200). height. int latime.metoda([parametri]). 0. Apelul unei metode se face prin obiect. . int inaltime) public Rectangle(Point origine. patrat. 100). Referirea valorii unei variabile se face prin obiect.setSize(-100. 20). 100. clasa Rectangle are urmatorii constructori: public Rectangle() public Rectangle(int latime. y.

In Java programatorul nu mai are responsabilitatea distrugerii obiectelor sale intrucat. Constructorii initializeaza noul obiect si variabilele sale.2 Crearea claselor Clasele reprezinta o modalitate de a introduce noi tipuri de date intr-o aplicatie Java. cu alte cuvinte sa administreze singur memoria ocupata de obiectele sale. . In cazul in care declaram o clasa de obiecte ca fiind abstracta.specifica domeniul de vizibilitate (folosire sau acces) al clasei. aceste cuvinte sa inceapa cu o litera majuscula. Distrugerea obiectelor Multe limbaje de programare impun ca programatorul sa tina evidenta obiectelor create si sa le distruga in mod explicit atunci cand nu mai este nevoie de ele. . Declararea unei clase respecta urm˘atorul format general: [<modificatori_acces>] [<modificatori_clasa>] class <nume_clasa> [<clauze_s>] {<corpul_clasei>} unde: .<nume_clasa> . Cand se foloseste operatorul new. Vom reveni intr-o lectie viitoare. se pot specifica diferite argumente in lista de argumente si va fi apelat constructorul corespunzator pentru acele argumente. modificatorul clasei este optional si poate fi: abstract. compilatorul va interzice instantierea acestei clase. adica nu se permite crearea de obiecte din aceasta clasa.<clauze_s> . caz in care folosim modificatorul final. . creaza orice alte obiecte de care are nevoie obiectul creat si realizeaza orice alte operatii de care obiectul are nevoie la initializarea sa. .specifica numele clasei de obiecte. modificatorul de acces este optional si poate fi: public. simultan cu interpretorul Java. 2. numite la un loc membrii clasei.abstracta. prescurtat gc. final.specifica anumite clauze referitoare la pozitia pe care o ocupa clasa in ierarhia de clase din care face parte (clauza extends) sau daca aceasta clasa foloseste o interfata (clauza inplements). caz in care folosim modificatorul abstract. . este de preferat ca numele clasei sa inceapa cu o litera majuscula si daca numele clasei contine in interior mai multe cuvinte.finala. .specifica tipul clasei definite. Acest proces pus la dispozit¸ie de platforma Java de lucru se numeste garbage collector (colector de gunoi). Intr-o clasa pot fi definiti oricati constructori se doresc pentru a implementa comportamentul clasei. Observatie: Continutul (corpul) unei clase nu este o succesiune de instructiuni. Modificatorii pentru tipurile de clasa O clasa poate fi: . despre aceste clauze vom vorbi intr-o lectie viitoare.<modificatori_acces> . cealalta modalitate fiind prin intermediul interfetelor. fiecare avand un numar diferit de argumente sau de tipuri.variabilele clasei (de instana si de clasa) si metodele care lucreaza cu acestea. ruleaza si un proces care se ocupa cu distrugerea obiectelor care nu mai sunt folosite. compilatorul va interzice ca pornind de la aceasta clasa sa se defineasca subclase.<modificatori_clasa> .Constructorii reprezinta metode speciale pentru crearea si initializarea noilor instante ale claselor. In cazul in care declaram o clasa de obiecte ca fiind finala. in momentul rularii unui program.<corpul_clasei> . Intr-o clasa pot exista mai multe definitii de constructori.

pentru ca cei doi modificatori se exclud. Declararea unor clase imbricate (interne). Totusi. accesul de tip friendly se aplica pentru toate aceste clase.Nota:In cazul in care se declara. Acest lucru este insa total nerecomandat daca ne gandim din perspectiva lizibilitatii codului. Acest tip de acces la o clasa se numeste package-friendly si este implicit in Java.1 Corpul unei clase Corpul unei clase urmeaza imediat dupa declararea clasei si este cuprins intre acolade. Modificatorii de acces In cazul in care declaram o clasa de obiecte ca fiind publica. sunt considerate automat ca facand parte din acelasi pachet implicit. Nota: Toate clasele care nu fac parte din nici un pachet. Ca o consecinta. eventual. eroarea va fi semnalata la compilare. Declararea ¸si implementarea constructorilor. urmand ca implementare sa fie facuta in afara ei. care poate fi chiar numele clasei. Declararea ¸si implementarea metodelor de instanta si de clasa (cunoscute impreuna ca metode membre). aceasta modalitate de folosire a accesului de tip friendly nu este recomandata. atunci aceasta clasa poate fi folosita (accesata) si din exteriorul pachetului din care face parte. Implementarea metodelor unei clase trebuie sa se faca obligatoriu in corpul clasei. dovedind un stil ineficient de progamare. o clasa de obiecte ca fiind abstracta si finala.2. // C++ class A { void metoda1(). initializarea variabilelor de instanta si de clasa (cunoscute impreuna ca variabile membre). nu este permisa doar declararea metode in corpul clasei. 2. int metoda2() { // Implementare } } A::metoda1() { // Implementare } // Java class A { void metoda1(){ // Implementare } void metoda2(){ // Implementare } } Variabilele unei clase pot avea acela¸si nume cu metodele clasei. Spre deosebire de C++. in acelasi timp. Continutul acestuia este format din: Declararea si. Acesta este motivul pentru care vizibilitatea nu este afectata daca se omite modificatorul public pentru clasele care nu fac parte dintr-un pachet. 23 . fara a exista posibilitatea aparitiei vreunei ambiguitati din punctul de vedere al compilatorului. Daca o clasa nu este declarata ca fiind de tip public atunci ea va putea fi folosita (accesata) doar de clasele din cadrul aceluiasi pachet.

} Dreptunghi() { // Constructor fara argumente x=0. System. h. pentru a nu repeta secventele de cod scrise deja la constructorii cu mai multe argumente (mai generali). Dreptunghi(double x1. In cazul in care dorim sa apelam explicit constructorul unei clase folosim expresia this( argumente ).out.2 Constructorii unei clase Constructorii unei clase sunt metode speciale care au acelasi nume cu cel al clasei. y. w=w1. Mai eficient. Aceasta metoda este folosita atunci cand sunt implementati mai multi constructori pentru o clasa. h=h1.out. double y1. w=w1. h=h1.println("Instantiere dreptunghi"). h. class Dreptunghi { double x.2. double h1) { // Implementam doar constructorul cel mai general x=x1. .println("Instantiere dreptunghi"). // Corect pentru compilator // Nerecomandat ca stil de programare } 2. y=y1.out. w=0. class NumeClasa { [modificatori] NumeClasa([argumente]) { // Constructor}} O clasa poate avea unul sau mai mult¸i constructori care trebuie insa sa difere prin lista de argumente primite. double h1) { // Cel mai general constructor x=x1. y=y1. Dreptunghi(double x1. double y1. w. void A() {}. double h1) { // Constructor cu doua argumente x=0. w. y=0. y. System. nu returneaza nici o valoare si sunt folositi pentru initializarea obiectelor acelei clase in momentul instantierii lor.class A { int A. h=0. h=h1. double w1. Sa consideram ca exemplu declararea unei clase care descrie notiunea de dreptunghi ¸si trei posibili constructori pentru aceasta clasa.println("Instantiere dreptunghi"). in functie de numarul parametrilor cu care este apelat constructorul. clasa de mai sus poate fi rescrisa astfel: class Dreptunghi { double x. fara repeta aceleasi secvente de cod in toti constructorii (cum ar fi afisarea mesajului ”Instantiere dreptunghi”). System. In felul acesta sunt permise diverse tipuri de init¸ializ˘ari ale obiectelor la crearea lor. care apeleaza constructorul corespunzator (ca argumente) al clasei respective. w=w1. double w1. } } Constructorii sunt apelat¸i automat la instant¸ierea unui obiect. } Dreptunghi(double w1. y=0.println("Instantiere dreptunghi"). System.out.

desi acest lucru nu este impus de catre compilator. h1). r. } S˘a consider˘am acum dou˘a instant¸ieri ale claselor de mai sus: Dreptunghi d = new Dreptunghi(). // Constructor cu 3 argumente Cerc(double x. controland in felul acesta diverse aspecte legate de instant¸ierea clasei respective. w.} Dreptunghi(double w1.. double h1) { this(0. Sa consideram. Daca insa scriem un constructor pentru o clasa. class NumeClasa { // Declararea variabilelor 25 . 100).. Deci prezenta constructorilor in corpul unei clase nu este obligatorie.3 Declararea variabilelor Variabilele membre ale unei clase se declara de obicei inaintea metodelor. urmatoarele declaratii de clase: class Dreptunghi { double x. }. care nu primeste nici un argument si care nu face nimic. • public: in orice alta clasa se pot crea instante ale clasei respective.2. y. double y. // Corect (a fost generat constructorul implicit) Cerc c. care are mai mult de un argument. protected. w1. 0. c = new Cerc(). atunci constructorul implicit (fara nici un argument) nu va mai fi furnizat implicit de catre sistem. ca exemplu. private si cel implicit. O astfel de clasa poate contine metode publice care s˘a fie responsabile cu crearea obiectelor. // Apelam constructorul cu 2 argumente } } Constructorul implicit Constructorii sunt apelati automat la instant¸ierea unui obiect. // Eroare la compilare ! c = new Cerc(0. 0). 2. // Varianta corecta Constructorii unei clase pot avea urmatorii modificatori de acces: public. h. y. In cazul in care scriem o clasa care nu are declarat nici un constructor. • protected : doar in subclase pot fi create obiecte de tipul clasei respective. double r) { . // Apelam constructorul cu 4 argumente } Dreptunghi() { this(0. 0. sistemul ii creeaza automat un constructor implicit. // Nici un constructor } class Cerc { double x. • private :in nici o alta clasa nu se pot instantia obiecte ale acestei clase. • implicit : doar in clasele din acelasi pachet se pot crea instante ale clasei respective.

public String s = "abcd".14 . 10). protected. // Eroare la compilare ! Prin conventie. . // Corect MAX = 200. } Modificatori: • static Prezenta lui declara ca o variabila este variabila de clasa si nu de instanta. o variabila se declara astfel: [modificatori] Tip numeVariabila [ = valoareInitiala ]. private.141.. in sensul ca valoarea unei variabile nu trebuie specificata neaparat la declararea ei (ca in exemplul de mai sus). protected static int n. Declararea unei variabile presupune specificarea urm˘atoarelor lucruri: • numele variabilei • tipul de date al acesteia • nivelul de acces la acea variabila din alte clase • daca este constanta sau nu • daca este variabila de instanta sau de clasa • alti modificatori Generic. unde un modificator poate fi : • un modificator de acces : public. int variabilaInstanta . • unul din cuvintele rezervate: static. transient. PI = 3. class Test { final int MAX. // Eroare la compilare ! } } . final double PI = 3. volatile. fiind vizibile in toate metodele respectivei clase. final static long MAX = 100000L. Variabilele declarate in cadrul unei metode sunt locale metodei respective. Test() { MAX = 100. Folosirea lui final aduce o flexibilitate sporita in lucrul cu constante. final. private Point p = new Point(10. dupa care ea nu va mai putea fi modificata. static int variabilaClasa. Exemple de declaratii de variabile membre: class Exemplu { double x.// Declararea metodelor } Variabilele membre ale unei clase se declara in corpul clasei si nu in corpul unei metode. cu alte cuvinte este folosit pentru declararea constantelor. numele variabilelor finale se scriu cu litere mari. ci poate fi specificata ¸si ulterior intr-un constructor. • final Indica faptul ca valoarea variabilei nu mai poate fi schimbata..

void metodaInstanta(). studentilor unei universitati trebuie sa li se calculeze media finala.3. class Student { . o metoda se declara astfel: [modificatori] TipReturnat numeMetoda ( [argumente] ) [throws TipExceptie1. final. float ponderi[]) { return 10. final float calcMedie(float note[]. TipExceptie2.. } }// Eroare la compilare ! 27 . fiind critica pentru consistent starii unui obiect. private ( • unul din cuvintele rezervate: static. static void metodaClasa(). indiferent de facultatea la care sunt. De exemplu.2.] { // Corpul metodei } unde un modificator poate fi : • un specificator de acces : public.. } class StudentInformatica extends Student { float calcMedie(float note[]. O metoda abstracta este o metoda care nu are implementare si trebuie obligatoriu sa faca parte dintr-o clasa abstracta. . abstract Permite declararea metodelor abstracte.. in aceeasi maniera. synchronized.. Acest lucru este util daca respectiva metoda are o implementare care nu trebuie schimbata sub nici o forma in subclasele ei.00.. float ponderi[]) { . abstract. Generic.. metodele se pot gasi doar in cadrul claselor. in functie de notele obtinute la examene. final Specifica faptul ca acea metoda nu mai poate fi supradefinita in subclasele clasei in care ea este definita ca fiind finala. Modificatorii care pot fi specificati pentru o metoda: static Prezenta lui declara ca o metoda este de clasa si nu de instanta. native. protected.. } .3 Implementarea metodelor 2..1 Declararea metodelor Metodele sunt responsabile cu descrierea comportamentului unui obiect. Intrucat Java este un limbaj de programare complet orientat-obiect.

length. public class ClasaTablou1 { int [] creareTablou(int inf. i < tablou.10).length.out.java si ClasaTablou2.print("Tabloul: [ ").out. return tabl. System.creareTablou(1.} } Varianta de apel a unei metode prin simpla folosire a numelui metodei.print("Tabloul: [ "). } public static void main(String args[]) { ClasaTablou1 unTablou = new ClasaTablou1(). System. for (int i = 0 . ).prin simpla folosire a numelui sau. aceasta modalitate este folosita daca atat metoda apelanta cat si metoda apelata sunt fie numai metode de instanta. deoarece metoda este definita si apelata in aceeasi clasa. System. . in cazul in care clasa in care este apelata metoda este aceeasi cu clasa in care a fost definita. i < tablou.inf) +1]. ).out. Totusi metoda creareTablou trebuie sa fie declarata ca metoda de clasa (modificatorul static) pentru a putea fi apelata dintr-o alta metoda de clasa.print(tablou[i] + " ").Apelul metodelor Apelul unei metode definita intr-o clasa de obiecte se realizeaza in mai multe moduri: .prin crearea si utilizarea unei instante a clasei in care a fost definita metoda sau a unei subclase a clasei respective (ca regula generala de invocare a unei metode). Acesta preia doua numere naturale (o limita inferioara si una superioara) si creaza un tablou unidimensional care contine toate numerele naturale aflate intre cele doua limite.inf) +1]. for (int i = 0 .java) prezinta un exemplu de creare a unei clase care defineste o metoda numita creareTablou.length. i < tabl. for (int i = 0.10). public class ClasaTablou2 { static int [] creareTablou(int inf. i < tabl. Varianta de apel a unei metode prin crearea si utilizarea unei instante a clasei in care a fost definita metoda. iar in dreapta acestuia punandu-se numele metodei.out.println("]"). . Programele urmatoare (ClasaTablou1.out. .length. int [] tablou = unTablou.println("]"). i++) System. in stanga acestuia punandu-se numele clasei in care a fost definita. i++) System. int sup) { int [] tabl = new int[(sup . i++) tabl[i] = inf++. inclusiv aceste limite.print(tablou[i] + " "). int sup) { int [] tabl = new int[(sup . in acest caz se foloseste operatorul punct ( . return tabl. in stinga acestuia punandu-se numele instantei. System.out. i++) tabl[i] = inf++. } public static void main(String args[]) { int [] tablou = creareTablou(1. iar in dreapa acestuia punandu-se numele metodei. fie numai metode de clasa. for (int i = 0. aceasta modalitate este folosita numai daca metoda este definita ca metoda de clasa.prin folosirea operatorului punct ( .

. Modificatorul public face ca metoda respectiva sa fie accesibila oriunde este accesibila clasa din care face parte metoda. 29 .3. exista si un alt tip de variabile si anume variabilele de clasa sau variabilele statice care sunt comune tuturor instantelor clasei respective. nu unei clase intregi.2 Metode de instanta si metode de clasa Metode de instanta Ca regula generala. In acelasi timp pentru a “vedea” o metoda si pentru a o putea apela.3. In acelasi timp. 2. cauta mai sus in ierarhia de clase pana cand gaseste o definitie. Java cauta definitia metodei respective in clasa obiectului. Majoritatea metodelor definite intr-o clasa sunt metode de instanta. Aceasta se datoreaza faptului ca metoda lucreaza cu o serie de variabile ale clasei care sunt memorate in interiorul instantei si care au valori diferite in instante diferite (numite variabile de instanta). chiar daca ele apartin altor pachete.modificatorul protected. Atunci cand se apeleaza metoda unui obiect. Aceste variabile pot fi accesate fara a avea nevoie de o instanta a clasei in care au fost declarate. Modificatorii de acces (vizibilitate) ai metodelor unei clase In Java exista trei modificatori de vizibilitate ai variabilelor unei clase: . nu au nevoie sa fie creata o instanta a clasei respective sau a subclasei derivata din clasa respectiva.modificatorul public. Metode de clasa Dupa cum stim deja. Modificatorul protected face ca metoda respectiva sa fie accesibila in orice clasa din pachetul careia ii apartine clasa in care a fost definita. metoda este accesibila in toate subclasele clasei date.3 Domeniul de vizibilitate (acces) al metodelor unei clase. o metoda definita intr-o clasa se poate apela prin crearea unei instante a clasei respective sau a unei subclase a clasei respective. definite intr-o clasa.modificatorul private. . Metodele de instanta sunt aplicate unui anume obiect.} } 2. Modificatorul private face ca metoda respectiva sa fie accesibila doar in interiorul clasei in care a fost definita. Daca nu o gaseste. aceste metode. In mod similar exista si metode de clasa sau metode statice. Pentru a fi apelate. Metodele de clasa sunt disponibile oricarei instante a clasei. este nevoie sa avem drepturile de acces necesare (date de modificatorii de acces). Modificatori de acces O metoda este accesibila (apelabila) daca este definita in clasa din care este apelata sau intr-una din subclasele acesteia. Astfel de metode se numesc metode ale instantelor clasei.

x.println("Aria=" + cerculMeu. class Cerc { private double raza.java) ilustreaza modul de folosire al variabilelor de instanata.arie()). // variabila de instanta x pentru acest obiect this. Nota: Modificatorii de acces (public. Urmatorul program (TestCerc. cat si la apelurile de metode . numele fisierului trebuie sa fie identic cu numele clasei publice. precum si al metodelor de instanta. } public double lungime() { return 2 * Math. Referinta this Cuvantul-cheie this se refera la obiectul curent. public void setRaza(double r) { raza = r. De aceea. } public double getRaza() { return raza.out. adica obiectul a carei metoda a fost apelata. private) sunt plasati primii in definitia metodei. urmeaza apoi modificatorii care determina felul metodei (static. Iata cateva exemple de folosire a cuvantului this: t = this. Metoda poate folosi variabilele de instanta ale obiectului curent sau poate transmite obiectul curent ca parametru unei alte metode. cerculMeu. TestCerc. atunci metoda respectiva devine package-friendly. Intr-un fisier-sursa nu se poate defini decat o singura clasa publica.PI * raza * raza.setRaza(10).lungime()). ne putem referi atat la variabilele de instanta. System. O metoda friendly este accesibila in pachetul din care face parte clasa in interiorul careia a fost definita. } } public class TestCerc { public static void main(String[] args) { Cerc cerculMeu = new Cerc(). final) si apoi semnatura metodei.out. System. altfel compilarea nu se va face cu succes. dar nu este accesibila in subclasele clasei date daca acestea apartin altor pachete. // returneaza obiectul curent In cele mai multe cazuri nu este nevoie sa se foloseasca explicit cuvantul-cheie this. definita in clasa curenta si // transmite obiectul curent return this.println("Raza=" + cerculMeu. accesul la aceasta variabila (pentru examinare si modificare) se face numai prin intermediul metodelor setRaza si getRaza care sunt publice. } public double arie() { return Math. // apeleaza metoda resetRaza.println("Lungimea=" + cerculMeu.Daca pentru o metoda a unei clase nu se precizeaza nici un modificator de acces din cei descrisi mai sus. De exemplu.PI * raza. abstract. protected. In clasa Cerc variabila de instanta este raza care este vizibila numai in clasa in care a fost declarata (are modificatorul private).out.java contine o clasa publica. } } Observatie: Deoarece fisierul-sursa TestCerc.getRaza()). System. deoarece este presupus.resetRaza(this).

f((int)x).println(obiect. o metoda prin care poate fi accesat de toate tipurile din Java sau de tipuri mostenite din tipul care contine membrul in discutie.} float getX_C2(){ return x. } int getX_C1(){ Return x. trebuie sa se foloseasca doar in corpul unei definitii de metoda de instanta.2 Ce puteti spune despre urmatorul program Java? class C1{ int x=1. comportamentul obiectelor pe care le instantiaza. deoarece this este implicit folosit de aceste referinte.3 Ce putet i spune despre urmatorul program Java? public class Test{ public static void main(String []args){ C1 obiect =new C1(). 2.3).out. // variabila de instanta x pentru acest obiect resetRaza(this). // apeleaza metoda resetRaza.f(4.print(obiect. 31 . D. primele doua exemple se pot rescrie astfel: t = x.}} A. numele constructorului.definite in clasa curenta prin simpla folosire a numelui lor. System. parametrii cu acelasi nume ca cel al unei variabile de instanta. 2. Programul este corect si va afisa la executie 5 4. definita in clasa curenta Nu se omite cuvantul-cheie this daca in domeniul de vizibilitate al obiectului curent au fost definite variabile locale cu acelasi nume ca cel al unei variabile de instanta sau au fost transmisi unei metode. Aceste aspecte au fost explicate la paragraful referitor la domeniul de vizibilitate al variabilelor clasei. relatia de mostenire dintre clase. Va aparea eroare la compilare deoarece in clasa C2 s-a suprascris gresit atributul x din clasa C1. De aceea.}} public class Test{ public static void main(String []args){ C2 obiect = new C2(). C. Programul este corect si va afisa la executie 4.0f. void f(int x){ this. a obiectului curent.getX_C1()). Metodele de clasa. Va aparea eroare la compilare deoarece metoda suprascrisa f() din clasa C2 intoarce un tip diferit de void.f(4). Nota: Deoarece this este o referinta a instantei curente a clasei.getX_C2() + " "). declarate cu modificatorul static.out. D. obiect. nu pot folosi this. obiect. B. care trebuie sa fi identic cu numele clasei.}} Class C2 extens C1{ float x=5.1 Declararea constructorilor trebuie sa tina cont de: A. B.0 4. int f(int x){ super.x=x. Teste de control 2. System. C.

}} A. Va aparea eroare la compilare deoarece nu se creeaza in clasa Test un obiect de tip C1. obiect. B.C2 2.0f.f(4). Va aparea eroare la compilare deoarece in clasa C2 s-a suprascris gresit atributul x din clasa C1.out. class C2{ public void g(){ System. b= "+b). final int b=xx-yy.print(". Va aparea eroare la compilare deoarece in metoda g() nu putem accesa variabila locala a din metoda f(). D.out. D. deoarece clasa C2 nu poate fi defnita in metoda f() din clasa C1.}} A.print("a= "+a). final int yy){ int a=xx+yy. B. C. C. b=3. . } float getX_C2(){ return x. } } public class Subiect9{ public static void main(String []args){ C2 obiect = new C2(). void f(int x){ this.getX_C1()). } } Class C2 extens C1{ float x=5.4 Ce putet»i spune despre urm¸atorul program Java? class C1{ int x=1. } } C2 obiect2 = new C2().println(obiect.print(obiect.x=x. Programul este correct si va afisa la executie 4.getX_C2() + " "). Va aparea eroare la compilare deoarece metoda suprascrisa f() din clasa C2 intoarce un tip diferit de void. System. System. Va aparea eroare la compilare. obiect2. } int getX_C1(){ Return x.out.}} class C1{ public void f(int xx. int f(int x){ super. Programul este corect si va afisa la executie a=4.f((int)x). System.g(). Programul este corect si va afisa la executie 5 4.0 4.out.

. redefinirea (override) metodelor. legarea statica si legarea dinamica. clasa Object. noua clasa poate fi creata prin simpla specificare a diferentelor fata de clasa originala din care provine. Mostenirea este mecanismul fundamental pentru refolosirea codului. Mostenirea este un mecanism care permite unei clase sa mosteneasca atributele si comportamentul unei alte clase cu care este inrudita. Termenul vine de la faptul ca o subclasa isi extinde superclasa cu noi variabile si metode. . Observatie importanta: Un alt tip de relatie intre obiecte este relatia ARE-UN sau ESTECOMPUS-DIN.mostenire: derivare. mostenire simpla si multipla. De exemplu.exemplu de folosire a mostenirii. iar noua clasa de obiecte se va numi subclasa a clasei din care deriva. 3. metode si clase abstracte. operatia de definire a unei noi clase de obiecte pe baza uneia deja existente se numeste derivare.Capitolul 3 Extinderea claselor. in loc de derivare se foloseste termenul de extindere. In cadrul ierarhiei claselor de obiecte. metode-constructor pentru clase derivate si cuvantul-cheie super. 33 . Masina ARE-UN volan. De exemplu. Clasa originala (mai generala) se va numi superclasa a noii clase. Practic. . De exemplu. a claselor si metodelor finale si abstracte.concept fundamental al programarii orientata obiect Conceptul de mostenire este folosit in Java la organizarea claselor si a comportamentului acestora. superclase si subclase. Din acest motiv. Intr-o relatie de tip ESTE-UN. Polimorfismul in Java Obiective: . sintaxa pentru derivarea unei clase dintr-o superclasa. ierarhie de clase. Datorita relatiilor de mostenire clasele de obiecte sunt organizate intr-o ierarhie bine precizata. a polimorfismului.polimorfism: caracteristicile polimorfismului.metode si clase finale. controlul accesului si mostenirea. Masina ESTE-UN Vehicul. Uneori. prin mostenire o clasa noua dobandeste toate atributele si comportamentul unei clase existente (clasa originala).1Mostenirea . Mostenirea modeleaza relatii de tipul ESTE-UN (sau ESTE-O). Aceasta relatie nu este o relatie de mostenire. din care provine). spunem despre o clasa nou creata ca ESTE-O variatiune a unei clase existente (originala. supraincarcarea (overloading) metodelor. putem extinde clasa Masina la MasinaStraina (pentru care se plateste vama) si MasinaAutohtona (pentru care nu se plateste vama) etc.

Clasa B este superclasa pentru clasele C. se poate construi o ierarhie Om care deriva direct din clasa generica Object si are doua clase derivate: clasa barbatilor (Barbat) si clasa femeilor (Femeie). Aceasta relatie nu este o relatie de mostenire. In varful ierarhiei se definesc concepte (clase) abstracte. Termenul vine de la faptul ca o subclasa isi extinde superclasa cu noi variabile si metode. Cand clasa nou creata defineste un comportament complet nou si nu este o subclasa a unei alte clase. care se creaza. De exemplu. iar toate clasele de obiecte. care defineste atributele si comportamentul (metodele) mostenite de toate clasele din biblioteca de clase Java. Observatie importanta: Un alt tip de relatie intre obiecte este relatia ARE-UN sau ESTECOMPUS-DIN. o data cu “coborarea” spre subclasele de pe nivelele de mai jos in ierarhie. operatia de definire a unei noi clase de obiecte pe baza uneia deja existente se numeste derivare. Componentele care pot fi agregate devin simple campuri (atribute) de tip private ale clasei nou create. atunci ea mosteneste direct clasa Object. Clasele C. Java presupune ca noua clasa mosteneste direct clasa Object. In cadrul ierarhiei claselor de obiecte. . Uneori. Clasa originala (mai generala) se va numi superclasa a noii clase.ci este de agregare. In varful ierarhiei de clase Java se afla clasa Object. Object reprezinta clasa initiala. ci este de agregare. Clasa A este superclasa a clasei B. D si E sunt subclase ale clasei B. sunt derivate din aceasta unica superclasa. Aceste concepte generale devin din ce in ce mai concrete. Componentele care pot fi agregate devin simple campuri (atribute) de tip private ale clasei nou create. De exemplu. D si E. Astfel. Clasele definite in exemplele de pana acum au mostenit direct clasa Object. De asemenea. daca se defineste o clasa care nu specifica o superclasa. iar noua clasa de obiecte se va numi subclasa a clasei din care deriva. Masina ARE-UN volan. Datorita relatiilor de mostenire clasele de obiecte sunt organizate intr-o ierarhie bine precizata. foarte generale. putem extinde clasa Masina la MasinaStraina (pentru care se plateste vama) si MasinaAutohtona (pentru care nu se plateste vama) etc. sa-i spunem clasa de obiecte generice. Clasa B este subclasa a clasei A. noua clasa se integreaza corect in ierarhia claselor Java. De exemplu. in loc de derivare se foloseste termenul de extindere. mai particularizate.

. Mostenire multipla (multiple inferitance) ofera mijloace de creare a unor clase care cuprind aproape orice comportament imaginabil. De alegerea claselor si de proiectarea arborelui acestor clase depinde eficienta si flexibilitatea aplicatiei. superclase sau nu ale clasei Om. omul poate fi privit ca un mamifer care naste pui vii sau poate fi privit ca un obiect spatio-temporal care are propria lui forma si pozitie in functie de timp. si anume clasa barbatilor si cea a femeilor. Dar. Putem sa gasim o multime de clase de obiecte ale caror instane pot fi privite ca obiecte spatiotemporale dar care sa nu aiba mare lucu in comun cu omul (de exemplu clasa Minge). Sintaxa folosita pentru a deriva o clasa noua dintr-o superclasa 35 . Declaratiile de metode si atribute comune mai multor clase de obiecte care nu sunt mostenite de la superclasele lor poarta denumirea de interfeta. Pentru rezolvarea problemei mostenirii multiple. care permit folosirea repetata a acestora pentru toate clasele aflate pe nivelele mai joase din ierarhie. Proiectarea arborelui de clase de obiecte necesare rezolvarii unei anumite probleme este un talent pe care fiecare programator trebuie sa si-l descopere si sa si-l cultive cu atentie. clasele derivate dintr-o superclasa nu sunt compatibile ca tip. Principalele caracteristici ale unei ierarhie de clase sunt: . aceste definitii de metode sunt comune nu numai clasei de obiecte Om dar si altor clase de obiecte derivate sau nu din clasa Om. Mostenirea multipla inseamna ca o clasa nou creata pot fi derivata din doua sau mai multe superclase. 3. Mostenirea simpla poate fi restrictiva. . 3.2 Caracteristicile unei ierarhi de clase Organizarea unei aplicatii informatice intr-o ierarhie de clase presupune o planificare atenta. care trebuie duplicat pe diferite “ramuri” ale ierarhiei de clase (nu pe aceeasi ramura a ierarhiei). . subclasele acestora si asa mai departe.modificarile efectuate in superclasa se reflecta automat in toate subclasele ei. Acest lucru complica semnificativ definitia clasei si a codului necesar acesteia.o clasa derivata este compatibila ca tip cu superclasa.3 Mostenirea simpla in Java Forma de mostenire folosita in Java este denumita mostenire simpla (single inheritance). . Interfetele vor fi prezentate in totalitate intr-o lectie viitoare.Daca la nivelul clasei de obiecte Om am definit forma bipeda a acestuia si capacitatea de a vorbi si de a intelege. Java foloseste interfetele. Aceasta inseamna ca trebuie sa dam definitii de metode despre ce inseamna faptul ca un obiect poate fi privit ca un mamifer sau ca un obiect spatio-temporal.atributele si metodele comune mai multor clase pot fi definite in superclase. ceea ce inseamna ca o variabila referinta de tipul superclasei poate referi un obiect al clasei derivate.clasa derivata poate sa adauge noi atribute si metode si poate modifica semnificatia metodelor mostenite (prin polimorfism. nu trebuie modificat si recompilat nimic in clasele aflate pe nivelurile inferioare. mostenind variabilele si metodele combinate din toate aceste superclase.superclasa nu este afectata in nici un fel de modificarile aduse in clasele derivate. Fiecare din aceste clase de obiecte derivate isi vor defini propriile lor proprietati si operatii pentru a descrie diferenta dintre ele si clasa originala. mai ales atunci cand exista un comportament similar. De exemplu. dar nu si invers. despre care vom vorbi mai incolo in acesta lectie). deoarece acestea primesc noile informatii prin mostenire. deoarece fiecare clasa de obiecte Java nou creata poate fi derivata dintr-o singura superclasa (poate avea o singura superclasa). toate aceste caracteristici vor fi mostenite si de clasele derivate din clasa Om.

<nume_subclasa> . Fiecare clasa derivata este o clasa complet noua.java prezentat in capitolul 2. modificatorul clasei poate fi: abstract. . final. se foloseste conventia ca numele metodelor “modificator” sa inceapa cu set. <nume_superclasa> .va apela automat constructorul implicit (fara parametrii) al superclasei (aflata pe nivelul imediat superior) pentru membrii care au fost mosteniti. 2. membrii de tip private ai superclasei sunt mosteniti.specifica numele unei superclase din care deriva subclasa.<modificatori_acces> .specifica numele clasei derivate dintr-o superclasa. Java va genera un constructor implicit (fara parametri). evitand folosirea lui necorespunzatoare.<modificatori_clasa> . toti membrii de tip public ai superclasei devin membrii de tip public ai clasei derivate. protected. Metode-constructor pentru clase derivate si cuvantul-cheie super Metodele-constructor nu se mostenesc.specifica tipul subclasei definite. dar acestia nu sunt accesibili in mod direct (adica. respectiv. ci prin intermediul altor metode publice mostenite de la superclasa care fac posibil accesul. . este mostenita nemodificat. Clasa derivata poate apoi sa adauge noi atribute. cum ar fi getRaza() din programul TestCerc. Acest constructor implicit al clasei derivate: .java prezentat in capitolul 2. cu exceptia constructorilor. care nu este redefinita (suprascrisa) in clasa derivata.<corpul_clasei> . Se foloseste conventia ca numele metodelor “accesor” sa inceapa cu get. Folosirea metodelor “accesori” si “modificatori” este foarte raspandita in programarea orientata obiect. De asemenea. Orice metoda neprivata (adica publica. Metodele speciale care examineaza si modifica valoarea fiecarui atribut de tip private sunt denumite “accesori” si. apoi . astfel: [<modificatori_acces>] [<modificatori_clasa>] class <nume_subclasa> extends <nume_superclasa> {<corpul_clasei} unde: . Acest mod de abordare mareste gradul de reutilizare a codului. Observatii: 1.specifica domeniul de vizibilitate (folosire sau acces) al subclasei. modificatorul de acces poate fi: public.O clasa derivata (numita si subclasa) mosteneste toate atributele (variabilele de instanta si de clasa) superclasei din care provine. public sau fara modificator de acces. Metoda poate fi apoi apelata ca si cum ar face parte din clasa derivata. Controlul accesului si mostenirea Ca regula generala. Pentru a declara o clasa derivata se foloseste clauza extends. “modificatori”.variabilele clasei si metodele care lucreaza cu acestea. Daca nu se defineste nici un constructor. Fiecare clasa derivata trebuie sa isi defineasca propriile metode-constructor. cum ar fi setRaza() din programul TestCerc. De asemenea. folosind operatorul “punct” sau direct numele membrului) in clasa derivata. adaugate sau redefinite in subclasa . sa redefineasca metode ale superclasei sau sa adauge noi metode. protejata sau prietenoasa) din superclasa. Clasa derivata contine atribute si metode suplimentare (fata de cele mostenite din superclasa) care pot fi declarate: private. .

- va aplica initializarea implicita pentru atributele adaugate in clasa derivata (adica 0/false pentru tipurile primitive numerice/booleene si null pentru tipurile referinta). Asadar, construirea unui obiect al unei clase derivate are loc prin construirea prealabila a portiunii mostenite (constructorul clasei derivate apeleaza automat constructorul superclasei aflata pe nivelul imediat superior). Acest lucu este normal, deoarece mecanismul incapsularii afirma ca partea mostenita este un “intreg”, iar constructorul superclasei ne spune cum sa initializam acest “intreg”. Metodele-constructor ale superclasei pot fi apelate explicit in clasa derivata prin metoda super(). Metoda super poate sa apara doar in prima linie dintr-o metoda-constructor. Apelul unei metode-constructor a superclasei dintr-o clasa derivata, folosind super se face astfel: super(<arg1>, <arg2>, <arg3>, …) unde: - <arg1>, <arg2>, <arg3>, … - specifica parametrii metodei-constructor a superclasei. De exemplu, sa presupunem ca o superclasa (ClasaSuper) are un constructor cu doi parametri de tip int. Constructorul clasei derivate va avea, in general, forma: public class ClasaDerivata extends ClasaSuper { public ClasaDerivata(int x, int y); { super(x, y); // alte instructiuni } … } Observatie: Daca in superclasa este definit explicit cel putin un constructor, atunci trebuie apelat explicit (prin super) constructorul superclasei respective din interiorul constructorului clasei derivate. Altfel se obtine eroare de compilare.

3.4 Supraincarcarea (overloading) metodelor. Redefinirea (override) metodelor
Supraincarcarea metodelor permite existenta in interiorul aceleiasi clase a mai multor metode cu acelasi nume, dar cu lista diferita de parametrii (ca numar si tip), deci cu semnatura diferita. Supraincarcarea metodelor este permisa si daca unele dintre metode sunt definite intr-o superclasa si altele in clasele derivate din superclasa respectiva. De exemplu, putem avea o metoda int max(int a, int b) si o metoda int max(int a, int b, int c), ambele in cadrul aceleasi clase sau putem defini prima metoda in cadrul unei superclase si cea de a doua metoda in cadrul unei clase derivate din superclasa. Atunci cand se face un apel al unei metode supraincarcate, compilatorul alege definitia de metoda examinand lista parametrilor de apel (adica, semnatura). Redefinirea (suprascriere) metodelor permite existenta in interiorul claselor derivate dintr-o superclasa a mai multor metode cu acelasi nume, tip de rezultat si aceeasi lista de parametrii, deci cu aceeasi semnatura. Atunci cand se face un apel al unei metode redefinite, compilatorul foloseste definitia metodei care este gasita prima (incepand din partea de jos a ierarhiei de clase si mergand in sus). Programul urmator (AfisareSubClasa.java) prezinta o clasa ce contine o metoda afisareDate(), care afiseaza numele clasei si valorile variabilelor de instanta. De asemenea, in acelasi fisier-sursa este inclusa si clasa denumita AfisareSubClasa derivata din clasa AfisareClasa. A fost creat un obiect de
37

tip AfisareSubClasa si a fost apelata metoda afisareDate(). Deoarece clasa AfisareSubClasa nu defineste aceasta metoda, Java o cauta in superclasele clasei AfisareSubClasa, incepand cu superclasa AfisareClasa, unde gaseste metoda afisareDate() si o executa. class AfisareClasa { int x = 0; int y = 1; void afisareDate() { System.out.println("x este " + x + ", y este " + y); System.out.println("Sunt un obiect al clasei " + this.getClass().getName()); } } class AfisareSubClasa extends AfisareClasa { int z = 3; public static void main(String [] args) { AfisareSubClasa ob = new AfisareSubClasa(); ob.afisareDate(); } } Rezultatul programului este: x este 0, y este 1 Sunt un obiect al clasei AfisareSubClasa Deoarece metoda afisareDate() a superclasei AfisareClasa nu afiseaza si variabila de instanta z specifica subclasei AfisareSubClasa, metoda afisareDate() va fi redefinita (suprascrisa) in interiorul subclasei. Iata noul program (AfisareSubClasa.java): class AfisareClasa { int x = 0; int y = 1; void afisareDate() { System.out.println("x este " + x + ", y este " + y); System.out.println("Sunt un obiect al clasei " + this.getClass().getName()); } } class AfisareSubClasa extends AfisareClasa { int z = 3; void afisareDate() { System.out.println("x este " + x + ", y este " + y + ", z este " + z); System.out.println("Sunt un obiect al clasei " + this.getClass().getName()); } public static void main(String [] args) { AfisareSubClasa ob = new AfisareSubClasa(); ob.afisareDate();} } Rezultatul programului este: x este 0, y este 1, z este 3 Sunt un obiect al clasei AfisareSubClasa Nota: Apelul de metoda: this.getClass().getName()); este folosit pentru aflarea numelui clasei din care face parte un obiect, in cazul de fata obiectul curent. Vom reveni cu amanunte in ce priveste obtinerea de informatii despre o clasa. Redefinirea partiala a unei metode

Redefinirea partiala inseamna ca metoda din clasa derivata nu redefineste complet metoda cu aceeasi semnatura din superclasa, ci extinde operatiile pe care aceasta le realizeaza. Cu alte cuvinte, metoda din clasa derivata face ceva in plus fata de cea originala din superclasa. Pentru a apela metoda din superclasa in interiorul metodei din clasa derivata se foloseste referinta super. Urmatorul program (AfisareSubClasa1.java) ilustreaza modul de redefinire partiala a metodei afisareDate() din subclasa AfisareSubClasa1 si apelul in cadrul acesteia a metodei afisareDate() din superclasa AfisareClasa. class AfisareClasa { int x = 0; int y = 1; void afisareDate() { System.out.println("Sunt un obiect al clasei " + this.getClass().getName()); System.out.println("x este " + x); System.out.println("y este " + y); } } class AfisareSubClasa1 extends AfisareClasa { int z = 3; void afisareDate() { super.afisareDate(); System.out.println("z este " + z); } public static void main(String [] args) { AfisareSubClasa1 ob = new AfisareSubClasa1(); ob.afisareDate(); } } Accesul la metodele din superclasa si redefinirea metodelor in clasele derivate Atunci cand se creaza o clasa derivata si se redefineste (suprascrie) o metoda declarata intr-o superclasa, trebuie sa se ia in considerare tipul de acces dat pentru metoda originala. Astfel, in cazul metodelor mostenite, pentru care se doreste redefinirea (suprascrierea) in clasa derivata se impun urmatoarele reguli: - metodele de tip public dintr-o superclasa trebuie sa fie, de asemenea, de tip public in toate clasele derivate; ele nu pot fi redefinite de tip private in clasele derivate; - metodele de tip protected dintr-o superclasa pot fi de tip protected sau de tip public in clasele derivate; ele nu pot fi redefinite de tip private in clasele derivate; - metodele de tip private dintr-o superclasa nu pot fi redefinite (suprascrise) in clasele derivate.

3.5

Implementarea polimorfismului

Polimorfismul reprezinta capacitatea unui obiect de a aparea sub diferite forme. De exemplu, in lumea reala, apa apare sub forma solida, sub forma lichida sau sub forma gazoasa. In Java, polimorfismul inseamna ca o singura variabila referinta x de tipul unei superclase poate fi folosita pentru a construi diferite obiecte (instante) ale claselor derivate, direct sau indirect din acea superclasa, in momente diferite ale executiei unui program. Cand variabila referinta x este folosita pentru a apela o metoda a unui obiect apartinand unei clase derivate, metoda adecvata care va fi
39

selectata depinde de tipul obiectului pe care variabila referinta x il indica in acel moment. Se spune ca variabila referinta este polimorfica. De exemplu, sa presupunem ca s-au definit clasele: AnimalDeCasa, Pisica, Caine. Se doreste sa se afiseze la ecran (programul Polimorfism.java) caracteristicile principale ale claselor Pisica si Caine, atunci cand instantele lor sunt infometate. class AnimalDeCasa { private boolean stareSuparare; public boolean flamand; protected void hranesc() { System.out.println("Nu se cunoaste"); } public void caracteristici() { System.out.println("Caracteristici necunoscute"); } public boolean getStare() { return stareSuparare; } public void setStare(boolean stare) { stareSuparare = stare; } } class Pisica extends AnimalDeCasa { public void caracteristici() { String starePisica; if (getStare() == true) starePisica = "miauna"; else starePisica = "nu miauna"; if (flamand == true) System.out.println("Pisica " + starePisica + ". Este flamanda."); else System.out.println("Pisica " + starePisica + ". Este satula."); } public void hranesc() { if (flamand==true) {System.out.println("Pisica mananca lapte."); flamand = false; setStare(false);} else System.out.println("Pisica a mancat deja.");} } class Caine extends AnimalDeCasa { public void caracteristici()

caracteristici().out.hranesc().{ String stareCaine.println("Caracteristicile primului animal de casa: "). } public void hranesc() { if (flamand==true) {System.caracteristici(). a. setStare(false). System. a. Este flamand. a. respectiv. a. if (flamand == true) System. a. hranesc() din superclasa. a. else stareCaine = "nu latra".flamand = true."). aceste metode se afla in clase diferite si anume. a.out. flamand = false. a. a = new Caine().} } public class Polimorfism { public static void main(String args[]) { AnimalDeCasa a = new Pisica().").").setStare(true).println("Cainele " + stareCaine + ".println("Cainele a mancat deja. de asemenea.out.hranesc(). Este satul. tip valoare returnata si numar si tip parametrii) si trei metode cu numele hranesc() care au. a.out. Spunem ca metodele caracteristici() si hranesc() din clasele derivate redefinesc (override) metodea caracteristici() si.caracteristici()."). a. a.flamand = true. intr-o superclasa numita AnimalDeCasa si in doua clase derivate numite Pisica si Caine care extind clasa AnimalDeCasa.caracteristici(). a. aceeasi semnatura.} else System.caracteristici(). Dar. else System.hranesc(). Sa analizam acum instructiunea urmatoare: 41 .println("Caracteristicile celui de al doilea animal de casa: ").out.out.println("Cainele mananca oase.setStare(true).println("Cainele " + stareCaine + ". System. } } Ceeace este specific acestui program este ca el contine trei metode cu numele caracteristici() care au aceeasi semnatura (nume. if (getStare() == true) stareCaine = "latra".

Termenul este specific programarii orientate pe obiecte. polimorfismul permite unui tip de obiect sa exprime distinctia fata de un alt tip de obiect similar. O metoda abstracta este declarata cu modificatorul abstract. doar ca loc de pastrare a unor metode si atribute pe care le folosesc in comun subclasele sale. Variabila a refera (la momente diferite de timp) obiecte de tipuri diferite. cu cat clasa se afla pe un nivel mai inalt. Variabila referinta a care este de tipul AnimalDeCasa desemneaza un obiect de tipul Pisica. in faza de compilare) spunem ca este vorba despre o legare statica(early binding). pentru ca toate legaturile se fac in mod static. clasa Pisica si clasa Caine au doua atribute (stareSuparare si flamand) si doua metode setStare() si getStare() mostenite de la superclasa AnimalDeCasa din care deriva. care ESTE-UN AnimalDeCasa prin mostenire. 3. In programarea procedurala (vezi limbajul C sau Pascal) notiunea de legare statica nu exista. aceasta serveste. Legarea statica si legarea dinamica Conectarea unui apel de metoda de un anumit corp de metoda poarta numele de legare (binding). Cand legarea are loc in faza de executie a programului respectiv. De fapt. In concluzie: . metodele caracteristici() si hranesc() din clasa Pisica sau din clasa Caine). Polimorfisul apare doar atunci cand are loc legarea tarzie a metodelor. Aceasta caracteristica permite mai multor tipuri (derivate din acelasi tip de baza) sa fie tratate ca si cum ar fi un singur tip. Legarea tarzie permite determinarea in faza de executie a tipului obiectului referit de o variabila referinta si apelarea metodei specifice acestui tip (in exemplul prezentat.6 Metode si clase abstracte O metoda abstracta este o metoda din superclasa care are sens doar pentru clasele derivate direct din superclasa. cu atat definirea sa este mai abstracta. dar similare (adica derivate din aceeasi superclasa: AnimalDeCasa).AnimalDeCasa a = new Pisica().pe de o parte. Distinctia este exprimata prin redefinirea (suprascrierea) metodelor care pot fi apelate prin intermediul unei variabile-referinta de tipul superclasei (in exemplul nostru este vorba despre metodele caracteristici() si hranesc()). se poate descoperi. Intr-o ierarhie de clase. . ceea ce face ca aceeasi secventa de cod sa fie folosita de catre toate aceste tipuri. atata timp cat amandoua sunt derivate din aceeasi superclasa. mostenirea permite tratarea unui obiect ca fiind de tipul propriu sau de tipul de baza (din care este derivat tipul propriu). O clasa aflata ierarhic deasupra altor clase poate defini doar atributele si comportamentul comune celor aflate sub ea pe ramura respectiva a ierarhiei. spunem ca este vorba despre o legare tarzie (late binding) sau legare dinamica. In cazul din exemplul prezentat. Cand legarea are loc inainte de rularea programului respectiv (adica. Acesta clasa se numeste clasa abstracta si este creata folosind modificatorul abstract. uneori. In procesul de organizare a unei ierarhi de clase. nu are implementare (nu are corp) ci numai antet. cate o clasa care nu se instantiaza direct (adica din ea nu se pot crea direct obiecte). Sa analizam si instructiunea: a = new Caine(). .pe de alta parte. in superclasa si care in mod obligatoriu trebuie definita (completata cu corpul ei) in clasele derivate (altfel rezulta eroare de compilare).

Constructorul acestei clase nu va fi apelat niciodata direct. deoarece subclasele lor pot avea nevoie sa mosteneasca aceste metode-constructor. cerc etc). De asemenea. Variabila rhs poate sa refere orice instanta a unei clase derivate din FormaGeo (de exemplu. cum ar fi. Metoda toString afiseaza numele formei geometrice si aria ei. de asemenea. clasa poate defini metode care se aplica fiecarui obiect in parte. O clasa care are cel putin o metoda abstracta este o clasa abstracta. Astfel. ci numai obiecte din clasele derivate. de exemplu. dreptunghi etc). apoi. de exemplu tipul formei geometrice. deriva clasa patratului ca un caz particular de dreptunghi. cum ar fi. Cerc. derivat din FormaGeo. Din clasa formelor geometrice pot deriva forme specifice cum ar fi: cerc. 43 . de aceea am declarat-o cu tipul final. deoarece nu putem furniza nici un calcul implicit al ariei pentru o clasa derivata care nu isi defineste propria metoda de calcul a ariei. calculul ariei unui obiect oarecare (dreptunghi. Avem totusi nevoie de constructor. inclusiv metodeleconstructor. dreptunghi.Clasele abstracte pot contine aceleasi tipuri de membri ca o clasa normala. Fisierul-sursa urmator (FormaGeo. este posibil sa folosim aceasta metoda pentru a compara aria obiectului curent (care poate fi. Acesta este un exemplu de folosire a polimorfismului. afisarea caracteristicilor formelor geometrice concrete (cerc.java) prezinta clasa abstracta FormaGeo. In consecinta. De fapt. o instanta a clasei Dreptunghi). nu se va putea crea un obiect de tip FormaGeo. Se poate. Nu se poate declara o metoda abstracta intr-o clasa non-abstracta. Clasele abstracte pot contine. metoda arie() va fi declarata ca abstracta. Ea este invarianta de-a lungul ierarhiei si de aceea a fost declarata cu tipul final. Clasa FormaGeo fiind abstracta nu se poate instantia. deoarece FormaGeo este o clasa abstracta. deoarece ea poate fi aplicata la fel pentru toate clasele derivate. Metoda maiMic() de comparatie a ariei unui obiect curent de tip FormaGeo cu un alt obiect de tip FormaGeo (preluat prin parametrul rhs) nu este abstracta. Patrat. cum ar fi: Dreptunghi. Deci. definirea ei este invarianta de-a lungul ierarhiei. Metoda cu numele arie() este o metoda abstracta. Exemplu de folosire a mostenirii. Totusi. a polimorfismului. metode abstracte. a claselor si metodelor finale si abstracte Un exemplu simplu de clasa abstracta este clasa formelor geometrice. Figura de mai jos prezinta ierarhia de clase care rezulta: Clasa FormaGeo poate sa aiba membri care sa fie comuni pentru toate subclasele. o instanta a clasei Cerc) cu aria unui obiect de alt tip. care sa fie apelat din clasele derivate pentru a initializa atributul nume de tip private care specifica tipul figurii geometrice. o referinta de tip FormaGeo poate sa refere orice forma concreta derivata.

Mai intai. * ------------------. FormaGeo fiind abstracta. cercuri) de la tastatura. compilatorul Java apeleaza automat toString() pentru fiecare obiect care se afiseaza cu metoda print(). /* clasa Cerc * derivata din FormaGeo * CONSTRUCTORI: cu raza ptr.out.metode publice --------------------* double arie() --> Intoarce aria (abstracta) * boolean maiMic --> Compara doua forme dupa arie * String toString --> Metoda uzuala pentru afisare */ abstract class FormaGeo { private String nume. clasele * derivate. Sa se afiseze formele geometrice ordonate dupa arie.} . trebuie sa definim subclasele Cerc. afisarea starii unui obiect se face utilizand metoda print() din clasa System.java).out. Dreptunghi.java.PI * raza * raza. Astfel. Practic. Definirea lor se face distinct in fisiere-sursa separate (Cerc. Dreptunghi si Patrat. trebuie ca in clasa obiectului care se doreste a fi afisat sa existe o metoda cu numele de toString(). Pentru a putea face acest lucru. am definit o metoda toString care permite sa afisam un obiect oarecare de un tip derivat din clasa FormaGeo folosind instructiunea System.arie(). * Constructorul cu un parametru este necesar ptr. } final public boolean maiMic(FormaGeo rhs) { return arie() < rhs. cerc * ------------------.metode publice --------------------* double arie()-->Implementeaza metoda abstracta din FormaGeo */ public class Cerc extends FormaGeo { private double raza. dreptunghiuri.java si Patrat. raza = rad. in cazul nostru.Observatie: Vom face cateva precizari asupra folosirii metodei toString() in orice clasa in care se doreste afisarea starii instantelor unei clase. abstract public double arie(). In general. avand aria " + arie(). public Cerc(double rad) { super("Cerc").println(). } } Pe baza clasei abstracte FormaGeo definite ne propunem sa rezolvam urmatoarea problema: Se citesc N forme geometrice (patrate. Aceasta metoda trebuie sa intoarca o valoare de tip String (reprezentand starea obiectului) care poate fi afisata. } final public String toString() { return nume + ". public FormaGeo(String numeForma) { nume = numeForma. } public double arie() { return Math. /* Superclasa abstracta pentru forme FormeGeo * * CONSTRUIREA: nu este permisa.

java) care realizeaza ordonarea si punerea in executie a aplicatiei se prezinta in continuare. creaza un nou obiect de un tip derivat (Cerc. se foloseste un tablou de tip FormaGeo cu numele forme[] cu o dimensiune citita de la tastatura.metode publice --------------------* double arie()-->Implementeaza metoda abstracta din FormaGeo */ public class Dreptunghi extends FormaGeo { private double lungime. patrat * ------------------. } Dreptunghi(double lg. Patrat) ci numai referinte catre aceste obiecte. referinta la obiecte este apoi stocata in tabloul forme[]. lungime = lg. Pentru rezolvarea problemei ordonarii formelor geometrice dupa aria lor. String nume) { super(nume). 45 . private double latime. lat. Dreptunghi. dreptunghi * ------------------. Patrat. double lat. Fisierul-sursa (TestForma. Dreptunghi. "Patrat"). Sa retinem ca tablou forme[] este un tablou de referinte de tip FormaGeo pentru care se aloca zona de memorie.metode publice --------------------* double arie()-->Implementeaza metoda abstracta din FormaGeo */ public class Patrat extends Dreptunghi { public Patrat(double latura) { super(latura. } } Observatie: Clasa Patrat mosteneste de la clasa Dreptunghi metoda arie() si de aceea nu o mai defineste in interiorul ei. } public double arie() { return lungime * latime. Patrat) din tipul FormaGeo si returneaza o referinta catre obiectul creat. Acest tablou nu stocheaza obiecte din clasele derivate ale clasei FormaGeo (de tip Cerc.} /* clasa Dreptunghi. public Dreptunghi(double lg. In metoda main(). latura. } } /* clasa Patrat * derivata din Dreptunghi * CONSTRUCTORI: cu latura ptr. "Dreptunghi"). pe baza unor optiuni care precizeaza tipul figurii. * derivata din FormaGeo * CONSTRUCTORI: cu lungime si latime ptr. Dreptunghi. double lat) { this(lg. Metoda citesteForma() citeste de la tastatura atributele obiectelor de tipul Cerc. latime = lat.

out.* . Functie de datele de intrare. apoi introduce dimensiunile //in caz de eroare se intoarce un cerc de raza 0 private static FormaGeo citesteForma() throws IOException { double rad.out. double lat.length() == 0).parseInt(in. lg = Integer.io. int numForme = Integer. } while (s. double lg. public static void main(String[] args) throws IOException { //Citeste numarul de figuri in = new BufferedReader(new InputStreamReader(System.readLine().out. 'p' sau 'd' pentru a indica forma.out.readLine()). //citeste formele FormaGeo[] forme = new FormaGeo[numForme].parseInt( in. return new Cerc(rad). i < numForme. lg = Integer. case 'p': System.charAt(0)) { case 'c': System.readLine()).parseInt(in. ++i) {forme[i] = citesteForma(). class TestForma { private static BufferedReader in.readLine()). return new Patrat(lg).out. String s. i < numForme. System. Metoda arie() este apelata prin intermediul metodei maiMic() care la randul ei este apelata in metoda sortare().println(forme[i]).Metoda sortare() este folosita pentru a sorta formele geometrice referite prin tabloul forme[] in functie de aria calculata a fiecarui tip de figura geometrica.out. do { s = in.println("Sortarea dupa arie: "). rad = Integer.in)).readLine()).print("Numarul de figuri: "). ++i) {System.} //sortare si afisare sortare(forme). for (int i = 0.println("Raza cercului: ").println("Latura patratului: ").} } //creaza un obiect adecvat de tip FormaGeo.out. import java. case 'd': System.println("Introduceti tipul formei: ").parseInt(in. System.println("Lungimea si latimea " + " dreptunghiului pe linii separate: "). . switch (s. for (int i = 0. System. //utilizatorul introduce 'c'.

avand aria 36.maiMic(a[i])) {temp = a[i].141592653589793 Dreptunghi.0 Dreptunghi. return new Cerc(0). avand aria 8. lat). a[j] = temp.println("Tastati c.3893421169302 47 .parseInt(in. j <= a. for (int i = 0. i <= a.0 Dreptunghi. avand aria 78. avand aria 6.1592653589793 Cerc. i++) {for (int j = i+1. default: System. avand aria 24.readLine()). avand aria 452.3893421169302 Cerc.class pe ecran se afiseaza: Sortarea dupa arie: Cerc. avand aria 3. return new Dreptunghi(lg.1.} }} } } Dupa executia programului TestForma.0 Cerc.lat= Integer. avand aria 314. avand aria 100.2.length .53981633974483 Patrat. avand aria 452.0 Patrat.0 Cerc.err. p sau d: ").length . } } //sortare private static void sortare(FormaGeo [] a) { FormaGeo temp. a[i] = a[j]. j++) {if (a[j].

} float getX_C2(){ return x. obiect. Va aparea eroare la compilare deoarece in clasa C2 s-a suprascris gresit atributul x din clasa C1. Se foloseste cuvantul cheie abstract. } } Class C2 extens C1{ float x=5. Va aparea eroare la compilare deoarece metoda suprascrisa f() din clasa C2 intoarce un tip diferit de void. int f(int x){ super. D. B.f((int)x). Suprascrie fiecare metoda declarata abstracta in superclasa sa. 3. si furnizeaza implementari pentru toate acestea.println(obiect. D. } } public class Test{ public static void main(String []args){ C2 obiect = new C2().getX_C2() + " "). C.getX_C1()). B. C. O subclasa abstracta nu poate fi instantiata.f(4).out. 3. } } A. System.x=x. .Teste de control: 3. Programul este correct si va afisa la executie 4. Se foloseste mostenirea multipla.1Ce puteti spune despre urmatorul program Java? class C1{ int x=1.out.2 O subclasa a unei clase abstracte poate fi instantiata numai daca: A. System.print(obiect. } int getX_C1(){ Return x. void f(int x){ this.3 Secventa de cod: class x{ private int x=1. Programul este corect si va afisa la executie 5 4.0f.0 4.

out.}} Determină: a). System.x(). d). 49 . eroare : nu este corect realizată moştenirea. obiect. c).println(x). programul este corect si va afisa 1 2.x().out.println(x+” “). void x( ) { super.eroare la compilare: nu se poate defini un atribut si o metoda cu aceelasi nume (x) .}} class y extends x{ private int x=2.} public class test { public static void main( ) { y obiect=new y( ). b).void x( ) { System.eroare la compilare: nu se poate defini un atribut cu numele clasei (x) .

implementarea unei interfete. Interfete In cazul mostenirii multiple o clasa este derivata din doua sau mai multe superclase.Capitolul 4 Obiective: Interfete Java . Mostenirea multipla poate conduce insa la dificultati de proiectare.2 Crearea si folosirea interfetelor Java Sintaxa de definire a unei interfete este urmatoarea: [<modificatori] interface <nume_interfata> [extends <nume_interfata1> [.implementarea de componente generice: programarea generica. Dificultatea rezolvarii unor astfel de probleme a facut ca Java sa nu permita mostenirea multipla. derivarea interfetelor. Din aceste doua clase ar putea fi derivata o clasa cu numele AngajatStudent care sa contina atribute si metode combinate din clasele Student si Angajat. Alternativa oferita de Java pentru mostenirea multipla este folosirea interfetelor. implementarea unor interfete multiple. clase generice. De exemplu.1 Mostenirea multipla. interfata Java este cea mai abstracta clasa posibila. De exemplu. …]] { <corpul interfetei> . folosirea interfetelor. O clasa implementeaza o anumita interfata daca furnizeaza definitii pentru toate metodele abstracte din cadrul interfetei. .interfata Java: crearea interfetelor. pot exista in ierarhie clase precum Student si Angajat. Tehnic. 4. care pot fi combinate in orice clasa pentru a introduce in acea clasa comportamente care nu pot fi mostenite de la superclasa. <nume_interfata3>]. <nume_interfata2>][. 4. Ea consta doar din metode publice abstracte si din atribute statice si finale. O clasa care implementeaza o interfata se comporta ca si cand ar fi extins o clasa abstracta specificata de acea interfata. dar implementari diferite sau ar putea avea atribute cu acelasi nume. O interfata Java este o colectie de comportamente abstracte. cele doua superclase din care deriveaza subclasa ar putea contine metode care au aceeasi semnatura.

specifica numele interfetei. Observatii: 1.specifica numele superinterfetelor din care poate deriva interfata. Interfetele trebuie sa posede o protectie de pachet sau publica. Metoda comparaCu () se va comporta similar cu metoda compareTo() din clasa String.contine declaratii de variabile si declaratii de metode (numai antetul acestora). Aceasta clasa implementeaza interfata Compara si. .sunt specificati prin cuvintele-cheie public si abstract. acestea neputand fi folosite decat in clasele sau interfetele din acelasi pachet. Interfetele care nu contin modificatorul public nu-si vor converti automat metodele la accesul public si abstract si nici constantele la accesul public. } Interfata Compara declara o metoda pe care orice clasa derivata din ea (in declaratia clasei se foloseste cuvantul-cheie implements) trebuie sa o implementeze.<modificatori> .defineste implementari pentru toate metodele din interfata. fiecare interfata este in mod implicit abstracta deci cuvantul-cheie abstract poate lipsi. Implementarea metodei in clasa FormaGeo trebuie sa fie identica cu declaratia din interfata si. Metodele sunt declarate in interfata numai cu antetul lor. folosind cuvantul-cheie implements in antetul sau. Variabilele interfetei sunt implicit statice si finale si deci trebuie specificate valori initiale pentru acestea.} unde: . prezentata mai jos: /* INTERFATA folosita de mai multe clase pentru comparatii * --------------------Metode publice--------------* int comparaCu --> Compara doua obiecte de tip Compara * metoda trebuie definita in clasa care o implementeaza */ package clasegenerice.declara ca implementeaza interfata. adica nu se poate crea o instanta a unei interfete. <nume_interfata2>. . o interfata publica poate fi accesata si de alte pachete decat cel care a definit-o. 2.<nume_interfata1>. . deci. interfetele pot importa interfete sau clase din alte pachete. fara corp.<nume_interfata> . . pot apartine unui pachet daca se foloseste instructiunea package in prima linie din fisierul-sursa. Ele sunt implicit abstracte. metoda comparaCu() are ca parametru un obiect de tip 51 . este de preferat ca numele interfetei sa respecte aceeasi conventie de numire ca si cea de numire a claselor. trebuie sa definim si metoda comparaCu() din interfata Compara. Un exemplu de interfata este Compara. o interfata nu are o metoda constructor.<corpul_clasei> . deci. Interfetele nu se pot instantia. Metoda este implicit publica si abstracta si deci nu trebuie sa folosim modificatorii de acces public si de metoda abstract. De asemenea. Interfetele.. din acest motiv. .3 Implementarea unei interfete O clasa implementeaza o interfata in doi pasi: . 4. Pentru a exemplifica implementarea unei interfete ne vom referi la clasa FormaGeo descrisa in lectia 6. ca si clasele. Nu pot exista implementari diferite pentru aceeasi metoda declarata in doua interfete. public interface Compara { int comparaCu(Compara rhs). O interfata nepublica are metode si constante nepublice. .

Retinem ca definirea metodelor declarate intr-o interfata trebuie obligatoriu sa fie facuta in fiecare clasa in parte. . Atunci cand o interfata mosteneste o alta interfata. Aceste metode pot fi redefinite (suprascrise) in subclase. Daca o clasa extinde o superclasa care implementeaza o interfata. else if (arie() == ((FormaGeo) rhs).4 Implementarea unor interfete multiple O clasa poate sa implementeze mai mult decat o singura interfata. Derivarea interfetelor Ca si in cazul claselor. abstract public double arie(). 4. } final public String toString() { return nume + ".defineste implementari pentru toate metodele din toate interfetele pe care le implementeaza. care implementeaza interfata respectiva.declara toate interfetele pe care le implementeaza. In acest caz in declaratia clasei se foloseste mai intai cuvantul-cheie extends urmat de numele clasei din care deriveaza si apoi cuvantul-cheie implements urmat de numele interfetei pe care o implementeaza. atunci si clasa respectiva mosteneste interfata. . interfetele pot fi organizate intr-o ierarhie. O clasa poate implementa mai multe interfe in doi pasi: . O clasa care implementeaza o interfata poate sa extinda si o alta clasa. import clasegenerice.*. folosind cuvantul-cheie implements in antetul sau urmat de numele tuturor interfetelor separate prin virgula. 4. 3. public FormaGeo(String numeForma) { nume = numeForma. Codul clasei este ilustrat in continuare (FormaGeo. avand aria " + arie(). public abstract class FormaGeo implements Compara { private String nume. subinterfata primeste toate metodele si constantele definite in superinterfata.arie()) return 0. Metodele interfetei definite in clasa care o implementeaza sunt mostenite de toate subclasele clasei respective.java): /* Superclasa abstracta pentru forme */ package formegeometrice. } public int comparaCu(Compara rhs) { if (arie() < ((FormaGeo) rhs). } } Nota: 1. Folosirea unor interfete multiple poate crea totusi complicatii. 2.Compara si nu un obiect de tip FormaGeo. else return 1.arie()) return -1.

adauga un nou element in stiva • pop . il vom defini prin intermediul unei interfete. Obiectelede tip stiva. void pop () throws StackException . clasa Object.testeaza daca stiva este vida • toString . O singura interfata poate mosteni oricate clase are nevoie. la fel ca in cazul definitiilor de clasa: public interface <nume_interfata> extends <nume_superinterfata> { …. Vom vedea imediat avantajele acestei abordari. Deoarece nu dorim sa legam tipul de date Stack de o anumita implementare structurala. boolean empty (). Exemplu: implementarea unei stive Dorim sa implementam un nou tip dedate numit Stack. items [n++] = item . Object peek () throws StackException . indiferent de implementarea lor. vor trebui sa contina metodele: • push . Din punctul de vedere al structurii interne.elimina elementul din varful stivei • peek . care sa modeleze notiunea de stiva de obiecte. } Nota: In cazul interfetelor nu exista o radacina comuna a arborelui de derivare asa cum exista pentru arborele de clasa. Prima solutie este mai simplu de inteles. } 53 . } // Implementarea stivei folosind un vector de obiecte . Ierarhia de interfete este cu mostenire multipla.Pentru a deriva (extinde) o interfata se foloseste tot cuvantul-cheie extends. Interfetele pot exista independent sau pot mosteni o alta interfata. public class StackImpl1 implements Stack { private Object items []. String toString ().returneaza varful stivei • empty . } public StackImpl1 () { this (100) . public interface Stack { void push ( Object item ) throws StackException . length ) throw new StackException (" Stiva este plina !").returneaza continutul stivei sub forma unui sir de caractere. in timp ce a doua este mai eficienta din punctul de vedere al folosirii memoriei. o stiva poate fi implementata folosind un vector sau o lista inlantuita. // Vectorul ce contine obiectele private int n=0. } public void push ( Object item ) throws StackException { if (n == items . ambele solutii avand avantaje si dezavantaje. // Numarul curent de elemente din stiva public StackImpl1 (int max ) { // Constructor items = new Object [ max ]..

i --) s += items [i]. item = item . items [--n] = null . } public Object peek () throws StackException { if ( empty ()) throw new StackException (" Stiva este vida !"). for (int i=n -1. . // Referinta la varful stivei public void push ( Object item ) { Node node = new Node (item . // informatia din nod Node link .public void pop () throws StackException { if ( empty ()) throw new StackException (" Stiva este vida !"). link . top). return top. top = top . } public void pop () throws StackException { if ( empty ()) throw new StackException (" Stiva este vida !"). return s. } } // Implementarea stivei folosind o lista inlantuita . top = node . i >=0. } public boolean empty () { return (top == null ). } } private Node top= null . // legatura la urmatorul nod Node ( Object item . item . } public String toString () { String s="". this . Node link ) { this . } public boolean empty () { return (n ==0) . link = link . public class StackImpl2 implements Stack { class Node { // Clasa interna ce reprezinta un nod al listei Object item . } public String toString () { String s="". toString () + " ". } public Object peek () throws StackException { if ( empty ()) throw new StackException (" Stiva este vida !"). return items [n -1].

item ). push ("a"). s2. Stack s2 = new StackImpl2 (). println (" Continutul stivei este : " + s). while ( node != null ) { s += ( node . } public static void main ( String args []){ try { Stack s1 = new StackImpl1 (). } return s.14) ). link . err. push ( new Integer (1)). push ("b"). println (" Eroare la lucrul cu stiva !"). s1. e. node = node . toString () + " ". } } In continuare este prezentata o mica aplicatie demonstrativa care foloseste tipul de date nou creat ¸si cele doua implementari ale sale: public class TestStiva { public static void afiseaza ( Stack s) { System .Node node = top. afiseaza (s2). afiseaza (s1). s1. } catch ( StackException e) { System . } } } 55 . push ( new Double (3. s2. out. printStackTrace ().

out.3 6. d). b).}} . } public class Test implements I1{ public static void main(String [] args){ System. 4.out.y). 4. afiseaza y=5.1 Ce se va afisa la executia urmatorului program Java? interface I1{ float x=2. class C1 (int y=4. B.}} Determină: a).}} public class test { public static void main(String args[]) {c1 obiect=new c1(5). public void afisare( ).} public class extends C1 implements I1 {public static void main(String args[]) { System. La executie se va afisa: 2.3f 2. System. } class c1 implements I1 {int y.out.println(“y=”+obiect. Va aparea eroare la compilare deoarece valoarea variabilei x nu se mai poate modifica. D.print(x).3f.y=y. c1( int y) {{this.3f 6. } } A. C. o clasa nu poate implementa o interfaţa.eroare la compilare: metoda abstactă nu este implementată.print(x+" "). La executie se va afisa: 2.7f. c). nu este corect definită interfaţa.Teste de control: 4.out. Secvenţa uramatoare: interface I1{ int x=2.println(x+” “+y). La executie se va afisa: 2. x=6.3f.7.7f.} interface I2 extends I1{ int y=3}.2 Secventa de cod : interface I1{int x=3. System.

Exceptii Java In Java. Atunci cand aplicatia informatica isi interupe executia normala. verificarea consistentei exceptiilor Java. . c).a). o interfata nu poate extinte o alta interfata. 57 . d). fisiere care nu mai contin date corecte.1 Tratarea erorilor Erorile care apar in faza de executie a unei aplicatii informatice sunt produse din diverse cauze cum ar fi: . in Java. Interceptarea unei exceptii inseamna tratarea situatiilor speciale (erorilor) astfel incat aplicatia informatica proiectata sa nu se mai termine anormal. dispozitive hardware care nu mai functioneaza etc).crearea si semnalarea propriilor exceptii: definirea propriilor clase de exceptii. Faptul ca o exceptie a fost semnalata inseamna. . ierarhia de exceptii predefinite de platforma Java. . instructiunea throw. explicit. programul afiseaza 2 3. ca “a aparut o eroare”. b).interceptarea (“prinderea”) si tratarea exceptiilor in cadrul aceleiasi metode: blocul try … catch. de sistem sau. Exceptia poate fi si interceptata (caught . inseamna ca a fost semnalata (thrown . . de aplicatia informatica realizata.cum sa folosim exceptiile? 5. . programul afiseaza 2 4. Exceptiile pot fi semnalate. Capitolul 5 Tratarea exceptiilor Obiective: -tratarea erorilor: exceptii Java. implicit.“aruncata”) o exceptie. exceptiile sunt evenimente anormale care au loc in timpul executiei unei aplicatii si care pot duce la intreruperea executiei normale a acesteia.existenta unor situatii aflate in afara controlului programatorului (date eronate primite de la utilizatori. eroare la compilare: arbitrul y este ambiguu petru C1 si I2.“prinsa”).declararea metodelor care pot semnala (“arunca”) exceptii catre alte metode: clauza throws. semnalarea (“aruncarea”) propriilor exceptii.programatorul nu a anticipat toate situatiile posibile in care ar putea ajunge aplicatia informatica.

lang. tratate de aplicatie. definita in pachetul java. exceptiile sunt instante ale unor clase derivate din clasa Throwable.lang. OutOfMemoryError).ele nu pot fi interceptate de catre aplicatia informatica in care s-au produs si determina intreruperea executiei programului (de exemplu. Clasa Error. de cele mai mute ori. Clasa Exception.5. De exemplu. Nu toate exceptiile sunt definite in pahetul java. numite erori. tipul de exceptie ClassCastException (prezentat la inceputul acestei lectii) indica faptul ca aplicatia noastra a incercat sa faca o conversie explicita de tip pentru un obiect ce nu poate fi convertit la tipul specificat. descrie exceptii grave. fatale. toate exceptiile I/O (de intrare/iesire) sunt derivate din clasa java.IOException si sunt definite in pachetul java. Figura de mai jos ilustreaza ierarhia claselor de exceptii. Exceptiile semnalate descriu conditii anormale. De exemplu. impreuna cu toate clasele derivate din ea. reprezinta clasa de baza pentru intreaga familie de clase de exceptii. Aceste erori sunt rare si.Exception. Verificarea consistentei exceptiilor Java . desi sunt anumite exceptii care nu pot fi tratate si atunci aplicatia va fi oprita din executie. care sunt. tipul de exceptie NoSuchFieldException semnaleaza ca programul a incercat sa foloseasca o variabila de instanta sau de clasa care nu exista. deoarece ea este clasa de baza pentru exceptiile care apar in timpul executiei unui program. In general. impreuna cu toate clasele derivate din ea.io. Clasa Exception are multe subclase definite in cadrul pachetului java. . reprezinta exceptiile propriu-zise Java. Clasa RuntimeException este foarte des folosita de programatori. Clasa Throwable. pornind de la clasa de baza Throwable si continuand cu cateva dintre subclasele cele mai importante.2 Ierarhia de exceptii predefinite de platforma Java In Java. De exemplu. Clasa Throwable are doua subclase directe: . Cand se semnaleaza (este “aruncata”) o exceptie este creata o instanta a unei clase de exceptii. Java este cea care foloseste acest tip de erori daca are nevoie de ele.Error. Aceste subclase indica diverse tipuri de exceptii care pot aparea in cadrul unei aplicatii Java.io. de obicei.lang.

Exceptiile neverificate sunt de tipul clasei Throwable. o metoda poate indica tipurile de exceptii pe care le poate semnala (“arunca”). In cazul exceptiilor neverificate de catre compilator. In cazul exceptiilor neverificate de catre compilator.gruparea codului care contine metoda ce poate semnala (“arunca”) exceptia in cadrul unui bloc try. precum si de tipul clasei RuntimeException si al subclaselor ei.Compilatorul este cel care il obliga pe programator sa intercepteze si sa trateze exceptiile de tipul IOException. programatorul poate decide daca “prinde” (semnaleaza) si trateaza exceptia sau trece cu vederea exceptia. . insa pana la urma ea va fi interceptata si tratata. Aceste tipuri de exceptii se numesc exceptii verificate.partea care o intercepteaza si o trateaza. O exceptie poate fi aruncata de la o metoda la alta de mai multe ori inainte de a fi interceptata. 59 .partea care semnaleaza exceptia si . programatorul trebuie sa aiba grija sa intercepteze (“sa prinda”) si sa trateze exceptiile de tipul IOException. De exemplu. mai putin clasa RuntimeException si subclasele ei. de tipul clasei Error si al subclaselor ei. Exceptiile neverificate sunt de tipul clasei Throwable. Compilatorul Java cat si masina virtuala Java verifica daca aceste exceptii “aruncate” in cadrul unei metode sunt fie tratate in cadrul acelei metode. Interceptarea (“prinderea”) si tratarea exceptiilor in cadrul aceleiasi metode In fiecare situatie de exceptie exista doua parti: . mai putin clasa RuntimeException si subclasele ei. precum si de tipul clasei RuntimeException si al subclaselor ei.partea care semnaleaza exceptia si .interceptarea si tratarea exceptiei in cadrul unui bloc catch. programatorul poate decide daca “prinde” (semnaleaza) si trateaza exceptia sau trece cu vederea exceptia.partea care o intercepteaza si o trateaza. Atunci cand se folosesc aceste metode in aplicatia Java. de tipul clasei Error si al subclaselor ei. metodele care ciresc din fisiere sau de la tastatura pot “arunca” exceptii de tipul IOException. . insa pana la urma ea va fi interceptata si tratata. Exceptiile verificate sunt toate tipurile de exceptii derivate din clasa Exception (inclusiv clasa Exception). fie specificate ca fiind “aruncate” de metoda respectiva la alte metode in care urmeaza a fi tratate. programatorul poate decide daca “prinde” (semnaleaza) si trateaza exceptia sau trece cu vederea exceptia.In Java. Exceptiile verificate sunt toate tipurile de exceptii derivate din clasa Exception (inclusiv clasa Exception). In cazul exceptiilor neverificate de catre compilator.interceptarea si tratarea exceptiei in cadrul unui bloc catch. O exceptie poate fi aruncata de la o metoda la alta de mai multe ori inainte de a fi interceptata. Pentru a intercepta si trata o exceptie trebuie parcursi doi pasi: . Pentru a intercepta si trata o exceptie trebuie parcursi doi pasi: .gruparea codului care contine metoda ce poate semnala (“arunca”) exceptia in cadrul unui bloc try. Interceptarea (“prinderea”) si tratarea exceptiilor in cadrul aceleiasi metode In fiecare situatie de exceptie exista doua parti: .

. O exceptie poate fi aruncata de la o metoda la alta de mai multe ori inainte de a fi interceptata.partea care semnaleaza exceptia si . aceasta variabila este recunoscuta si poate fi folosita doar in cadrul blocului catch. Blocurile catch de instructiuni sunt asociate cu un bloc try astfel: try {…} catch (…) { … } catch (…) { … } … Forma generala a unui bloc catch este: catch(<nume_clasa_de_exceptii> <nume_variabila>) unde: . Exceptiile neverificate sunt de tipul clasei Throwable. De asemenea.parseInt() atunci cand numarul introdus nu este un numar intreg. se executa in continuare urmatoarea linie de cod aflata dupa secventa catch. care sunt “aruncate” .gruparea codului care contine metoda ce poate semnala (“arunca”) exceptia in cadrul unui bloc try. eventualele exceptii de tip IOException.Exceptiile verificate sunt toate tipurile de exceptii derivate din clasa Exception (inclusiv clasa Exception).interceptarea si tratarea exceptiei in cadrul unui bloc catch. intr-un bloc catch. in blocul catch. mai putin clasa RuntimeException si subclasele ei. intr-un bloc try. se “intercepteaza”. .specifica tipul de exceptie care poate fi tratat. Instructiunile din blocul catch se executa doar daca instructiunile din blocul try genereaza exceptii si aceste exceptii sunt instante ale clasei cu numele <nume_clasa_de exceptii> precizat in antetul instructiunii catch. precum si de tipul clasei RuntimeException si al subclaselor ei. Interceptarea (“prinderea”) si tratarea exceptiilor in cadrul aceleiasi metode In fiecare situatie de exceptie exista doua parti: . de tipul clasei Error si al subclaselor ei. Pentru a intercepta si trata o exceptie trebuie parcursi doi pasi: . o exceptie de tip NumberFormatException.<nume_variabila> . intr-un bloc tray. insa pana la urma ea va fi interceptata si tratata. sa il converteasca la un numar intreg. “se pot intercepta”. Tratarea acestui tip de eroare se face printr-un mesaj de avertizare si returnarea valorii implicite 0 pentru un numar intreg. In caz de nereusita. Dupa ce exceptia a fost tratata. atunci cand “se incearca” citirea sirului de caractere de la tastatura.specifica numele prin care poate fi referita instanta ce reprezinta exceptia tratata de blocul catch. Urmatorul exemplu (cireste un sir de caractere si “incearca”. tip dat de numele clasei de exceptie. care este “aruncata” de metoda Integer.partea care o intercepteaza si o trateaza.<nume_clasa_de_exceptii> .

} catch(NumberFormatException nfe) { System. exceptia creata de tipul NumberFormatException. (care semnaleaza.citesteNrInt(). } } } Programul urmator (TestCiesteNumere. care trateaza un tip de exceptii va intercepta si trata si clasele de exceptii derivate din exceptia respectiva.length.*.println ("Introduceti elementele sirului: ").in)). codul ar putea arata astfel: public static int citesteNrInt() { try { 61 ."). class TestCitesteNumere { public static void main(String[] args) { citesteDate valIntreg = new citesteDate(). nu este necesar ca tipul de exceptie tratat de blocul catch si tipul de exceptie “aruncat” de o metoda din blocul try sa fie identice.println ("Sirul de numere introdus este: ").io.citesteNrInt(). import intrareiesire. return 0. prezinta modul de interceptare a unui anumit tip de exceptie.out. i < numere. intercepteaza si trateaza erorile care apar in cadrul lor) pentru a citi un sir de numere de tastatura. i++) System. int n = valIntreg. In exemplul de fata.out.out. package intrareiesire.out. i < numere. Deoarece clasele de exceptii sunt organizate ierarhic. se poate intercepta in blocul catch. descris mai sus.java) apeleaza metodele din clasa CitesteDate. Astfel. for (int i = 0. i++) numere [i] = valIntreg. System.de metoda readLine(). System. int [] numere = new int [n]. Tratarea acestui tip de eroare se face prin returnarea valorii implicite null pentru un String.print(numere[i] + " "). /* cieste un sir de caractere si incerca sa il converteasca la tipul int */ public class CitesteDate { public static String citesteString() { BufferedReader br = new BufferedReader(new InputStreamReader(System. System.println("Introduceti numarul de elemente ale sirului:"). } catch(IOException ioe) { return null. } } public static int citesteNrInt() { try { return Integer. } } Exemplul. try { return br.readLine().out. Un bloc catch. import java.parseInt(citesteString()).length.*. for (int i = 0.println("Nu este numar intreg. folosind clasa Exception care este superclasa pentru NumberFormatException.

cum este si cazul clasei de exceptii FormatNumberException. Nota: Toate clasele de exceptii mostenesc de la clasa Throwable cateva metode utile pentru aflarea de informatii despre situatia de eroare. am descris cazul in care exceptiile sunt interceptate (“prinse”) si tratate in cadrul aceleiasi metode. Atunci cand programatorul decide ca o metoda.out. si nu a celor generale. a unor tipuri foarte diferite de exceptii semnalate in blocul try. care nu sunt inrudite prin mostenire. In timpul procesului de examinare. Declararea metodelor care pot semnala (“arunca”) exceptii catre alte metode (transmiterea exceptiilor catre baza stivei de apel) In paragraful anterior. } } } In aceasta situatie. primul bloc catch care va corespunde exceptiei semnalate va fi executat.println("Nu este numar intreg. Pentru a indica faptul ca o metoda poate semnala (“arunca”) o exceptie. blocul catch intercepteaza toate exceptiile Exception. utilizarea blocurilor catch specializate. Ea afiseaza un mesaj detaliat referitor la ce s-a intamplat. Daca se doreste interceptarea si tratarea. Observatii: 1. masina virtuala Java cauta in stiva de apel metoda care intercepteaza si trateaza exceptia. return 0. O folosire uzuala are metoda getMessage(). se foloseste in antetul metodei respective clauza throws in care se specifica numele exceptiilor pe care le poate semnala (“arunca”) metoda respectiva.Semnalarea (“aruncarea”) exceptiilor incepe cu metoda originala care daca nu intercepteaza si nu trateaza exceptiile generate. Astfel. atunci se asocieaza blocului try mai multe blocuri catch. catre alte metode care o apeleaza. le semnaleaza (“le arunca”) mai departe metodei care o apeleaza. } catch(Exception nfe) { System. Blocurile catch sunt examinate in ordinea in care ele apar in fisierul sursa. A doua posibilitate este aceea de a specifica exceptiile care nu sunt tratate in cadrul metodei respective. .parseInt(citesteString()). sa nu intercepteze o anumita exceptie care poate fi semnalata de codul din interiorul ei. care la randul ei daca nu le intercepteaza si nu trateaza le semnaleaza (“le arunca”) mai departe unei alte metode care o apeleaza pe aceasta din urma si asa mai departe. nefiind transmise altor metode care apeleaza metoda respectiva. pornind de la metoda in care a aparut exceptia. trebuie sa se precizeze ca metoda respectiva poate semnala (“arunca”) la randul ei exceptia respectiva catre alte metode care o apeleaza. fiind semnalate (“aruncate”) mai departe catre alte metode care le vor intercepta (“prinde”) si le vor trata. iar celelalte ignorate. Se prefera totusi. dar si clase de exceptii derivate din clasa Exception. In final exceptia va trebui interceptata (“prinsa”) si tratata in cadrul unei metode. 2.Exceptiile specificate in clauza throws nu trebuie sa fie interceptate (“prinse”) si tratate in cadrul metodei respective care foloseste clauza throws."). deci dinspre varful stivei spre baza stivei.return Integer. in blocul catch. care ofera mai multe detalii despre situatia de eroare. din aplicatia informatica.

…]) throws <nume_clasa_de_exceptii1>[.Forma antetului metodei care specifica tipurile de exceptii semnalate (“aruncate”) de metoda este: [<modificatori_acces>] [<modificatori_metoda>] <tip_returnat> <nume_metoda> ([<param1>. } catch(NumberFormatException nfe) { System.println("Nu este numar intreg. } } } Clasa TestCitesteNumereThrows (care reprezinta programul principal) are definitia data de secventa de cod: import intrareiesire.out. al clasei CitesteDate. int [] numere = new int [n]. s-a creat o noua clasa CitesteDateThrows care are definitia: package intrareiesire.readLine().citesteNrInt().in)). int n = valIntreg. } public static int citesteNrInt() throws IOException { try { return Integer. import java.out. import java. System. deoarece compilatorul detecteaza aceasta “scapare” si o raporteaza ca eroare de compilare. 63 . class TestCitesteNumereThrows { public static void main(String[] args) throws IOException { CitesteDateThrows valIntreg = new CitesteDateThrows(). daca metoda respectiva genereaza exceptii pe care nu le trateaza.io. de catre metoda readLine().*. /* cieste un sir de caractere si incerca sa il converteasca la tipul int */ public class CitesteDateThrows { public static String citesteString() throws IOException { BufferedReader br = new BufferedReader(new InputStreamReader(System. care apoi sa le semnaleaza metodei main() din clasa TestCitesteNumereThrows (care reprezinta aplicatia Java). …] Nota: Specificarea prin clauza throws a exceptiilor aruncate de metoda originala nu se poate omite.*. poate fi modificat astfel incat exceptiile de tipul IOException care sunt semnalate (“aruncate”) in metoda citesteString ().parseInt(citesteString()). return 0. Astfel. sa fie semnalate (“aruncate”) mai departe in metoda citesteNrInt().io. propunand doua solutii: tratarea lor in cadrul metodei (prin blocuri try…catch) sau specificarea lor in clauza throws.println("Introduceti numarul de elemente ale sirului:").*. <param2>. Exemplul prezentat anterior."). <nume_clasa_de_exceptii2>. return br.

trebuie sa se creeze. Nota: In definirea noilor clase de exceptii. mai intai. Pentru a semnala (“arunca”) un tip de exceptie definita de programator. se creaza propriile clase de exceptii derivate din clasa Exception. i < numere. public class IndexException extends Exception { public IndexException() { super().System.length. se recomanda adaugarea la numele clasei a sufixului Exception.out. o clasa proprie de exceptii este definita ca in exemplul de mai jos: package exceptii. . doi constructori: .length. i < numere. Clasele proprii de exceptii sunt clase Java obisnuite. for (int i = 0. } } Clasa IndexException definita mai sus nu aduce practic nimic nou clasei Exception.al doilea constructor primeste ca parametru un sir de caractere care reprezinta un mesaj ce evidentiaza situatia de eroare. pentru toate clasele derivate (direct sau indirect) din clasa Exception (de exemplu.out. Definirea propriilor clase de exceptii De regula. Aceste clase proprii de exceptii descriu situatii de exceptii particulare aplicatiei respective care nu exista in ierarhia de clase de exceptii oferita de platforma Java. de obicei.3 Crearea si semnalarea propriilor exceptii Pe langa exceptiile definite de platforma Java.println ("Introduceti elementele sirului: "). tipul exceptiei in sine este important pentru ca ajuta programatorul sa intercepteze tip respectiv de exceptie atunci cand este necesar. . Clasele proprii de exceptii sunt derivate (direct sau indirect) din clasa Throwable. Clasele proprii de exceptii poseda. toate exceptiile sunt instante ale unei clase de exceptie oarecare. } } 5. i++) numere [i] = valIntreg. Totusi. } public IndexException(String msg) { super(msg). deoarece defineste doar doi constructori care apeleaza constructorii superclasei Exception.println ("Sirul de numere introdus este: "). MyNewException).citesteNrInt(). System. programatorul poate defini propriile clase de exceptii. fie de programator.out. De regula. for (int i = 0.primul constructor nu primeste nici un parametru. definite fie in biblioteca Java standard. i++) System. Semnalarea (“aruncarea”) propriilor exceptii Sa ne reamintim ca.print(numere[i] + " "). o instanta a sa.

").Folosind definirea de clasa de exceptie prezentata. } return elemStiva[pozitieVarf--]. try { while (true) 65 . aceasta devine o exceptie Java si este semnalata (“aruncata”) folosind instructiunea throw. In metoda apelanta exceptia IndexException se poate. In cel de al doilea caz situatia de eroare transmite si o informatie. Iata codul-sursa in care se realizeaza acest lucru: /* Clasa de test simpla pentru o stiva. In exemplul prezentatat.push(new Integer(i)). public class TestStiva1 { public static void main(String[] args) { Stiva1 s = new StivaArr(10). Forma instructiunii throw este: throw <instanta_clasa_de_exceptii>. eventual intercepta (“prinde”) si trata sau poate fi transmisa mai departe la o alta metoda apelanta. cu ajutorul instructiunea throw. care poate fi folosit de codul care trateaza exceptia aparuta pentru a afisa un mesaj informativ.”. i++) { s.out.print("Continutul stivei este: "). import exceptii. "). } //scoatem elementele din stiva si le afisam System. crearea unei instante a clasei de excepie IndexException poate fi facuta in doua moduri: new IndexException(). interceptarea si tratarea exceptiei de tip IndexException este realizata in metoda main() a aplicatiei (clasa TestStiva1). care trebuie sa fie o instanta a unei clase de exceptii derivate din clasa Exception. Instructiunea throw are un singur argument.*. pentru semnalarea (“aruncarea”) unei exceptii din metoda topAndPop() (exceptie care poate fi generata cand o stiva este vida) se poate folosi urmatoarea secventa de cod: public Object topAndPop() throws IndexException { if (isEmpty()) { throw new IndexException("Stiva vida. i < 10.*. catre o alta metoda apelanta se foloseste clauza throws in antetul metodei topAndPop(). Odata creata o instanta a unei clase proprii de exceptii. care adauga 10 numere * dupa care le extrage in ordine inversa */ import clasegenerice. } Pentru transmiterea exceptiei semnalate (“aruncate”) in metoda topAndPop(). De exemplu. sub forma mesajului “Stiva vida. //introducem elemente in stiva for (int i = 0. new IndexException("Stiva vida.

daca apare o eroare.println(). exceptia trebuie semnalata explicit in corpul metodei. folosirea de clauze throws in propriile metode in scopul de a evita tratarea exceptiilor face ca utilizatorii acestor metode (adica obiectele aflate mai sus pe lantul de apeluri) sa fie nevoiti sa le trateze. Daca o metoda din aplicatia Java apeleaza o alta metoda in care s-a folosit clauza throws. } } } Observatie: In secveta de mai sus. sa fim avertizati in legatura cu aceasta. 2. aceasta metoda trebuie sa fie declarata folosind clauza throws. depasirea dimensiunii unui tablou etc).se trateaza exceptia folosind blocurile try si catch. atunci se pot semnala numai aceleasi tipuri de exceptii sau subclase ale exceptiilor respective. System. nu se pot semnala alte tipuri de exceptii. Astfel metodele noastre se complica nejustificat. Modul incorect de folosire a exceptiilor 1.getMessage()). Mai mult. adaugand in metoda respectiva clauza throws. Ignorarea acestor avertismente si nerespectarea lor duce la posibila aparitie a unor erori fatale in cadrul aplicatiilor.out. folosind instructiunea throw. Concluzii privind folosirea eficienta a exceptiilor Cum sa folosim exceptiile? 1.topAndPop() + " "). 3. Sistemul de exceptii al Java a fost proiectat in asa fel incat. sfarsitul unui fisier.se realizeaza ambele metode descrise mai sus.{ System. . . } } catch(IndexException ie) { System. Daca metoda din aplicatia Java suprascrie metoda unei subclase care contine clauza throws. iesirea din bucla while se realizeaza in momentul in care stiva devine vida si metoda topAndPop() semnaleaza (“arunca”) exceptia IndexException care este interceptata si tratata in blocul catch. Erorile semnalate de compilator cu privire la exceptii au rolul de a ne atrage atentia asupra acestor probleme.out. avem trei posibilitati: . nu este recomandata utilizarea exceptiilor in cazul in care situatia este previzibila in aplicatia Java (de exemplu.print("Eroare: " + ie. cat si pentru a o resemnala explicit folosind instructiunea throw. .se transmite exceptia mai departe pe lant (spre baza stivei de apel).out. Ca regula generala. atat pentru a intercepta (“prinde”) si trata exceptia folosind blocurile try … catch.print(s. Daca o metoda din aplicatia Java semnaleaza (“arunca”) propriile exceptii. 2. De asemenea.

isInfinite(2/x)) System. Va produce eroare la executie din cauza impartirii la 0 (se arunca o except»ie: "ArithmeticExpetion"). publice. dinamice. 67 . Gruparea erorilor dupa tipul lor. Va produce eroare la compilare din cauza impartirii la 0.println("Infinit"). D. D. C. 5. B. if (double. D. B.out. Ce puteti spune despre acest cod. B. exceptii. Exista o metoda care se ocupa cu acest lucru. Java are urmatoarele avantaje fata de mecanismul traditional de tratare a erorilor: A. daca este integrat in cadrul unui program Java? A. Codul este corect si va afisa Infnit. Propagarea unei erori pana la un analizor de exceptii corespunzator.Teste de control 5.3 Metodele care sunt apelate uzual pentru un obiect de tip exceptie sunt defnite in clasa Throwable si sunt: A.1 Fie urm¸atorul cod Java: int x=0. Codul este corect si va afisa NaN 5. C.println("2/0"). else System. Separarea codului pentru tratarea unei erori de codul in care ea poate sa apara. C. Declarate cu modicatorul de acces private.out.2 Prin modalitatea sa de tratare a exceptiilor.

System.out. comunicatii Internet sau cod Java (bytecode) etc. fluxuri filtrate de intrare cu o zona tampon.Capitolul 6 Intarari si iesiri Obiective: -tipuri de fluxuri de intrare/iesire Java: fluxuri de octeti.err. Numarul claselor si a metodelor lor. System.io. .filtrarea fluxurilor de octeti si clase predefinite Java utilizate: zona tampon (“buffer”).*.fluxuri de octeti si clase predefinite Java utilizate: fluxuri nefiltrate de intrare care folosesc ca sursa un fiser.fluxuri de caractere si clase predefinite Java utilizate: fluxuri nefiltrate de intrare care folosesc ca sursa un fisier. fluxuri filtrate de intrare cu o zona tampon care tin evidenta numerelor de linie. System. este foarte mare. .fluxuri de octeti. fisier pe hard-disc etc) catre programul Java. Java foloseste doua tipuri principale de fluxuri: . definite in pachetul java. 6. Fluxurile de octeti pot pastra valori intregi din domeniul 0 . fluxuri filtrate cu date formatate. . fisier pe hard-disc etc). . Din acest motiv orice program care executa operatii de intrare/iesire trebuie sa includa instructiunea: import java. cum ar fi: date numerice.1 Tipuri de fluxuri de intrare/iesire Java Toate datele din Java sunt scrise sau citite folosind fluxuri. Un flux (stream) reprezinta o succesiune de octeti (bytes) sau de caractere transportat de la sau catre memoria RAM in care se afla programul Java. In acest format pot fi reprezentate o multitudine de date. programe executabile. Fluxurile de intrare/iesire in Java sunt create si manevrate cu ajutorul claselor din pachetul predefinit java. fluxuri de iesire cu o zona tampon.in. fluxuri de caractere. fluxuri filtrate cu date de tipuri primitive.io.255.fluxuri de caractere. fluxuri de intrare cu o zona tampon. Un flux de intrare transporta datele de la o sursa externa (tastatura. . Un flux de iesire transporta datele din programul Java catre o destinatie externa (ecranul calculatorului. De aceea se recomanda programatorului sa consulte in permanenta documentatia ce insoteste versiunea de Java folosita. fluxuri-filtre. fluxuri nefiltrate de iesire care folosesc ca destinatie un fisier.io.

out . crearea (deschiderea) unui flux asociat cu sursa de date sau cu destinatia datelor. care se folosesc numai pentru date de tip text (tiparibile). ecranul calculatorului). la ecranul calculatorului sau pentru erori) care sunt campuri ale clasei System inclusa in pachetul java. crarea (deschiderea) unui flux de tip filtru asociat cu fluxul deschis la pasul 1.System.reprezinta fluxul standard de iesire pentru mesaje de eroare (implicit. Procedura de folosire a unui filtru pentru un flux presupune urmatorii pasi: 1. Java ofera trei fluxuri predefinite pentru operatii de I/O standard (de la tastatura. fluxurile de octeti sunt subclase ale claselor abstracte predefinite: . acest flux este de tip InputStream.System. referitoare la fluxurile predefinite descrise mai sus. un fisier pe disc). . un fisier pe disc). citirea/scrierea datelor de la /in filtru si nu direct in flux.in . aceasta metoda are antetul: void setOut(PrintStream <out>) .OutputStream . acest flux este de tip PrintStream. care redirecteaza fluxul de iesire standard catre o alta destinatie decat ecranul calculatorului (de exemplu. fluxurile de caractere sunt subclase ale claselor abstracte predefinite: .Writer .pentru fluxuri de octeti de iesire. mentionam: . care redirecteaza fluxul de intrare standard catre o alta sursa decat tastatura (de exemplu.Generic.pentru fluxuri de caractere de intrare si . Fluxuri nefiltrate de octeti si clase predefinite utilizate 69 . cum ar fi fisierele text. care redirecteaza fluxul de iesire standard al mesajelor de eroare catre o alta destinatie decat ecranul calculatorului (de exemplu. ecranul calculatorului). Un filtru este un tip de flux care schimba modul in care se lucreaza cu un flux existent. Ele difera de fluxurile de octeti prin faptul ca setul de caractere Java suporta codificarea Unicode (cu doi octeti pe caracter).2 Fluxuri de octeti si clase predefinite Java A.metoda setIn. 2.System. sau alte formate de text. paginile Web.metoda setErr. un fisier pe disc). Generic.pentru fluxuri de octeti de intrare si . aceasta metoda are antetul: void setErr(PrintStream <out>) Asocierea fluxului de intrare sau de iesire cu un filtru Majoritatea claselor Java folosite in prezent permit realizarea de operatii de intrare/iesirmai performante prin asocierea fluxului cu un filtru.reprezinta intrarea standard (implicit. Dintre metodele clasei System. 6.Reader .reprezinta iesirea standard (implicit.lang: .pentru fluxuri de caractere de iesire. aceasta metoda are antetul: void setIn(InputStream <in>) . tastatura calculatorului). Toate datele de tip text.err . 3. Fluxurile de caractere reprezinta un tip special de flux de octeti. . este necesar sa foloseasca fluxurile de caractere. inainte de a citi sau scrie date.InputStream . acest flux este de tip PrintStream.metoda setOut.

care are forma: FileInputStream(String <sir>) unde: .reprezinta numele. Metoda skip avanseaza cu n pozitii (octeti) in fluxul de intrare. . pe CD-ROM sau pe alte dispozitive de stocare (ce pot fi referite printr-o cale de director si un nume) catre aplicatia Java.<lungime> . si eventual calea. rezultatul intors este un intreg din intervalul 0 255. de la inceput. Fluxuri nefiltrate care folosesc ca sursa un fisier de octeti de intrare Sunt folosite pentru transferul de date de la fisierele aflate pe hard-discuri.<b> . Metoda read() citeste un octet din fluxul de intrare.pozitia elementului din cadrul tabloului unde se va stoca primul octet de date.un tablou de octeti in care se vor memora datele citite. Daca fisierul nu poate fi deschis. int <poz_ini>. Metoda skip are forma: skip(long <n>) unde : <n> . la specificarea caii fisierului trebuie sa se foloseasca doua caractere backslash pentru a nu se confunda cu o secventa escape. Metoda returneaza un intreg care reprezinta numarul de octeti cititi sau -1 daca.nr de octeti sariti in fluxul de intrare. De exemplu.In schema de mai jos se prezinta doar o parte a structurii de clase ce poate fi folosita in operatiile cu fluxuri de intrare si iesire nefiltrate. Metoda read cu trei parametrii are forma: read (byte [] <b>. rezultatul intors este -1.dat”). fisierului. int <lungime>) unde: . atunci este lansata exceptia FileNotFoundException. . Metoda available() este folosita pentru a returna numarul de octeti ce mai pot fi cititi la momentul curent din fluxul de intrare. Daca s-a detectat sfarsitul de fisier. . Descriem cateva dintre ele.numarul de octeti care se vor citi din fluxul de intrare repetand metoda read fara parametri. Rezultatul intors de metoda este numarul de pozitii peste care s-a trecut efectiv.<poz_ini> . nedepasind bineinteles sfarsitul fluxului.<sir> .dat”: FileInputStream fis = new FileInputStream(“test. Dupa deschiderea fluxului de intrare din fisier se pot folosi metodele acestui flux pentru realizarea diverselor operatii de intrare. Crearea (deschiderea) unui flux de intrare de la un fisier se realizeaza cu ajutorulconstructorului clasei FileInputStream. fluxul de intrare este la sfarsitul sau. urmatoarea instructiune deschide un flux de intrare de la fisierul “test.

java” citeste octeti dintr-un flux de intrare al unui fisir cu numele “test. index++.io. } catch (IOException e) { System.out. Fluxuri nefiltrate de octeti de iesire care folosesc ca destinatie un fisier Sunt folosite pentru transferul de date de la aplicatia Java catre fisierele aflate pe hard-discuri.println("\nOcteti cititi: " + index). public class CitesteFisierOcteti { public static void main(String [] args) { try { FileInputStream fis = new FileInputStream("test. int index = 0. octet = fis. care are forma: FileOutputStream(String <sir>) unde: . int octet = fis. Crearea (deschiderea) unui flux de iesire catre un fisier se realizeaza cu ajutorul constructorului clasei FileOutputStream.print(octet + " "). Dupa citirea ultimului octet din fisier. import java. System. urmat de numarul total de octeti cititi.dat”.read().out.close().dat").println("Eroare . } fis. programul “CitesteFiserOcteti . Fisierul de intrare cu numele “test.doc”. while (octet != -1) { System. pe CD-ROM sau pe alte dispozitive de stocare (ce pot fi referite printr-o cale de director si un nume). } } } Dupa executia programului va fi afisat fiecare octet din fisierul “test. De exemplu. pentru inchiderea fluxului de intrare se foloseste metoda close().<sir> . 71 .*.dat” din care se citesc date in forma binara contine doua linii: 0123456789 Ionescu Florin Acest fisier a fost creat cu utilitarul Notepad. Aceasta operatie trebuie realizata pentru a elibera resursele sistemului asociate fisierului deschis.out.read().reprezinta numele.Metoda close() inchide fluxul de intrare respectiv si elibereaza resursele sistem asociate cu acesta.getMessage()). fisierului. ca mai jos: 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 13 10 73 111 110 101 115 99 117 32 70 108 111 114 105 110 Octeti cititi: 26 Observatie: Se observa ca valorile octetilor afisati sunt codurile ASCII ale caracterelor din cele doua linii existente in fisier. la specificarea caii fisierului trebuie sa se foloseasca doua caractere backslash pentru a nu se confunda cu o secventa escape. si eventual calea." + e.

gif”.<b> . 97.dat”: FileOutputStream fis = new FileOutStream(“test1. Descriem cateva dintre ele.java) scrie un tablou de octeti intr-un flux de iesire intr-un fisier date cu numele “test1. . import java. Metoda close() inchide fluxul de iesire respectiv. 44. Daca se foloseste numele unui fisier deja existent. Metoda write cu doi parametrii scrie un tablou de octeti in fluxul de iesire si are forma: write (byte [] <b>) unde: . 57. Urmatoarea instructiune deschide un flux de iesire catre fisierul “test1.<adauga> . 0.*. 0.dat”). 73. sau poate avea valoarea false. int <lungime>) unde: . 56.Trebuie sa se aiba o grija deosebita atunci cand se specifica numele fisierului in care se scrie.specifica un tablou de octeti care va fi scris in fluxul de iesire. odata cu inceperea scrierii datelor. 0. boolean <adauga>) unde: . Dupa scrierea ultimului octet in fisier. 15.<sir> . . 15. 70.length octeti. Metoda write cu un parametru scrie un octet in fluxul de iesire. pentru inchiderea fluxului de iesire se foloseste metoda close(). 0. caz in care se face adaugarea datelor la sfarsitul fisierului. 0. caz in care nu se face adaugarea de date la sfarsitul fisierului ci suprascrierea datele existente. la specificarea caii fisierului trebuie sa se foloseasca doua caractere backslash pentru a nu se confunda cu o secventa escape.poate avea valoare true. Aceasta metoda are forma: write(int <b>) unde: <b> .dat”. acesta va fi sters definitiv. 0. Programul urmator (ScrieFisierOcteti.reprezinta numele.specifica un tablou de octeti care va fi scris in fluxul de iesire.<lungime> . 0.<b> . public class ScrieFisierOcteti { public static void main (String [] args) { int [] octeti = { 71. fisierului. urmatoarea instructiune deschide un flux de iesire catre fisierul “test1. daca fisierul nu poate fi deschis. 111.numarul de octeti care se vor scrie in fluxul de iesire. si eventual calea. 128.dat” pentru a adauga octeti la sfarsitul fisierului: FileOutputStream fis = new FileOutStream(“test1. De exemplu.<poz_ini> . Metoda write cu trei parametrii are forma: write (byte [] <b>.variabila care contine octetul de scris in fluxul de iesire. Aceasta operatie trebuie realizata pentru a elibera resursele sistemului asociate fisierului deschis. . in fisier vor fi scrisi b. 0. Dupa deschiderea fluxului de iesire din fisier se pot folosi metodele acestui flux pentru realizarea diverselor operatii de iesire. 0. atunci este lansata exceptia FileNotFoundException.io.pozitia elementului din cadrul tabloului de la care se incepe scrierea in fluxul de iesire. Constructorul cu doi parametrii are forma: FileOutputStream(String <sir>. 0. 111. 111. true). . int <poz_ini>.

73 . 200. 155. 0. 0. Filtrarea fluxurilor de octeti si clase predefinite Java utilizate Fluxurile filtrate sunt fluxuri care selecteaza si. 161. 25. 15. 33. i < octeti.getMessage()).1 Fluxuri de octeti cu o zona tampon (“buffer”) Un tampon (“buffer”) reprezinta o zona de memorie RAM in care se pot pastra date din fluxul de intrare sau de iesire pana la momentul citirii sau scrierii lor intr-o aplicatie Java. 200 } . 0. 241. 26. 132. 0. 200. 35. 200.length. BufferedInputStream) care sunt folosite pentru anumite tipuri de filtrari. 33. in acest mod micsorandu-se timpul de lucru al aplicatiei Java. Dar.0. 105. 15. 165. 201.gif"). 127. 185. fis. Aceasta tehnica este mai eficienta intrucat utilizarea zonei tampon evita accesarea fisierului pentru fiecare citire/scriere. 128. 112. 145. 2.out. 175. modifica informatia transmisa printr-un flux existent (de tip InputStream sau OutputStream). Acestea sunt create folosind subclase ale claselor FilterInputStream si FilterOutputStream. 102. Prin folosirea unui tampon se pot accesa (citi sau scrie) date fara a folosi sursa originala (fisierul) sau destinatia originala (fisierul) de date. din ele deriveaza subclase (de exemplu. i++) fis. 0. In schema de mai jos se prezinta doar o parte a structurii de clase ce poate fi folosita in operatiile cu fluxuri de intrare si iesire filtrate. 81. B. 84. 0.write(octeti[i]). try { FileOutputStream fis = new FileOutputStream("test1. } } } B. Zona tampon este folosita ca o zona intermediara pentru citirea/ scrierea datelor din/in fluxul de intrare/iesire. 205. Fluxurile FilterInputStream si FilterOutputStream nu realizeaza in mod direct nici un fel de operatie de filtrare. 200. astfel. 200.close(). Pentru memoria tampon se mai foloseste si termenul de “memorie de lucru”. 228. 154. } catch(IOException e) { System." + e. for (int i = 0.println("Eroare . 200. 142. 169.

nr de octeti sariti in fluxul de intrare si descarcati din fluxul de intare. .<lungime> . Metoda close() inchide fluxul de intrare cu tampon si elibereaza resursele sistem asociate cu acesta.Nota: Deoarece fluxurile de intrare/iesire cu tampon semnaleaza exceptia IOException la aparitia unei erori. sfarsitul fluxului.<poz_ini> .255. Metoda available() este folosita pentru a returna numarul de octeti ce mai pot fi cititi la momentul curent atat din zona tampon. Metoda read() citeste un octet din fluxul de intrare cu tampon. . . Fluxuri de octeti de iesire cu o zona tampon . care sa intercepteze aceasta exceptie. bineinteles.un tablou de octeti in care se vor memora datele citite.reprezinta fluxul original de tip InputStream.<in> .pozitia elementului din cadrul tabloului unde se va stoca primul octet de date. Metoda returneaza un intreg care reprezinta numarul de octeti cititi sau -1 daca. Constructorii clasei BufferedInputStream au una din formele: a) BufferedInputStream(InputStream <in>) unde: . b)BufferedInputStream(InputStream <in>. Fluxuri de octeti de intrare cu o zona tampon Un flux de intrare cu tampon poseda un tampon cu date din care se face citirea.<b> . Descriem cateva dintre ele. int <poz_ini>. Metoda skip are forma: skip(long <n>) unde : <n> . Nota: Zona tampon are o lungime care este aleasa implicit (automat). Fluxurile de octeti de intrare cu tampon folosesc clasa BufferedInputStream. int <lg_buffer>) unde: . int <lungime>) unde: . atasata acestuia. Cand este deschis un flux de intrare cu tampon se creaza si o zona tampon.<lg_buffer> . fluxul de intrare este la sfarsitul sau. Daca s-a detectat sfarsitul de fisier.reprezinta fluxul original de tip InputStream.<in> . rezultatul intors este -1. Rezultatul intors de metoda este numarul de pozitii peste care s-a trecut efectiv. Metoda skip avanseaza cu n pozitii (octeti) in fluxul de intrare cu tampon si descarca n octeti din flux. nedepasind. rezultatul intors este un intreg din intervalul 0 . acestea sunt cautate mai intai in zona tampon si apoi in sursa originala de intrare. toate operatiile legate de fluxuri se incadreaza in blocuri try … catch.reprezinta lungimea zonei tampon a fluxului de intare. Metoda read cu trei parametrii are forma: read (byte [] <b>. Dupa deschiderea fluxului de intrare cu tampon se pot folosi metodele acestui flux pentru realizarea diverselor operatii de intrare. cat si din fluxul de intrare. Cand aplicatia Java citeste date. sub forma unui tablou de octeti.numarul de octeti care se vor citi din fluxul de intrare cu tampon repetand metoda read fara parametri. de la inceput. Crearea (deschiderea) unui flux de intrare cu tampon se realizeaza cu ajutorul constructorilor clasei BufferedInputStream.

b)BufferedOutputStream(OutputStream <out>.<lg_buffer> . Fluxurile de octeti de iesire cu tampon folosesc clasa BufferedOutputStream. Metoda close() inchide fluxul de iesire cu tampon si elibereaza resursele sistem asociate cu acesta. Dupa scrierea in fisier. Cand este deschis un flux de iesire cu tampon se creaza si o zona tampon. continutul acestuia nu va fi transmis catre destinatie decat dupa ce zona tampon atasata s-a umplut. Aceasta metoda are forma: write(int <b>) unde: <b> . . atasata acestuia. Atunci cand datele sunt directionate intr-un flux de iesire cu tampon.reprezinta fluxul de iesire de tip OutputStream. ca in exemplul urmator: java IOBinarTampon 2 30 Daca nu se transmit argumente prin linia de comanda. import java. public class IOBinarTampon { public static void main (String [] args) { int limInf = 0.<out> . Descriem cateva dintre ele. implicit limita inferioara este 0 iar limita superioara este 255. Metoda flush() transmite (scrie) continutul zonei tampon la destinatia fluxului de iesire original chiar daca aceasta zona tampon nu s-a umplut inca.java) scrie o serie de octeti intr-un flux de iesire cu tampon asociat cu un fisier pe disc. sub forma unui tablou de octeti. Limita inferioara si limita superioara din seria de numere sunt specificate in doua argumente transmise prin linia de comanda.variabila care contine octetul de scris in fluxul de iesire cu tampon.pozitia elementului din cadrul tabloului de la care se incepe scrierea in fluxul de iesire cu tampon. Nota: Zona tampon are o lungime care este aleasa implicit (automat).<poz_ini> .255. int <lungime>) unde: .*. Constructorii clasei BufferedOutputStream au una din formele: a) BufferedOuputStream(OutputStream <out>) unde: .reprezinta lungimea zonei tampon a fluxului de iesire.reprezinta fluxul de iesire de tip OutputStream. int <poz_ini>. 75 . valoarea acestei variabile trebuie sa apartina intervalului 0 .<out> .<lungime> . .<b> . int <lg_buffer>) unde: .specifica un tablou de octeti care va fi scris in fluxul de iesire cu tampon. daca se incearca scrierea unei valori care este mai mare decat 255 va fi stocat numai restul impartirii acestei valori la 256. Metoda write cu un parametru scrie un octet in fluxul de iesire cu tampon. Metoda write cu trei parametrii are forma: write (byte [] <b>.io.numarul de octeti care se vor scrie in fluxul de iesire cu tampon. . Dupa deschiderea fluxului de iesire cu tampon se pot folosi metodele acestui flux pentru realizarea diverselor operatii de iesire. programul deschide un flux de intrare cu tampon si citeste octetii scrisi in fisier. Cu ajutorul acestei metode se realizeaza golirea zonei tampon chiar daca aceasta nu s-a umplut inca. Urmatorul program (IOBinarTampon. Crearea (deschiderea) unui flux de iesire cu tampon se realizeaza cu ajutorul constructorilor clasei BufferedOutputStream.Un flux de iesire cu tampon poseda un tampon cu date care nu au fost inca scrise in destinatia originala a fluxului.

getMessage()).println("Eroare: " + "Nu ati introdus un numar intreg").parseInt(args[1]).write(i). limSup = Integer.inceput = inceput.println("\nCiteste: "). return true.print("Eroare: " + e. boolean succesScrie = fo. System.length > 0) limInf = Integer.println("\nScrie: ").citesteFlux().out. public FluxOcteti(int inceput.parseInt(args[0]).int limSup = 255.scrieFlux(). } catch(IOException e) { System. FluxOcteti fo = new FluxOcteti(limInf.close(). return false. System. } } } class FluxOcteti { private int inceput = 0.out. i++) { fluxTampon. System. } } boolean citesteFlux() { try { BufferedInputStream fluxTampon = new BufferedInputStream( new FileInputStream("numere.sfarsit = sfarsit.dat")). for (int i = inceput.print(" " + i).length > 1) { limInf = Integer. int i = 0. private int sfarsit = 255.parseInt(args[0]).dat")).out. i <= sfarsit.out. int sfarsit) { this. limSup). boolean succesCiteste = fo. do { . } boolean scrieFlux() { try { BufferedOutputStream fluxTampon = new BufferedOutputStream( new FileOutputStream("numere. this. try { if (args. } fluxTampon. } else if(args.out. } catch(NumberFormatException nfe) { System.

} catch(IOException e) { System. return true. Modul de transmitere a unor argumente la aplicatii Java depinde de platforma pe care se executa Java. } while (i != -1). in tabloul de siruri de caractere al metodei main() nu se preia si numele programului ca la C/C++. posibilitatea ca fluxurile sa nu mai fie privite strict la nivel de octet. atunci argumentele sunt separate prin spatii. ci ca succesiuni de date primitive. in tabloul de siruri de caractere al metodei main() nu se preia si numele programului ca la C/C++. 77 . Argumentele trebuie adaugate la executie dupa numele programului si daca sunt mai multe decat unul.close(). Deci.out. In cadrul aplicatiei Java. fluxTampon. argumentele din linia de comanda sunt preluate de metoda main() sub forma unui tablou de siruri: public static void main(String [] args) { //corpul metodei } Argumentele din linia de comanda sunt stocate in tabloul de siruri de caractere incepand cu primul element din tablou (care are indexul 0). B2. return false.print("Eroare: " + e.print(" " + i).out. Fluxuri filtrate cu date de tipuri primitive Clasele DataInputStream si DataOutputStream ofera. In Windows si Unix se pot transmite argumente prin intermediul liniei de comanda. Observatie: Aplicatia Java prezentata mai sus poate primi unul sau doua argumente atunci cand este lansata. argumentele din linia de comanda sunt preluate de metoda main() sub forma unui tablou de siruri: public static void main(String [] args) { //corpul metodei } Argumentele din linia de comanda sunt stocate in tabloul de siruri de caractere incepand cu primul element din tablou (care are indexul 0). } } } Observatie: Aplicatia Java prezentata mai sus poate primi unul sau doua argumente atunci cand este lansata.i = fluxTampon. Modul de transmitere a unor argumente la aplicatii Java depinde de platforma pe care se executa Java. In Windows si Unix se pot transmite argumente prin intermediul liniei de comanda. Deci. Prin aceasta.read(). In cadrul aplicatiei Java. ca facilitate suplimentara. Argumentele trebuie adaugate la executie dupa numele programului si daca sunt mai multe decat unul. if (i != -1) System. atunci argumentele sunt separate prin spatii.getMessage()).

writeLong(long <v>).<out> . Constructorul are forma: DataOutputStream(OutputStream <out>) unde: . .readShort(). implicit limita inferioara este 0 iar limita superioara este 255. writeShort(short <v>). toate operatiile legate de fluxuri se incadreaza in blocuri try … catch. . Constructorul clasei DataInputStream creaza un nou flux de intrare ce suprapune pe cel existent primit ca argument. Constructorul clasei DataOutputStream creaza un nou flux de iesire ce suprapune pe cel existent primit ca argument. Constructorul are forma: DataInputStream(InputStream <in>) unde: . In astfel de cazuri se semnaleaza exceptia EOFException care indica faptul ca s-a ajuns la sfarsitul fluxului de intrare.readInt(). care sa intercepteze aceasta exceptie. Nu toate metodele de citire dintr-un flux de tip DataInputStream returneaza o valoare ce poate indica faptul ca s-a ajuns la sfarsitul fluxului. de exemplu.java) scrie o serie de valori de tip float intr-un flux de iesire DataOutputStream cu tampon asociat cu un fisier pe disc.readDouble().readLong(). Deoarece fluxurile filtrate de intrare/iesire cu date de tipuri primitive semnaleaza exceptia IOException la aparitia unei erori. writeChar(char <v>). . ca in exemplul urmator: java IOBinarTampon 2 30 Daca nu se transmit argumente prin linia de comanda. Urmatoarea lista prezinta metodele de citire si de scriere ce pot fi folosite pentru fluxurile de tipul DataInputStream.<in> . Fiecare dintre metodele de scriere prezentate incearca sa scrie un numar de octeti egal cu lungimea pe care sunt reprezentate tipurile respective indicate in numele metodei. writeInt(int <v>). . metoda writeBoolean() scrie intr-un octet valoarea 1 sau valoarea 0. Limita inferioara si limita superioara din seria de numere reale sunt specificate in doua argumente transmise prin linia de comanda. . writeFloat(float <v>). writeBoolean(boolean <v>). 2.datele vor fi scrise in fluxul de iesire intr-un format independent de modul de reprezentare al datelor in sistemul pe care se lucreaza.readFloat(). writeDouble(double <v>). De exemplu. de exemplu. Observatii: 1. un flux de intrare cu tampon sau un flux de intrare din fisier. Urmatorul program (IODataTampon. .readBoolean(). metoda readBoolean() citeste un octet si returneaza true daca octetul citit este diferit de zero. . si respectiv de tipul DataOutputStream: . dupa cum parametrul <v> este true sau false. un flux de iesire cu tampon sau un flux de iesire in fisier.specifica fluxul de intrare existent. Datele citite folosind metodele clasei DataInputStream trebuie sa fi fost scrise in fisier cu metodele complementare ale clasei DataOutputStream. Fiecare dintre metodele de citire prezentate incearca sa citeasca un numar de octeti egal cu lungimea pe care sunt reprezentate tipurile respective indicate in numele metodei. De exemplu.readChar().specifica fluxul de iesire existent.

println("\nCiteste: ").parseFloat(args[0]).writeFloat(i). return true. } else if(args.println("Eroare: " + "Nu ati introdus un numar real").dat"))).parseFloat(args[0]).sfarsit = sfarsit. try { if (args. programul deschide un flux de intrare cu tampon si citeste datele de tip float scrise in fisier. i <= sfarsit.*. float i = 0.inceput = inceput.out. FluxDatePrimitive fd = new FluxDatePrimitive(limInf.scrieFlux(). float sfarsit) { this.dat"))). i+=0. float limSup = 255.parseFloat(args[1]). } catch(NumberFormatException nfe) { System. boolean succesScrie = fd.getMessage()). } catch(IOException e) { System. } } boolean citesteFlux() { try { DataInputStream fluxDate = new DataInputStream( new BufferedInputStream(new FileInputStream("numere. limSup = Float.out.5) fluxDate. public FluxDatePrimitive(float inceput. limSup).print("Eroare: " + e. fluxDate. this. boolean succesCiteste = fd. } boolean scrieFlux() { try { DataOutputStream fluxDate = new DataOutputStream( new BufferedOutputStream(new FileOutputStream("numere. public class IODataTampon { public static void main (String [] args) { float limInf = 0. for (float i = inceput. System.citesteFlux(). } } } class FluxDatePrimitive { private float inceput = 0.io.length > 1) { limInf = Float. import java.close().out.length > 0) limInf = Float. 79 .Dupa scrierea in fisier. return false. private float sfarsit = 255.

} } catch(EOFException eof) { fluxDate.specifica fluxul de iesire existent. boolean <auto_golire>) unde: . asociat cu fisierul “numere. pe care l-am folosit aproape in toate lectiile de pana acum pentru afisarea mesajelor la ecranul calculatorului. System. } } } Aplicatia prezentata este un exemplu de suprapunere a mai multor filtre peste un flux original de tip FileInputStream.readFloat(). De exemplu.se asociaza fluxului de iesire cu tampon un flux de tip DataInputStream. } return true. Prezentam doi dintre constructorii acestei clase: PrintStream(OutputStream <out>) PrintStream(OutputStream <out>. Instructiunea while(true) din metoda citesteFlux() creaza un ciclu infinit in aparenta. fluxul PrintStream da posibilitatea (optional) de a goli automat zona tampon dupa ce a fost scris un tablou de octeti sau un octet egal cu ‘\n’. Fluxul filtrat este construit in trei etape: . return false.out. Mentionam cateva metode ale acestei clase: .print("Eroare: " + e. B3. Metodele acestei clase nu semnaleaza niciodata exceptia IOException.try { while (true) { i = fluxDate. . este de fapt un flux de tip PrintStream.getMessage()). Fluxuri filtrate cu date formatate Clasa PrintStream furnizeaza un flux filtru de iesire care permite afisarea de numere. clasa PrintStream converteste numarul la caracterele “4” si “2” si apoi transmite caracterele mai departe in flux.print(" " + i). pentru ca la un moment dat va fi atins sfarsitul fluxului si va fi semnalata o exceptie EOFException.close(). Metoda readFloat() citeste valorile intregi din flux. <auto_golire> .print (String <s>) .se asocieaza fluxului de fisier un flux de iesire filtrat cu tampon. inainte de transmiterea datelor la fluxul de iesire. } catch(IOException e) { System. atunci cand programul afiseaza valoarea intreaga 42. Filtrul de iesire PrintStream converteste numerele si alte tipuri de date la reprezentari text. In plus.specifica daca se goleste automat zona tampon dupa ce a fost scris un tablou de octeti sau un octet egal cu ‘\n’ (daca valoarea este true).dat”. Fluxul System.<out> . String si alte tipuri de obiecte in format text.out. valori boolean. .se creaza un flux de iesire in fisier.out.

. De exemplu.out. ps. int nr2 = 120. try { PrintStream ps = new PrintStream(new FileOutputStream("print. documentele HTML sau fisiere care contin cod sursa Java.getMessage()).print (long <l>) .println(Math. care adauga caracterul ‘\n’ in fluxul de iesire.print(nr2).PI). ps. “print. } } } 6.txt")). public class PrintStreamFile { public static void main(String [] args) { double nr1 = 234.println ("Date pentru testarea fluxului PrintStream"). In plus.5.print(nr1).txt”. A. ps.print (char <c>) .close().println(). un intreg si un numar in virgula mobila intr-un fisier. Ele opereaza asupra sirurilor de caractere si tablourilor de caractere. import java.io.println("Eroare la scrierea fisierului: " + e. ps. } catch(IOException e) { System.java) afiseaza un String.print (double <d>) Pentru fiecare metoda print exista si perechea ei println. care scrie doar caracterul de sfarsit de linie ‘\n’.print (boolean <b>) . ps.print (float <f>) .3 Fluxuri de caractere si clase predefinite Java utilizate Fluxurile de caractere se folosesc pentru lucrul cu orice text reprezentat in format ASCII sau Unicode (set de caractere international care include si ASCII). inclusiv un fisier text ASCII. Fluxuri de caractere de intrare nefiltrate si filtrate 81 . ps.print(' '). urmatoul program (PrintStreamFile. Metodele print si println scriu argumentul lor intr-un format de tip text si anume identic cu cel produs de apelurile metodei String.print (char <c>) .valueOf(x). Exemple de fisiere cu care putem lucra prin intermediul fluxurilor de caractere sunt fisierele de text simplu. Un flux PrintStream nu are ca destinatie numai ecranul calculatorului ci orice destinatie de flux. ps. exista si metoda println fara parametrii.print (int <i>) .*.

Descriem cateva dintre ele. care sa intercepteze aceasta exceptie.<sir> .numarul de caractere care se vor citi din fluxul de intrare repetand metoda read fara parametri. Daca fisierul nu poate fi deschis. . Daca s-a detectat sfarsitul de fisier. pe CD-ROM sau pe alte dispozitive de stocare (ce pot fi referite printr-o cale de director si un nume) catre aplicatia Java. atunci este lansata exceptia FileNotFoundException. Principala clasa folosita pentru citirea de fluxuri de caractere dintr-un fisier este FileReader. rezultatul intors este un intreg din intervalul 0 .pozitia elementului din cadrul tabloului unde se va stoca primul caracter de date. care are forma: FileReader(String <sir>) unde: . care citeste un flux de octeti si ii converteste in valori intregi corespunzatoare caracterelor Unicode.reprezinta numele. Dupa deschiderea fluxului de caractere de intrare din fisier se pot folosi metodele acestui flux pentru realizarea diverselor operatii de intrare.<lungime> .1 Fluxuri nefiltrate de caractere de intrare care folosesc ca sursa un fisier Sunt folosite pentru transferul de date de la fisierele aflate pe hard-discuri. Metoda read() citeste un caracter din fluxul de intrare. Este indicat sa folosim clasa Reader pentru lucru cu text si nu fluxuri de octeti. toate operatiile legate de fluxuri se incadreaza in blocuri try … catch. .65535.un tablou de caractere in care se vor memora datele citite. int <poz_ini>. De exemplu.doc”).In schema de mai jos se prezinta doar o parte a structurii de clase ce poate fi folosita in operatiile cu fluxuri de caractere de intrare nefiltrate si filtrate. rezultatul intors este -1. Crearea (deschiderea) unui flux de intrare de la un fisier se realizeaza cu ajutorul constructorului clasei FileReader. Nota: Deoarece fluxurile de intrare semnaleaza exceptia IOException la aparitia unei erori.<c> . urmatoarea instructiune deschide un flux de intrare de la fisierul “test. fisierului.doc”: FileReader document = new FileReader(“test. int <lungime>) unde: . Metoda read cu trei parametrii are forma: read (char [] <c>. .<poz_ini> . Clasa Reader este o clasa abstracta si din ea deriveaza toate celelalte clase care creaza fluxuri de caractere de intrare si realizeaza operatii de intrare pe aceste fluxuri. si eventual calea. la specificarea caii fisierului trebuie sa se foloseasca doua caractere backslash pentru a nu se confunda cu o secventa escape. A. Aceasta clasa mosteneste clasa InputStreamReader.

. A. de la inceput. int <lg_buffer>) unde: . Metodele skip().<lg_buffer> .java) citeste doua siruri de caractere de la tastatura si le stocheaza intr-un tablou de caractere de lungime 20. Un flux de caractere dintr-un fisier este disponibil pentru a fi citit daca zona tampon de intrare nu este goala (in caz ca ea exista) sau daca exista octeti disponibili de a fi cititi de la fluxul de octeti de tip InputStreamReader. b) BufferedReader(Reader <in>.io. Metoda skip are forma: skip(long <n>) unde : <n> .2 Fluxuri filtrate de caractere de intrare cu o zona tampon (“buffer”) Fluxurile de caractere cu o zona tampon (“buffer”) permit utilizarea unei zone tampon pentru cresterea eficientei operatiilor de citire.<in> . in zona tampon mai exista caractere necitite (ceea ce inseamna ca s-a introdus un sir de lungime mai mare de 20) atunci acestea vor fi sarite din fluxul de intrare pentru a permite eliberarea zonei tampon si citirea de la tastatura a celui de al doilea sir. Nota: Zona tampon are o lungime care este aleasa implicit (automat).Metoda returneaza un intreg care reprezinta numarul de caractere citite sau -1 daca. ready() si close() sunt asemanatoare celor descrise pentru clasa FileReader. fluxul de intrare este la sfarsitul sau. Fiecare caracter poseda un cod numeric care reprezinta pozitia sa in setul de caractere Unicode. Dintr-un flux de caractere cu tampon se poate citi folosind metodele read() si read (char [] <c>.reprezinta fluxul original de tip Reader. Valoarea intreaga citita din flux reprezinta chiar acest cod numeric. nedepasind bineinteles sfarsitul fluxului. asemanatoare celor descrise pentru clasa FileReader. Nota: Deoarece metoda read() a unui flux de caractere returneaza o valoare intreaga. Metoda skip avanseaza cu n pozitii (caractere) in fluxul de intrare. Metoda close() inchide fluxul de intrare respectiv si elibereaza resursele sistem asociate cu acesta. Crearea (deschiderea) unui flux de caractere cu tampon se realizeaza cu ajutorul constructorilor clasei BufferedReader. class CitesteSiruri { public static void main(String[] args) 83 . Fluxurile de caractere de intrare cu tampon folosesc clasa BufferedReader. Programul urmator (CitesteSiruri.*. Metoda ready() specifica daca acest flux de caractere este disponibil pentru a fi citit.nr de caractere sarite in fluxul de intrare. Daca dupa citirea primului sir. int <lungime>) . import java.<in> . trebuie sa se converteasca explicit prin cast aceasta valoare inainte de a o afisa sau de a o salva intr-un tablou de caractere.reprezinta fluxul original de tip Reader. Constructorii clasei BufferedReader au una din formele: a) BufferedReader(Reader <in>) unde: .reprezinta lungimea zonei tampon a fluxului de intare. Rezultatul intors de metoda este numarul de pozitii peste care s-a trecut efectiv. int <poz_ini>.

out.{ char[] caractere1 = new char[20]. fara a include si caracterul (sau caracterele) care reprezinta sfarsitul de linie. if (rezultat ==true) System. i++) caractere2[i] = ' '.read(caractere2. for ( int i=0.println ("Introduceti al doilea sir"). i <=19. boolean rezultat = false. 20).*. try { BufferedReader br = new BufferedReader(new InputStreamReader(System. 0.java”). System. Dintr-un fisier se poate citi o intreaga linie de text.println ("siruri egale").in)). putem ilustra deschiderile de flux de intare cu tampon si citirile de linii de text de la tastatura.java) ilustreaza modul de citire linie cu linie dintr-un fisier care contine instructiuni Java (numit “CitesteLiniiFisier. System.println ("Eroare la sirul citit" + e. valoarea sirului returnat va fi null. Programul urmator (CitesteLiniiFisier. while (br. i++) caractere1[i] = ' '.println ("Introduceti primul sir").‘\r’).getMessage()). i <=19. Daca se ajunge la sfarsitul fluxului. br. System. rezultat = sir1. facute in aproape toate programele Java prezentate pana acum.skip (1).out.ready() ) br. import java. . else System. br. Ca exemplu. si nu caracter cu carecter. } catch(IOException e) { System.out. Metoda returneaza un obiect de tip String care contine linia de text citita din flux . Sfarsitul de linie este indicat astfel: .println(sir1). daca se foloseste un flux de caractere cu tampon de tip BufferedReader suprapus peste un flux de tip FileReader.un caracter de retur de car (carriage return .out.println(sir2). folosind un flux de caractere cu zona tampon.out.out.‘\n’). public class CitesteLiniiFisier { public static void main (String [] args) { try { . String sir1 = new String(caractere1). } } } Metoda readLine() citeste din fluxul de intrare o linie de text. . char[] caractere2 = new char[20].println ("siruri diferite").io. 20). 0.un caracter de linie noua (newline .out. System. for (int i=0.read(caractere1.equals(sir2). String sir2 = new String(caractere2).un retur de car urmat de o linie noua.

reprezinta fluxul original de tip Reader. b) LineNumberReader(Reader <in>. Dintr-un fisier se poate citi o intreaga linie de text si se poate tine evidenta numerelor citite daca se foloseste un flux de caractere cu tampon de tip LineNumberReader suprapus peste un flux de tip FileReader.println("Eroare: " + e. Crearea (deschiderea) unui flux de caractere cu tampon care tin evidenta numerelor de linie se realizeaza cu ajutorul constructorilor clasei LineNumberReader.println(linie).3 Fluxuri filtrate de caractere de intrare cu o zona tampon care tin evidenta numerelor de linie Fluxurile de caractere de intrare cu tampon care tin evidenta numerelor de linie dintr-un fisier folosesc clasa LineNumberReader. testarea unui flux de intrare cu tampon sunt mostenite de la clasa BufferedReader si ele au fost prezentate deja. while(!eof) { String linie = fisier. Metodele pentru citirea. Metoda returneaza un intreg care reprezinta numarul liniei curente din flux.BufferedReader fisier = new BufferedReader( new FileReader("CitesteLiniiFisier.java) afiseaza numerele liniilor citite dintr-un fisier care contine instructiuni Java (numit “CitesteLiniiFisier1. folosind un flux de caractere cu zona tampon tip LineNumberReader. 85 .<lg_buffer> .java")). inchiderea. aceasta clasa ofera metoda getLineNumber() care este folosita pentru a obtine numarul liniei curente din fluxul de intrare atunci cand acesta este citit cu metoda readLine(). . } fisier.getMessage()). In plus.*.<in> .io.close().reprezinta lungimea zonei tampon a fluxului de intare.<in> .readLine(). } } } A. else System. Programul urmator (CitesteLiniiFisier. import java. } catch(IOException e) { System. Nota: Zona tampon are o lungime care este aleasa implicit (automat). int <lg_buffer>) unde: . Acest filtru al fluxului de intrare urmareste numarul de linie pe masura citirii din fluxul de intrare. Constructorii clasei LineNumberReader au una din formele: a) LineNumberReader(Reader <in>) unde: .out.java”).out.reprezinta fluxul original de tip Reader. boolean eof = false. if (linie == null) eof = true.

readLine().println(fisier.getMessage()).close(). while(!eof) { String linie = fisier.out. else System. boolean eof = false. } catch(IOException e) { System.java")).getLineNumber() + " " + linie). if (linie == null) eof = true.public class CitesteLiniiFisier1 { public static void main (String [] args) { try { LineNumberReader fisier = new LineNumberReader(new FileReader("CitesteLiniiFisier1. } } } . } fisier.println("Eroare: " + e.out.

construiti o interfata care modeleaza notiunea de stiva de obiecte. Implementati o clasa pentru numere complexe cu atributele real si imaginar si trei constructori : implicit. . afisare.construiti doua obiecte de tip complex si afisati in fisierul ”date. Scrieti metode care prelucreaza puncte_plan cu date trimise de la tastatura. cu un parametru. capcitate. functie. an_fabricatie. calculul distantei intre doua puncte. 2.realizati o clasa extinsa automobil_leasing cu data membra rata si definiti doua obiecte din aceasta clasa. 3. . Extineti clasa definita mai sus la clasa angajat_determinat cu data membra perioada si construiti doua obiecte de acest tip.in”. 4. . calculul modului unui numar complex. cu un parametru si cu doi parametrii. -construiti doua obiecte rationale si afisati suma lor in fisierul “date. . setarea datelor unui obiect de tip complex cu date trimise de la tastatura). testare daca stiva este vida). afisare. 5.Construiti o stiva cu numere rationale.construiti o stiva cu numere complexe. afisare. afisarea datelor.(setarea valorilor. Scrieti o metoda pentru adunarea a doua numere rationale. doi parametrii.construiti 2 obiecte din clasa definita mai sus. extragere. Obiectele de tip stiva contin metodele (adaugare. extragere. . . salariul si cel putin doi constructori pentru intitializarea obiectelor.in” modulele si suma lor.construiti o stiva care contine obiecte de tip punct_plan. . Construiti tipul automobil definit prin datele membre : marca.Implementati o clasa angajat cu atributele nume.Aplicatii propuse : 1. Obiectele de tip stiva contin metodele (adaugare. Implementati o clasa punct_plan care defineste un punct in plan cu atributele abcisa. testare daca stiva este vida). Scrieti metode pentru setarea datelor de la tastatura. extragere.in”. Fractia retinuta de un obiect trebuie sa fie ireductibila. Construiti doua obiecte de tip angajat si afisati datele lor in fisierul “date.Implementati tipul rational cu atributele numarator si numitor si trei constructori : implicit. cu un parametru si cu doi parametrii.in”. Obiectele de tip stiva contin metodele (adaugare. Introduceti in clasa cel putin doi constructori pentru initializarea obiectelor de tip automobil. ordonata si trei constructori : implicit.construiti doua obiecte punct_plan si afisati distanta dintre ele in fisierul “date.construiti o interfata care modeleaza notiunea de stiva de obiecte. Scrieti metode pentru prelucrarea obiectelor de tip complex (adunarea a doua numere complexe. testare daca stiva este vida). . .construiti o interfata care modeleaza notiunea de stiva de obiecte. 87 . .conversie String).

Bibliografie 1. Stefan Andrei.0.html 5. Java Programming Tutorial. Sun Microsystems. http://arh.sun. Editura Prentice – Hall.about. Editura Tehnica.com/od/beginningjava/a/beginjavatutor. The Java™ Tutorials. Kevin Taylor.com/docs/books/tutorial/java/TOC. . “Introducere in universul Java”. 6.htm 3. Editura Polirom. 2. 2002. Aplicatii “. “JAVA de la 0 la expert”. “Thinking in Java. 3rt Edision”.2002. Thinking in Java. Stefan Tanasa.pub. http://java.ro/mirrors/eckelbooks/TIJ3/TIJ3. Cristian Olaru. Revision 4. “Algoritmi fundamentali in Java. 2003. 3rd ed. Editura Polirom 2007. http://java.htm 4. 7. Bruce Eckel. Bruce Eckel. Doina Logofatu. Horia Georescu.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful