UNIVERSITATEA TITU MAIORESCU FACULTATEA DE INFORMATICA

Programarea in Java
suport curs -

Lector univ. drd. Dascalescu Ana Cristina

- 2010 1

Cuprins

Capitolul 1 Introducere in limajul Java................................................................................................................................................. 3 1.1Caracteristici de baza ale limbajului Java ................................................................................................................................... 3 1.2 Tehnologia Java si componentele sale...................................................................................................................................... 4 1.2.2 Platforme de lucru Java ........................................................................................................................................................ 4 1.2.3 Tipuri de programe implementate de Java............................................................................................................................. 5 1.2.3Etapele dezvoltarii unei aplicatii Java..................................................................................................................................... 6 1.2 Structura lexicala a limbajului Java .............................................................................................................................................. 7 1.3 Tipuri de date si variabile in Java ................................................................................................................................................. 8 1.4 Expresii si operatori....................................................................................................................................................................11 1.5 Controlul executiei ......................................................................................................................................................................14 1.6 Siruri de caractere........................................................................................................................................................................17 Capitolul 2 Clase si obiecte .................................................................................................................................................................19 2.1 Ciclul de viata al unui obiect .......................................................................................................................................................20 2.1.1 Crearea obiectelor.................................................................................................................................................................20 2.2 Crearea claselor ...........................................................................................................................................................................22 2.2.1 Corpul unei clase ..................................................................................................................................................................23 2.2.2 Constructorii unei clase ........................................................................................................................................................24 2.2.3 Declararea variabilelor..........................................................................................................................................................25 2.3 Implementarea metodelor ............................................................................................................................................................27 2.3.1 Declararea metodelor............................................................................................................................................................27 2.3.2 Metode de instanta si metode de clasa ..................................................................................................................................29 2.3.3 Domeniul de vizibilitate (acces) al metodelor unei clase. Modificatori de acces..................................................................29 Capitolul 3 Extinderea claselor. Polimorfismul in Java.......................................................................................................................33 3.1 Mostenirea - concept fundamental al programarii orientata obiect..............................................................................................33 3.2 Caracteristicile unei ierarhi de clase ............................................................................................................................................35 3.3 Mostenirea simpla in Java ...........................................................................................................................................................35 3.4 Supraincarcarea (overloading) metodelor. Redefinirea (override) metodelor..............................................................................37 3.5 Implementarea polimorfismului .................................................................................................................................................39 3.6 Metode si clase abstracte .............................................................................................................................................................42 Capitolul 4 Interfete Java...................................................................................................................................................................50 4.1 Interfete .......................................................................................................................................................................................50 4.2 Crearea si folosirea interfetelor Java ...........................................................................................................................................50 4.3 Implementarea unei interfete .......................................................................................................................................................51 4.4 Implementarea unor interfete multiple.........................................................................................................................................52 Capitolul 5 Tratarea exceptiilor............................................................................................................................................................57 5.1 Tratarea erorilor...........................................................................................................................................................................57 5.2 Ierarhia de exceptii predefinite de platforma Java .......................................................................................................................58 5.3 Crearea si semnalarea propriilor exceptii ....................................................................................................................................64 Capitolul 6 Intarari si iesiri...................................................................................................................................................................68 6.1 Tipuri de fluxuri de intrare/iesire Java.........................................................................................................................................68 6.2 Fluxuri de octeti si clase predefinite Java ....................................................................................................................................69 6.3 Fluxuri de caractere si clase predefinite Java utilizate.................................................................................................................81

Capitolul 1 Introducere in limajul Java

Obiective:

- implementarea firmei Sun a limbajului Java: Platforma J2SE (Java 2 Platform, Standard Edition); - tipuri de programe implementate de Java; - etapele dezvoltarii unei aplicatii Java; structura unei aplicatii Java; metoda main( ); - utilizarea claselor de obiecte din pachetele predefinite (pachete API) Java; directiva import ; instructiunea package; - elemente de baza ale limbajului Java: identificatori, variabile, tipuri primitive de date; constant,operatori, controlul executiei; - afisarea datelor pe ecran: metodele print, println, readLine, read.

1.1 Caracteristici de baza ale limbajului Java
Scurt istoric Inceptul limbajului Java este in toamna anului 1991, cand firma Sun Microsystems a finantat un proiect cu numele Green condus de James Gosling. Tehnologia propusa a avut un impact remarcabil asupra intregii comunitati a dezvoltatorilor de software, impunandu-se prin calitati deosebite cum ar fi simplitate, robustete si nu in ultimul rand portabilitate. Dupa patru ani de lucru, echipa Green finalizeaza specificatiile limbajului Java, astfel ca in anul 1995 firma Sun Microsystems vinde licenta firmelor IBM, Microsoft, Silicon Graphic, Adope si Netscape. Incepand cu anul 1998, cand a aparut versiunea 2 a limbajului (Java 2 Platform), Java a fost extins, acoperind si mai multe directii de dezvoltare: programarea aplicatiilor enterprise (aplicatii de tip server) precum si a celor adresate dispozitivelor cu resurse limitate, cum ar fi telefoanele mobile, pager-e sau PDA-uri (mici dispozitive de calcul, de dimensiuni putin mai mari decat ale unui telefon mobil, cu facilitati de agenda si capabile sa execute aplicatii intr-un mod relativ asemanator cu cel al unui PC). Caracteristicile de baza ale limbajului Java: - Java este un limbaj simplu de folosit. Aceasta caracteristica poate fi considerata ca o reactie directa la complexitatea considerabila a limbajului C/C++. Au fost indepartate din Java aspectele cele mai derutante din C++ precum supraincarcarea operatorilor, mostenirea multipla sau pointerrii. - Java este independent de arhitectura calculatorului pe care lucreaza si foarte portabil. Compilatorul Java genereaza o secventa de instructiuni ale unei masini virtuale Java. Executia aplicatiilor Java este interpretata. Singura parte din mediul de executie Java (JRE) care trebuie portata de pe o arhitectura pe alta cuprinde interpretorul Java si o parte din bibliotecile standard care depind de sistem. In acest fel aplicatii Java compilate pe o arhitectura SPARC de exemplu, pot fi
3

rulate fara recompilare pe un sistem bazat pe procesoare Intel. De altfel, mediul de executie Java (JRE) este scris in C ceea ce il face foarte portabil. - Interpretorul Java este gandit sa lucreze pe masini mici (memorie mica de ordinul sutelor de KB), precum ar fi procesoarele cu care sunt dotate aparatele casnice si telefoanele mobile. - Limbajul Java este orientat obiect. Cu el se pot crea clase de obiecte si instante ale acestora, se pot incapsula informatiile, se pot mosteni variabilele si metodele de la o clasa la alta etc. Singura caracteristica care lipseste este mostenirea multipla, dar pentru a suplini aceasta lipsa, Java ofera o facilitate mai simpla, numita interfata, care permite definirea unui anumit comportament pentru o clasa de obiecte, altul decat cel definit de clasa de baza. In Java orice element este un obiect, in afara de datele primare. Din Java lipsesc functiile si variabilele globale. - Limbajul Java este distribuit, avand implementate biblioteci pentru lucrul in retea. - Limbajul Java este un limbaj cu securitate ridicata. - Java are inclus suport nativ pentru aplicatii care lucreaza cu mai multe fire de executie (programare paralela si concurenta). Acest suport este independent de sistemul de operare.

1.2 Tehnologia Java si componentele sale
In tehnologia Java sunt cuprinse patru componente: 1. Masina virtuala, denumita JVM (Java Virtual Machine) care interpreteaza fisierele cu extensia .class ce contine “bytecode”. “Bytecode” reprezinta cod compilat care este procesat de un program, denumit masina virtuala, si nu cod executabil care ruleaza pe masina reala ce dispune de un procesor harwarde. “Bytecode” este format din instructiuni generice care sunt convertite (transformate) de masina virtuala in instructiuni specifice procesorului masinii reale. De aceea se spune ca aplicatiile Java sunt independente de platforma (hardware si software). Masina virtuala Java mai este denumita si interpretor Java. 2. Limbajul Java propriu-zis. Limbajul Java este orientat pe obiecte si se aseamana din punct de vedere al sintaxei cu C++. 3. Un compilator care genereaza fisiere cu extensia .class. Compilatorul Java traduce instructiunile scrise in limbajul Java (stocate in fisiere cu extensia .java) in instructiuni generice “bytecode”(stocate in fisiere cu extensia .class) care sunt “intelese” de masina virtuala. 4. Biblioteca de clase Java, denumita si Java API. Aceasta biblioteca contine un set de componente utile care pot fi reutilizate de programatori in diverse aplicatii informatice. 1.2.1 Platforme de lucru Java Limbajul de programare Java a fost folosit la dezvoltarea unor tehnologii dedicate rezolvarii unor probleme din cele mai diverse domenii. Aceste tehnologii au fost grupate in asa numitele platforme de lucru, ce reprezinta seturi de librarii scrise in limbajul Java, precum si diverse programe utilitare, folosite pentru dezvoltarea de aplicat¸ii sau componente destinate unei anume categorii de utilizatori.

De asemenea. J2EE (Enterprise Edition) Aceasta platforma ofera API-ul necesar dezvoltarii de aplicatii complexe. platforma de lucru J2ME oferind suportul necesar scrierii de program dedicate acestui scop. Pascal etc. biblioteca de clase Java API etc).interpretorul Java. Acest tip de programe Java sunt denumite aplicatii de sine statatoare. Cele mai importante unelte incluse in J2SDK sunt: . Standard Edition) in diverse versiuni pe care le scoate firma si care este livrat gratuit (este un soft liber). Produsul J2SDK include uneltele de creare a programelor Java (compilatorul si alte unelte necesare pentru dezvoltare de programe) si unelte de executie ale acestora (masina virtuala. Principlala caracteristica a acestui tip de aplicatie este incapsularea in cadrul unei clase principale a unuei functii main() asemanatoare cu cea folosita in limbajul C.folosit pentru testarea applet-urilor (aplicatii care ruleaza dintr-un navigator de internet). . . programarea dispozitivelor mobile este extrem de simpla. 3. pagini JSP. cu informatiile memorate in baze de date distribuite. 2.java . O aplicatie de sine statatoare este un program Java care se executa in afara browswer-ului Web . etc.javac . Tot aici gasim si suportul necesar pentru crearea de aplicatii si servicii Web. Programe Java care se executa individual prin intermediul unui interpretor Java.sun.J2SE (Standard Edition) Este platforma standard de lucru ce ofera suport pentru crearea de aplicatii independente si appleturi.compilatorul Java.com”.2 Tipuri de programe implementate de Java Cu ajutorul limbajului Java se pot dezvolta trei tipuri de programe: 1. dintr-un document HTML.sun. Pentru a fi la curent cu ultimele versiuni ale produsului J2SDK se poate accesa adresa de internet http://java. cum ar fi:C/C++. 1. formate din componente ce trebuie sa ruleze in sisteme eterogene. Aplicatii care se executa pe partea de server numite serveturi. Pachetul Java 2 SDK este un set de programe care ruleaza. Acestea se incadreaza in programele “clasice” scrise in diverse limbaje de programare.com. Standard Edition) Produsul informatic (software-ul) care implementeaza platforma J2SE si care este folosit pentru dezvoltarea de aplicatii specifice acesteia este J2SDK (Java 2 Software Development Kit. din lina de comanda a sistemului de operare. cu urmatoarea signatura: 5 . etc. J2ME (Micro Edition) Folosind Java. bazate pe componente cum ar fi servleturi. oferind cea mai comoda solutie pentru distributia si actualizarea aplicatiilor Java. Programe Java care se executa in interiorul unui navigator Internet. care nu au nevoie de o interfata grafica pentru utilizator.2. aici este inclusa si tehnologia JavaWeb Start ce furnizeaza o modalitate extrem de facila pentru lansarea si instalarea locala a programelo scrise in Java direct de peWeb.appletviewer . Toate distributiile Java sunt oferite gratuit si pot fi descarcate de pe Internet de la adresa ”http://java. utilitare bazate pe text. Platforma J2SE (Java 2 Platform. Acest tip de programe Java sunt denumite applet-uri.

Daca programul nu contine erori sintactice. . scrisa in java. In acest mod este asigurata portabilitatea si independenta de platforma. denumit compilator Java. Procesul de complilare si executie poate fi reprezentat ca in figura 1.Editarea setului de instructiuni de programare cu ajutorul unui editor de texte. a instructiunilor “bytecode” in instructiuni inteligibile masinii gazda care apoi sunt executate. 2. Conversia are loc la lansarea executiei si anume instructiune cu instructiune. iar rezultatul este trimis programului solicitant. 1. Rezultatul compilarii este unul sau mai multe fisiere de tip “bytecode”.2. Pentru aceasta operatie se lanseaza in executie un program special. 3. semnaland eventualele erori. Compilatorul analizeaza textul sursa al programului din punct de vedere sintactic. care are extensia . Conversia (transformarea). compilatorul traduce acest program in codul masina pentru masina virtuala Java (un fel de calculator intr-un alt calculator).java.o secventa de instructiuni de asamblare pentru masina virtuala Java. si care poate interactiona cu diferiti clienti folosind o implementare a paradigmei cerere/raspuns bazata pe protocolul HTTP.Un dezavantaj poate fi considerat timpul mai mare de executie. de obicei a unui server HTTP. de catre interpretorul Java. O aplicatie care se executa pe partea de server este o aplicatie care este rulata de server ca urmare a unei cererei primate de acesta. Compilarea programului. In acest fel este creat un fisier sursa.class. Masina virtuala mai este cunoscuta si ca interpretor Java sau executor (runtime) Java.public static void main(String args[] ) Aplicatiile care se executa pe partea de client sunt cele incarcate de pe un server si apoi executate de programe speciale cum ar fi navigatoarele Web.3 Etapele dezvoltarii unei aplicatii Java 1. Fisierul “bytecode” nu depinde de masina gazda si de sistemul de operare pe care va fi executat programul. Extensia fisierului “bytecode” rezultat in urma compilarii are extensia . Servturile extend functionalitatea unui server. Un applet este un program Java care respecta o multime de reguli astfel incat sa poata rula in cadrul unui navigator Web. Un servlet este o componenta Web.

\u0669 : cifre arabic-indic 0 . sunt obligatorii. unde era posibila reprezentarea a doar 256 de caractere. Greek.\u9fff : litere din alfabetul Han (Chinez. • \u0030 .2 Structura lexicala a limbajului Java Setul de caractere Limbajului Java lucreaza in mod nativ folosind setul de caractere Unicode.\u0039 : cifre ISO-Latin 0 .9 • \u0660 .O aplicatie Java este compusa din una sau mai multe clase care interactioneaza intre ele prin intermediul metodelor. In grupul de clase.} } Observatie: Tipul parametrilor metodei (functiei) main cat si tipul metodei. Atunci cand se executa o aplicatie Java. Mathematical. spre deosebire de ASCII.unicode. static void. . Mai jos sunt oferite cateva exemple de caractere Unicode.. 1.\u22FF : simboluri matematice (8.\u03C9 : simboluri grecesti _ − ! • \u2200 . variabile. O alta caracteristica a setului de caractere Unicode este faptul ca intreg intervalul de reprezentare a simbolurilor este divizat in subintervale numite blocuri. au rolul de a denumi elemente ale programului Java: constante.org” Identificatori Identificatorii. trebuie sa existe o clasa care sa contina o metoda statica avand numele main. clase metode etc. etc. Primele 256 caractere Unicode corespund celor ASCII. 9. masina virtuala va cauta si invoca automat metoda statica avand numele main.9 • \u03B1 . unde xxxx reprezinta codul caracterului. 7 . Arrows. Arabic. Cel mai simplu program Java (care nu face nimic) arata astfel: class aplicatie { public static void main (String [ ] args) {System. Observatie: Metoda main poate fi considerata ca fiind echivalentul Java a functiei main din C/C++.out. Currency. Acesta este un standard international care inlocuieste vechiul set de caractere ASCII si care foloseste pentru reprezentarea caracterelor 2 octeti. Musical. intalniti si sub denumirea de nume simbolice. ceea ce inseamna ca se pot reprezenta 65536 de semne.) • \u4e00 .println(“Primul program Java”). care formeaza o aplicatie Java. cateva exemple de blocuri fiind: Basic Latin. Coreean) Mai multe informatii legate de reprezentarea Unicode pot fi obtinute la adresa ”http://www. referirea la celelalte facandu-se prin \uxxxx. Japonez. etc. Gothic.

Asupra variabilelor finale vom reveni ulterior dupa intelegerea conceptelor de clasa de obiecte. primul caracter fiind obligatoriu o litera (inclusiv ‘_’). .’). tipul acesteia si. care are un nume simbolic (identificator) si stocheaza un anumit tip de date. Toate cuvintelecheie se scriu numai cu litere mici. In limbajul Java a fost exact definita modalitatea de reprezentare a tipurilor primitive de date in memorie. . identificatorii sunt diferiti in functie daca sunt scrisi cu litere mici si mari. De aceea. dar au rolul de a explicita si de a face mai lizibil pentru programator anumite secvente de program. Separatori Separatorii au rolul de a separa unitatile sintactice: . ca si setul de operatii pe care programul poate sa le realizeze cu aceste date.’). adica face diferenta intre literele mici si literele mari.3 Tipuri de date si variabile in Java Variabila este o zona temporara de stocare. . while etc. pentru: . un identificator este constituit dintr-o succesiune nelimitata de litere si cifre Unicode. de exemplu. Cuvintele-cheie (keywords) sunt identificatori speciali. TAB (‘\t’). La declararea variabilei trebuie specificat numele simbolic al variabilei. In Java exista trei tipuri de comentarii: . rezidenta in memoria RAM. In ciuda denumirii. Alti separatori specifici sunt ( ) { } [ ] . . incadrate intre /** si */. variabilele Java devin independente de platforma hardware si software pe care lucreaza. care pot fi utilizati numai in constructii sintactice in care sunt specificati. aceste comentarii pot fi formate din mai multe linii.a delimita sfarsitul unei instructiuni sau al unei declaratii . . in Java exista variabile care isi pot modifica valoarea si variabile care nu si-o pot modifica. de exemplu.Din punct de vedere sintactic. 1.o succesiune de caractere pe mai multe linii care tin de documentatie. Pentru utilizarea unei variabile intr-un program Java trebuie ca aceasta sa fie declarata.a delimita o constanta de tip caracter . In acest fel. sfarsit de linie (‘\n’) si comentariile.a delimita constantele sir de caractere(ghilimelele).Ca separatori “generali” se utilizeaza caracterele albe: spatiu (‘ ‘). numite variabile finale. pentru a separa unele constructii sintactice: variabilele sunt separate prin caracterul virgula (‘. Un tip de date defineste multimea de valori pe care variabila poate sa le stocheze.Separatorii specifici sun folositi. Comentarii Comentariile sunt texte care vor fi ignorate de compilator. textul dintre cele doua secvente este automat mutat in documentatia aplicatiei de catre generatorul automat de documentatie (javadoc). . o valoare initiala care se atribuie variabilei.o succesiune de caractere incadrata intre /* si */ . cu inteles predefinit. .caracterul apostrof (‘).caracterul punct si virgula (‘. De exemplu: if.Delimitatorii sunt folositi. Limbajul Java este “case-sensitive”. Ea poate fi modificata pe parcursul executiei programului.o succesiune de caractere care incepe cu // si se termina la sfarsitul unei singure linii. eventual. modul de reprezentare a acestora in memorie.

Regula ar fi deci urmatoarea: nici o declararie fara initializare. long.De asemenea. Tabelul de mai jos prezinta o descrie generala a tipurilor primitive de date utilizate de Java. Limbajul Java accepta urmatoarele tipuri de baza: byte. Este o practica buna insa aceea ca programele sa nu depinda niciodata de aceste initializari implicite. Java defineste o valoare implicita pentru fiecare tip de date. Tip Valori Reprezentare in memorie byte [-128. 2.483. boolean. int. in cazul in care variabila de un anumit tip nu a primit nici o valoare de la utilizator. double. void. In Java aceste doua valori le vom nota prin constantele (literali) true si respectiv false.147. int si long) nou creata primeste automat valoarea implicita 0. long. Orice variabila de tip intreg (byte. 10308] coduri Unicod Virgula mobila pe 8 bytes char Pe 2 byte boolean false sau true Pe un bit Tipul boolean este folosit pentru memorarea unei valori de adevar sau fals. short. Tipul char este folosit pentru a reprezenta caractere de tip Unicode. 9 .648. 1038] Virgula mobila pe 4 bytes double 15 cifre semnificative [10-324. 32767] Intreg pe 2 bytes int [2.147.648] Intreg pe 4 bytes long [-263. float. Conventia folosita de Java pentru valorile intregi cu semn este reprezentarea in complement fata de doi. Tipurile de date intregi sunt folosite pentru memorarea unor valori intregi cu semn.483. Tipurile de date intregi sunt: byte. int. short. char. 127] Intreg pe 1 byte short [-32768. Orice variabila de tip caracter nou creata primeste automat ca valoare implicita caracterul null al codului Unicode. “\u0000’. short. Orice variabila booleana nou creata primeste automat valoarea implicita false. 263 -1] Intreg pe 8 bytes float 6 cifre semnificative [10-46.

java. Valori folosite pe post de infinit pozitiv si negativ. Constantele intregi pot fi reprezentate in baza 10.Tipurile de date reale sunt folosite pentru memorarea unor valori reale sub forma de mantisa si caracteristica. fie o secventa escape.Double.java. Daca nu este specificat nici un sufix. . In fiecare dintre clase numerice prezentate sunt definite doua constante care reprezinta valorile minime si maxime pentru tipurile respective. Pentru a reprezenta o constanta intreaga in baza 8 trebuie sa se adauge prefixul 0 (cifra zero) in fata numarului. Aceste valori pot rezulta in urma unor calcule. .pentru tipul long.lang. In Java sunt definite cateva valori reale speciale: 1. functiile de scriere vor transforma acest numar in caracterul corespunzator. Constante O constanata este folosita pentru a exprima in program o valoare pe care o poate lua tipurile primitive de date si tipul sir de caractere. Valoarea implicita pentru variabilele de tip float este 0. Tipul void Tipul void este un tip special. iar pentru variabilele de tip double este 0.0 / 0. Reprezentarea se face fie folosind o litera sau o cifra. 1 si 2 sunt definite sub forma de constante si in ierarhia de clase predefinite Java. de exemplu 0.lang.Valoarea NaN (Not a Number) se obtine atunci cand se efectueaza o operatie a carei rezultat nu este definit. Constantele reale pot fi specificate in notatia obisnuita sau in format stiintific. Acest tip se utilizeaza cand este necesar sa se specifice absenta oricarei valori. Pentru tipurile intregi si intregi lungi.0d. pentru care multimea valorilor este vida. Numele constantelor este: NaN. Pentru cele care nu au reprezentare grafica.java.0. 16 sau 8. precum si pentru tipurile flotante exista definite clase in ierarhia de clase predefinite Java si anume: .Float .pentru tipul float. Intern.lang.Integer .lang. se folosesc secventele escape sau secventele escape predefinite prezentate deja. POSITIVE_INFINITY. NEGATIVE_INFINITY. Ulterior. De exemplu: pentru tipul de data a metodelor care nu intorc nici un rezultat.java. Sufixul care indica tipul float poate fi f sau F iar sufixul care indica tipul double poate fi d sau D.pentru tipul double. Caracterele care au reprezentare grafica pot fi scrise intre apostroafe. valoarea implicita este de tip double.0f.pentru tipul int.lang. . Constantele reale care se pot reprezenta in memoria calculatorului sunt numere rationale din intervalele specificate la tipurile float si double. Constantele lungi se recunosc prin faptul ca se termina cu sufixul l sau L.Long .lang. Java interpreteaza constantele de tip caracter ca pe un numar (codul Unicode al caracterului respectiv).Double .Float si respectiv in clasa java. Valorile descrise la pct. cum a fost cazul metodei main (). Aceste doua constante se numesc in mod uniform MIN_VALUE si MAX_VALUE. Constantele intregi pot fi intregi normale sau lungi. si anume in clasa java. Pentru a reprezenta o constanta intreaga in baza 16 trebuie sa se adauge prefixul 0x sau 0X in fata numarului. Tipurile de date reale sunt: float si double. Constantele de tip caracter sunt utilizate pentru a reprezenta caracterele Unicode. 2. .

Observatie: Un sir de caractere este. Operatorul ‘/’ poate fi aplicat atat operanzilor intregi. ‘/’ . Operatorii limbajului Java sunt unari (se aplica unui singur operand) sau sunt binari (se aplica asupra a doi operanzi). sunt optionale si sunt folosite pentru a atribui unor variabile anumite valori initiale. Operatorii aritmetici Operatorii aritmetici sunt: ‘*’ .<expresie1>. unde: . dar functioneaza diferit pentru operanzii intregi.<nume_v1>. o instanta a clasei de obiecte String declarata standard in pachetul java.specifica numele simbolic al variabilelor care se declara (adica. c=4. identificatorii). Operatorii desemneaza operatiile care se executa asupra operanzilor si pot fi grupati pe categorii. Locul unde este declarata o variabila determina domeniul de vizibilitate si semnificatia ei. ‘+’ adunarea. separand numele lor prin virgula. Exemple de declaratii de variabile ce pot fi folosite intr-un program: int a. Modul cum se face definirea constantelor va fi prezentata intr-o lectie separata destinata descrieri atributelor statice. de fapt. operandul ‘/’ are ca rezultat catul impartirii intregi (fara parte fractionara). o expresie incadrata intre paranteze rotunde. … . ‘%’ .4 Expresii si operatori O expresie este compusa dintr-o succesiune de operanzi. y. atunci se foloseste secventa escape \n in sirul de caractere respectiv. <nume_v2> [= <expresie2>] … ].impartirea. cat si operanzilor reali. Vom reveni asupra sirurilor de caractere intr-o lectie separata. Observatie: Se pot declara simultan mai multe variabile de acelasi tip. float x=b*5.restul impartirii intregi. . Daca se doreste introducerea de caractere terminatoare de linie intr-un sir de caractere. un apel de metoda. char g. o variabila. ‘-’ .6. A. precum si operatorul unar ‘+’ (plus) (introdus pentru simetrie). . b=3.lang. legati prin operatori.specifica tipul de data al variabilelor. <nume_v2>. in functie de tipul operatiilor realizate. De asemenea este folosit operatorul unar ‘-’ (minus) pentru schimbarea semnului. O variabila trebuie sa fie declarata imediat inainte de a fi folosita.<tip> . Observatii: 1. … . Caracterele care formeaza sirul de caractere pot fi caractere grafice sau secvente escape ca cele prezentate la constantele de tip caracter. <expresie2>. Daca cei doi operanzi sunt numere intregi. Operatorul ‘%’ nu poate fi aplicat decat operanzilor intregi. fata de operanzii reali. expresia trebuie sa fie evaluabila in momentul declararii.scaderea. 2. Un operand poate fi o constanta. Limbjul Java permite si definirea de constante. 1.specifica o expresie de initializare. Daca cel putin unul 11 .Constantele de tip sir de caractere sunt cuprinse intre ghilimele.inmultirea. Sintaxa folosita pentru declararea de variabile este: <tip> <nume_v1> [= <expresie>] [.

Operatori de egalitate Operatorii de egalitate sunt folositi pentru testarea unei egalitati sau inegalitati intre doua valori. daca valoarea curenta a lui x este 5. atunci: . dupa care valoarea lui x va fi in ambele cazuri 6. . expresiile logice: 5 == 2+3 are ca rezultat valoarea true. Operatorii de incrementare/decrementare Operatorul de incrementare este ‘++’. Operatorul de decrementare este ‘--’. operandul ‘/’ furnizeaza rezultatul impartirii reale (cu parte fractionara). De exemplu pentru declaratiile de variabile: int a=5. In cazul cand se foloseste operatorul de incrementare / decrementare in forma postfixata (dupa operand). limbajul Java va incrementa / decrementa mai intai valoarea variabilei si apoi va utiliza variabila intr-o alta expresie. In cazul cand se foloseste operatorul de incrementare / decrementare in forma prefixata (inaintea operandului). 5 != 2+3 are ca rezultat valoarea false. limbajul Java va utiliza mai intai valoarea variabilei intr-o alta expresie si apoi va efectua operatia de incrementare / decrementare. >. De exemplu. . Operatori logici se aplica asupra unor operanzi de tip boolean. >=. a/2=2.conjunctie logica (si) reprezentata cu &&. expresiile logice: 4 > 6 are ca rezultat valoarea false. D. C. si false.evaluarea expresiei 3 * x++ conduce la rezultatul 15. B. De exemplu. b=7 float x=3.dintre cei doi operanzi este un numar real. . Exista trei operatori logici globali: . . De exemplu. 8 <= 3+13 are ca rezultat valoarea true. Rezultatul aplicarii unui operator relational este true daca cei doi operanzi sunt in relatia indicata de operator. Rezultatul aplicarii unui operator de egalitate este true.evaluarea expresiei 3 * ++x conduce la rezultatul 18. Operatori relationali Operatorii relationali sunt operatori binari si desemneaza relatia de ordine in care se gasesc cei doi operanzi: <. Acesti operatori sunt unari si au ca efect marirea (respectiv micsorarea) valorii operandului cu 1.negatia logica (not) reprezentata cu !. operanzilor in virgula mobila si operanzilor de tipul char. Operatorii de incrementare / decrementare pot fi aplicati operanzilor intregi.5 se pot construi urmatoarele expresii: b%2 =1. Sunt operatori binari si arata relatia de egalitate (==) sau inegalitate (!=). Limbajul Java permite doua forme pentru operatorii de incrementare / decrementare: forma prefixata (inaintea operandului) si forma postfixata (dupa operand). <=.disjunctie logica (sau) reprezentata cu | | . E. daca cei doi operanzi sunt in relatia indicata de operator si false altfel. altfel.

operatorii “vecini” actioneaza conform regulilor de asociativitate prezentate in tabelul de mai sus. caz in care se realizeaza o atribuire multipla. jumatate = jumatate/2. |. <<. Operatori de atribuire Operatorii de atribuire sunt operatori binari care permit modificarea valorii unei variabile. >>. -. <nume_variabila1> = <nume_variabila2> = … = <nume_variabilan> = <expresie>. se efectueaza operatiile in ordinea prioritatii operatorilor. Daca cel de-al doilea operand este un tip primitiv de data. La prioritate egala. %. sunt echivalente cu: total+ =100. suma = 0. b = a* = 2. 3. 2. &. G. 13 . jumatate/ =2. Carcterele din sirul rezultat sunt caracterele din primul sir.F. Observatie : <expresie> poate fi la randul ei o expresie de atribuire. ^}. De exemplu instructiunile: total = total + 100. urmate de cele dintr-al doilea sir in ordine. unde: . In timpul evaluarii expresiei se tine cont de existenta parantezelor. de asociativitate si de prioritatea operatorilor: 1. lungimea sirului rezultat este suma lungimii sirurilor care intra in operatie. /.<operator_binar> . el atribuie valorile de la dreapta la stanga. O varianta de sintaxa folosita este: <nume_variabila> = <expresie> Efectul aplicarii operatorului este: Se evalueaza <expresie>. De exemplu: total = 0. De exemplu: “Acesta este” + “un sir” este echivalent cu “Acesta este un sir” “Variabila a are valoarea ” + 3 este echivalent cu “Variabila are valoarea 3” Evaluarea unei expresii presupune calculul valorii expresiei. acesta este convertit la un sir de caractere care sa reprezinte valoarea operandului. a = 0. folosind atribuirea multipla rezulta: total = suma = a = 0 O alta varianta de sintaxa folosita este: <nume_variabila> <operator_binar> = <expresie>. In cadrul unei expresii fara paranteze. Se foloseste atunci cand se doreste sa se atribuie aceeasi valoare mai multor variabile. Exista un operator de atribuire simplu (=) si 10 operatori de atribuire compusi cu ajutorul operatorului ‘=‘ si al unui alt operator binar (aritmetic sau logic pe biti).este din multimea {*. apoi se atribuie variabilei <nume_variabila> valoarea expresiei. Utilizarea parantezelor rotunde este mai puternica decat prioritatea operatorilor. Operatorul de concatenare ( + ) de siruri de caractere este un operator binar folosit pentru lipirea mai multor siruri de caractere La concatenarea sirurilor de caractere. b = a = a*2. Atunci cand compilatorul intalneste o operatie de atribuire multipla. prin inlocuirea in expresie a fiecarei variabile cu valoarea ei si a fiecarei functii cu valoarea returnata de functia respectiva si efectuarea operatiilor specificate de operatori. +. Efectul aplicarii operatorilor de atribuire compusi este echivalent cu instructiunea: <nume_variabila> = <nume_variabila> <operator_binar> <expresie>.

parseDouble(s). s = bry. De exemplu. adica instructiunile if pot fi incluse (imbricate) in alte instructiuni if.print ("Introduceti x= ").parseDouble(s).in). Structuri alternative (de decizie) Instructiunea de decizie if Sintaxa instructiunii este: if (<expresie>) <instructiune_1>. while. BufferedReader bry = new BufferedReader(isry). s = brz. p. z = Double. .1. se executa <instructiune_1>.<expresie> . y = Double. label. /** Utilizarea instructiunii if pentru determinarea ariei triunghiului*/ import java. InputStreamReader isrz = new InputStreamReader(System. InputStreamReader isry = new InputStreamReader(System.specifica instructiunile (simple sau compuse) de executat. public class arie_triunghi { public static void main(String[] args) throws IOException { double x. A. BufferedReader brz = new BufferedReader(isrz).<instructiune_1>. System.io.in). altfel se executa <instructiune_2>.print ("Introduceti z= "). <instructiune_2> . System.readLine().in). . [else <instructiune_2>]. s = brx. Nota: Instructiunea if poate sa faca parte dintr-o alta instructiune if sau else. do-while Instructiuni pentru tratarea except¸iilor: try-catch-finally. aria. InputStreamReader isrx = new InputStreamReader(System. z.*. Semantica: se evalueaza <expresie> si daca valoarea expresiei este true. urmatorul program (denumit arie_triunghi.print ("Introduceti y= ").4 Controlul executiei Instruct¸iunile Java pentru controlul executiei sunt foarte asemanatoare celor din limbajul C si pot fi impartite in urmatoarele categorii: Instructiuni de decizie: if-else. String s. x = Double. throw Alte instructiuni: break.java) testeaza daca trei numere pot forma laturile unui triunghi si daca da calculeaza aria triunghiului folosind formula lui Heron.specifica expresia de evaluat. switch-case Instructiuni de salt: for. BufferedReader brx = new BufferedReader(isrx).readLine().out. unde: .out.readLine(). y. System.parseDouble(s).out. continue. return.

daca nici una dintre valorile constantelor din alternativa case nu coincide cu valoarea expresiei.<grup_de_instructiuni_1>.out. Structuri repetitive (iterative) Instructiunea while Sintaxa instructiunii este: while (<expresie>) <instructiune>. .specifica valorile constantelor cu care se face compararea rezultatului evaluarii expresiei. switch permite selectarea unei alternative din maximum n+1 posibile. ….println("Numerele introduse nu sunt laturi ale unui triunghi"). se compara succesiv valoarea expresiei cu valorile constantelor <constanta_1>. care permite selectarea unei alternative din maximum doua posibile.specifica variabila sau expresia de evaluat. 15 .out. Observatii: 1. else if (x+y<=z || x+z<=y || y+z<=x) System.daca se intalneste o constanta din alternativa case cu valoarea expresiei.daca valoarea expresiei este false se iese din ciclul while. … .if (x<=0 || y<=0 || z<=0) System.specifica expresia de testat. <constanta_2>. case <constanta_2> : <grup_de_instructiuni_2>. <constanta_2>.<constanta_1>. 2. . …. <constanta_n> . In instructiunea if-else se executa instructiunea (instructiunile) corespunzatoare valorii expresiei si atat. <constanta_n> din alternativele case: . Spre deosebire de if-else.o instructiune sau un grup de instructiuni care se executa in cazul in care o alternativa case se potriveste. Semantica: se evalueaza <expresie>.out. B. Semantica: se evalueaza <expresie>: . else { p = (x+y+z)/2. se executa secventa de instructiuni din alternativa default (alternativa implicita sau prestabilita).<expresie> . in timp ce in instructiunea switch se executa si toate secventele de instructiuni ale alternativelor case urmatoare.] } unde: .<expresie> . se executa secventa de instructiuni corespunzatoare si toate secventele de instructiuni care urmeaza. [default: <grup_de_instructiuni_n+1>. System. aria = Math. pana la intalnirea instructiunii break sau pana la intalnirea acoladei inchise (}) care marcheaza sfarsitul instructiunii switch.println("Numerele introduse nu sunt laturi ale unui triunghi").println("Aria triunghiului = " + aria). . unde: . … case <constanta_n> : <grup_de_instructiuni_n>.sqrt(p*(p-x)*(p-y)*(p-z)). } } } Instructiunea switch Sintaxa instructiunii este: switch (<expresie>) { case <constanta_1> : <grup_de_instructiuni_1>.

Aceste operatii se realizeaza prin intermediul unor metode existente in pachetele API ale limbajului. <conditie_sfarsit>. unde: .err pentru fluxul de erori.specifica expresia de testat (de evaluat). Instructiunea do-while Sintaxa instructiunii este: do <instructiune>. . valoarea de incrementare sau decrementare poate fi diferita de 1. de obicei.o instructiune simpla de executat.System.System.sectiunea <valoare_initiala> atribuie variabilei de control o valoare initiala.6 Afisarea datelor pe ecran In limbajul Java nu exista instructiuni specializate pentru citirea/scrierea datelor. de fiecare data. 1.daca valoarea expresiei este true. de obicei. care.in pentru intrarea standard de la tastatura.* Conceptul fundamental in operatiile de intrare/iesire in limbajul Java este fluxul de intrare/iesire (stream). o variabila denumita variabila de control care indica de cate ori s-a executat instructiunea (<instructiune>) din corpul ciclului. .sectiunea <instructiune> reprezinta instructiunea (sau instructiunile) care se doreste (doresc) a fi repetata (repetate)..io. dupa ce se executa instructiunea din corpul ciclului. . catre ecran).System. Semantica: se executa instructiunea si apoi se evalueaza expresia: . Instructiunea for foloseste.<expresie> . Daca stream-ul este de intrare. secventa de biti “curge” dinspre memoria calculatorului catre exterior (in acest caz. Orice program care foloseste rutinele de intrare/iesire trebuie sa cuprinda instructiunea: import java. succesiunea de biti “curge” dinspre exterior (in acest caz.daca valoarea expresiei este true se executa instructiunea (din ciclul do-while) atita tip cat valoarea expresiei este adevarata. . Java ofera trei fluxuri predefinite pentru operatii I/O standard: . while (<expresie>). valoarea 1 la variabila de control. Sintaxa instructiunii este: for (<valoare_initiala>.sectiunea <valoare_increment> adauga (scade). de la tastatura) catre memoria calculatorului. <valoare_increment>) <instructiune>. Intrarea si iesirea in Java se realizeaza cu ajutorul claselor de obiecte din pachetul predefinit java. . este 0 sau 1.daca valoarea expresiei este false se iese din ciclul do-while.out pentru iesirea standard la ecranul calculatorului. .<instructiune> . de cele mai multe ori. Daca stream-ul este de iesire. . Instructiunea for Este folosita pentru efectuarea unor prelucrari de un anumit numar de ori.io. .sectiunea <conditie_sfarsit> testeaza valoarea variabilei de control pentru a stabili daca programul a executat instructiunea de atatea ori cat s-a dorit. Instructiunea for contine patru sectiuni: . se executa instructiunea atita tip cat valoarea expresiei este true.

String s2 = "123". char data[] = {’a’. 17 . String s = new String(data). Clasa StringBuffer va fi utilizata predominant in aplicatii dedicate procesarii textelor cum ar fi editoarele de texte. caz in care se face numai un salt la o linie noua fara sa se afiseze nimic.print (<expresie>).out. Daca un ¸sir de caractere este constant (nu se doreste schimbarea continutului sau pe parcursul executiei programului) atunci el va fi declarat de tipul String. Spre deosebire de C/C++ care dispun de un numar foarte mare de optiuni de formatare. Efectul apelului metodei println este acela ca se realizeaza afisarea la ecran a variabilei data ca parametru si se face salt la o linie noua. unde: . Uzual. un obiect de tip String sau un obiect de tip StringBuffer. daca nu toti operanzii din expresie sunt siruri de caractere. Exemple echivalente de declarare a unui sir: String s = "abc".println (<expresie>). reverse. unde: . Efectul apelului metodei print este acela ca se realizeaza afisarea la ecran a variabilei data ca parametru si nu se face salt la o linie noua.out. folosind metoda append. String s1 = "abc" + "xyz".este numele unei variabile de un tip de data sau este o expresie care foloseste operatorul de concatenare pentru siruri de caractere.<expresie> . afisarea in Java se face exclusiv prin concatenare de String-uri fara nici o optiune de formatare. 1. String s3 = s1 + s2. insert. adica in forma: System.este numele unei variabile de un tip de data sau este o expresie care foloseste operatorul de concatenare pentru siruri de caractere. care are ¸si unele particularitati fata de restul claselor menite sa simplifice cat mai mult folosirea sirurilor de caractere.println( ). Observatie: String-urile sunt obiecte Java care descriu sirurile de caractere si le vom studia separat intr-o lectie viitoare. ’c’}. delete. Sintaxa folosita la apelul metodei print este: System.out. Sintaxa folosita la apelul metodei println este: System. altfel va fi declarat de tip StringBuffer. ci alte tipuri primitive de date atunci Java face o conversie temporara la tipul String.Pentru afisarea datelor la ecranul calculatorului se folosesc metodele print si println. Diferenta principala intre aceste clase este ca StringBuffer pune la dispozitie metode pentru modificarea continutului sirului. Operatorul de concatenare a doua siruri de caractere folosit de Java este semnul + (plus). cum ar fi: append. cea mai folosita modalitate de a lucra cu siruri este prin intermediul clasei String. Sa retinem ca prin concatenarea a doua siruri se obtine un nou sir de caractere care uneste cele doua siruri initiale. Concatenarea ¸sirurilor de caractere se face prin intermediul operatorului + sau. in cazul ¸sirurilor de tip StringBuffer. Metoda println se poate apela si fara parametrii. String s = new String("abc").5 Siruri de caractere In Java. ’b’. un sir de caractere poate fi reprezentat printr-un vector format din elemente de tip char.<expresie> .

A.print("Vectorul v are" + v. Va fi o eroare la compilare deoarece o variabila nu poate fi in acelasi timp accesata public si private. operatorul de concatenare + este extrem de flexibil.print("1 "). Output-ul include Ana. deoarece se ia in considerare primul modicator de acces. D. . deoarece se ia in considerare ultimul modicator de acces. break.out."Ana"}.1 Fie urmatoarea declaratie Java: public private int h. String x = "a" + 1 + "b" Teste de control: 1.3 Fie urmatorul program Java: public class Program{ static void f(int k){ switch(k){ default: System.length.i<6. D.out. case1: System. 1.print("i "). Variabila h va fi accesata in mod public. B.print("26 "). Care armatii sunt adevarate: A. Variabila h va fi accesata in mod private. C.out. B. sunt cateva exemple: System. Programul se compileaza si la executie afiseaza i 1 21 21 26 26 i. Output-ul include Andreea. Programul se compileaza si la executie afiseaza i 1 21 26 . 1.out. in sensul ca permite concatenarea sirurilor cu obiecte de orice tip care au o reprezentare de tip ¸sir de caractere.out.i++) System.i++) f(i). break. Output-ul include Matei. break. Nici una din variantele de mai sus.In Java. D.2 Ce rezulta din urmatorul fragment de cod Java? int x=1.length + " elemente"). Programul se compileaza si la executie afiseaza i 1 21 21 26 26 .println(names[i]). }} Care afrmatii sunt false? A. C. B. Eroare la compilare. case 4:case5: System. Nimic din cele de mai sus.i<names.out."Matei". case 2:case3: System. C. String []names={"Andreea". for(int i=0. names[--x]+=".". }} public static void main(String []args){ for(int i=0. Mai jos.print("21 ").

out.out. 1.out.print("1 ").print("i "). B. break. a=3 b=6 c=30. Va produce eroare la executie. break. int b=(a=2)*a. a=2 b=5 c=20. case1: System. daca este integrat intr-un program Java? A.0.1. 1. D.i<5.-5.7 Secvenţa uramatoare: public class test { public static void main(String args[]) {int v[ ]={-2. case 2:case3: System. Programul se compileaza si la executie afiseaza -4.out. case 4:case5: System. a=2 b=5 c=25.-6.i++) if(v[i]<-2) suma+=v[i].print("23 ").2}.out. break. C. B. Programul se compileaza si la executie afiseaza i 1 23 23 45 45 . for(i=0. Va produce eroare la compilare. Programul se compileaza si la executie afiseaza i 1 23 23 45 45 i.print("45 "). } } Care armatii sunt adevarate? A.4. Ce se poate spune despre acest cod. Programul se compileaza si la executie afiseaza -3.out. d). a=2 b=4 c=20. b). Programul produce eroare la compilare.println(“a=”+a+”b=”+b+”c=”+c).i<6. System.5 Fie urm¸atorul program Java: public class Program{ static void f(int k){ switch(k){ default: System.i++) f(i).4 Fie urmatorul cod Java: byte b=-7 >>> 1.}} Afiseaza: 19 .6 Secvenţa urmatoare: public class test { public static void main(String args[]) {int a=3. System.}} Afisează la execuţie: a).println(b).println(“suma”+suma).out. Programul se compileaza si la executie afiseaza i 1 23 45 .suma=0. System. D. int c=b*(b=5). } } public static void main(String []args){ for(int i=0. c). 1. C.

Sa consideram urmatorul exemplu. Mai general. metode membre si constructori. afiseaza -13. r1 = new Rectangle(). in sensul ca imediat dupa alocarea memoriei ca efect al operatorului new este apelat constructorul specificat. in care declaram si instantiem doua obiecte din clasa Rectangle. 2. Rectangle r1. instantierea si init¸ializarea apar sub forma: numeObiect = new NumeClasa([argumente constructor]). respective inaltimea.1. 100. crearea obiectelor se realizeaza prin instantierea unei clase si implica urmatoarele lucruri: Declararea Presupune specificarea tipului acelui obiect. 200). c) afiseaza -11. ca in orice limbaj de programare orientat-obiect. afiseaza 0.1 Crearea obiectelor In Java. .a). b). definite de coordonatele coltului stanga sus (originea) ¸si latimea. structura unei clase Java. r2 = new Rectangle(0.1 Ciclul de viata al unui obiect 2. d). Initializarea Se realizeaza prin intermediul constructorilor clasei respective. numeObiect = new NumeClasa(). clasa ce descrie suprafete grafice rectangulare. eroare la compilare. Parantezele rotunde de dupa numele clasei indica faptul ca acolo este de fapt un apel la unul din constructorii clasei si nu simpla specificare a numelui clasei. Instantierea Se realizeaza prin intermediul operatorului new si are ca efect crearea efectiva a obiectului cu alocarea spatiului de memorie corespunzator. r2. Capitolul 2 Clase si obiecte Obiective: ciclul de viata al obiectelor. cu alte cuvinte specificarea clasei acestuia NumeClasa numeObiect. Initializarea este de fapt parte integranta a procesului de instantiere. 0. definirea claselor.

metoda([parametri]). int y. 20). patrat. 20). In schimb. respectiv getVariabila. Dupa cum observam in al doilea caz. 100. //schimba originea patrat. //afiseaza 100 patrat. Apelul unei metode se face prin obiect.se creaza o noua instanta a clasei date. Programarea orientata obiect descurajeaza folosirea directa a variabilelor unui obiect deoarece acesta poate fi adus instari inconsistente (ireale). int inaltime) public Rectangle(int x.setSize(-100. 200).variabila De exemplu clasa Rectangle are variabilele publice x. int latime.width = -100. Fiecare clasa are un set de constructori care se ocupa cu initializare obiectelor nou create.In primul caz Rectangle() este un apel catre constructorul clasei Rectangle care este responsabil cu init¸ializarea obiectului cu valorile implicite. Dimension dimensiune) Declararea.out. //schimba originea Accesul la variabilele unui obiect se face in conformitate cu drepturile de acces pe care le ofer˘a variabilele respective celorlalte clase. 200). cu conditia sa existe un constructor al clasei respective care sa accepte parametrii respectivi. -200). respectiv prin apelarea metodelor sale. Aflarea valorilor acestor variabile sau schimbarea lor se face prin constructii de genul: Rectangle patrat = new Rectangle(0. 300).y = 20.se aloca memorie pentru aceasta instanta. clasa Rectangle are urmatorii constructori: public Rectangle() public Rectangle(int latime. int inaltime) public Rectangle(Point origine) public Rectangle(Point origine. Aceste lucruri se realizeaza prin aflarea sau schimbarea valorilor variabilelor sale.setSize(200. int inaltime) public Rectangle(Point origine. //stare inconsistenta patrat. //metoda setter //metoda setSize poate sa testeze daca noile valori sunt //corecte si sa valideze sau nu schimbarea lor Rolul operatorului new La folosirea operatorului new se executa urmatoarele: . . 0. De exemplu. Referirea valorii unei variabile se face prin obiect.x = 10. y.println(patrat.se apeleaza o metoda speciala a clasei numita constructor. . initializarea se poate face si cu anumiti parametri. 100). patrat. Folosirea obiectelor Odata un obiect creat. pentru fiecare variabil˘a care descrie starea obiectului trebuie sa existe metode care sa permita schimbarea/aflarea valorilor variabilelor sale. width. //schimba originea patrat. el poate fi folosit in urmatoarele sensuri: aflarea unor informatii despre obiect.getter si au numele de forma setVariabila. 100. 21 .origin = new Point(10. instantierea si initializarea obiectului pot aparea pe aceeasi linie (cazul cel mai uzual): Rectangle patrat = new Rectangle(0. Rectangle patrat = new Rectangle(0. patrat. sau metode setter . //schimba dimensiunea Se observa ca valorile variabilelor pot fi modificate indirect prin intermediul metodelor sale. 0. origin.setLocation(10. System. int latime.width). 100. Acestea se numesc metode de accesare. height. 0. schimbarea starii sale sau executarea unor actiuni.

Constructorii initializeaza noul obiect si variabilele sale. .specifica anumite clauze referitoare la pozitia pe care o ocupa clasa in ierarhia de clase din care face parte (clauza extends) sau daca aceasta clasa foloseste o interfata (clauza inplements). . cealalta modalitate fiind prin intermediul interfetelor.finala.<modificatori_clasa> . Vom reveni intr-o lectie viitoare. creaza orice alte obiecte de care are nevoie obiectul creat si realizeaza orice alte operatii de care obiectul are nevoie la initializarea sa.<corpul_clasei> . simultan cu interpretorul Java.specifica domeniul de vizibilitate (folosire sau acces) al clasei. despre aceste clauze vom vorbi intr-o lectie viitoare.specifica tipul clasei definite.<nume_clasa> . aceste cuvinte sa inceapa cu o litera majuscula.specifica numele clasei de obiecte. cu alte cuvinte sa administreze singur memoria ocupata de obiectele sale.variabilele clasei (de instana si de clasa) si metodele care lucreaza cu acestea. ruleaza si un proces care se ocupa cu distrugerea obiectelor care nu mai sunt folosite. Acest proces pus la dispozit¸ie de platforma Java de lucru se numeste garbage collector (colector de gunoi). In Java programatorul nu mai are responsabilitatea distrugerii obiectelor sale intrucat. caz in care folosim modificatorul abstract. In cazul in care declaram o clasa de obiecte ca fiind finala. Declararea unei clase respecta urm˘atorul format general: [<modificatori_acces>] [<modificatori_clasa>] class <nume_clasa> [<clauze_s>] {<corpul_clasei>} unde: .<modificatori_acces> . final. numite la un loc membrii clasei. . . 2. compilatorul va interzice ca pornind de la aceasta clasa sa se defineasca subclase. . Cand se foloseste operatorul new. Distrugerea obiectelor Multe limbaje de programare impun ca programatorul sa tina evidenta obiectelor create si sa le distruga in mod explicit atunci cand nu mai este nevoie de ele.Constructorii reprezinta metode speciale pentru crearea si initializarea noilor instante ale claselor. Observatie: Continutul (corpul) unei clase nu este o succesiune de instructiuni. Intr-o clasa pot fi definiti oricati constructori se doresc pentru a implementa comportamentul clasei.<clauze_s> . . compilatorul va interzice instantierea acestei clase. fiecare avand un numar diferit de argumente sau de tipuri.abstracta. Intr-o clasa pot exista mai multe definitii de constructori. prescurtat gc. caz in care folosim modificatorul final. adica nu se permite crearea de obiecte din aceasta clasa. modificatorul de acces este optional si poate fi: public. modificatorul clasei este optional si poate fi: abstract. in momentul rularii unui program. In cazul in care declaram o clasa de obiecte ca fiind abstracta. Modificatorii pentru tipurile de clasa O clasa poate fi: . este de preferat ca numele clasei sa inceapa cu o litera majuscula si daca numele clasei contine in interior mai multe cuvinte.2 Crearea claselor Clasele reprezinta o modalitate de a introduce noi tipuri de date intr-o aplicatie Java. se pot specifica diferite argumente in lista de argumente si va fi apelat constructorul corespunzator pentru acele argumente.

Declararea ¸si implementarea constructorilor. // C++ class A { void metoda1(). Declararea ¸si implementarea metodelor de instanta si de clasa (cunoscute impreuna ca metode membre).2. dovedind un stil ineficient de progamare. Acest lucru este insa total nerecomandat daca ne gandim din perspectiva lizibilitatii codului. pentru ca cei doi modificatori se exclud. o clasa de obiecte ca fiind abstracta si finala.1 Corpul unei clase Corpul unei clase urmeaza imediat dupa declararea clasei si este cuprins intre acolade. nu este permisa doar declararea metode in corpul clasei. Spre deosebire de C++. care poate fi chiar numele clasei. urmand ca implementare sa fie facuta in afara ei. 23 . fara a exista posibilitatea aparitiei vreunei ambiguitati din punctul de vedere al compilatorului. Nota: Toate clasele care nu fac parte din nici un pachet.Nota:In cazul in care se declara. Continutul acestuia este format din: Declararea si. eventual. Ca o consecinta. Daca o clasa nu este declarata ca fiind de tip public atunci ea va putea fi folosita (accesata) doar de clasele din cadrul aceluiasi pachet. aceasta modalitate de folosire a accesului de tip friendly nu este recomandata. eroarea va fi semnalata la compilare. Declararea unor clase imbricate (interne). Totusi. Modificatorii de acces In cazul in care declaram o clasa de obiecte ca fiind publica. atunci aceasta clasa poate fi folosita (accesata) si din exteriorul pachetului din care face parte. int metoda2() { // Implementare } } A::metoda1() { // Implementare } // Java class A { void metoda1(){ // Implementare } void metoda2(){ // Implementare } } Variabilele unei clase pot avea acela¸si nume cu metodele clasei. initializarea variabilelor de instanta si de clasa (cunoscute impreuna ca variabile membre). Implementarea metodelor unei clase trebuie sa se faca obligatoriu in corpul clasei. Acesta este motivul pentru care vizibilitatea nu este afectata daca se omite modificatorul public pentru clasele care nu fac parte dintr-un pachet. sunt considerate automat ca facand parte din acelasi pachet implicit. 2. accesul de tip friendly se aplica pentru toate aceste clase. in acelasi timp. Acest tip de acces la o clasa se numeste package-friendly si este implicit in Java.

h. double w1. double y1. y.out. double w1. Sa consideram ca exemplu declararea unei clase care descrie notiunea de dreptunghi ¸si trei posibili constructori pentru aceasta clasa. care apeleaza constructorul corespunzator (ca argumente) al clasei respective. double h1) { // Implementam doar constructorul cel mai general x=x1. Mai eficient.out. h. w. class Dreptunghi { double x. w=w1. In felul acesta sunt permise diverse tipuri de init¸ializ˘ari ale obiectelor la crearea lor.println("Instantiere dreptunghi"). y=0. System. w. class NumeClasa { [modificatori] NumeClasa([argumente]) { // Constructor}} O clasa poate avea unul sau mai mult¸i constructori care trebuie insa sa difere prin lista de argumente primite. } } Constructorii sunt apelat¸i automat la instant¸ierea unui obiect. Aceasta metoda este folosita atunci cand sunt implementati mai multi constructori pentru o clasa. nu returneaza nici o valoare si sunt folositi pentru initializarea obiectelor acelei clase in momentul instantierii lor.println("Instantiere dreptunghi"). double h1) { // Constructor cu doua argumente x=0. h=h1. double y1.2.2 Constructorii unei clase Constructorii unei clase sunt metode speciale care au acelasi nume cu cel al clasei. y. w=0. double h1) { // Cel mai general constructor x=x1. in functie de numarul parametrilor cu care este apelat constructorul. pentru a nu repeta secventele de cod scrise deja la constructorii cu mai multe argumente (mai generali). h=0. // Corect pentru compilator // Nerecomandat ca stil de programare } 2. h=h1.out.println("Instantiere dreptunghi"). y=0. h=h1. fara repeta aceleasi secvente de cod in toti constructorii (cum ar fi afisarea mesajului ”Instantiere dreptunghi”). Dreptunghi(double x1. clasa de mai sus poate fi rescrisa astfel: class Dreptunghi { double x. } Dreptunghi(double w1.out. y=y1.println("Instantiere dreptunghi"). void A() {}. System. In cazul in care dorim sa apelam explicit constructorul unei clase folosim expresia this( argumente ). w=w1. . w=w1. Dreptunghi(double x1. y=y1. System.class A { int A. } Dreptunghi() { // Constructor fara argumente x=0. System.

y. h. w1. 0). controland in felul acesta diverse aspecte legate de instant¸ierea clasei respective. class NumeClasa { // Declararea variabilelor 25 . protected. // Eroare la compilare ! c = new Cerc(0. }. ca exemplu. Sa consideram.. • public: in orice alta clasa se pot crea instante ale clasei respective.. care are mai mult de un argument. In cazul in care scriem o clasa care nu are declarat nici un constructor. • private :in nici o alta clasa nu se pot instantia obiecte ale acestei clase. desi acest lucru nu este impus de catre compilator. 0. c = new Cerc(). urmatoarele declaratii de clase: class Dreptunghi { double x. double r) { .2. // Corect (a fost generat constructorul implicit) Cerc c. // Nici un constructor } class Cerc { double x.3 Declararea variabilelor Variabilele membre ale unei clase se declara de obicei inaintea metodelor. O astfel de clasa poate contine metode publice care s˘a fie responsabile cu crearea obiectelor.} Dreptunghi(double w1. double y. atunci constructorul implicit (fara nici un argument) nu va mai fi furnizat implicit de catre sistem. double h1) { this(0. • implicit : doar in clasele din acelasi pachet se pot crea instante ale clasei respective. 2. w. 0. // Apelam constructorul cu 2 argumente } } Constructorul implicit Constructorii sunt apelati automat la instant¸ierea unui obiect. y. private si cel implicit. } S˘a consider˘am acum dou˘a instant¸ieri ale claselor de mai sus: Dreptunghi d = new Dreptunghi(). // Constructor cu 3 argumente Cerc(double x. Deci prezenta constructorilor in corpul unei clase nu este obligatorie. h1). Daca insa scriem un constructor pentru o clasa. care nu primeste nici un argument si care nu face nimic. • protected : doar in subclase pot fi create obiecte de tipul clasei respective. sistemul ii creeaza automat un constructor implicit. // Apelam constructorul cu 4 argumente } Dreptunghi() { this(0. // Varianta corecta Constructorii unei clase pot avea urmatorii modificatori de acces: public. r. 100).

. static int variabilaClasa. fiind vizibile in toate metodele respectivei clase. // Eroare la compilare ! Prin conventie. public String s = "abcd". transient. final double PI = 3. Test() { MAX = 100. // Corect MAX = 200. ci poate fi specificata ¸si ulterior intr-un constructor.14 . // Eroare la compilare ! } } . in sensul ca valoarea unei variabile nu trebuie specificata neaparat la declararea ei (ca in exemplul de mai sus). } Modificatori: • static Prezenta lui declara ca o variabila este variabila de clasa si nu de instanta. Exemple de declaratii de variabile membre: class Exemplu { double x. PI = 3. dupa care ea nu va mai putea fi modificata. . Variabilele declarate in cadrul unei metode sunt locale metodei respective. final static long MAX = 100000L. o variabila se declara astfel: [modificatori] Tip numeVariabila [ = valoareInitiala ]. numele variabilelor finale se scriu cu litere mari. 10). class Test { final int MAX.. int variabilaInstanta . unde un modificator poate fi : • un modificator de acces : public. Declararea unei variabile presupune specificarea urm˘atoarelor lucruri: • numele variabilei • tipul de date al acesteia • nivelul de acces la acea variabila din alte clase • daca este constanta sau nu • daca este variabila de instanta sau de clasa • alti modificatori Generic. final. private. volatile. protected static int n.141.// Declararea metodelor } Variabilele membre ale unei clase se declara in corpul clasei si nu in corpul unei metode. Folosirea lui final aduce o flexibilitate sporita in lucrul cu constante. protected. cu alte cuvinte este folosit pentru declararea constantelor. private Point p = new Point(10. • unul din cuvintele rezervate: static. • final Indica faptul ca valoarea variabilei nu mai poate fi schimbata.

} . fiind critica pentru consistent starii unui obiect. in functie de notele obtinute la examene. } class StudentInformatica extends Student { float calcMedie(float note[]. } }// Eroare la compilare ! 27 . private ( • unul din cuvintele rezervate: static. Generic. Acest lucru este util daca respectiva metoda are o implementare care nu trebuie schimbata sub nici o forma in subclasele ei. Intrucat Java este un limbaj de programare complet orientat-obiect. o metoda se declara astfel: [modificatori] TipReturnat numeMetoda ( [argumente] ) [throws TipExceptie1.. float ponderi[]) { return 10. . static void metodaClasa().. O metoda abstracta este o metoda care nu are implementare si trebuie obligatoriu sa faca parte dintr-o clasa abstracta.. indiferent de facultatea la care sunt.. abstract. studentilor unei universitati trebuie sa li se calculeze media finala. De exemplu.. in aceeasi maniera.. synchronized. final float calcMedie(float note[]. class Student { . TipExceptie2.3 Implementarea metodelor 2.] { // Corpul metodei } unde un modificator poate fi : • un specificator de acces : public. metodele se pot gasi doar in cadrul claselor. protected. native. abstract Permite declararea metodelor abstracte. void metodaInstanta(). final Specifica faptul ca acea metoda nu mai poate fi supradefinita in subclasele clasei in care ea este definita ca fiind finala.2.00. final.. Modificatorii care pot fi specificati pentru o metoda: static Prezenta lui declara ca o metoda este de clasa si nu de instanta..3. float ponderi[]) { .1 Declararea metodelor Metodele sunt responsabile cu descrierea comportamentului unui obiect.

} public static void main(String args[]) { ClasaTablou1 unTablou = new ClasaTablou1().print(tablou[i] + " "). in cazul in care clasa in care este apelata metoda este aceeasi cu clasa in care a fost definita. in acest caz se foloseste operatorul punct ( . return tabl.out. i < tablou. i < tablou.out. Programele urmatoare (ClasaTablou1. in stanga acestuia punandu-se numele clasei in care a fost definita. ). in stinga acestuia punandu-se numele instantei. int sup) { int [] tabl = new int[(sup . for (int i = 0.inf) +1]. iar in dreapa acestuia punandu-se numele metodei. fie numai metode de clasa.java si ClasaTablou2.prin simpla folosire a numelui sau.println("]"). System. iar in dreapta acestuia punandu-se numele metodei.10). i++) System. . i < tabl. } public static void main(String args[]) { int [] tablou = creareTablou(1. ). Totusi metoda creareTablou trebuie sa fie declarata ca metoda de clasa (modificatorul static) pentru a putea fi apelata dintr-o alta metoda de clasa.10).out. public class ClasaTablou2 { static int [] creareTablou(int inf.length.out.Apelul metodelor Apelul unei metode definita intr-o clasa de obiecte se realizeaza in mai multe moduri: . return tabl.prin crearea si utilizarea unei instante a clasei in care a fost definita metoda sau a unei subclase a clasei respective (ca regula generala de invocare a unei metode).length. deoarece metoda este definita si apelata in aceeasi clasa. aceasta modalitate este folosita daca atat metoda apelanta cat si metoda apelata sunt fie numai metode de instanta. for (int i = 0 . inclusiv aceste limite. for (int i = 0 . i < tabl.prin folosirea operatorului punct ( . Varianta de apel a unei metode prin crearea si utilizarea unei instante a clasei in care a fost definita metoda. .creareTablou(1. i++) tabl[i] = inf++.print("Tabloul: [ ").length.out.} } Varianta de apel a unei metode prin simpla folosire a numelui metodei.println("]"). int [] tablou = unTablou. . System. int sup) { int [] tabl = new int[(sup .print("Tabloul: [ "). System. public class ClasaTablou1 { int [] creareTablou(int inf.inf) +1]. i++) System.out.length.print(tablou[i] + " "). System. aceasta modalitate este folosita numai daca metoda este definita ca metoda de clasa. Acesta preia doua numere naturale (o limita inferioara si una superioara) si creaza un tablou unidimensional care contine toate numerele naturale aflate intre cele doua limite. i++) tabl[i] = inf++.java) prezinta un exemplu de creare a unei clase care defineste o metoda numita creareTablou. for (int i = 0.

. Atunci cand se apeleaza metoda unui obiect. 2. Java cauta definitia metodei respective in clasa obiectului. Daca nu o gaseste. Aceste variabile pot fi accesate fara a avea nevoie de o instanta a clasei in care au fost declarate. In mod similar exista si metode de clasa sau metode statice.modificatorul public. Aceasta se datoreaza faptului ca metoda lucreaza cu o serie de variabile ale clasei care sunt memorate in interiorul instantei si care au valori diferite in instante diferite (numite variabile de instanta).3. Pentru a fi apelate. nu unei clase intregi. o metoda definita intr-o clasa se poate apela prin crearea unei instante a clasei respective sau a unei subclase a clasei respective. Astfel de metode se numesc metode ale instantelor clasei. Modificatorii de acces (vizibilitate) ai metodelor unei clase In Java exista trei modificatori de vizibilitate ai variabilelor unei clase: .modificatorul private. aceste metode. Metodele de clasa sunt disponibile oricarei instante a clasei.2 Metode de instanta si metode de clasa Metode de instanta Ca regula generala.3 Domeniul de vizibilitate (acces) al metodelor unei clase. definite intr-o clasa. Majoritatea metodelor definite intr-o clasa sunt metode de instanta.} } 2. 29 . Modificatorul private face ca metoda respectiva sa fie accesibila doar in interiorul clasei in care a fost definita. chiar daca ele apartin altor pachete. metoda este accesibila in toate subclasele clasei date. Modificatori de acces O metoda este accesibila (apelabila) daca este definita in clasa din care este apelata sau intr-una din subclasele acesteia. . nu au nevoie sa fie creata o instanta a clasei respective sau a subclasei derivata din clasa respectiva.3. cauta mai sus in ierarhia de clase pana cand gaseste o definitie. Metode de clasa Dupa cum stim deja. exista si un alt tip de variabile si anume variabilele de clasa sau variabilele statice care sunt comune tuturor instantelor clasei respective.modificatorul protected. Modificatorul protected face ca metoda respectiva sa fie accesibila in orice clasa din pachetul careia ii apartine clasa in care a fost definita. Metodele de instanta sunt aplicate unui anume obiect. In acelasi timp pentru a “vedea” o metoda si pentru a o putea apela. In acelasi timp. Modificatorul public face ca metoda respectiva sa fie accesibila oriunde este accesibila clasa din care face parte metoda. este nevoie sa avem drepturile de acces necesare (date de modificatorii de acces).

Urmatorul program (TestCerc.java contine o clasa publica. dar nu este accesibila in subclasele clasei date daca acestea apartin altor pachete. private) sunt plasati primii in definitia metodei. } public double arie() { return Math. atunci metoda respectiva devine package-friendly. public void setRaza(double r) { raza = r. System.PI * raza. TestCerc. accesul la aceasta variabila (pentru examinare si modificare) se face numai prin intermediul metodelor setRaza si getRaza care sunt publice.println("Aria=" + cerculMeu. // apeleaza metoda resetRaza. class Cerc { private double raza. } public double getRaza() { return raza.out.java) ilustreaza modul de folosire al variabilelor de instanata. Metoda poate folosi variabilele de instanta ale obiectului curent sau poate transmite obiectul curent ca parametru unei alte metode.setRaza(10).arie()). Iata cateva exemple de folosire a cuvantului this: t = this. De exemplu. numele fisierului trebuie sa fie identic cu numele clasei publice. De aceea.x. abstract. System. urmeaza apoi modificatorii care determina felul metodei (static.Daca pentru o metoda a unei clase nu se precizeaza nici un modificator de acces din cei descrisi mai sus. definita in clasa curenta si // transmite obiectul curent return this. } public double lungime() { return 2 * Math. // returneaza obiectul curent In cele mai multe cazuri nu este nevoie sa se foloseasca explicit cuvantul-cheie this.println("Raza=" + cerculMeu. Referinta this Cuvantul-cheie this se refera la obiectul curent.println("Lungimea=" + cerculMeu. adica obiectul a carei metoda a fost apelata.resetRaza(this). O metoda friendly este accesibila in pachetul din care face parte clasa in interiorul careia a fost definita.PI * raza * raza.out.lungime()). In clasa Cerc variabila de instanta este raza care este vizibila numai in clasa in care a fost declarata (are modificatorul private). deoarece este presupus. // variabila de instanta x pentru acest obiect this. System. cerculMeu. final) si apoi semnatura metodei. cat si la apelurile de metode . precum si al metodelor de instanta. Intr-un fisier-sursa nu se poate defini decat o singura clasa publica. altfel compilarea nu se va face cu succes. ne putem referi atat la variabilele de instanta.out. Nota: Modificatorii de acces (public. } } Observatie: Deoarece fisierul-sursa TestCerc.getRaza()). } } public class TestCerc { public static void main(String[] args) { Cerc cerculMeu = new Cerc(). protected.

f((int)x). int f(int x){ super. C.}} Class C2 extens C1{ float x=5.f(4). care trebuie sa fi identic cu numele clasei. Va aparea eroare la compilare deoarece metoda suprascrisa f() din clasa C2 intoarce un tip diferit de void.3 Ce putet i spune despre urmatorul program Java? public class Test{ public static void main(String []args){ C1 obiect =new C1(). } int getX_C1(){ Return x.definite in clasa curenta prin simpla folosire a numelui lor.} float getX_C2(){ return x. 2. Va aparea eroare la compilare deoarece in clasa C2 s-a suprascris gresit atributul x din clasa C1. o metoda prin care poate fi accesat de toate tipurile din Java sau de tipuri mostenite din tipul care contine membrul in discutie. Teste de control 2. obiect. parametrii cu acelasi nume ca cel al unei variabile de instanta. definita in clasa curenta Nu se omite cuvantul-cheie this daca in domeniul de vizibilitate al obiectului curent au fost definite variabile locale cu acelasi nume ca cel al unei variabile de instanta sau au fost transmisi unei metode. 2. System. numele constructorului.out. declarate cu modificatorul static. System. trebuie sa se foloseasca doar in corpul unei definitii de metoda de instanta.out. Metodele de clasa.}} public class Test{ public static void main(String []args){ C2 obiect = new C2().print(obiect. deoarece this este implicit folosit de aceste referinte. D. Programul este corect si va afisa la executie 4.getX_C1()). 31 . B. Nota: Deoarece this este o referinta a instantei curente a clasei. C.0f. Aceste aspecte au fost explicate la paragraful referitor la domeniul de vizibilitate al variabilelor clasei. Programul este corect si va afisa la executie 5 4.1 Declararea constructorilor trebuie sa tina cont de: A.3). // variabila de instanta x pentru acest obiect resetRaza(this). relatia de mostenire dintre clase. obiect. nu pot folosi this. // apeleaza metoda resetRaza. comportamentul obiectelor pe care le instantiaza. De aceea.2 Ce puteti spune despre urmatorul program Java? class C1{ int x=1.}} A. a obiectului curent.getX_C2() + " ").f(4. void f(int x){ this. primele doua exemple se pot rescrie astfel: t = x.println(obiect. D. B.0 4.x=x.

getX_C2() + " ").getX_C1()). } } public class Subiect9{ public static void main(String []args){ C2 obiect = new C2().print(". Programul este correct si va afisa la executie 4. D. . B. System. Va aparea eroare la compilare deoarece metoda suprascrisa f() din clasa C2 intoarce un tip diferit de void. } float getX_C2(){ return x. Programul este corect si va afisa la executie 5 4.f((int)x). } } C2 obiect2 = new C2(). }} A.out.C2 2.}} class C1{ public void f(int xx.out. Va aparea eroare la compilare deoarece nu se creeaza in clasa Test un obiect de tip C1.0f. int f(int x){ super. obiect. final int yy){ int a=xx+yy. class C2{ public void g(){ System. void f(int x){ this. b= "+b).f(4).print("a= "+a). System. D.println(obiect.out.g().}} A.4 Ce putet»i spune despre urm¸atorul program Java? class C1{ int x=1. deoarece clasa C2 nu poate fi defnita in metoda f() din clasa C1.out. Va aparea eroare la compilare deoarece in clasa C2 s-a suprascris gresit atributul x din clasa C1. Programul este corect si va afisa la executie a=4. C.print(obiect. B.x=x. } } Class C2 extens C1{ float x=5. C.0 4. b=3. obiect2. System. Va aparea eroare la compilare deoarece in metoda g() nu putem accesa variabila locala a din metoda f(). } int getX_C1(){ Return x. Va aparea eroare la compilare. final int b=xx-yy.

In cadrul ierarhiei claselor de obiecte. Clasa originala (mai generala) se va numi superclasa a noii clase. redefinirea (override) metodelor. mostenire simpla si multipla. Practic. Termenul vine de la faptul ca o subclasa isi extinde superclasa cu noi variabile si metode. din care provine).concept fundamental al programarii orientata obiect Conceptul de mostenire este folosit in Java la organizarea claselor si a comportamentului acestora. Din acest motiv. clasa Object. . Mostenirea modeleaza relatii de tipul ESTE-UN (sau ESTE-O).polimorfism: caracteristicile polimorfismului. Intr-o relatie de tip ESTE-UN. Masina ESTE-UN Vehicul. in loc de derivare se foloseste termenul de extindere. Masina ARE-UN volan. Observatie importanta: Un alt tip de relatie intre obiecte este relatia ARE-UN sau ESTECOMPUS-DIN. a claselor si metodelor finale si abstracte. metode-constructor pentru clase derivate si cuvantul-cheie super. Mostenirea este mecanismul fundamental pentru refolosirea codului.1Mostenirea . sintaxa pentru derivarea unei clase dintr-o superclasa. metode si clase abstracte. 3. Datorita relatiilor de mostenire clasele de obiecte sunt organizate intr-o ierarhie bine precizata. legarea statica si legarea dinamica. Polimorfismul in Java Obiective: . De exemplu.mostenire: derivare. supraincarcarea (overloading) metodelor. superclase si subclase. De exemplu. De exemplu. Aceasta relatie nu este o relatie de mostenire. iar noua clasa de obiecte se va numi subclasa a clasei din care deriva. a polimorfismului. operatia de definire a unei noi clase de obiecte pe baza uneia deja existente se numeste derivare. putem extinde clasa Masina la MasinaStraina (pentru care se plateste vama) si MasinaAutohtona (pentru care nu se plateste vama) etc. ierarhie de clase. 33 . Mostenirea este un mecanism care permite unei clase sa mosteneasca atributele si comportamentul unei alte clase cu care este inrudita. prin mostenire o clasa noua dobandeste toate atributele si comportamentul unei clase existente (clasa originala). controlul accesului si mostenirea. Uneori. noua clasa poate fi creata prin simpla specificare a diferentelor fata de clasa originala din care provine. spunem despre o clasa nou creata ca ESTE-O variatiune a unei clase existente (originala. .Capitolul 3 Extinderea claselor.metode si clase finale.exemplu de folosire a mostenirii. .

Datorita relatiilor de mostenire clasele de obiecte sunt organizate intr-o ierarhie bine precizata. Cand clasa nou creata defineste un comportament complet nou si nu este o subclasa a unei alte clase.ci este de agregare. sunt derivate din aceasta unica superclasa. Clasa B este superclasa pentru clasele C. in loc de derivare se foloseste termenul de extindere. mai particularizate. Masina ARE-UN volan. De exemplu. Componentele care pot fi agregate devin simple campuri (atribute) de tip private ale clasei nou create. Clasa A este superclasa a clasei B. Astfel. De asemenea. In cadrul ierarhiei claselor de obiecte. sa-i spunem clasa de obiecte generice. care defineste atributele si comportamentul (metodele) mostenite de toate clasele din biblioteca de clase Java. De exemplu. atunci ea mosteneste direct clasa Object. Clasele definite in exemplele de pana acum au mostenit direct clasa Object. Clasa originala (mai generala) se va numi superclasa a noii clase. care se creaza. Clasa B este subclasa a clasei A. iar noua clasa de obiecte se va numi subclasa a clasei din care deriva. D si E sunt subclase ale clasei B. Clasele C. operatia de definire a unei noi clase de obiecte pe baza uneia deja existente se numeste derivare. daca se defineste o clasa care nu specifica o superclasa. ci este de agregare. D si E. Componentele care pot fi agregate devin simple campuri (atribute) de tip private ale clasei nou create. Java presupune ca noua clasa mosteneste direct clasa Object. Object reprezinta clasa initiala. Uneori. putem extinde clasa Masina la MasinaStraina (pentru care se plateste vama) si MasinaAutohtona (pentru care nu se plateste vama) etc. noua clasa se integreaza corect in ierarhia claselor Java. In varful ierarhiei se definesc concepte (clase) abstracte. se poate construi o ierarhie Om care deriva direct din clasa generica Object si are doua clase derivate: clasa barbatilor (Barbat) si clasa femeilor (Femeie). De exemplu. . In varful ierarhiei de clase Java se afla clasa Object. o data cu “coborarea” spre subclasele de pe nivelele de mai jos in ierarhie. foarte generale. iar toate clasele de obiecte. Termenul vine de la faptul ca o subclasa isi extinde superclasa cu noi variabile si metode. Aceasta relatie nu este o relatie de mostenire. Aceste concepte generale devin din ce in ce mai concrete. Observatie importanta: Un alt tip de relatie intre obiecte este relatia ARE-UN sau ESTECOMPUS-DIN.

Dar. subclasele acestora si asa mai departe. Mostenirea simpla poate fi restrictiva. care permit folosirea repetata a acestora pentru toate clasele aflate pe nivelele mai joase din ierarhie. Putem sa gasim o multime de clase de obiecte ale caror instane pot fi privite ca obiecte spatiotemporale dar care sa nu aiba mare lucu in comun cu omul (de exemplu clasa Minge). . 3. . deoarece fiecare clasa de obiecte Java nou creata poate fi derivata dintr-o singura superclasa (poate avea o singura superclasa). 3. toate aceste caracteristici vor fi mostenite si de clasele derivate din clasa Om. De alegerea claselor si de proiectarea arborelui acestor clase depinde eficienta si flexibilitatea aplicatiei. Acest lucru complica semnificativ definitia clasei si a codului necesar acesteia. Fiecare din aceste clase de obiecte derivate isi vor defini propriile lor proprietati si operatii pentru a descrie diferenta dintre ele si clasa originala.Daca la nivelul clasei de obiecte Om am definit forma bipeda a acestuia si capacitatea de a vorbi si de a intelege. Interfetele vor fi prezentate in totalitate intr-o lectie viitoare. De exemplu. omul poate fi privit ca un mamifer care naste pui vii sau poate fi privit ca un obiect spatio-temporal care are propria lui forma si pozitie in functie de timp. Aceasta inseamna ca trebuie sa dam definitii de metode despre ce inseamna faptul ca un obiect poate fi privit ca un mamifer sau ca un obiect spatio-temporal. superclase sau nu ale clasei Om. .superclasa nu este afectata in nici un fel de modificarile aduse in clasele derivate.2 Caracteristicile unei ierarhi de clase Organizarea unei aplicatii informatice intr-o ierarhie de clase presupune o planificare atenta. Sintaxa folosita pentru a deriva o clasa noua dintr-o superclasa 35 .o clasa derivata este compatibila ca tip cu superclasa. nu trebuie modificat si recompilat nimic in clasele aflate pe nivelurile inferioare. clasele derivate dintr-o superclasa nu sunt compatibile ca tip.clasa derivata poate sa adauge noi atribute si metode si poate modifica semnificatia metodelor mostenite (prin polimorfism.3 Mostenirea simpla in Java Forma de mostenire folosita in Java este denumita mostenire simpla (single inheritance). ceea ce inseamna ca o variabila referinta de tipul superclasei poate referi un obiect al clasei derivate. Java foloseste interfetele. Declaratiile de metode si atribute comune mai multor clase de obiecte care nu sunt mostenite de la superclasele lor poarta denumirea de interfeta.modificarile efectuate in superclasa se reflecta automat in toate subclasele ei. si anume clasa barbatilor si cea a femeilor. Pentru rezolvarea problemei mostenirii multiple. aceste definitii de metode sunt comune nu numai clasei de obiecte Om dar si altor clase de obiecte derivate sau nu din clasa Om. dar nu si invers. Mostenire multipla (multiple inferitance) ofera mijloace de creare a unor clase care cuprind aproape orice comportament imaginabil. deoarece acestea primesc noile informatii prin mostenire. . mostenind variabilele si metodele combinate din toate aceste superclase. care trebuie duplicat pe diferite “ramuri” ale ierarhiei de clase (nu pe aceeasi ramura a ierarhiei). mai ales atunci cand exista un comportament similar. Proiectarea arborelui de clase de obiecte necesare rezolvarii unei anumite probleme este un talent pe care fiecare programator trebuie sa si-l descopere si sa si-l cultive cu atentie. Mostenirea multipla inseamna ca o clasa nou creata pot fi derivata din doua sau mai multe superclase. despre care vom vorbi mai incolo in acesta lectie).atributele si metodele comune mai multor clase pot fi definite in superclase. Principalele caracteristici ale unei ierarhie de clase sunt: .

2. se foloseste conventia ca numele metodelor “modificator” sa inceapa cu set. Metode-constructor pentru clase derivate si cuvantul-cheie super Metodele-constructor nu se mostenesc. protected. Daca nu se defineste nici un constructor.<corpul_clasei> . modificatorul de acces poate fi: public. Se foloseste conventia ca numele metodelor “accesor” sa inceapa cu get.<modificatori_clasa> . final.variabilele clasei si metodele care lucreaza cu acestea. ci prin intermediul altor metode publice mostenite de la superclasa care fac posibil accesul. Controlul accesului si mostenirea Ca regula generala. . Folosirea metodelor “accesori” si “modificatori” este foarte raspandita in programarea orientata obiect. dar acestia nu sunt accesibili in mod direct (adica. De asemenea.<modificatori_acces> .specifica domeniul de vizibilitate (folosire sau acces) al subclasei. “modificatori”. membrii de tip private ai superclasei sunt mosteniti. apoi . folosind operatorul “punct” sau direct numele membrului) in clasa derivata. astfel: [<modificatori_acces>] [<modificatori_clasa>] class <nume_subclasa> extends <nume_superclasa> {<corpul_clasei} unde: . protejata sau prietenoasa) din superclasa. Fiecare clasa derivata este o clasa complet noua. Acest constructor implicit al clasei derivate: . cu exceptia constructorilor. . Metoda poate fi apoi apelata ca si cum ar face parte din clasa derivata.specifica tipul subclasei definite. sa redefineasca metode ale superclasei sau sa adauge noi metode.va apela automat constructorul implicit (fara parametrii) al superclasei (aflata pe nivelul imediat superior) pentru membrii care au fost mosteniti.<nume_subclasa> . . care nu este redefinita (suprascrisa) in clasa derivata. cum ar fi setRaza() din programul TestCerc. Observatii: 1. respectiv. Orice metoda neprivata (adica publica. Clasa derivata poate apoi sa adauge noi atribute. este mostenita nemodificat. public sau fara modificator de acces. Java va genera un constructor implicit (fara parametri). toti membrii de tip public ai superclasei devin membrii de tip public ai clasei derivate. adaugate sau redefinite in subclasa .O clasa derivata (numita si subclasa) mosteneste toate atributele (variabilele de instanta si de clasa) superclasei din care provine.specifica numele clasei derivate dintr-o superclasa. <nume_superclasa> . Pentru a declara o clasa derivata se foloseste clauza extends. De asemenea. evitand folosirea lui necorespunzatoare.java prezentat in capitolul 2. Acest mod de abordare mareste gradul de reutilizare a codului.java prezentat in capitolul 2. Metodele speciale care examineaza si modifica valoarea fiecarui atribut de tip private sunt denumite “accesori” si.specifica numele unei superclase din care deriva subclasa. Clasa derivata contine atribute si metode suplimentare (fata de cele mostenite din superclasa) care pot fi declarate: private. Fiecare clasa derivata trebuie sa isi defineasca propriile metode-constructor. cum ar fi getRaza() din programul TestCerc. modificatorul clasei poate fi: abstract.

- va aplica initializarea implicita pentru atributele adaugate in clasa derivata (adica 0/false pentru tipurile primitive numerice/booleene si null pentru tipurile referinta). Asadar, construirea unui obiect al unei clase derivate are loc prin construirea prealabila a portiunii mostenite (constructorul clasei derivate apeleaza automat constructorul superclasei aflata pe nivelul imediat superior). Acest lucu este normal, deoarece mecanismul incapsularii afirma ca partea mostenita este un “intreg”, iar constructorul superclasei ne spune cum sa initializam acest “intreg”. Metodele-constructor ale superclasei pot fi apelate explicit in clasa derivata prin metoda super(). Metoda super poate sa apara doar in prima linie dintr-o metoda-constructor. Apelul unei metode-constructor a superclasei dintr-o clasa derivata, folosind super se face astfel: super(<arg1>, <arg2>, <arg3>, …) unde: - <arg1>, <arg2>, <arg3>, … - specifica parametrii metodei-constructor a superclasei. De exemplu, sa presupunem ca o superclasa (ClasaSuper) are un constructor cu doi parametri de tip int. Constructorul clasei derivate va avea, in general, forma: public class ClasaDerivata extends ClasaSuper { public ClasaDerivata(int x, int y); { super(x, y); // alte instructiuni } … } Observatie: Daca in superclasa este definit explicit cel putin un constructor, atunci trebuie apelat explicit (prin super) constructorul superclasei respective din interiorul constructorului clasei derivate. Altfel se obtine eroare de compilare.

3.4 Supraincarcarea (overloading) metodelor. Redefinirea (override) metodelor
Supraincarcarea metodelor permite existenta in interiorul aceleiasi clase a mai multor metode cu acelasi nume, dar cu lista diferita de parametrii (ca numar si tip), deci cu semnatura diferita. Supraincarcarea metodelor este permisa si daca unele dintre metode sunt definite intr-o superclasa si altele in clasele derivate din superclasa respectiva. De exemplu, putem avea o metoda int max(int a, int b) si o metoda int max(int a, int b, int c), ambele in cadrul aceleasi clase sau putem defini prima metoda in cadrul unei superclase si cea de a doua metoda in cadrul unei clase derivate din superclasa. Atunci cand se face un apel al unei metode supraincarcate, compilatorul alege definitia de metoda examinand lista parametrilor de apel (adica, semnatura). Redefinirea (suprascriere) metodelor permite existenta in interiorul claselor derivate dintr-o superclasa a mai multor metode cu acelasi nume, tip de rezultat si aceeasi lista de parametrii, deci cu aceeasi semnatura. Atunci cand se face un apel al unei metode redefinite, compilatorul foloseste definitia metodei care este gasita prima (incepand din partea de jos a ierarhiei de clase si mergand in sus). Programul urmator (AfisareSubClasa.java) prezinta o clasa ce contine o metoda afisareDate(), care afiseaza numele clasei si valorile variabilelor de instanta. De asemenea, in acelasi fisier-sursa este inclusa si clasa denumita AfisareSubClasa derivata din clasa AfisareClasa. A fost creat un obiect de
37

tip AfisareSubClasa si a fost apelata metoda afisareDate(). Deoarece clasa AfisareSubClasa nu defineste aceasta metoda, Java o cauta in superclasele clasei AfisareSubClasa, incepand cu superclasa AfisareClasa, unde gaseste metoda afisareDate() si o executa. class AfisareClasa { int x = 0; int y = 1; void afisareDate() { System.out.println("x este " + x + ", y este " + y); System.out.println("Sunt un obiect al clasei " + this.getClass().getName()); } } class AfisareSubClasa extends AfisareClasa { int z = 3; public static void main(String [] args) { AfisareSubClasa ob = new AfisareSubClasa(); ob.afisareDate(); } } Rezultatul programului este: x este 0, y este 1 Sunt un obiect al clasei AfisareSubClasa Deoarece metoda afisareDate() a superclasei AfisareClasa nu afiseaza si variabila de instanta z specifica subclasei AfisareSubClasa, metoda afisareDate() va fi redefinita (suprascrisa) in interiorul subclasei. Iata noul program (AfisareSubClasa.java): class AfisareClasa { int x = 0; int y = 1; void afisareDate() { System.out.println("x este " + x + ", y este " + y); System.out.println("Sunt un obiect al clasei " + this.getClass().getName()); } } class AfisareSubClasa extends AfisareClasa { int z = 3; void afisareDate() { System.out.println("x este " + x + ", y este " + y + ", z este " + z); System.out.println("Sunt un obiect al clasei " + this.getClass().getName()); } public static void main(String [] args) { AfisareSubClasa ob = new AfisareSubClasa(); ob.afisareDate();} } Rezultatul programului este: x este 0, y este 1, z este 3 Sunt un obiect al clasei AfisareSubClasa Nota: Apelul de metoda: this.getClass().getName()); este folosit pentru aflarea numelui clasei din care face parte un obiect, in cazul de fata obiectul curent. Vom reveni cu amanunte in ce priveste obtinerea de informatii despre o clasa. Redefinirea partiala a unei metode

Redefinirea partiala inseamna ca metoda din clasa derivata nu redefineste complet metoda cu aceeasi semnatura din superclasa, ci extinde operatiile pe care aceasta le realizeaza. Cu alte cuvinte, metoda din clasa derivata face ceva in plus fata de cea originala din superclasa. Pentru a apela metoda din superclasa in interiorul metodei din clasa derivata se foloseste referinta super. Urmatorul program (AfisareSubClasa1.java) ilustreaza modul de redefinire partiala a metodei afisareDate() din subclasa AfisareSubClasa1 si apelul in cadrul acesteia a metodei afisareDate() din superclasa AfisareClasa. class AfisareClasa { int x = 0; int y = 1; void afisareDate() { System.out.println("Sunt un obiect al clasei " + this.getClass().getName()); System.out.println("x este " + x); System.out.println("y este " + y); } } class AfisareSubClasa1 extends AfisareClasa { int z = 3; void afisareDate() { super.afisareDate(); System.out.println("z este " + z); } public static void main(String [] args) { AfisareSubClasa1 ob = new AfisareSubClasa1(); ob.afisareDate(); } } Accesul la metodele din superclasa si redefinirea metodelor in clasele derivate Atunci cand se creaza o clasa derivata si se redefineste (suprascrie) o metoda declarata intr-o superclasa, trebuie sa se ia in considerare tipul de acces dat pentru metoda originala. Astfel, in cazul metodelor mostenite, pentru care se doreste redefinirea (suprascrierea) in clasa derivata se impun urmatoarele reguli: - metodele de tip public dintr-o superclasa trebuie sa fie, de asemenea, de tip public in toate clasele derivate; ele nu pot fi redefinite de tip private in clasele derivate; - metodele de tip protected dintr-o superclasa pot fi de tip protected sau de tip public in clasele derivate; ele nu pot fi redefinite de tip private in clasele derivate; - metodele de tip private dintr-o superclasa nu pot fi redefinite (suprascrise) in clasele derivate.

3.5

Implementarea polimorfismului

Polimorfismul reprezinta capacitatea unui obiect de a aparea sub diferite forme. De exemplu, in lumea reala, apa apare sub forma solida, sub forma lichida sau sub forma gazoasa. In Java, polimorfismul inseamna ca o singura variabila referinta x de tipul unei superclase poate fi folosita pentru a construi diferite obiecte (instante) ale claselor derivate, direct sau indirect din acea superclasa, in momente diferite ale executiei unui program. Cand variabila referinta x este folosita pentru a apela o metoda a unui obiect apartinand unei clase derivate, metoda adecvata care va fi
39

selectata depinde de tipul obiectului pe care variabila referinta x il indica in acel moment. Se spune ca variabila referinta este polimorfica. De exemplu, sa presupunem ca s-au definit clasele: AnimalDeCasa, Pisica, Caine. Se doreste sa se afiseze la ecran (programul Polimorfism.java) caracteristicile principale ale claselor Pisica si Caine, atunci cand instantele lor sunt infometate. class AnimalDeCasa { private boolean stareSuparare; public boolean flamand; protected void hranesc() { System.out.println("Nu se cunoaste"); } public void caracteristici() { System.out.println("Caracteristici necunoscute"); } public boolean getStare() { return stareSuparare; } public void setStare(boolean stare) { stareSuparare = stare; } } class Pisica extends AnimalDeCasa { public void caracteristici() { String starePisica; if (getStare() == true) starePisica = "miauna"; else starePisica = "nu miauna"; if (flamand == true) System.out.println("Pisica " + starePisica + ". Este flamanda."); else System.out.println("Pisica " + starePisica + ". Este satula."); } public void hranesc() { if (flamand==true) {System.out.println("Pisica mananca lapte."); flamand = false; setStare(false);} else System.out.println("Pisica a mancat deja.");} } class Caine extends AnimalDeCasa { public void caracteristici()

caracteristici(). a. Spunem ca metodele caracteristici() si hranesc() din clasele derivate redefinesc (override) metodea caracteristici() si. a = new Caine().caracteristici().out. hranesc() din superclasa. respectiv.caracteristici().caracteristici()."). a. flamand = false."). a.println("Cainele mananca oase. Sa analizam acum instructiunea urmatoare: 41 . tip valoare returnata si numar si tip parametrii) si trei metode cu numele hranesc() care au. if (getStare() == true) stareCaine = "latra". Este flamand. a.hranesc(). Dar.println("Cainele " + stareCaine + "."). intr-o superclasa numita AnimalDeCasa si in doua clase derivate numite Pisica si Caine care extind clasa AnimalDeCasa.caracteristici(). a.} } public class Polimorfism { public static void main(String args[]) { AnimalDeCasa a = new Pisica().out.println("Cainele " + stareCaine + ". else System. a. aceste metode se afla in clase diferite si anume. a.out.{ String stareCaine.setStare(true). a. } } Ceeace este specific acestui program este ca el contine trei metode cu numele caracteristici() care au aceeasi semnatura (nume.setStare(true). aceeasi semnatura."). a.out. else stareCaine = "nu latra". } public void hranesc() { if (flamand==true) {System. a.println("Caracteristicile celui de al doilea animal de casa: ").println("Caracteristicile primului animal de casa: ").hranesc().hranesc(). a. de asemenea.out. System.} else System.flamand = true.println("Cainele a mancat deja. Este satul. setStare(false).flamand = true. if (flamand == true) System. a. System.out.

pentru ca toate legaturile se fac in mod static. Acesta clasa se numeste clasa abstracta si este creata folosind modificatorul abstract. Legarea statica si legarea dinamica Conectarea unui apel de metoda de un anumit corp de metoda poarta numele de legare (binding). O clasa aflata ierarhic deasupra altor clase poate defini doar atributele si comportamentul comune celor aflate sub ea pe ramura respectiva a ierarhiei. aceasta serveste. dar similare (adica derivate din aceeasi superclasa: AnimalDeCasa). cu atat definirea sa este mai abstracta.6 Metode si clase abstracte O metoda abstracta este o metoda din superclasa care are sens doar pentru clasele derivate direct din superclasa. In programarea procedurala (vezi limbajul C sau Pascal) notiunea de legare statica nu exista. care ESTE-UN AnimalDeCasa prin mostenire. Variabila referinta a care este de tipul AnimalDeCasa desemneaza un obiect de tipul Pisica. . 3. uneori. O metoda abstracta este declarata cu modificatorul abstract. in faza de compilare) spunem ca este vorba despre o legare statica(early binding). In procesul de organizare a unei ierarhi de clase. spunem ca este vorba despre o legare tarzie (late binding) sau legare dinamica. atata timp cat amandoua sunt derivate din aceeasi superclasa. clasa Pisica si clasa Caine au doua atribute (stareSuparare si flamand) si doua metode setStare() si getStare() mostenite de la superclasa AnimalDeCasa din care deriva. doar ca loc de pastrare a unor metode si atribute pe care le folosesc in comun subclasele sale. cu cat clasa se afla pe un nivel mai inalt. Variabila a refera (la momente diferite de timp) obiecte de tipuri diferite. polimorfismul permite unui tip de obiect sa exprime distinctia fata de un alt tip de obiect similar. se poate descoperi. In cazul din exemplul prezentat. De fapt. Termenul este specific programarii orientate pe obiecte. cate o clasa care nu se instantiaza direct (adica din ea nu se pot crea direct obiecte). Aceasta caracteristica permite mai multor tipuri (derivate din acelasi tip de baza) sa fie tratate ca si cum ar fi un singur tip.AnimalDeCasa a = new Pisica(). mostenirea permite tratarea unui obiect ca fiind de tipul propriu sau de tipul de baza (din care este derivat tipul propriu). ceea ce face ca aceeasi secventa de cod sa fie folosita de catre toate aceste tipuri. Cand legarea are loc in faza de executie a programului respectiv. Sa analizam si instructiunea: a = new Caine(). Cand legarea are loc inainte de rularea programului respectiv (adica. Intr-o ierarhie de clase.pe de alta parte. In concluzie: . in superclasa si care in mod obligatoriu trebuie definita (completata cu corpul ei) in clasele derivate (altfel rezulta eroare de compilare). Polimorfisul apare doar atunci cand are loc legarea tarzie a metodelor. nu are implementare (nu are corp) ci numai antet. . Legarea tarzie permite determinarea in faza de executie a tipului obiectului referit de o variabila referinta si apelarea metodei specifice acestui tip (in exemplul prezentat.pe de o parte. metodele caracteristici() si hranesc() din clasa Pisica sau din clasa Caine). Distinctia este exprimata prin redefinirea (suprascrierea) metodelor care pot fi apelate prin intermediul unei variabile-referinta de tipul superclasei (in exemplul nostru este vorba despre metodele caracteristici() si hranesc()).

deoarece nu putem furniza nici un calcul implicit al ariei pentru o clasa derivata care nu isi defineste propria metoda de calcul a ariei. dreptunghi. Avem totusi nevoie de constructor. dreptunghi etc). derivat din FormaGeo. cum ar fi. inclusiv metodeleconstructor.Clasele abstracte pot contine aceleasi tipuri de membri ca o clasa normala. Metoda cu numele arie() este o metoda abstracta. 43 . a claselor si metodelor finale si abstracte Un exemplu simplu de clasa abstracta este clasa formelor geometrice. definirea ei este invarianta de-a lungul ierarhiei. Metoda maiMic() de comparatie a ariei unui obiect curent de tip FormaGeo cu un alt obiect de tip FormaGeo (preluat prin parametrul rhs) nu este abstracta. afisarea caracteristicilor formelor geometrice concrete (cerc. O clasa care are cel putin o metoda abstracta este o clasa abstracta. deoarece subclasele lor pot avea nevoie sa mosteneasca aceste metode-constructor. Figura de mai jos prezinta ierarhia de clase care rezulta: Clasa FormaGeo poate sa aiba membri care sa fie comuni pentru toate subclasele. o instanta a clasei Cerc) cu aria unui obiect de alt tip. Exemplu de folosire a mostenirii. clasa poate defini metode care se aplica fiecarui obiect in parte. metode abstracte. deoarece ea poate fi aplicata la fel pentru toate clasele derivate. a polimorfismului. de asemenea. Fisierul-sursa urmator (FormaGeo. ci numai obiecte din clasele derivate. Cerc. Deci. de aceea am declarat-o cu tipul final. de exemplu tipul formei geometrice. este posibil sa folosim aceasta metoda pentru a compara aria obiectului curent (care poate fi. De asemenea.java) prezinta clasa abstracta FormaGeo. Se poate. o referinta de tip FormaGeo poate sa refere orice forma concreta derivata. de exemplu. deoarece FormaGeo este o clasa abstracta. apoi. nu se va putea crea un obiect de tip FormaGeo. Metoda toString afiseaza numele formei geometrice si aria ei. o instanta a clasei Dreptunghi). Patrat. Clasele abstracte pot contine. calculul ariei unui obiect oarecare (dreptunghi. cerc etc). Nu se poate declara o metoda abstracta intr-o clasa non-abstracta. Astfel. deriva clasa patratului ca un caz particular de dreptunghi. Ea este invarianta de-a lungul ierarhiei si de aceea a fost declarata cu tipul final. Variabila rhs poate sa refere orice instanta a unei clase derivate din FormaGeo (de exemplu. Constructorul acestei clase nu va fi apelat niciodata direct. Totusi. cum ar fi: Dreptunghi. Din clasa formelor geometrice pot deriva forme specifice cum ar fi: cerc. care sa fie apelat din clasele derivate pentru a initializa atributul nume de tip private care specifica tipul figurii geometrice. metoda arie() va fi declarata ca abstracta. In consecinta. Acesta este un exemplu de folosire a polimorfismului. cum ar fi. De fapt. Clasa FormaGeo fiind abstracta nu se poate instantia.

/* clasa Cerc * derivata din FormaGeo * CONSTRUCTORI: cu raza ptr. } final public boolean maiMic(FormaGeo rhs) { return arie() < rhs. Astfel. In general. Dreptunghi. Practic.java. Dreptunghi si Patrat. Sa se afiseze formele geometrice ordonate dupa arie.println(). Definirea lor se face distinct in fisiere-sursa separate (Cerc. raza = rad. trebuie sa definim subclasele Cerc.metode publice --------------------* double arie()-->Implementeaza metoda abstracta din FormaGeo */ public class Cerc extends FormaGeo { private double raza. trebuie ca in clasa obiectului care se doreste a fi afisat sa existe o metoda cu numele de toString(). } public double arie() { return Math. Mai intai.Observatie: Vom face cateva precizari asupra folosirii metodei toString() in orice clasa in care se doreste afisarea starii instantelor unei clase. dreptunghiuri.java si Patrat. afisarea starii unui obiect se face utilizand metoda print() din clasa System. public Cerc(double rad) { super("Cerc"). clasele * derivate.metode publice --------------------* double arie() --> Intoarce aria (abstracta) * boolean maiMic --> Compara doua forme dupa arie * String toString --> Metoda uzuala pentru afisare */ abstract class FormaGeo { private String nume.out.arie(). in cazul nostru. cercuri) de la tastatura. avand aria " + arie().out. /* Superclasa abstracta pentru forme FormeGeo * * CONSTRUIREA: nu este permisa. } } Pe baza clasei abstracte FormaGeo definite ne propunem sa rezolvam urmatoarea problema: Se citesc N forme geometrice (patrate. compilatorul Java apeleaza automat toString() pentru fiecare obiect care se afiseaza cu metoda print().java).PI * raza * raza. am definit o metoda toString care permite sa afisam un obiect oarecare de un tip derivat din clasa FormaGeo folosind instructiunea System. Aceasta metoda trebuie sa intoarca o valoare de tip String (reprezentand starea obiectului) care poate fi afisata. * Constructorul cu un parametru este necesar ptr. Pentru a putea face acest lucru. public FormaGeo(String numeForma) { nume = numeForma. abstract public double arie(). } final public String toString() { return nume + ". FormaGeo fiind abstracta. * ------------------. cerc * ------------------.} .

se foloseste un tablou de tip FormaGeo cu numele forme[] cu o dimensiune citita de la tastatura. latura.metode publice --------------------* double arie()-->Implementeaza metoda abstracta din FormaGeo */ public class Dreptunghi extends FormaGeo { private double lungime. pe baza unor optiuni care precizeaza tipul figurii. Fisierul-sursa (TestForma. Patrat) din tipul FormaGeo si returneaza o referinta catre obiectul creat. latime = lat.metode publice --------------------* double arie()-->Implementeaza metoda abstracta din FormaGeo */ public class Patrat extends Dreptunghi { public Patrat(double latura) { super(latura.} /* clasa Dreptunghi. String nume) { super(nume).java) care realizeaza ordonarea si punerea in executie a aplicatiei se prezinta in continuare. lat. Dreptunghi. lungime = lg. Pentru rezolvarea problemei ordonarii formelor geometrice dupa aria lor. } Dreptunghi(double lg. referinta la obiecte este apoi stocata in tabloul forme[]. } public double arie() { return lungime * latime. creaza un nou obiect de un tip derivat (Cerc. public Dreptunghi(double lg. 45 . "Dreptunghi"). "Patrat"). Patrat. } } Observatie: Clasa Patrat mosteneste de la clasa Dreptunghi metoda arie() si de aceea nu o mai defineste in interiorul ei. patrat * ------------------. Acest tablou nu stocheaza obiecte din clasele derivate ale clasei FormaGeo (de tip Cerc. * derivata din FormaGeo * CONSTRUCTORI: cu lungime si latime ptr. } } /* clasa Patrat * derivata din Dreptunghi * CONSTRUCTORI: cu latura ptr. double lat. Metoda citesteForma() citeste de la tastatura atributele obiectelor de tipul Cerc. In metoda main(). Dreptunghi. Patrat) ci numai referinte catre aceste obiecte. Sa retinem ca tablou forme[] este un tablou de referinte de tip FormaGeo pentru care se aloca zona de memorie. double lat) { this(lg. Dreptunghi. dreptunghi * ------------------. private double latime.

System.println("Latura patratului: ").length() == 0). 'p' sau 'd' pentru a indica forma.} //sortare si afisare sortare(forme). apoi introduce dimensiunile //in caz de eroare se intoarce un cerc de raza 0 private static FormaGeo citesteForma() throws IOException { double rad. ++i) {System. System. i < numForme. //utilizatorul introduce 'c'. class TestForma { private static BufferedReader in.io. String s. } while (s. public static void main(String[] args) throws IOException { //Citeste numarul de figuri in = new BufferedReader(new InputStreamReader(System. rad = Integer. return new Cerc(rad). System. switch (s. for (int i = 0. int numForme = Integer. return new Patrat(lg). case 'd': System. for (int i = 0. import java.out.println("Sortarea dupa arie: "). Functie de datele de intrare.println("Introduceti tipul formei: ").parseInt(in.readLine()).readLine()).readLine().parseInt(in.out. lg = Integer.Metoda sortare() este folosita pentru a sorta formele geometrice referite prin tabloul forme[] in functie de aria calculata a fiecarui tip de figura geometrica.readLine()).readLine()).parseInt( in.charAt(0)) { case 'c': System.out.println(forme[i]). ++i) {forme[i] = citesteForma(). .println("Raza cercului: "). double lg.in)).parseInt(in. //citeste formele FormaGeo[] forme = new FormaGeo[numForme].print("Numarul de figuri: ").out. case 'p': System. lg = Integer.out.println("Lungimea si latimea " + " dreptunghiului pe linii separate: ").out. do { s = in.* . Metoda arie() este apelata prin intermediul metodei maiMic() care la randul ei este apelata in metoda sortare().} } //creaza un obiect adecvat de tip FormaGeo. double lat.out. i < numForme.

1. avand aria 314. avand aria 452. i++) {for (int j = i+1. j <= a. lat).length . j++) {if (a[j].maiMic(a[i])) {temp = a[i].3893421169302 47 . avand aria 452.class pe ecran se afiseaza: Sortarea dupa arie: Cerc.0 Cerc.lat= Integer.2.err.} }} } } Dupa executia programului TestForma. i <= a. avand aria 100. return new Cerc(0). avand aria 24.0 Dreptunghi.141592653589793 Dreptunghi. avand aria 3. avand aria 8. return new Dreptunghi(lg.0 Cerc.1592653589793 Cerc. p sau d: ").parseInt(in. default: System.0 Patrat.println("Tastati c. avand aria 78. avand aria 36. for (int i = 0.0 Dreptunghi. } } //sortare private static void sortare(FormaGeo [] a) { FormaGeo temp.length . a[j] = temp.readLine()). a[i] = a[j]. avand aria 6.3893421169302 Cerc.53981633974483 Patrat.

println(obiect. } } public class Test{ public static void main(String []args){ C2 obiect = new C2(). 3. Programul este corect si va afisa la executie 5 4.print(obiect. Suprascrie fiecare metoda declarata abstracta in superclasa sa.2 O subclasa a unei clase abstracte poate fi instantiata numai daca: A. int f(int x){ super.0 4. } } A.getX_C1()). 3. D. Va aparea eroare la compilare deoarece in clasa C2 s-a suprascris gresit atributul x din clasa C1. B.3 Secventa de cod: class x{ private int x=1.x=x.f(4). Va aparea eroare la compilare deoarece metoda suprascrisa f() din clasa C2 intoarce un tip diferit de void. System. D. } int getX_C1(){ Return x.getX_C2() + " "). .0f.out. obiect. O subclasa abstracta nu poate fi instantiata. Programul este correct si va afisa la executie 4. C. Se foloseste cuvantul cheie abstract.f((int)x). } float getX_C2(){ return x. si furnizeaza implementari pentru toate acestea. C. Se foloseste mostenirea multipla. } } Class C2 extens C1{ float x=5. void f(int x){ this. System. B.out.Teste de control: 3.1Ce puteti spune despre urmatorul program Java? class C1{ int x=1.

x(). System. programul este corect si va afisa 1 2. eroare : nu este corect realizată moştenirea.println(x+” “).out.}} class y extends x{ private int x=2. c).eroare la compilare: nu se poate defini un atribut si o metoda cu aceelasi nume (x) .x().println(x). b). 49 . d).} public class test { public static void main( ) { y obiect=new y( ).}} Determină: a). void x( ) { super. obiect.void x( ) { System.eroare la compilare: nu se poate defini un atribut cu numele clasei (x) .out.

Ea consta doar din metode publice abstracte si din atribute statice si finale. folosirea interfetelor. <nume_interfata2>][.implementarea de componente generice: programarea generica.2 Crearea si folosirea interfetelor Java Sintaxa de definire a unei interfete este urmatoarea: [<modificatori] interface <nume_interfata> [extends <nume_interfata1> [. O interfata Java este o colectie de comportamente abstracte. 4.interfata Java: crearea interfetelor. interfata Java este cea mai abstracta clasa posibila. Mostenirea multipla poate conduce insa la dificultati de proiectare. De exemplu. cele doua superclase din care deriveaza subclasa ar putea contine metode care au aceeasi semnatura. De exemplu. derivarea interfetelor. dar implementari diferite sau ar putea avea atribute cu acelasi nume. O clasa care implementeaza o interfata se comporta ca si cand ar fi extins o clasa abstracta specificata de acea interfata. Tehnic. Alternativa oferita de Java pentru mostenirea multipla este folosirea interfetelor. O clasa implementeaza o anumita interfata daca furnizeaza definitii pentru toate metodele abstracte din cadrul interfetei. implementarea unei interfete. care pot fi combinate in orice clasa pentru a introduce in acea clasa comportamente care nu pot fi mostenite de la superclasa. clase generice. implementarea unor interfete multiple.Capitolul 4 Obiective: Interfete Java . …]] { <corpul interfetei> . pot exista in ierarhie clase precum Student si Angajat. <nume_interfata3>]. Dificultatea rezolvarii unor astfel de probleme a facut ca Java sa nu permita mostenirea multipla.1 Mostenirea multipla. Din aceste doua clase ar putea fi derivata o clasa cu numele AngajatStudent care sa contina atribute si metode combinate din clasele Student si Angajat. . 4. Interfete In cazul mostenirii multiple o clasa este derivata din doua sau mai multe superclase.

4. fara corp. .sunt specificati prin cuvintele-cheie public si abstract.<corpul_clasei> . fiecare interfata este in mod implicit abstracta deci cuvantul-cheie abstract poate lipsi. Metoda este implicit publica si abstracta si deci nu trebuie sa folosim modificatorii de acces public si de metoda abstract. folosind cuvantul-cheie implements in antetul sau. .specifica numele superinterfetelor din care poate deriva interfata. Variabilele interfetei sunt implicit statice si finale si deci trebuie specificate valori initiale pentru acestea. Interfetele trebuie sa posede o protectie de pachet sau publica. interfetele pot importa interfete sau clase din alte pachete. O interfata nepublica are metode si constante nepublice. Metoda comparaCu () se va comporta similar cu metoda compareTo() din clasa String. . pot apartine unui pachet daca se foloseste instructiunea package in prima linie din fisierul-sursa.contine declaratii de variabile si declaratii de metode (numai antetul acestora). Pentru a exemplifica implementarea unei interfete ne vom referi la clasa FormaGeo descrisa in lectia 6. Un exemplu de interfata este Compara. Nu pot exista implementari diferite pentru aceeasi metoda declarata in doua interfete. Aceasta clasa implementeaza interfata Compara si. Interfetele nu se pot instantia. din acest motiv. <nume_interfata2>. ca si clasele.<modificatori> . 2. o interfata publica poate fi accesata si de alte pachete decat cel care a definit-o.defineste implementari pentru toate metodele din interfata. acestea neputand fi folosite decat in clasele sau interfetele din acelasi pachet. Interfetele. este de preferat ca numele interfetei sa respecte aceeasi conventie de numire ca si cea de numire a claselor. . Metodele sunt declarate in interfata numai cu antetul lor. deci. prezentata mai jos: /* INTERFATA folosita de mai multe clase pentru comparatii * --------------------Metode publice--------------* int comparaCu --> Compara doua obiecte de tip Compara * metoda trebuie definita in clasa care o implementeaza */ package clasegenerice. } Interfata Compara declara o metoda pe care orice clasa derivata din ea (in declaratia clasei se foloseste cuvantul-cheie implements) trebuie sa o implementeze. . public interface Compara { int comparaCu(Compara rhs).3 Implementarea unei interfete O clasa implementeaza o interfata in doi pasi: .<nume_interfata> .<nume_interfata1>.specifica numele interfetei.declara ca implementeaza interfata.. adica nu se poate crea o instanta a unei interfete.} unde: . deci. o interfata nu are o metoda constructor. De asemenea. metoda comparaCu() are ca parametru un obiect de tip 51 . Implementarea metodei in clasa FormaGeo trebuie sa fie identica cu declaratia din interfata si. trebuie sa definim si metoda comparaCu() din interfata Compara. Interfetele care nu contin modificatorul public nu-si vor converti automat metodele la accesul public si abstract si nici constantele la accesul public. Observatii: 1. . Ele sunt implicit abstracte.

Aceste metode pot fi redefinite (suprascrise) in subclase.arie()) return -1. Atunci cand o interfata mosteneste o alta interfata. Folosirea unor interfete multiple poate crea totusi complicatii. else return 1. 3. Retinem ca definirea metodelor declarate intr-o interfata trebuie obligatoriu sa fie facuta in fiecare clasa in parte. Daca o clasa extinde o superclasa care implementeaza o interfata. 2.declara toate interfetele pe care le implementeaza. public FormaGeo(String numeForma) { nume = numeForma. . Metodele interfetei definite in clasa care o implementeaza sunt mostenite de toate subclasele clasei respective. abstract public double arie().Compara si nu un obiect de tip FormaGeo. interfetele pot fi organizate intr-o ierarhie. avand aria " + arie(). O clasa care implementeaza o interfata poate sa extinda si o alta clasa. } final public String toString() { return nume + ". 4. Codul clasei este ilustrat in continuare (FormaGeo. } } Nota: 1.*. 4. public abstract class FormaGeo implements Compara { private String nume.defineste implementari pentru toate metodele din toate interfetele pe care le implementeaza. else if (arie() == ((FormaGeo) rhs). } public int comparaCu(Compara rhs) { if (arie() < ((FormaGeo) rhs).arie()) return 0. . care implementeaza interfata respectiva. subinterfata primeste toate metodele si constantele definite in superinterfata.java): /* Superclasa abstracta pentru forme */ package formegeometrice. O clasa poate implementa mai multe interfe in doi pasi: . In acest caz in declaratia clasei se foloseste mai intai cuvantul-cheie extends urmat de numele clasei din care deriveaza si apoi cuvantul-cheie implements urmat de numele interfetei pe care o implementeaza. import clasegenerice. Derivarea interfetelor Ca si in cazul claselor. atunci si clasa respectiva mosteneste interfata. folosind cuvantul-cheie implements in antetul sau urmat de numele tuturor interfetelor separate prin virgula.4 Implementarea unor interfete multiple O clasa poate sa implementeze mai mult decat o singura interfata.

elimina elementul din varful stivei • peek . O singura interfata poate mosteni oricate clase are nevoie. Vom vedea imediat avantajele acestei abordari. care sa modeleze notiunea de stiva de obiecte. String toString (). Interfetele pot exista independent sau pot mosteni o alta interfata.testeaza daca stiva este vida • toString .returneaza continutul stivei sub forma unui sir de caractere. Exemplu: implementarea unei stive Dorim sa implementam un nou tip dedate numit Stack. items [n++] = item .Pentru a deriva (extinde) o interfata se foloseste tot cuvantul-cheie extends. // Numarul curent de elemente din stiva public StackImpl1 (int max ) { // Constructor items = new Object [ max ]. ambele solutii avand avantaje si dezavantaje. Object peek () throws StackException . } 53 . void pop () throws StackException . } public void push ( Object item ) throws StackException { if (n == items . in timp ce a doua este mai eficienta din punctul de vedere al folosirii memoriei. vor trebui sa contina metodele: • push . Ierarhia de interfete este cu mostenire multipla. clasa Object. o stiva poate fi implementata folosind un vector sau o lista inlantuita. // Vectorul ce contine obiectele private int n=0. Prima solutie este mai simplu de inteles. Obiectelede tip stiva. Deoarece nu dorim sa legam tipul de date Stack de o anumita implementare structurala. il vom defini prin intermediul unei interfete. la fel ca in cazul definitiilor de clasa: public interface <nume_interfata> extends <nume_superinterfata> { …. public class StackImpl1 implements Stack { private Object items []. } // Implementarea stivei folosind un vector de obiecte . } public StackImpl1 () { this (100) .. } Nota: In cazul interfetelor nu exista o radacina comuna a arborelui de derivare asa cum exista pentru arborele de clasa. indiferent de implementarea lor. public interface Stack { void push ( Object item ) throws StackException .returneaza varful stivei • empty .adauga un nou element in stiva • pop . length ) throw new StackException (" Stiva este plina !"). boolean empty (). Din punctul de vedere al structurii interne.

. } public String toString () { String s="". } public String toString () { String s="". i --) s += items [i]. top = node . public class StackImpl2 implements Stack { class Node { // Clasa interna ce reprezinta un nod al listei Object item . toString () + " ". // legatura la urmatorul nod Node ( Object item . // informatia din nod Node link . for (int i=n -1. return s. } public void pop () throws StackException { if ( empty ()) throw new StackException (" Stiva este vida !"). this . item . item = item . return top. link . top). Node link ) { this . } public Object peek () throws StackException { if ( empty ()) throw new StackException (" Stiva este vida !"). } } // Implementarea stivei folosind o lista inlantuita . } public Object peek () throws StackException { if ( empty ()) throw new StackException (" Stiva este vida !"). top = top . } } private Node top= null . // Referinta la varful stivei public void push ( Object item ) { Node node = new Node (item . } public boolean empty () { return (n ==0) . i >=0.public void pop () throws StackException { if ( empty ()) throw new StackException (" Stiva este vida !"). items [--n] = null . link = link . return items [n -1]. } public boolean empty () { return (top == null ).

afiseaza (s2). toString () + " ". push ( new Integer (1)). link . } } In continuare este prezentata o mica aplicatie demonstrativa care foloseste tipul de date nou creat ¸si cele doua implementari ale sale: public class TestStiva { public static void afiseaza ( Stack s) { System . s2. while ( node != null ) { s += ( node . } catch ( StackException e) { System . } } } 55 . err.14) ). push ("b"). item ). println (" Eroare la lucrul cu stiva !"). node = node . out. s1. s2.Node node = top. push ( new Double (3. push ("a"). println (" Continutul stivei este : " + s). } return s. printStackTrace (). s1. Stack s2 = new StackImpl2 (). e. afiseaza (s1). } public static void main ( String args []){ try { Stack s1 = new StackImpl1 ().

3f 2. o clasa nu poate implementa o interfaţa.}} .3 6. C.Teste de control: 4. La executie se va afisa: 2. Va aparea eroare la compilare deoarece valoarea variabilei x nu se mai poate modifica. D.out.}} Determină: a). Secvenţa uramatoare: interface I1{ int x=2.println(x+” “+y).1 Ce se va afisa la executia urmatorului program Java? interface I1{ float x=2.3f.println(“y=”+obiect. 4. B. } class c1 implements I1 {int y. System.y). La executie se va afisa: 2.print(x+" ").} public class extends C1 implements I1 {public static void main(String args[]) { System. afiseaza y=5. class C1 (int y=4. b). 4.2 Secventa de cod : interface I1{int x=3.out. La executie se va afisa: 2. c). } } A.eroare la compilare: metoda abstactă nu este implementată. c1( int y) {{this. d). System.3f 6. nu este corect definită interfaţa.out. x=6.} interface I2 extends I1{ int y=3}.out.3f.7f.7.}} public class test { public static void main(String args[]) {c1 obiect=new c1(5). public void afisare( ).y=y. } public class Test implements I1{ public static void main(String [] args){ System.print(x).7f.

exceptiile sunt evenimente anormale care au loc in timpul executiei unei aplicatii si care pot duce la intreruperea executiei normale a acesteia. Interceptarea unei exceptii inseamna tratarea situatiilor speciale (erorilor) astfel incat aplicatia informatica proiectata sa nu se mai termine anormal. Exceptiile pot fi semnalate. Atunci cand aplicatia informatica isi interupe executia normala. . programul afiseaza 2 3. dispozitive hardware care nu mai functioneaza etc). .a). fisiere care nu mai contin date corecte. o interfata nu poate extinte o alta interfata. programul afiseaza 2 4. ierarhia de exceptii predefinite de platforma Java.“aruncata”) o exceptie. in Java.“prinsa”). Exceptii Java In Java. . eroare la compilare: arbitrul y este ambiguu petru C1 si I2. c). explicit. instructiunea throw.crearea si semnalarea propriilor exceptii: definirea propriilor clase de exceptii. ca “a aparut o eroare”. de sistem sau. verificarea consistentei exceptiilor Java. b). . d).1 Tratarea erorilor Erorile care apar in faza de executie a unei aplicatii informatice sunt produse din diverse cauze cum ar fi: . semnalarea (“aruncarea”) propriilor exceptii.cum sa folosim exceptiile? 5. 57 . Exceptia poate fi si interceptata (caught . inseamna ca a fost semnalata (thrown . Capitolul 5 Tratarea exceptiilor Obiective: -tratarea erorilor: exceptii Java. de aplicatia informatica realizata. implicit.declararea metodelor care pot semnala (“arunca”) exceptii catre alte metode: clauza throws.programatorul nu a anticipat toate situatiile posibile in care ar putea ajunge aplicatia informatica. .interceptarea (“prinderea”) si tratarea exceptiilor in cadrul aceleiasi metode: blocul try … catch.existenta unor situatii aflate in afara controlului programatorului (date eronate primite de la utilizatori. Faptul ca o exceptie a fost semnalata inseamna.

lang.IOException si sunt definite in pachetul java. tratate de aplicatie. Figura de mai jos ilustreaza ierarhia claselor de exceptii. de obicei.Exception.2 Ierarhia de exceptii predefinite de platforma Java In Java. exceptiile sunt instante ale unor clase derivate din clasa Throwable. De exemplu.Error. In general. tipul de exceptie NoSuchFieldException semnaleaza ca programul a incercat sa foloseasca o variabila de instanta sau de clasa care nu exista. desi sunt anumite exceptii care nu pot fi tratate si atunci aplicatia va fi oprita din executie. pornind de la clasa de baza Throwable si continuand cu cateva dintre subclasele cele mai importante. Clasa Exception are multe subclase definite in cadrul pachetului java. Java este cea care foloseste acest tip de erori daca are nevoie de ele. fatale. reprezinta clasa de baza pentru intreaga familie de clase de exceptii.lang. Aceste erori sunt rare si. reprezinta exceptiile propriu-zise Java. deoarece ea este clasa de baza pentru exceptiile care apar in timpul executiei unui program. impreuna cu toate clasele derivate din ea. Verificarea consistentei exceptiilor Java .5. OutOfMemoryError). De exemplu. definita in pachetul java. numite erori.io. Cand se semnaleaza (este “aruncata”) o exceptie este creata o instanta a unei clase de exceptii. Exceptiile semnalate descriu conditii anormale. Clasa Throwable. tipul de exceptie ClassCastException (prezentat la inceputul acestei lectii) indica faptul ca aplicatia noastra a incercat sa faca o conversie explicita de tip pentru un obiect ce nu poate fi convertit la tipul specificat. Clasa Throwable are doua subclase directe: . Clasa Exception. care sunt. De exemplu. de cele mai mute ori. toate exceptiile I/O (de intrare/iesire) sunt derivate din clasa java.io. impreuna cu toate clasele derivate din ea.lang. Aceste subclase indica diverse tipuri de exceptii care pot aparea in cadrul unei aplicatii Java.ele nu pot fi interceptate de catre aplicatia informatica in care s-au produs si determina intreruperea executiei programului (de exemplu. descrie exceptii grave. Clasa Error. . Clasa RuntimeException este foarte des folosita de programatori. Nu toate exceptiile sunt definite in pahetul java.

Pentru a intercepta si trata o exceptie trebuie parcursi doi pasi: . insa pana la urma ea va fi interceptata si tratata. precum si de tipul clasei RuntimeException si al subclaselor ei. Exceptiile neverificate sunt de tipul clasei Throwable. In cazul exceptiilor neverificate de catre compilator. Interceptarea (“prinderea”) si tratarea exceptiilor in cadrul aceleiasi metode In fiecare situatie de exceptie exista doua parti: . insa pana la urma ea va fi interceptata si tratata. fie specificate ca fiind “aruncate” de metoda respectiva la alte metode in care urmeaza a fi tratate. mai putin clasa RuntimeException si subclasele ei.partea care o intercepteaza si o trateaza. In cazul exceptiilor neverificate de catre compilator.gruparea codului care contine metoda ce poate semnala (“arunca”) exceptia in cadrul unui bloc try.interceptarea si tratarea exceptiei in cadrul unui bloc catch. 59 . programatorul poate decide daca “prinde” (semnaleaza) si trateaza exceptia sau trece cu vederea exceptia. de tipul clasei Error si al subclaselor ei. In cazul exceptiilor neverificate de catre compilator.Compilatorul este cel care il obliga pe programator sa intercepteze si sa trateze exceptiile de tipul IOException. de tipul clasei Error si al subclaselor ei. Pentru a intercepta si trata o exceptie trebuie parcursi doi pasi: . Compilatorul Java cat si masina virtuala Java verifica daca aceste exceptii “aruncate” in cadrul unei metode sunt fie tratate in cadrul acelei metode. Exceptiile verificate sunt toate tipurile de exceptii derivate din clasa Exception (inclusiv clasa Exception). De exemplu. programatorul poate decide daca “prinde” (semnaleaza) si trateaza exceptia sau trece cu vederea exceptia.In Java. O exceptie poate fi aruncata de la o metoda la alta de mai multe ori inainte de a fi interceptata. Aceste tipuri de exceptii se numesc exceptii verificate. . Interceptarea (“prinderea”) si tratarea exceptiilor in cadrul aceleiasi metode In fiecare situatie de exceptie exista doua parti: . metodele care ciresc din fisiere sau de la tastatura pot “arunca” exceptii de tipul IOException. Atunci cand se folosesc aceste metode in aplicatia Java. precum si de tipul clasei RuntimeException si al subclaselor ei.partea care semnaleaza exceptia si .gruparea codului care contine metoda ce poate semnala (“arunca”) exceptia in cadrul unui bloc try.partea care o intercepteaza si o trateaza. Exceptiile verificate sunt toate tipurile de exceptii derivate din clasa Exception (inclusiv clasa Exception). programatorul trebuie sa aiba grija sa intercepteze (“sa prinda”) si sa trateze exceptiile de tipul IOException.partea care semnaleaza exceptia si . .interceptarea si tratarea exceptiei in cadrul unui bloc catch. Exceptiile neverificate sunt de tipul clasei Throwable. programatorul poate decide daca “prinde” (semnaleaza) si trateaza exceptia sau trece cu vederea exceptia. O exceptie poate fi aruncata de la o metoda la alta de mai multe ori inainte de a fi interceptata. o metoda poate indica tipurile de exceptii pe care le poate semnala (“arunca”). mai putin clasa RuntimeException si subclasele ei.

parseInt() atunci cand numarul introdus nu este un numar intreg. tip dat de numele clasei de exceptie. mai putin clasa RuntimeException si subclasele ei. se executa in continuare urmatoarea linie de cod aflata dupa secventa catch. insa pana la urma ea va fi interceptata si tratata. intr-un bloc catch. De asemenea. Exceptiile neverificate sunt de tipul clasei Throwable. Pentru a intercepta si trata o exceptie trebuie parcursi doi pasi: .<nume_clasa_de_exceptii> .Exceptiile verificate sunt toate tipurile de exceptii derivate din clasa Exception (inclusiv clasa Exception).<nume_variabila> . .specifica tipul de exceptie care poate fi tratat.partea care o intercepteaza si o trateaza. atunci cand “se incearca” citirea sirului de caractere de la tastatura. se “intercepteaza”. aceasta variabila este recunoscuta si poate fi folosita doar in cadrul blocului catch.gruparea codului care contine metoda ce poate semnala (“arunca”) exceptia in cadrul unui bloc try. in blocul catch.partea care semnaleaza exceptia si .interceptarea si tratarea exceptiei in cadrul unui bloc catch. “se pot intercepta”. precum si de tipul clasei RuntimeException si al subclaselor ei. Tratarea acestui tip de eroare se face printr-un mesaj de avertizare si returnarea valorii implicite 0 pentru un numar intreg. O exceptie poate fi aruncata de la o metoda la alta de mai multe ori inainte de a fi interceptata. Urmatorul exemplu (cireste un sir de caractere si “incearca”. sa il converteasca la un numar intreg. care sunt “aruncate” . intr-un bloc tray. . Interceptarea (“prinderea”) si tratarea exceptiilor in cadrul aceleiasi metode In fiecare situatie de exceptie exista doua parti: . eventualele exceptii de tip IOException. In caz de nereusita. o exceptie de tip NumberFormatException. care este “aruncata” de metoda Integer. intr-un bloc try.specifica numele prin care poate fi referita instanta ce reprezinta exceptia tratata de blocul catch. Dupa ce exceptia a fost tratata. Blocurile catch de instructiuni sunt asociate cu un bloc try astfel: try {…} catch (…) { … } catch (…) { … } … Forma generala a unui bloc catch este: catch(<nume_clasa_de_exceptii> <nume_variabila>) unde: . de tipul clasei Error si al subclaselor ei. Instructiunile din blocul catch se executa doar daca instructiunile din blocul try genereaza exceptii si aceste exceptii sunt instante ale clasei cu numele <nume_clasa_de exceptii> precizat in antetul instructiunii catch.

se poate intercepta in blocul catch. Astfel. import java. care trateaza un tip de exceptii va intercepta si trata si clasele de exceptii derivate din exceptia respectiva. System.readLine().de metoda readLine(). descris mai sus.print(numere[i] + " "). codul ar putea arata astfel: public static int citesteNrInt() { try { 61 . try { return br. exceptia creata de tipul NumberFormatException. In exemplul de fata. } catch(IOException ioe) { return null.parseInt(citesteString()). prezinta modul de interceptare a unui anumit tip de exceptie. i++) System.citesteNrInt().citesteNrInt(). } } Exemplul.length. Deoarece clasele de exceptii sunt organizate ierarhic.println("Introduceti numarul de elemente ale sirului:").out. i < numere. return 0. i++) numere [i] = valIntreg. } } } Programul urmator (TestCiesteNumere.*.out. /* cieste un sir de caractere si incerca sa il converteasca la tipul int */ public class CitesteDate { public static String citesteString() { BufferedReader br = new BufferedReader(new InputStreamReader(System. class TestCitesteNumere { public static void main(String[] args) { citesteDate valIntreg = new citesteDate().io. int [] numere = new int [n].in)). nu este necesar ca tipul de exceptie tratat de blocul catch si tipul de exceptie “aruncat” de o metoda din blocul try sa fie identice. System.java) apeleaza metodele din clasa CitesteDate. for (int i = 0. Tratarea acestui tip de eroare se face prin returnarea valorii implicite null pentru un String.out. package intrareiesire. } catch(NumberFormatException nfe) { System. } } public static int citesteNrInt() { try { return Integer. i < numere. folosind clasa Exception care este superclasa pentru NumberFormatException.out.println ("Introduceti elementele sirului: "). for (int i = 0. Un bloc catch. int n = valIntreg.println ("Sirul de numere introdus este: "). import intrareiesire. System.out. intercepteaza si trateaza erorile care apar in cadrul lor) pentru a citi un sir de numere de tastatura.length.println("Nu este numar intreg."). (care semnaleaza.*.

Se prefera totusi. return 0. catre alte metode care o apeleaza. primul bloc catch care va corespunde exceptiei semnalate va fi executat. cum este si cazul clasei de exceptii FormatNumberException. } } } In aceasta situatie. Nota: Toate clasele de exceptii mostenesc de la clasa Throwable cateva metode utile pentru aflarea de informatii despre situatia de eroare. A doua posibilitate este aceea de a specifica exceptiile care nu sunt tratate in cadrul metodei respective. si nu a celor generale. Declararea metodelor care pot semnala (“arunca”) exceptii catre alte metode (transmiterea exceptiilor catre baza stivei de apel) In paragraful anterior. pornind de la metoda in care a aparut exceptia.println("Nu este numar intreg. O folosire uzuala are metoda getMessage(). in blocul catch. care la randul ei daca nu le intercepteaza si nu trateaza le semnaleaza (“le arunca”) mai departe unei alte metode care o apeleaza pe aceasta din urma si asa mai departe. care ofera mai multe detalii despre situatia de eroare. din aplicatia informatica. 2. Observatii: 1.out. blocul catch intercepteaza toate exceptiile Exception. trebuie sa se precizeze ca metoda respectiva poate semnala (“arunca”) la randul ei exceptia respectiva catre alte metode care o apeleaza. masina virtuala Java cauta in stiva de apel metoda care intercepteaza si trateaza exceptia. dar si clase de exceptii derivate din clasa Exception. Atunci cand programatorul decide ca o metoda. le semnaleaza (“le arunca”) mai departe metodei care o apeleaza.Semnalarea (“aruncarea”) exceptiilor incepe cu metoda originala care daca nu intercepteaza si nu trateaza exceptiile generate. utilizarea blocurilor catch specializate. In timpul procesului de examinare.parseInt(citesteString()). Pentru a indica faptul ca o metoda poate semnala (“arunca”) o exceptie.return Integer. nefiind transmise altor metode care apeleaza metoda respectiva. Ea afiseaza un mesaj detaliat referitor la ce s-a intamplat. se foloseste in antetul metodei respective clauza throws in care se specifica numele exceptiilor pe care le poate semnala (“arunca”) metoda respectiva.Exceptiile specificate in clauza throws nu trebuie sa fie interceptate (“prinse”) si tratate in cadrul metodei respective care foloseste clauza throws. In final exceptia va trebui interceptata (“prinsa”) si tratata in cadrul unei metode. deci dinspre varful stivei spre baza stivei. Blocurile catch sunt examinate in ordinea in care ele apar in fisierul sursa. a unor tipuri foarte diferite de exceptii semnalate in blocul try. } catch(Exception nfe) { System. care nu sunt inrudite prin mostenire. Astfel. Daca se doreste interceptarea si tratarea. fiind semnalate (“aruncate”) mai departe catre alte metode care le vor intercepta (“prinde”) si le vor trata. ."). atunci se asocieaza blocului try mai multe blocuri catch. am descris cazul in care exceptiile sunt interceptate (“prinse”) si tratate in cadrul aceleiasi metode. iar celelalte ignorate. sa nu intercepteze o anumita exceptie care poate fi semnalata de codul din interiorul ei.

io. …]) throws <nume_clasa_de_exceptii1>[. class TestCitesteNumereThrows { public static void main(String[] args) throws IOException { CitesteDateThrows valIntreg = new CitesteDateThrows(). } catch(NumberFormatException nfe) { System. Exemplul prezentat anterior.in)).Forma antetului metodei care specifica tipurile de exceptii semnalate (“aruncate”) de metoda este: [<modificatori_acces>] [<modificatori_metoda>] <tip_returnat> <nume_metoda> ([<param1>. int [] numere = new int [n].citesteNrInt()."). care apoi sa le semnaleaza metodei main() din clasa TestCitesteNumereThrows (care reprezinta aplicatia Java). poate fi modificat astfel incat exceptiile de tipul IOException care sunt semnalate (“aruncate”) in metoda citesteString (). int n = valIntreg. daca metoda respectiva genereaza exceptii pe care nu le trateaza. Astfel. System. /* cieste un sir de caractere si incerca sa il converteasca la tipul int */ public class CitesteDateThrows { public static String citesteString() throws IOException { BufferedReader br = new BufferedReader(new InputStreamReader(System.io. deoarece compilatorul detecteaza aceasta “scapare” si o raporteaza ca eroare de compilare. return br. <param2>. propunand doua solutii: tratarea lor in cadrul metodei (prin blocuri try…catch) sau specificarea lor in clauza throws. al clasei CitesteDate.*.out.parseInt(citesteString()).println("Nu este numar intreg. <nume_clasa_de_exceptii2>. 63 . import java. return 0. …] Nota: Specificarea prin clauza throws a exceptiilor aruncate de metoda originala nu se poate omite.*.*.readLine(). } public static int citesteNrInt() throws IOException { try { return Integer. import java. s-a creat o noua clasa CitesteDateThrows care are definitia: package intrareiesire.println("Introduceti numarul de elemente ale sirului:"). } } } Clasa TestCitesteNumereThrows (care reprezinta programul principal) are definitia data de secventa de cod: import intrareiesire.out. de catre metoda readLine(). sa fie semnalate (“aruncate”) mai departe in metoda citesteNrInt().

Aceste clase proprii de exceptii descriu situatii de exceptii particulare aplicatiei respective care nu exista in ierarhia de clase de exceptii oferita de platforma Java. i++) System. se creaza propriile clase de exceptii derivate din clasa Exception. } public IndexException(String msg) { super(msg).out. Clasele proprii de exceptii sunt clase Java obisnuite. . o instanta a sa. Clasele proprii de exceptii sunt derivate (direct sau indirect) din clasa Throwable. Clasele proprii de exceptii poseda.length. tipul exceptiei in sine este important pentru ca ajuta programatorul sa intercepteze tip respectiv de exceptie atunci cand este necesar. } } Clasa IndexException definita mai sus nu aduce practic nimic nou clasei Exception. fie de programator.3 Crearea si semnalarea propriilor exceptii Pe langa exceptiile definite de platforma Java.println ("Introduceti elementele sirului: "). o clasa proprie de exceptii este definita ca in exemplul de mai jos: package exceptii. public class IndexException extends Exception { public IndexException() { super().citesteNrInt(). pentru toate clasele derivate (direct sau indirect) din clasa Exception (de exemplu. System. Nota: In definirea noilor clase de exceptii. Totusi. se recomanda adaugarea la numele clasei a sufixului Exception. trebuie sa se creeze. programatorul poate defini propriile clase de exceptii.System.print(numere[i] + " "). deoarece defineste doar doi constructori care apeleaza constructorii superclasei Exception. Semnalarea (“aruncarea”) propriilor exceptii Sa ne reamintim ca. definite fie in biblioteca Java standard.length. . Definirea propriilor clase de exceptii De regula.println ("Sirul de numere introdus este: "). de obicei. for (int i = 0.al doilea constructor primeste ca parametru un sir de caractere care reprezinta un mesaj ce evidentiaza situatia de eroare. De regula. doi constructori: .out. i < numere. mai intai. toate exceptiile sunt instante ale unei clase de exceptie oarecare. } } 5. i < numere.out.primul constructor nu primeste nici un parametru. Pentru a semnala (“arunca”) un tip de exceptie definita de programator. MyNewException). i++) numere [i] = valIntreg. for (int i = 0.

care adauga 10 numere * dupa care le extrage in ordine inversa */ import clasegenerice.push(new Integer(i)). i++) { s. } return elemStiva[pozitieVarf--].out. } //scoatem elementele din stiva si le afisam System. De exemplu. Odata creata o instanta a unei clase proprii de exceptii. Instructiunea throw are un singur argument. //introducem elemente in stiva for (int i = 0. sub forma mesajului “Stiva vida. In exemplul prezentatat. "). care trebuie sa fie o instanta a unei clase de exceptii derivate din clasa Exception. new IndexException("Stiva vida.Folosind definirea de clasa de exceptie prezentata. Iata codul-sursa in care se realizeaza acest lucru: /* Clasa de test simpla pentru o stiva. aceasta devine o exceptie Java si este semnalata (“aruncata”) folosind instructiunea throw. pentru semnalarea (“aruncarea”) unei exceptii din metoda topAndPop() (exceptie care poate fi generata cand o stiva este vida) se poate folosi urmatoarea secventa de cod: public Object topAndPop() throws IndexException { if (isEmpty()) { throw new IndexException("Stiva vida. import exceptii. care poate fi folosit de codul care trateaza exceptia aparuta pentru a afisa un mesaj informativ. catre o alta metoda apelanta se foloseste clauza throws in antetul metodei topAndPop().*. eventual intercepta (“prinde”) si trata sau poate fi transmisa mai departe la o alta metoda apelanta. public class TestStiva1 { public static void main(String[] args) { Stiva1 s = new StivaArr(10). try { while (true) 65 . interceptarea si tratarea exceptiei de tip IndexException este realizata in metoda main() a aplicatiei (clasa TestStiva1). ").*. crearea unei instante a clasei de excepie IndexException poate fi facuta in doua moduri: new IndexException(). cu ajutorul instructiunea throw. In metoda apelanta exceptia IndexException se poate.print("Continutul stivei este: "). In cel de al doilea caz situatia de eroare transmite si o informatie. i < 10. Forma instructiunii throw este: throw <instanta_clasa_de_exceptii>.”. } Pentru transmiterea exceptiei semnalate (“aruncate”) in metoda topAndPop().

3.{ System. Astfel metodele noastre se complica nejustificat. . 2. Ignorarea acestor avertismente si nerespectarea lor duce la posibila aparitie a unor erori fatale in cadrul aplicatiilor.se trateaza exceptia folosind blocurile try si catch. sa fim avertizati in legatura cu aceasta. sfarsitul unui fisier. Concluzii privind folosirea eficienta a exceptiilor Cum sa folosim exceptiile? 1. depasirea dimensiunii unui tablou etc). iesirea din bucla while se realizeaza in momentul in care stiva devine vida si metoda topAndPop() semnaleaza (“arunca”) exceptia IndexException care este interceptata si tratata in blocul catch.out. Daca o metoda din aplicatia Java semnaleaza (“arunca”) propriile exceptii.print("Eroare: " + ie. De asemenea. Erorile semnalate de compilator cu privire la exceptii au rolul de a ne atrage atentia asupra acestor probleme. adaugand in metoda respectiva clauza throws. folosirea de clauze throws in propriile metode in scopul de a evita tratarea exceptiilor face ca utilizatorii acestor metode (adica obiectele aflate mai sus pe lantul de apeluri) sa fie nevoiti sa le trateze. daca apare o eroare.out.print(s. Mai mult. avem trei posibilitati: . 2. . atunci se pot semnala numai aceleasi tipuri de exceptii sau subclase ale exceptiilor respective. . exceptia trebuie semnalata explicit in corpul metodei. } } catch(IndexException ie) { System. } } } Observatie: In secveta de mai sus. nu este recomandata utilizarea exceptiilor in cazul in care situatia este previzibila in aplicatia Java (de exemplu. atat pentru a intercepta (“prinde”) si trata exceptia folosind blocurile try … catch. Sistemul de exceptii al Java a fost proiectat in asa fel incat.println().se transmite exceptia mai departe pe lant (spre baza stivei de apel). cat si pentru a o resemnala explicit folosind instructiunea throw. folosind instructiunea throw. Daca metoda din aplicatia Java suprascrie metoda unei subclase care contine clauza throws.se realizeaza ambele metode descrise mai sus.getMessage()). Daca o metoda din aplicatia Java apeleaza o alta metoda in care s-a folosit clauza throws.out.topAndPop() + " "). aceasta metoda trebuie sa fie declarata folosind clauza throws. nu se pot semnala alte tipuri de exceptii. Modul incorect de folosire a exceptiilor 1. Ca regula generala. System.

println("2/0"). Va produce eroare la compilare din cauza impartirii la 0. 5. daca este integrat in cadrul unui program Java? A.out. C.isInfinite(2/x)) System.out. C.3 Metodele care sunt apelate uzual pentru un obiect de tip exceptie sunt defnite in clasa Throwable si sunt: A. B.println("Infinit"). Gruparea erorilor dupa tipul lor. else System. Separarea codului pentru tratarea unei erori de codul in care ea poate sa apara. D. if (double. Java are urmatoarele avantaje fata de mecanismul traditional de tratare a erorilor: A. Exista o metoda care se ocupa cu acest lucru.2 Prin modalitatea sa de tratare a exceptiilor. Va produce eroare la executie din cauza impartirii la 0 (se arunca o except»ie: "ArithmeticExpetion"). C.1 Fie urm¸atorul cod Java: int x=0. Ce puteti spune despre acest cod. B. Propagarea unei erori pana la un analizor de exceptii corespunzator. D. dinamice. B. 67 . Declarate cu modicatorul de acces private. D. Codul este corect si va afisa NaN 5. exceptii.Teste de control 5. publice. Codul este corect si va afisa Infnit.

Java foloseste doua tipuri principale de fluxuri: .*. fluxuri de iesire cu o zona tampon. System. Fluxurile de intrare/iesire in Java sunt create si manevrate cu ajutorul claselor din pachetul predefinit java. Numarul claselor si a metodelor lor. fluxuri de intrare cu o zona tampon.filtrarea fluxurilor de octeti si clase predefinite Java utilizate: zona tampon (“buffer”).out. . fluxuri-filtre. fluxuri nefiltrate de iesire care folosesc ca destinatie un fisier. definite in pachetul java. Un flux de iesire transporta datele din programul Java catre o destinatie externa (ecranul calculatorului. 6. Un flux (stream) reprezinta o succesiune de octeti (bytes) sau de caractere transportat de la sau catre memoria RAM in care se afla programul Java. In acest format pot fi reprezentate o multitudine de date. Un flux de intrare transporta datele de la o sursa externa (tastatura. este foarte mare.io.255. .fluxuri de caractere. fluxuri filtrate de intrare cu o zona tampon. fluxuri filtrate de intrare cu o zona tampon care tin evidenta numerelor de linie.io.fluxuri de caractere si clase predefinite Java utilizate: fluxuri nefiltrate de intrare care folosesc ca sursa un fisier.fluxuri de octeti si clase predefinite Java utilizate: fluxuri nefiltrate de intrare care folosesc ca sursa un fiser. programe executabile. fisier pe hard-disc etc) catre programul Java. Din acest motiv orice program care executa operatii de intrare/iesire trebuie sa includa instructiunea: import java. System. .io. Fluxurile de octeti pot pastra valori intregi din domeniul 0 . .Capitolul 6 Intarari si iesiri Obiective: -tipuri de fluxuri de intrare/iesire Java: fluxuri de octeti. De aceea se recomanda programatorului sa consulte in permanenta documentatia ce insoteste versiunea de Java folosita. fisier pe hard-disc etc).fluxuri de octeti.err. comunicatii Internet sau cod Java (bytecode) etc. cum ar fi: date numerice. fluxuri de caractere.1 Tipuri de fluxuri de intrare/iesire Java Toate datele din Java sunt scrise sau citite folosind fluxuri. .in. System. fluxuri filtrate cu date formatate. fluxuri filtrate cu date de tipuri primitive.

pentru fluxuri de octeti de iesire. . la ecranul calculatorului sau pentru erori) care sunt campuri ale clasei System inclusa in pachetul java.lang: .reprezinta intrarea standard (implicit. Java ofera trei fluxuri predefinite pentru operatii de I/O standard (de la tastatura.OutputStream . aceasta metoda are antetul: void setIn(InputStream <in>) . Procedura de folosire a unui filtru pentru un flux presupune urmatorii pasi: 1.metoda setOut.System. crearea (deschiderea) unui flux asociat cu sursa de date sau cu destinatia datelor. cum ar fi fisierele text.pentru fluxuri de octeti de intrare si . Fluxurile de caractere reprezinta un tip special de flux de octeti.Generic. aceasta metoda are antetul: void setOut(PrintStream <out>) . Generic.Reader . care redirecteaza fluxul de iesire standard catre o alta destinatie decat ecranul calculatorului (de exemplu. acest flux este de tip InputStream. fluxurile de caractere sunt subclase ale claselor abstracte predefinite: .Writer . un fisier pe disc).in . referitoare la fluxurile predefinite descrise mai sus. Ele difera de fluxurile de octeti prin faptul ca setul de caractere Java suporta codificarea Unicode (cu doi octeti pe caracter).System. un fisier pe disc). Dintre metodele clasei System.pentru fluxuri de caractere de intrare si . inainte de a citi sau scrie date. mentionam: . ecranul calculatorului). acest flux este de tip PrintStream. care se folosesc numai pentru date de tip text (tiparibile). un fisier pe disc). tastatura calculatorului). . Fluxuri nefiltrate de octeti si clase predefinite utilizate 69 . ecranul calculatorului).InputStream .2 Fluxuri de octeti si clase predefinite Java A.metoda setErr.metoda setIn. 3. acest flux este de tip PrintStream. paginile Web. Un filtru este un tip de flux care schimba modul in care se lucreaza cu un flux existent.System. este necesar sa foloseasca fluxurile de caractere. sau alte formate de text. 2. care redirecteaza fluxul de intrare standard catre o alta sursa decat tastatura (de exemplu.err .pentru fluxuri de caractere de iesire.reprezinta iesirea standard (implicit. Toate datele de tip text. fluxurile de octeti sunt subclase ale claselor abstracte predefinite: .out .reprezinta fluxul standard de iesire pentru mesaje de eroare (implicit. 6. citirea/scrierea datelor de la /in filtru si nu direct in flux. aceasta metoda are antetul: void setErr(PrintStream <out>) Asocierea fluxului de intrare sau de iesire cu un filtru Majoritatea claselor Java folosite in prezent permit realizarea de operatii de intrare/iesirmai performante prin asocierea fluxului cu un filtru. care redirecteaza fluxul de iesire standard al mesajelor de eroare catre o alta destinatie decat ecranul calculatorului (de exemplu. crarea (deschiderea) unui flux de tip filtru asociat cu fluxul deschis la pasul 1.

Fluxuri nefiltrate care folosesc ca sursa un fisier de octeti de intrare Sunt folosite pentru transferul de date de la fisierele aflate pe hard-discuri. atunci este lansata exceptia FileNotFoundException. Metoda available() este folosita pentru a returna numarul de octeti ce mai pot fi cititi la momentul curent din fluxul de intrare. la specificarea caii fisierului trebuie sa se foloseasca doua caractere backslash pentru a nu se confunda cu o secventa escape. rezultatul intors este un intreg din intervalul 0 255. .<lungime> .reprezinta numele. Daca s-a detectat sfarsitul de fisier. care are forma: FileInputStream(String <sir>) unde: . Metoda read() citeste un octet din fluxul de intrare.<sir> . Dupa deschiderea fluxului de intrare din fisier se pot folosi metodele acestui flux pentru realizarea diverselor operatii de intrare. rezultatul intors este -1.un tablou de octeti in care se vor memora datele citite. nedepasind bineinteles sfarsitul fluxului. Metoda read cu trei parametrii are forma: read (byte [] <b>. Rezultatul intors de metoda este numarul de pozitii peste care s-a trecut efectiv. Descriem cateva dintre ele.<poz_ini> . pe CD-ROM sau pe alte dispozitive de stocare (ce pot fi referite printr-o cale de director si un nume) catre aplicatia Java. int <lungime>) unde: .In schema de mai jos se prezinta doar o parte a structurii de clase ce poate fi folosita in operatiile cu fluxuri de intrare si iesire nefiltrate. urmatoarea instructiune deschide un flux de intrare de la fisierul “test.numarul de octeti care se vor citi din fluxul de intrare repetand metoda read fara parametri. Metoda skip are forma: skip(long <n>) unde : <n> . int <poz_ini>. fisierului. . de la inceput. Metoda skip avanseaza cu n pozitii (octeti) in fluxul de intrare.nr de octeti sariti in fluxul de intrare. . Daca fisierul nu poate fi deschis.pozitia elementului din cadrul tabloului unde se va stoca primul octet de date.dat”: FileInputStream fis = new FileInputStream(“test.<b> . Metoda returneaza un intreg care reprezinta numarul de octeti cititi sau -1 daca.dat”). Crearea (deschiderea) unui flux de intrare de la un fisier se realizeaza cu ajutorulconstructorului clasei FileInputStream. De exemplu. si eventual calea. fluxul de intrare este la sfarsitul sau.

Fisierul de intrare cu numele “test. pentru inchiderea fluxului de intrare se foloseste metoda close().println("Eroare .println("\nOcteti cititi: " + index). octet = fis.dat"). int index = 0.print(octet + " "). la specificarea caii fisierului trebuie sa se foloseasca doua caractere backslash pentru a nu se confunda cu o secventa escape. Dupa citirea ultimului octet din fisier." + e. pe CD-ROM sau pe alte dispozitive de stocare (ce pot fi referite printr-o cale de director si un nume). } } } Dupa executia programului va fi afisat fiecare octet din fisierul “test.out. care are forma: FileOutputStream(String <sir>) unde: . De exemplu.out.Metoda close() inchide fluxul de intrare respectiv si elibereaza resursele sistem asociate cu acesta.close(). } fis. while (octet != -1) { System.doc”.read(). } catch (IOException e) { System.io. Crearea (deschiderea) unui flux de iesire catre un fisier se realizeaza cu ajutorul constructorului clasei FileOutputStream. si eventual calea.reprezinta numele.getMessage()). ca mai jos: 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 13 10 73 111 110 101 115 99 117 32 70 108 111 114 105 110 Octeti cititi: 26 Observatie: Se observa ca valorile octetilor afisati sunt codurile ASCII ale caracterelor din cele doua linii existente in fisier.java” citeste octeti dintr-un flux de intrare al unui fisir cu numele “test. import java. int octet = fis.out. fisierului. programul “CitesteFiserOcteti . Aceasta operatie trebuie realizata pentru a elibera resursele sistemului asociate fisierului deschis. public class CitesteFisierOcteti { public static void main(String [] args) { try { FileInputStream fis = new FileInputStream("test.dat”. index++. urmat de numarul total de octeti cititi.read(). 71 . System.dat” din care se citesc date in forma binara contine doua linii: 0123456789 Ionescu Florin Acest fisier a fost creat cu utilitarul Notepad.*.<sir> . Fluxuri nefiltrate de octeti de iesire care folosesc ca destinatie un fisier Sunt folosite pentru transferul de date de la aplicatia Java catre fisierele aflate pe hard-discuri.

15.reprezinta numele. 0. caz in care nu se face adaugarea de date la sfarsitul fisierului ci suprascrierea datele existente. boolean <adauga>) unde: . si eventual calea. int <poz_ini>. sau poate avea valoarea false.gif”. .poate avea valoare true. fisierului. 0.numarul de octeti care se vor scrie in fluxul de iesire. Metoda write cu un parametru scrie un octet in fluxul de iesire. 0.<adauga> . 0. 0. Dupa deschiderea fluxului de iesire din fisier se pot folosi metodele acestui flux pentru realizarea diverselor operatii de iesire. 57. 0.<poz_ini> .<sir> . la specificarea caii fisierului trebuie sa se foloseasca doua caractere backslash pentru a nu se confunda cu o secventa escape.*. Aceasta operatie trebuie realizata pentru a elibera resursele sistemului asociate fisierului deschis. . public class ScrieFisierOcteti { public static void main (String [] args) { int [] octeti = { 71. Aceasta metoda are forma: write(int <b>) unde: <b> . Metoda close() inchide fluxul de iesire respectiv.<lungime> . 15. 128. Programul urmator (ScrieFisierOcteti.length octeti. 0. Metoda write cu doi parametrii scrie un tablou de octeti in fluxul de iesire si are forma: write (byte [] <b>) unde: . atunci este lansata exceptia FileNotFoundException. 0. De exemplu. Metoda write cu trei parametrii are forma: write (byte [] <b>.dat” pentru a adauga octeti la sfarsitul fisierului: FileOutputStream fis = new FileOutStream(“test1. acesta va fi sters definitiv. daca fisierul nu poate fi deschis.pozitia elementului din cadrul tabloului de la care se incepe scrierea in fluxul de iesire. 111. Dupa scrierea ultimului octet in fisier. odata cu inceperea scrierii datelor. Daca se foloseste numele unui fisier deja existent. 111. in fisier vor fi scrisi b. urmatoarea instructiune deschide un flux de iesire catre fisierul “test1. 70. Constructorul cu doi parametrii are forma: FileOutputStream(String <sir>.java) scrie un tablou de octeti intr-un flux de iesire intr-un fisier date cu numele “test1. Urmatoarea instructiune deschide un flux de iesire catre fisierul “test1. .Trebuie sa se aiba o grija deosebita atunci cand se specifica numele fisierului in care se scrie. 56. Descriem cateva dintre ele.specifica un tablou de octeti care va fi scris in fluxul de iesire. 111.<b> .dat”). 73. 44.dat”: FileOutputStream fis = new FileOutStream(“test1.specifica un tablou de octeti care va fi scris in fluxul de iesire. pentru inchiderea fluxului de iesire se foloseste metoda close(). int <lungime>) unde: . caz in care se face adaugarea datelor la sfarsitul fisierului.<b> .io. 0. . 0.variabila care contine octetul de scris in fluxul de iesire. true). import java.dat”. 97.

35.gif"). din ele deriveaza subclase (de exemplu. 165.println("Eroare . try { FileOutputStream fis = new FileOutputStream("test1. Prin folosirea unui tampon se pot accesa (citi sau scrie) date fara a folosi sursa originala (fisierul) sau destinatia originala (fisierul) de date. 142. Acestea sunt create folosind subclase ale claselor FilterInputStream si FilterOutputStream. 175. Zona tampon este folosita ca o zona intermediara pentru citirea/ scrierea datelor din/in fluxul de intrare/iesire. 25.close(). 127. 200. 33. 0." + e. 241. 200 } . 128. Dar. 228. Fluxurile FilterInputStream si FilterOutputStream nu realizeaza in mod direct nici un fel de operatie de filtrare.write(octeti[i]). In schema de mai jos se prezinta doar o parte a structurii de clase ce poate fi folosita in operatiile cu fluxuri de intrare si iesire filtrate. 26. 0. 0. 185. 201. 105. 102. 205. 155.1 Fluxuri de octeti cu o zona tampon (“buffer”) Un tampon (“buffer”) reprezinta o zona de memorie RAM in care se pot pastra date din fluxul de intrare sau de iesire pana la momentul citirii sau scrierii lor intr-o aplicatie Java. 132. 15. BufferedInputStream) care sunt folosite pentru anumite tipuri de filtrari. 200. 0. 200. Pentru memoria tampon se mai foloseste si termenul de “memorie de lucru”.out.getMessage()). 200. Filtrarea fluxurilor de octeti si clase predefinite Java utilizate Fluxurile filtrate sunt fluxuri care selecteaza si. } catch(IOException e) { System. 112. B. 145.0. 0. i++) fis. i < octeti. 33. 84. for (int i = 0. in acest mod micsorandu-se timpul de lucru al aplicatiei Java.length. fis. 15. 0. 169. 81. 200. Aceasta tehnica este mai eficienta intrucat utilizarea zonei tampon evita accesarea fisierului pentru fiecare citire/scriere. 2. 73 . 161. modifica informatia transmisa printr-un flux existent (de tip InputStream sau OutputStream). astfel. } } } B. 154. 200.

acestea sunt cautate mai intai in zona tampon si apoi in sursa originala de intrare.<in> . rezultatul intors este -1. Nota: Zona tampon are o lungime care este aleasa implicit (automat).reprezinta fluxul original de tip InputStream.pozitia elementului din cadrul tabloului unde se va stoca primul octet de date. sfarsitul fluxului. .255. Metoda skip avanseaza cu n pozitii (octeti) in fluxul de intrare cu tampon si descarca n octeti din flux.<lg_buffer> .<poz_ini> . Cand aplicatia Java citeste date. Metoda returneaza un intreg care reprezinta numarul de octeti cititi sau -1 daca.Nota: Deoarece fluxurile de intrare/iesire cu tampon semnaleaza exceptia IOException la aparitia unei erori. toate operatiile legate de fluxuri se incadreaza in blocuri try … catch.<lungime> . nedepasind.numarul de octeti care se vor citi din fluxul de intrare cu tampon repetand metoda read fara parametri. Rezultatul intors de metoda este numarul de pozitii peste care s-a trecut efectiv. int <lg_buffer>) unde: .un tablou de octeti in care se vor memora datele citite. Cand este deschis un flux de intrare cu tampon se creaza si o zona tampon. b)BufferedInputStream(InputStream <in>. bineinteles. Dupa deschiderea fluxului de intrare cu tampon se pot folosi metodele acestui flux pentru realizarea diverselor operatii de intrare. Fluxuri de octeti de intrare cu o zona tampon Un flux de intrare cu tampon poseda un tampon cu date din care se face citirea. Metoda available() este folosita pentru a returna numarul de octeti ce mai pot fi cititi la momentul curent atat din zona tampon. . Metoda close() inchide fluxul de intrare cu tampon si elibereaza resursele sistem asociate cu acesta. . sub forma unui tablou de octeti. atasata acestuia. rezultatul intors este un intreg din intervalul 0 .nr de octeti sariti in fluxul de intrare si descarcati din fluxul de intare.<b> . Metoda skip are forma: skip(long <n>) unde : <n> .reprezinta fluxul original de tip InputStream. Crearea (deschiderea) unui flux de intrare cu tampon se realizeaza cu ajutorul constructorilor clasei BufferedInputStream. Fluxuri de octeti de iesire cu o zona tampon . int <lungime>) unde: . Fluxurile de octeti de intrare cu tampon folosesc clasa BufferedInputStream. de la inceput. int <poz_ini>.reprezinta lungimea zonei tampon a fluxului de intare. Metoda read() citeste un octet din fluxul de intrare cu tampon. cat si din fluxul de intrare. Constructorii clasei BufferedInputStream au una din formele: a) BufferedInputStream(InputStream <in>) unde: .<in> . Descriem cateva dintre ele. Metoda read cu trei parametrii are forma: read (byte [] <b>. fluxul de intrare este la sfarsitul sau. Daca s-a detectat sfarsitul de fisier. care sa intercepteze aceasta exceptie.

Limita inferioara si limita superioara din seria de numere sunt specificate in doua argumente transmise prin linia de comanda. Metoda flush() transmite (scrie) continutul zonei tampon la destinatia fluxului de iesire original chiar daca aceasta zona tampon nu s-a umplut inca. Descriem cateva dintre ele.<poz_ini> .<lungime> . Dupa scrierea in fisier. b)BufferedOutputStream(OutputStream <out>.reprezinta fluxul de iesire de tip OutputStream.<out> . . int <lg_buffer>) unde: . sub forma unui tablou de octeti.reprezinta lungimea zonei tampon a fluxului de iesire.pozitia elementului din cadrul tabloului de la care se incepe scrierea in fluxul de iesire cu tampon. Aceasta metoda are forma: write(int <b>) unde: <b> . Metoda write cu un parametru scrie un octet in fluxul de iesire cu tampon. public class IOBinarTampon { public static void main (String [] args) { int limInf = 0. Atunci cand datele sunt directionate intr-un flux de iesire cu tampon. Crearea (deschiderea) unui flux de iesire cu tampon se realizeaza cu ajutorul constructorilor clasei BufferedOutputStream. import java.specifica un tablou de octeti care va fi scris in fluxul de iesire cu tampon.variabila care contine octetul de scris in fluxul de iesire cu tampon. Metoda close() inchide fluxul de iesire cu tampon si elibereaza resursele sistem asociate cu acesta.java) scrie o serie de octeti intr-un flux de iesire cu tampon asociat cu un fisier pe disc. ca in exemplul urmator: java IOBinarTampon 2 30 Daca nu se transmit argumente prin linia de comanda. programul deschide un flux de intrare cu tampon si citeste octetii scrisi in fisier. . Cand este deschis un flux de iesire cu tampon se creaza si o zona tampon. atasata acestuia.reprezinta fluxul de iesire de tip OutputStream. Urmatorul program (IOBinarTampon. Dupa deschiderea fluxului de iesire cu tampon se pot folosi metodele acestui flux pentru realizarea diverselor operatii de iesire.io. Constructorii clasei BufferedOutputStream au una din formele: a) BufferedOuputStream(OutputStream <out>) unde: . daca se incearca scrierea unei valori care este mai mare decat 255 va fi stocat numai restul impartirii acestei valori la 256.numarul de octeti care se vor scrie in fluxul de iesire cu tampon.<lg_buffer> . continutul acestuia nu va fi transmis catre destinatie decat dupa ce zona tampon atasata s-a umplut.Un flux de iesire cu tampon poseda un tampon cu date care nu au fost inca scrise in destinatia originala a fluxului. int <poz_ini>.<b> . .*.255. implicit limita inferioara este 0 iar limita superioara este 255. valoarea acestei variabile trebuie sa apartina intervalului 0 . Cu ajutorul acestei metode se realizeaza golirea zonei tampon chiar daca aceasta nu s-a umplut inca.<out> . int <lungime>) unde: . Nota: Zona tampon are o lungime care este aleasa implicit (automat). Fluxurile de octeti de iesire cu tampon folosesc clasa BufferedOutputStream. Metoda write cu trei parametrii are forma: write (byte [] <b>. 75 .

limSup = Integer. } catch(NumberFormatException nfe) { System.println("\nScrie: ").getMessage()).parseInt(args[0]).length > 1) { limInf = Integer.dat")). i <= sfarsit.close().out.dat")). do { . boolean succesCiteste = fo. } } boolean citesteFlux() { try { BufferedInputStream fluxTampon = new BufferedInputStream( new FileInputStream("numere.parseInt(args[0]). return false. FluxOcteti fo = new FluxOcteti(limInf.print("Eroare: " + e. i++) { fluxTampon.int limSup = 255. for (int i = inceput. limSup). try { if (args. System. this.out.write(i).scrieFlux(). } fluxTampon. int sfarsit) { this.println("Eroare: " + "Nu ati introdus un numar intreg"). } else if(args.out. private int sfarsit = 255.out.println("\nCiteste: "). return true. boolean succesScrie = fo.parseInt(args[1]). public FluxOcteti(int inceput.sfarsit = sfarsit. } boolean scrieFlux() { try { BufferedOutputStream fluxTampon = new BufferedOutputStream( new FileOutputStream("numere. int i = 0. } catch(IOException e) { System.inceput = inceput. } } } class FluxOcteti { private int inceput = 0.length > 0) limInf = Integer.print(" " + i).citesteFlux(). System. System.out.

in tabloul de siruri de caractere al metodei main() nu se preia si numele programului ca la C/C++. In Windows si Unix se pot transmite argumente prin intermediul liniei de comanda.getMessage()). if (i != -1) System. argumentele din linia de comanda sunt preluate de metoda main() sub forma unui tablou de siruri: public static void main(String [] args) { //corpul metodei } Argumentele din linia de comanda sunt stocate in tabloul de siruri de caractere incepand cu primul element din tablou (care are indexul 0). posibilitatea ca fluxurile sa nu mai fie privite strict la nivel de octet. Prin aceasta.out. } catch(IOException e) { System. ci ca succesiuni de date primitive. ca facilitate suplimentara. fluxTampon.print(" " + i). Deci. 77 . Modul de transmitere a unor argumente la aplicatii Java depinde de platforma pe care se executa Java. return false. argumentele din linia de comanda sunt preluate de metoda main() sub forma unui tablou de siruri: public static void main(String [] args) { //corpul metodei } Argumentele din linia de comanda sunt stocate in tabloul de siruri de caractere incepand cu primul element din tablou (care are indexul 0). atunci argumentele sunt separate prin spatii. Observatie: Aplicatia Java prezentata mai sus poate primi unul sau doua argumente atunci cand este lansata. B2. } } } Observatie: Aplicatia Java prezentata mai sus poate primi unul sau doua argumente atunci cand este lansata.print("Eroare: " + e. atunci argumentele sunt separate prin spatii. In Windows si Unix se pot transmite argumente prin intermediul liniei de comanda. return true. In cadrul aplicatiei Java. in tabloul de siruri de caractere al metodei main() nu se preia si numele programului ca la C/C++. Modul de transmitere a unor argumente la aplicatii Java depinde de platforma pe care se executa Java.close(). Argumentele trebuie adaugate la executie dupa numele programului si daca sunt mai multe decat unul.i = fluxTampon. Deci. Fluxuri filtrate cu date de tipuri primitive Clasele DataInputStream si DataOutputStream ofera.out. } while (i != -1).read(). Argumentele trebuie adaugate la executie dupa numele programului si daca sunt mai multe decat unul. In cadrul aplicatiei Java.

. un flux de iesire cu tampon sau un flux de iesire in fisier. . dupa cum parametrul <v> este true sau false. . De exemplu. Constructorul are forma: DataOutputStream(OutputStream <out>) unde: .readShort(). Fiecare dintre metodele de scriere prezentate incearca sa scrie un numar de octeti egal cu lungimea pe care sunt reprezentate tipurile respective indicate in numele metodei. 2. writeInt(int <v>). writeDouble(double <v>).readChar(). Limita inferioara si limita superioara din seria de numere reale sunt specificate in doua argumente transmise prin linia de comanda.readFloat(). toate operatiile legate de fluxuri se incadreaza in blocuri try … catch. Datele citite folosind metodele clasei DataInputStream trebuie sa fi fost scrise in fisier cu metodele complementare ale clasei DataOutputStream.readLong(). . writeBoolean(boolean <v>). writeFloat(float <v>). Urmatorul program (IODataTampon.datele vor fi scrise in fluxul de iesire intr-un format independent de modul de reprezentare al datelor in sistemul pe care se lucreaza.java) scrie o serie de valori de tip float intr-un flux de iesire DataOutputStream cu tampon asociat cu un fisier pe disc. writeShort(short <v>).<in> . metoda writeBoolean() scrie intr-un octet valoarea 1 sau valoarea 0.specifica fluxul de intrare existent. ca in exemplul urmator: java IOBinarTampon 2 30 Daca nu se transmit argumente prin linia de comanda.specifica fluxul de iesire existent. . de exemplu. De exemplu. un flux de intrare cu tampon sau un flux de intrare din fisier. Fiecare dintre metodele de citire prezentate incearca sa citeasca un numar de octeti egal cu lungimea pe care sunt reprezentate tipurile respective indicate in numele metodei. si respectiv de tipul DataOutputStream: . Constructorul are forma: DataInputStream(InputStream <in>) unde: .readDouble(). care sa intercepteze aceasta exceptie. implicit limita inferioara este 0 iar limita superioara este 255.readInt(). Observatii: 1. metoda readBoolean() citeste un octet si returneaza true daca octetul citit este diferit de zero. writeLong(long <v>). . Nu toate metodele de citire dintr-un flux de tip DataInputStream returneaza o valoare ce poate indica faptul ca s-a ajuns la sfarsitul fluxului. Constructorul clasei DataInputStream creaza un nou flux de intrare ce suprapune pe cel existent primit ca argument. Constructorul clasei DataOutputStream creaza un nou flux de iesire ce suprapune pe cel existent primit ca argument. writeChar(char <v>). de exemplu. Deoarece fluxurile filtrate de intrare/iesire cu date de tipuri primitive semnaleaza exceptia IOException la aparitia unei erori. Urmatoarea lista prezinta metodele de citire si de scriere ce pot fi folosite pentru fluxurile de tipul DataInputStream.<out> . .readBoolean(). In astfel de cazuri se semnaleaza exceptia EOFException care indica faptul ca s-a ajuns la sfarsitul fluxului de intrare.

for (float i = inceput.scrieFlux().length > 1) { limInf = Float. limSup = Float. boolean succesScrie = fd. boolean succesCiteste = fd.out. this.5) fluxDate. 79 .getMessage()).io. } catch(NumberFormatException nfe) { System. public FluxDatePrimitive(float inceput.print("Eroare: " + e. return true. private float sfarsit = 255. i+=0. limSup). programul deschide un flux de intrare cu tampon si citeste datele de tip float scrise in fisier. } } } class FluxDatePrimitive { private float inceput = 0. float i = 0. } else if(args.*.parseFloat(args[1]).sfarsit = sfarsit.citesteFlux().writeFloat(i).inceput = inceput. float limSup = 255.println("Eroare: " + "Nu ati introdus un numar real").parseFloat(args[0]).dat"))).println("\nCiteste: "). System. } catch(IOException e) { System.out. i <= sfarsit. public class IODataTampon { public static void main (String [] args) { float limInf = 0. } boolean scrieFlux() { try { DataOutputStream fluxDate = new DataOutputStream( new BufferedOutputStream(new FileOutputStream("numere.parseFloat(args[0]). return false. float sfarsit) { this.dat"))). try { if (args. fluxDate.close(). FluxDatePrimitive fd = new FluxDatePrimitive(limInf. } } boolean citesteFlux() { try { DataInputStream fluxDate = new DataInputStream( new BufferedInputStream(new FileInputStream("numere.Dupa scrierea in fisier. import java.length > 0) limInf = Float.out.

pe care l-am folosit aproape in toate lectiile de pana acum pentru afisarea mesajelor la ecranul calculatorului. return false. Prezentam doi dintre constructorii acestei clase: PrintStream(OutputStream <out>) PrintStream(OutputStream <out>. este de fapt un flux de tip PrintStream. De exemplu. } } catch(EOFException eof) { fluxDate.out. String si alte tipuri de obiecte in format text.out. . inainte de transmiterea datelor la fluxul de iesire. Metoda readFloat() citeste valorile intregi din flux. boolean <auto_golire>) unde: .close(). Mentionam cateva metode ale acestei clase: . B3. Fluxul filtrat este construit in trei etape: . clasa PrintStream converteste numarul la caracterele “4” si “2” si apoi transmite caracterele mai departe in flux. <auto_golire> .print("Eroare: " + e. Fluxuri filtrate cu date formatate Clasa PrintStream furnizeaza un flux filtru de iesire care permite afisarea de numere. } catch(IOException e) { System. } return true.dat”. valori boolean.readFloat().getMessage()).try { while (true) { i = fluxDate. asociat cu fisierul “numere. pentru ca la un moment dat va fi atins sfarsitul fluxului si va fi semnalata o exceptie EOFException. System.out. Fluxul System. Instructiunea while(true) din metoda citesteFlux() creaza un ciclu infinit in aparenta.print (String <s>) .print(" " + i). Filtrul de iesire PrintStream converteste numerele si alte tipuri de date la reprezentari text.se creaza un flux de iesire in fisier. } } } Aplicatia prezentata este un exemplu de suprapunere a mai multor filtre peste un flux original de tip FileInputStream. Metodele acestei clase nu semnaleaza niciodata exceptia IOException.<out> .specifica daca se goleste automat zona tampon dupa ce a fost scris un tablou de octeti sau un octet egal cu ‘\n’ (daca valoarea este true). In plus. atunci cand programul afiseaza valoarea intreaga 42. .se asocieaza fluxului de fisier un flux de iesire filtrat cu tampon.se asociaza fluxului de iesire cu tampon un flux de tip DataInputStream. fluxul PrintStream da posibilitatea (optional) de a goli automat zona tampon dupa ce a fost scris un tablou de octeti sau un octet egal cu ‘\n’.specifica fluxul de iesire existent.

txt”.PI).print (char <c>) .*.print (double <d>) Pentru fiecare metoda print exista si perechea ei println.out.5.print (boolean <b>) . inclusiv un fisier text ASCII.print (int <i>) . Un flux PrintStream nu are ca destinatie numai ecranul calculatorului ci orice destinatie de flux. ps. ps. un intreg si un numar in virgula mobila intr-un fisier. } catch(IOException e) { System. urmatoul program (PrintStreamFile. Exemple de fisiere cu care putem lucra prin intermediul fluxurilor de caractere sunt fisierele de text simplu. ps.println(). Metodele print si println scriu argumentul lor intr-un format de tip text si anume identic cu cel produs de apelurile metodei String. Fluxuri de caractere de intrare nefiltrate si filtrate 81 . care scrie doar caracterul de sfarsit de linie ‘\n’. documentele HTML sau fisiere care contin cod sursa Java.print(nr2). try { PrintStream ps = new PrintStream(new FileOutputStream("print.. care adauga caracterul ‘\n’ in fluxul de iesire.txt")).valueOf(x).3 Fluxuri de caractere si clase predefinite Java utilizate Fluxurile de caractere se folosesc pentru lucrul cu orice text reprezentat in format ASCII sau Unicode (set de caractere international care include si ASCII).print(' '). public class PrintStreamFile { public static void main(String [] args) { double nr1 = 234.println(Math. De exemplu.getMessage()). ps.io. Ele opereaza asupra sirurilor de caractere si tablourilor de caractere.print(nr1).close(). exista si metoda println fara parametrii. “print. A. int nr2 = 120. ps. In plus. import java.println("Eroare la scrierea fisierului: " + e. } } } 6.print (long <l>) .println ("Date pentru testarea fluxului PrintStream").print (char <c>) .java) afiseaza un String. ps. ps.print (float <f>) .

<c> . Daca s-a detectat sfarsitul de fisier. Aceasta clasa mosteneste clasa InputStreamReader. fisierului.<poz_ini> .doc”: FileReader document = new FileReader(“test. . Daca fisierul nu poate fi deschis.numarul de caractere care se vor citi din fluxul de intrare repetand metoda read fara parametri. atunci este lansata exceptia FileNotFoundException. rezultatul intors este un intreg din intervalul 0 . .65535. rezultatul intors este -1. A. Este indicat sa folosim clasa Reader pentru lucru cu text si nu fluxuri de octeti. Dupa deschiderea fluxului de caractere de intrare din fisier se pot folosi metodele acestui flux pentru realizarea diverselor operatii de intrare. int <lungime>) unde: . urmatoarea instructiune deschide un flux de intrare de la fisierul “test. int <poz_ini>.reprezinta numele. Principala clasa folosita pentru citirea de fluxuri de caractere dintr-un fisier este FileReader.In schema de mai jos se prezinta doar o parte a structurii de clase ce poate fi folosita in operatiile cu fluxuri de caractere de intrare nefiltrate si filtrate. .<lungime> . care sa intercepteze aceasta exceptie. Descriem cateva dintre ele.1 Fluxuri nefiltrate de caractere de intrare care folosesc ca sursa un fisier Sunt folosite pentru transferul de date de la fisierele aflate pe hard-discuri. care are forma: FileReader(String <sir>) unde: . Nota: Deoarece fluxurile de intrare semnaleaza exceptia IOException la aparitia unei erori. Crearea (deschiderea) unui flux de intrare de la un fisier se realizeaza cu ajutorul constructorului clasei FileReader.doc”). care citeste un flux de octeti si ii converteste in valori intregi corespunzatoare caracterelor Unicode. Metoda read() citeste un caracter din fluxul de intrare. De exemplu. Metoda read cu trei parametrii are forma: read (char [] <c>.<sir> . si eventual calea.pozitia elementului din cadrul tabloului unde se va stoca primul caracter de date. la specificarea caii fisierului trebuie sa se foloseasca doua caractere backslash pentru a nu se confunda cu o secventa escape. toate operatiile legate de fluxuri se incadreaza in blocuri try … catch. pe CD-ROM sau pe alte dispozitive de stocare (ce pot fi referite printr-o cale de director si un nume) catre aplicatia Java. Clasa Reader este o clasa abstracta si din ea deriveaza toate celelalte clase care creaza fluxuri de caractere de intrare si realizeaza operatii de intrare pe aceste fluxuri.un tablou de caractere in care se vor memora datele citite.

Metodele skip().java) citeste doua siruri de caractere de la tastatura si le stocheaza intr-un tablou de caractere de lungime 20. in zona tampon mai exista caractere necitite (ceea ce inseamna ca s-a introdus un sir de lungime mai mare de 20) atunci acestea vor fi sarite din fluxul de intrare pentru a permite eliberarea zonei tampon si citirea de la tastatura a celui de al doilea sir.<lg_buffer> . fluxul de intrare este la sfarsitul sau. Rezultatul intors de metoda este numarul de pozitii peste care s-a trecut efectiv.reprezinta fluxul original de tip Reader. class CitesteSiruri { public static void main(String[] args) 83 . asemanatoare celor descrise pentru clasa FileReader. int <lungime>) .<in> . Daca dupa citirea primului sir.reprezinta lungimea zonei tampon a fluxului de intare. trebuie sa se converteasca explicit prin cast aceasta valoare inainte de a o afisa sau de a o salva intr-un tablou de caractere. Metoda ready() specifica daca acest flux de caractere este disponibil pentru a fi citit. Un flux de caractere dintr-un fisier este disponibil pentru a fi citit daca zona tampon de intrare nu este goala (in caz ca ea exista) sau daca exista octeti disponibili de a fi cititi de la fluxul de octeti de tip InputStreamReader. Fiecare caracter poseda un cod numeric care reprezinta pozitia sa in setul de caractere Unicode. Crearea (deschiderea) unui flux de caractere cu tampon se realizeaza cu ajutorul constructorilor clasei BufferedReader. int <lg_buffer>) unde: .*.Metoda returneaza un intreg care reprezinta numarul de caractere citite sau -1 daca. Programul urmator (CitesteSiruri.<in> . ready() si close() sunt asemanatoare celor descrise pentru clasa FileReader. import java.reprezinta fluxul original de tip Reader. . Metoda skip avanseaza cu n pozitii (caractere) in fluxul de intrare.io. nedepasind bineinteles sfarsitul fluxului. Constructorii clasei BufferedReader au una din formele: a) BufferedReader(Reader <in>) unde: . int <poz_ini>. Nota: Zona tampon are o lungime care este aleasa implicit (automat). Dintr-un flux de caractere cu tampon se poate citi folosind metodele read() si read (char [] <c>.2 Fluxuri filtrate de caractere de intrare cu o zona tampon (“buffer”) Fluxurile de caractere cu o zona tampon (“buffer”) permit utilizarea unei zone tampon pentru cresterea eficientei operatiilor de citire. Valoarea intreaga citita din flux reprezinta chiar acest cod numeric. A. Metoda close() inchide fluxul de intrare respectiv si elibereaza resursele sistem asociate cu acesta.nr de caractere sarite in fluxul de intrare. Metoda skip are forma: skip(long <n>) unde : <n> . Nota: Deoarece metoda read() a unui flux de caractere returneaza o valoare intreaga. Fluxurile de caractere de intrare cu tampon folosesc clasa BufferedReader. de la inceput. b) BufferedReader(Reader <in>.

} catch(IOException e) { System.getMessage()). si nu caracter cu carecter. Dintr-un fisier se poate citi o intreaga linie de text. String sir1 = new String(caractere1). .equals(sir2).println(sir2). facute in aproape toate programele Java prezentate pana acum. for (int i=0. String sir2 = new String(caractere2). for ( int i=0. daca se foloseste un flux de caractere cu tampon de tip BufferedReader suprapus peste un flux de tip FileReader. if (rezultat ==true) System. . fara a include si caracterul (sau caracterele) care reprezinta sfarsitul de linie.println(sir1). putem ilustra deschiderile de flux de intare cu tampon si citirile de linii de text de la tastatura. i++) caractere2[i] = ' '.read(caractere1. rezultat = sir1. i <=19. System. i++) caractere1[i] = ' '. br.{ char[] caractere1 = new char[20].ready() ) br.out. try { BufferedReader br = new BufferedReader(new InputStreamReader(System. Programul urmator (CitesteLiniiFisier.println ("Eroare la sirul citit" + e.println ("siruri diferite").out. valoarea sirului returnat va fi null.*.io. Sfarsitul de linie este indicat astfel: .out. Metoda returneaza un obiect de tip String care contine linia de text citita din flux . char[] caractere2 = new char[20].in)). while (br.println ("siruri egale").println ("Introduceti primul sir"). i <=19. 0.out.java) ilustreaza modul de citire linie cu linie dintr-un fisier care contine instructiuni Java (numit “CitesteLiniiFisier. } } } Metoda readLine() citeste din fluxul de intrare o linie de text.‘\n’). System. Ca exemplu.un caracter de retur de car (carriage return . folosind un flux de caractere cu zona tampon. import java.out.println ("Introduceti al doilea sir").un retur de car urmat de o linie noua. 20).out. 0. System. else System.java”). br.skip (1). 20).‘\r’).un caracter de linie noua (newline .read(caractere2. System. boolean rezultat = false. public class CitesteLiniiFisier { public static void main (String [] args) { try { . Daca se ajunge la sfarsitul fluxului.out.

import java. Programul urmator (CitesteLiniiFisier. testarea unui flux de intrare cu tampon sunt mostenite de la clasa BufferedReader si ele au fost prezentate deja. inchiderea.readLine().println("Eroare: " + e.<in> . Dintr-un fisier se poate citi o intreaga linie de text si se poate tine evidenta numerelor citite daca se foloseste un flux de caractere cu tampon de tip LineNumberReader suprapus peste un flux de tip FileReader. Metoda returneaza un intreg care reprezinta numarul liniei curente din flux.out.<lg_buffer> . b) LineNumberReader(Reader <in>.out. aceasta clasa ofera metoda getLineNumber() care este folosita pentru a obtine numarul liniei curente din fluxul de intrare atunci cand acesta este citit cu metoda readLine().3 Fluxuri filtrate de caractere de intrare cu o zona tampon care tin evidenta numerelor de linie Fluxurile de caractere de intrare cu tampon care tin evidenta numerelor de linie dintr-un fisier folosesc clasa LineNumberReader.reprezinta lungimea zonei tampon a fluxului de intare. if (linie == null) eof = true. Metodele pentru citirea.reprezinta fluxul original de tip Reader. int <lg_buffer>) unde: . folosind un flux de caractere cu zona tampon tip LineNumberReader.io.println(linie). 85 .*. Constructorii clasei LineNumberReader au una din formele: a) LineNumberReader(Reader <in>) unde: . boolean eof = false.BufferedReader fisier = new BufferedReader( new FileReader("CitesteLiniiFisier.getMessage()).reprezinta fluxul original de tip Reader. Crearea (deschiderea) unui flux de caractere cu tampon care tin evidenta numerelor de linie se realizeaza cu ajutorul constructorilor clasei LineNumberReader. while(!eof) { String linie = fisier.java) afiseaza numerele liniilor citite dintr-un fisier care contine instructiuni Java (numit “CitesteLiniiFisier1. . else System. } fisier.java”). Nota: Zona tampon are o lungime care este aleasa implicit (automat).<in> .close(). Acest filtru al fluxului de intrare urmareste numarul de linie pe masura citirii din fluxul de intrare. In plus. } catch(IOException e) { System. } } } A.java")).

boolean eof = false.readLine().close().getLineNumber() + " " + linie).println(fisier. while(!eof) { String linie = fisier. } catch(IOException e) { System. } } } . } fisier. else System.java")).out.public class CitesteLiniiFisier1 { public static void main (String [] args) { try { LineNumberReader fisier = new LineNumberReader(new FileReader("CitesteLiniiFisier1.println("Eroare: " + e.out.getMessage()). if (linie == null) eof = true.

construiti doua obiecte punct_plan si afisati distanta dintre ele in fisierul “date. Obiectele de tip stiva contin metodele (adaugare.construiti o stiva care contine obiecte de tip punct_plan. Implementati o clasa punct_plan care defineste un punct in plan cu atributele abcisa. doi parametrii. functie. . testare daca stiva este vida). Introduceti in clasa cel putin doi constructori pentru initializarea obiectelor de tip automobil.construiti o stiva cu numere complexe. -construiti doua obiecte rationale si afisati suma lor in fisierul “date. . Construiti doua obiecte de tip angajat si afisati datele lor in fisierul “date.construiti 2 obiecte din clasa definita mai sus.construiti o interfata care modeleaza notiunea de stiva de obiecte. .construiti o interfata care modeleaza notiunea de stiva de obiecte.construiti doua obiecte de tip complex si afisati in fisierul ”date. ordonata si trei constructori : implicit. an_fabricatie.construiti o interfata care modeleaza notiunea de stiva de obiecte. . Construiti tipul automobil definit prin datele membre : marca. extragere.in”. calculul modului unui numar complex.in” modulele si suma lor. Scrieti metode pentru setarea datelor de la tastatura. testare daca stiva este vida). . calculul distantei intre doua puncte. . afisare. cu un parametru. setarea datelor unui obiect de tip complex cu date trimise de la tastatura). afisare. Implementati o clasa pentru numere complexe cu atributele real si imaginar si trei constructori : implicit.Construiti o stiva cu numere rationale. testare daca stiva este vida). salariul si cel putin doi constructori pentru intitializarea obiectelor. afisarea datelor. 87 .Implementati tipul rational cu atributele numarator si numitor si trei constructori : implicit. cu un parametru si cu doi parametrii. 4. 2. Scrieti metode care prelucreaza puncte_plan cu date trimise de la tastatura.Aplicatii propuse : 1. capcitate. cu un parametru si cu doi parametrii. Extineti clasa definita mai sus la clasa angajat_determinat cu data membra perioada si construiti doua obiecte de acest tip. extragere. . .Implementati o clasa angajat cu atributele nume. afisare. Scrieti metode pentru prelucrarea obiectelor de tip complex (adunarea a doua numere complexe.in”. Fractia retinuta de un obiect trebuie sa fie ireductibila. Obiectele de tip stiva contin metodele (adaugare. .realizati o clasa extinsa automobil_leasing cu data membra rata si definiti doua obiecte din aceasta clasa.(setarea valorilor.conversie String).in”. extragere. Scrieti o metoda pentru adunarea a doua numere rationale. 5. . 3. Obiectele de tip stiva contin metodele (adaugare.

2. http://java. Cristian Olaru. 2003. Stefan Tanasa.html 5. The Java™ Tutorials. http://arh. “Algoritmi fundamentali in Java. “Thinking in Java. Bruce Eckel.htm 4.about. 2002. 3rd ed. Aplicatii “. 7.pub. Java Programming Tutorial. Stefan Andrei. Thinking in Java.2002. Editura Tehnica. Editura Polirom 2007.htm 3. “JAVA de la 0 la expert”. Bruce Eckel. Editura Prentice – Hall. Doina Logofatu. Kevin Taylor.Bibliografie 1.ro/mirrors/eckelbooks/TIJ3/TIJ3. http://java. Sun Microsystems. Editura Polirom. Horia Georescu.sun.com/docs/books/tutorial/java/TOC. . “Introducere in universul Java”. Revision 4.com/od/beginningjava/a/beginjavatutor. 3rt Edision”. 6.0.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful