H

haploid, hemofilia, hemolimfa, heterozisul, hibridarea, hibrizi, hidromelul, HMF, himenoptere, hipermanganat, hipocloritul de sodiu, homeostazie, hrănitoare de urdiniş tip Alexander tip Doolittle Hrana medicamentoasă energetică energo-proteică r Bărbul r HP r Skler provizii de calitate completarea stimularea r Mariontiu r lapte depistarea manei de toamn-primăv în natur Haploid Adjectiv atribuit unui individ care nu conţine decât un singur element al fiecărei perechi de cromozomi, spre deosebire de indivizii numiţi diploizi ce conţin câte două exemplare de cromozomi pereche. în stupi stimul de atracţie cu miere în pungi în pasta în faguri desc fg stimul mecanică cu zahăr cubic sir fg şerbet candi sir hr tip Miller-Sibenthal exterioare tip Jordan

Hemolimfa "Sângele" albinei are rolul de transportare a alimentelor şi reziduurilor. Nu are rol respirator.

Heterozisul Prin heterozis sau hibridare se înţelege împerecherea liniilor sau tulpinilor de albine ameliorate, obţinute în prealabil prin metoda consangvinizării, scopul fiind obţinerea avantajelor de ordin economic. Ca urmare a heterozisului, la albine apar atât însuşiri bune cât şi nedorite, între care pe primul loc se află tendinţa de roire (urmare a unei vitalităţi sporite). În generaţiile următoare tendinţa de roire poate ceda făcând loc caracterelor dorite de apicultor.

Hibridarea

Este un fenomen complementar contrar depresiei consanguine, produşii rezultaţi prin încrucişare având o vitalitate sporită, câştigând o însuşire suplimentară: heterozisul sau puterea hibridă. Sub aspectul rezultatelor heterozisul măreşte vitalitatea generală, vigoarea, dezvoltarea şi productivitatea. Cu cât celulele sexuale sunt mai diferite din punct de vedere ereditar, cu atât este mai mare vitalitatea noului organism. Înmulţind albinele în cadrul unei linii ameliorate, vitalitatea produşilor scade, în schimb conservatorismul ereditar creşte şi invers. Un caracter se transmite în descendenţă mai cu putere de către mamă, iar alt caracter de către tată, neexistând în această privinţă o egalitate aritmetică. Vitalitatea coloniei doică crescătoare se va reflecta în calitatea hranei date larvelor, fapt ce se va răsfrânge ulterior asupra productivităţii materialului biologic produs. Hrana cuprinsă în ouă şi cea dată de larvele crescătoare îşi exercită deci influenţa incontestabilă la lucrările de selecţie, hibridare şi încrucişare. Cu toate acestea transmiterea caracterelor ereditare nu se realizează niciodată în întregime.

Hrana familiilor de albine se compune din 3 elemente de bază: 1. viespile.). Hipermanganat Substanţă ce poate fi folosita la curatirea petelor de diaree de pe faguri. Albinele hrănesc matca numai cu lăptişor de matcă. Apa folosită la prepararea hidromelului nu trebuie să fie văroasă. folosindu-se numai fermenţii selecţionaţi. împreună cu substanţa de matcă. iar în primele 3-4 zile trântorii solicită hrană şi sunt hrăniţi de către albine. perioadă după care se hrănesc singuri. imprimă particularităţi de miros şi de atracţie reciprocă. fermenţi selecţionaţi şi unele substanţe minerale pe bază de azot. 2. feruginoasă sau sălcie (să nu aibă o duritate anormală). Culoarea mierii imprimă hidromelului culoarea dominantă. Hidromelul Este un vin obţinut din miere. nectar. Homeostazie Tendinţa organismelor vii de a-şi menţine constant parametri biologici pentru a putea face faţă modificărilor din mediul exterior. bondarii etc. furnicile. varietăţi sau specii de albine formează aşa zişii hibrizi. Hrana şi relaţiile dintre albine Schimburile de hrană care au loc între albine contribuie la mărirea coeziunii coloniei şi. Himenopterele Sunt insecte cu aripi membranoase ce fac parte din ordinul cu acelaşi nume (albinele. apă. Mustul din miere trebuie iniţial sterilizat pentru a distruge bacteriile sau ciupercile ce produc fermentaţii acetice.Hibrizii Descendenţii rezultaţi din încrucişarea dintre două rase. . apă. Hidroximetilfulfurol (HMF) Substanţă care se formează în miere prin degradarea fructozei în mediul acid generat de fermentarea sau îmbătrânirea mierii.

Din această cauză. culesurile de nectar şi polen şi din hrănirile făcute de stupar (cu miere solidă sau diluată în concentraţie de 1:1 sau cu sirop de zahăr 2:1 în cantităţi mici pentru a nu se compromite calitatea mierii extrase la viitorul cules). nici proteine şi uzează organismul albinelor.pe care şi le asigură din rezervele rămase de la iernare. Întregul sistem glandular se va resimţi. glandele faringiene vor secreta mai puţin lăptişor iar larvele din această perioadă vor fi insuficient hrănite. albinele au intestinele pline cu reziduuri alimentare iar metabolismul lor nu mai este normal. Hrănirea de completare (de necesitate) Orice stimulare nu dă roade dacă nu s-a făcut mai întâi completarea proviziilor. polen. cu ajutorul unei eprubete cu alcool. În cazul în care va apare o reacţie de precipitare. să fie acidulat cu acid acetic (oţet) 10 ml la litru. . şi se diluează cu alcool pur (50% miere. pe timpul iernii. Se recomandă depistarea ei din timp. principalul produs al stupului. Nectarul este materia primă din care se face mierea.numit şi pâinea albinelor . Principalul factor care depreciază calitatea albinei de iernare este acţiunea de prelucrare a siropului de zahăr dat pentru completarea rezervelor de hrană. în cazul lipsei acesteia. pe care acestea îl execută pe faguri. într-o proporţie mai mică sau mai mare. marcată prin flocoane de dimensiuni diferite şi cu o densitate variabilă.3. eliminându-le din stup. În caz contrar viaţa albinelor de iarnă se scurtează cu 25%. În cazul depistării mierii de mană se extrage mierea şi se fac hrăniri cu zahăr şi miere florală sau se deplasează stupina la culesurile târzii în vederea completării proviziilor de iernare. În această situaţie trebuie intervenit cu diverse hrăniri.întrucât mierea de zahăr nu conţine nici vitamine. duce la supraîncărcarea intestinului posterior. În cazul lipsei proviziilor suficiente şi de calitate. Stimularea trebuie întreruptă cu 2 săptămâni înaintea culesului de salcâm. doicile lasă un număr de larve să moară. sau. Apa are un important rol termoregulator în viaţa coloniei şi a puietului. cauzând pierderi însemnate şi nosemoză. când nu avem altă soluţie se poate administra şi sirop de zahăr respectând următoarele puncte: • • • să fie administrat (în luna august) în porţii mari de 3-4 litri (2:1) daţi odată. nici enzime. fără a depăşi însă 50% . Într-o eprubetă se pune o mostră de miere luată de pe fagurii din cuib. cele mai indicate hrăniri sunt cele făcute pe bază de miere. prelucrarea siropului de zahăr să fie făcută de albina de vară.excepţie făcând cazul în care zahărul se foloseşte pentru a înlocui mierea de mană. o lămâie la 4-5 litri sirop. Atunci când rezervele din stup sunt pe sfârşite. Depistarea mierii de mană Mierea de mană lăsată peste iarnă. Primăvara. scade sau creşte invers proporţional cu cantitatea de albină aflată în ghemul de iernare.ajută la formarea organismelor tinere şi la refacerea ţesuturilor uzate ale albinelor adulte. iar culegătoarele nu mai găsesc nectar şi polen proaspăt. Transmiterea informaţiei de către albinele culegătoare care au descoperit o nouă sursă de nectar se face prin dansul mobilizator. o colonie consumă 10-12 kg provizii . Consumul unei albine. sau acid citric (zeamă de lămâie). 50% apă. activitatea coloniei presupunând o mare cheltuială de energie şi un consum sporit de hrană. pentru a se realiza 80% puiet căpăcit. Polenul . să nu conţină înlocuitori de substanţe proteice (ca în cazul hrănirilor stimulente). circular sau balansat. înseamnă că în compoziţia mierii respective intră şi mierea de mană. 9 părţi alcool pur). Mierea florală este de preferat celei din zahăr . deoarece excesul acestora în hrana de iernare poate duce la îmbolnăviri (a se evita în special laptele praf). Provizii de calitate Când hrana este de calitate inferioară pe timpul iernii.

se pun în el 10 kg de zahăr tos şi 1.pe partea care se aplică deasupra ghemului de iernare). la 1 litru de sirop sau 1. Cu zahăr în sirop Siropul de zahăr se prepară cu infuzii de ceaiuri (câte 4-5 g flori sau frunze uscate de cimbrişor. după care se adaugă câte 3 kg miere la 10 litri sirop. sunătoare.3 g acid acetic la litru. în şerbet reţetă Se ia un vas. acizi şi chiar proteine şi grăunciori de polen ce stau în suspensie. Dacă după răcirea siropului rămâne zahăr cristalizat pe fundul vasului înseamnă că trebuie să mărim cantitatea de apă sau ceai folosite pentru dizolvare. frământate ca şi aluatul de pâine până la completa omogenizare). paste se poate scoate afară foarte uşor sub forma unei plăci şi va putea fi tăiată după preferinţe. Toamna apa folosită pentru prepararea siropului trebuie să fie de ploaie sau de râu. Dacă deasupra ramelor găsim albine multe. vitamine. muşeţel. Se cântăreşte din nou întreaga cantitate după care se adaugă apă până ce zahărul se umezeşte bine. în pungi de plastic Pungile de plastic umplute cu miere cristalizată. suprafaţa stupului fiind acoperită cu o foaie de carton gudronat care are tăiat locul rotund ce ocupă borcanul. frecat cu apă călduţă). Pentru a determina albinele să-i ocupe imediat este bine ca aceştia să fie stropiţi în prealabil cu sirop încălzit. fără a depăşi cantitatea de 1. direct sub podişor (crestându-le în diagonală şi încrucişat .5-2 kg sirop în 24 de ore pentru ca albinele să aibă timp să facă transformările necesare folosind fermenţii diastazici produşi de glandele faringiene şi toracice. legate cu tifon în 2-3 straturi. înseamnă că au consumat mierea şi e nevoie să intervenim imediat cu o turtă cu miere. înainte de turnarea zahărului a fost aşezată o bucată de celofan sau material plastic. Pasta de miere cu zahăr pudră se poate face şi înainte de administrare cu condiţia ca zahărul pudră să fie foarte fin. Siropul de aprovizionare pentru toamnă-iarnă se face astfel: în apa clocotită se toarnă pe încetul zahărul amestecând mereu lichidul până la completa dizolvare. se cântăreşte (tara). coada şoricelului. Se pune conţinutul pe foc domol şi se mestecă în continuu până când apa de surplus se evaporă rămânând greutatea iniţială (a vasului + 10 kg zahăr + . În sirop se adăuga şi 1/3 miere şi 0. Cu miere Mierea este mai avantajoasă pentru albine.5 kg pastă de miere cu zahăr pudră (o parte miere + 4 părţi zahăr pudră. Dacă în cutie. izmă. conţinând enzime.. se vor administra chiar şi la o temperatură scăzută de 0 grade Celsius. primăvara apa va fi din cea obişnuită căci albinele au acum mare nevoie de săruri minerale. măceş. Se aşează cutia într-o încăpere călduroasă şi peste 10-14 zile întreaga cantitate de zahăr a fost pătrunsă de miere. înainte de a fi introduşi în cuib vor fi ţinuţi cel puţin 24 de ore într-o cameră bine încălzită. răsturnate peste 2 beţişoare ce stau de-a curmezişul ramelor. roiniţă. pelin. soc etc. frământându-se bine până la completa omogenizare. În cazul în care hrănirea de necesitate se face pe timpul iernii cu sirop acesta se plasează în borcane de sticlă. peste stup aşezându-se un magazin gol ce se umple cu talaş fin. făcându-se un amestec absolut uniform.• fiecare litru de sirop să conţină polen proaspăt recoltat (câte o linguriţă cu polen. coada calului. în pastă Se pun 4 părţi zahăr pudră într-un vas de tablă dreptunghiular peste care se toarnă uniform o parte de miere încălzită bine. tei. în faguri Fagurii cu miere.150 l apă de ploaie sau râu. Hrănirea de necesitate se face primăvara şi toamna atunci când albinele nu mai au provizii suficiente de miere sau păstură.

hrănirea la 4-7 zile cu sirop pe bază de miere (2:1). până când din transparent începe să devină albicios opac. hrănirile suplimentare fac ca mătcile ieşite să fie mai grele decât cele ieşite din coloniile nehrănite. Pentru stimulare se recomandă: • • • • descăpăcirea fagurilor cu miere ce blochează cuibul (1-2 dm pătraţi din jumătatea inferioară). Este preferabilă o astfel de hrănire naturistă. dată în porţii mici. În plus. în porţii mici de 0. În cazul creşterii de mătci în hrana de stimulare este bine să adăugăm suc de morcov. siropul nedepăşind 40 grade Celsius). numai după ce s-a efectuat hrănirea de necesitate (în cazul lipsei proviziilor). timol etc. se vor lua măsuri ca orice tratament care se face să se termine cu cel puţin o lună înaintea culesului principal. Tratamentele cu Varachet se pot face după fiecare extracţie. Conţinutul se ia de pe foc şi se răstoarnă într-alt vas curat care se lasă nemişcat până ce vasul se răceşte ca să poată fi ţinut între mâini fără să frigă. . Siropul se administrează numai seara. Atunci începem învârtitul puternic al amestecului cu un făcăleţ numai în aceeaşi direcţie. urmărind să atingă 117 grade Celsius. sulf. stupii trataţi nu se mai transportă în pastoral (se ţin în carantină). Coloniile care primesc hrană suplimentară de stimulare cresc larve mai bine dezvoltate iar în cazul în care coloniile sunt crescătoare de mătci.1. având grijă ca fagurii expuşi la acest fel de tratamente să fie schimbaţi în cel mai scurt timp. Hrănirea medicamentoasă Se va face cu mare atenţie. Atunci când apar culesuri de întreţinere (250-300 g nectar pe zi) nu mai e nevoie să intervenim cu aceste hrăniri. Un alt mod de preparare a şerbetului este folosirea termometrului industrial adâncit în masa lichidului la 2 cm. sirop. astfel ca albinele să nu depoziteze în faguri surplusul rezultat. trebuie să intervenim cu substanţe proteice şi ceaiuri cu sucuri de legume (suc de usturoi. Dacă în zahărul candi se adaugă o proporţie de miere va fi cu atât mai bine. În general hrănirea de stimulare se începe cu 50 de zile înaintea apariţiei marelui cules. Din această cauză. Stimularea de toamnă-primăvară Orice hrănire de stimulare (de primăvară sau toamnă) creează în stup o stare de euforie ce are ca efect extinderea puietului în cuib. În cazul în care puietul eclozionează toamna târziu. etc. acid fenic. În cazul folosirii antibioticelor sau sulfamidelor.3 litri. Este timpul în care trebuie să-l turnăm în forme. sau deplasarea stupinei la culesuri de întreţinere. Hrănirea de stimulare se face cu miere. luându-se toate măsurile necesare în vederea prevenirii furtişagului. suc de ceapă şi vitamine. pe timpul culesului nu trebuie să se facă tratamente contra paraziţilor cu substanţe puternic volatile ca: naftalină. mierea din faguri absorbind cu uşurinţă aceste mirosuri care rămân în ea şi după extracţie încât o fac improprie consumului. Hrănirea de stimulare Stimulările timpurii de primăvară sau cele târzii de toamnă nu sunt indicate. hrăniri zilnice cu sirop (2:1). În cazul nosemozei. pentru ca albinele să aibă timp să consume integral tratamentul medicamentos. după încetarea zborului. după o prealabilă analiză pentru a şti cu precizie ce boală trebuie să tratăm. nu mai are de unde să-şi procure păstura necesară pentru formarea corpului gras. iar mierea obţinută de la ei nu se mai comercializează.15 l apă). iar cele cu Mavrirol doar primăvara şi toamna. puietul nu este viabil sau va muri în număr mare în primăvară.. spre exemplu. De asemenea. pastă.

aşezate deasupra cuibului.la acestea rezultatele fiind mult mai evidente.5-litri la 2 zile). turta de polen fiind folosită ca hrană proteică ori de câte ori este nevoie şi mai ales atunci când se cresc mătci de calitate. 0. Cea mai buna stimulare se face atunci cand albinele incep sa aduca masiv polen in stup. Reţeta Bărbulescu • • • • 2. prin administrarea de înlocuitori. odata cu stabilizarea vremii. Hrănirea cu substanţe energo-proteice Suplinirea lipsei proviziilor de păstură din stupi. de asemenea.5 kg miere preîncălzită. La concentraţia de 1:1.5 l ceai concentrat 4 kg polen proaspăt conservat 10 kg zahăr pudră. Reţeta Mariontiu • • polen proaspăt conservat amestecat cu zahăr pudră (1:1). Dacă acestea lipsesc. zahărul se va dizolva repede. aşezându-se pe o gratie Hannemann deasupra fiecărei familii. iar în cazul în care totuşi se face recomandă folosirea şerbetului de zahăr. Orice stimulare cu sirop efectuată primăvara necesită o pregătire corespunzătoare a cuiburilor prin montarea unor hrănitoare. mai ales la familiile mediocre ca populaţie . • • Hristea nu recomandă hrănirea stimulentă de primăvară. . Cele mai bune rezultate se obţin atunci când hrănirile sunt efectuate cu polen după zborul general de curăţire şi înaintea aportului de polen proaspăt în stupi. Apa se adaugă câte puţin. Stimuarea de primăvară se va face cu miere şi polen. în care s-au topit în prealabil 20 g sare. Stimularea trebuie începută în jurul datei de 1 august. Pasta se poate face mai înainte şi se păstrează în borcane punând deasupra un strat cu miere ca izolator. dând rezultate bune numai dacă există provizii suficiente în stup. nu dă roadele scontate şi duc la deprecierea mierii. numai după ce albinele au făcut 2-3 zboruri de curăţire. În lucrările de creştere a mătcilor este indicată. se va interveni cu hrăniri de completare şi se va continua cu cele de stimulare. dizolvarea se va accelera. Eu folosesc mierea cristalizată dată în pungi de plastic perforate. adăugând 1 litru de apă călduţă. Reţeta Hristea-Pădurean Se amestecă 2 kg miere cristalizată (untoasă) cu 1 kg păstură trecută prin maşina de tocat carne. Merita retinut ca orice stimulare de primavara nu da rezultatele scontate daca este inceputa inaintea zborului de curatire.Siropul de zahăr administrat toamna nu se va fierbe. hrănirile efectuându-se fără deschiderea stupilor. pentru a nu mări cantitatea de reziduuri din hrană. direct deasupra cuibului. timp de 3-6 săptămâni. cele mai indicate fiind cele de suprafaţă. Reţeta Sklenar Se amestecă 1 parte zahăr pudră cu 1 parte polen proaspăt sau conservat. Prin amestecare din când în când. în funcţie de numărul fagurilor lăsaţi pentru iernare şi dă rezultate numai dacă mătcile sunt tinere. Hrănirile de stimulare se aplică primăvara. La coloniile cu rezerve mari de hrană şi albină se recomandă o stimulare mecanică. în cantităţi mici (0. numai la o uşoară încălzire. după care se amestecă bine cu 1 parte miere. compoziţia hranei proteice trebuind să imite cât mai mult hrănirea naturală. mierea lichefiată (utilizată ca liant) sau. pentru a nu se forma hidroximetil furfurol. nici nu se va asocia cu înlocuitori de polen. hrănirea energo-proteică. Acest amestec se distribuie în părţi egale la 7 familii.

5 kg de miere preîncălzită în bain marie. vom căuta să îndreptăm răul. zahărul se lipeşte de linguriţă şi are o îngroşare ca să-l putem învârti între degete şi să-l facem o bobiţă cleioasă. Când în loc de zahăr se foloseşte miere rezultatele sunt şi mai bune (1 litru lapte integral proaspăt se fierbe cu 1 litru de apă. Vom avea grijă ca vasul să fie de mare capacitate. Reţeta cu lapte integral Pe timpul primăverii se poate administra şi sirop pe bază de lapte care dă rezultate bune folosind formula următoare: se încălzeşte 1 litru lapte până aproape de fierbere (60 grade Celsius) fără să clocotească. fără să mestecăm deloc siropul.450 kg) şi se dă în porţii de 250 g la 2 zile. continuând fierberea încă 3 minute (nu mai mult). După luarea de pe foc. îl citează pe Nolan. la proba cu linguriţa. Dacă şerbetul s-a închegat prea repede . adică la momentul numit de cofetari "siropul cu mărgeluţe mici". În siropul cu lapte nu se administrează oţet. până obţinem efectul dorit. până când. primăvară. când s-a răcit până la 30 grade Celsius se adaugă 1 litru de miere (1.• sirop de zahăr cu ceaiuri şi suc de ceapă. va fi mai târziu prea tare şi grunjos şi. o cufundăm în lichidul de pe foc şi apoi repede în apă rece. fierberea trebuie prelungită până la momentul de fierbere "cu mărgeluţe mici". până ce vasul în care se află poate fi ţinut o clipă în mâini. mărind cu încetul doza zilnică până la 300 ml. adăugând apă siropului. pentru ca siropul. cu pereţii înalţi. dizolvat în câteva picături de alcool de 45 grade pentru fiecare litru sirop). "înainte ca să se fi răcit destul. siropul lipit de linguriţă şi muiat în apă rece. până când albinele încep să aducă polen în stupi. adică atingerea temperaturii de 118 grade Celsius. În stupi cu şerbet de zahăr (candi) Zahărul fondant sau candi este foarte folosit în ţările cu apicultură avansată şi dă rezultate foarte bune atât în hrănirea de toamnă. Cu câteva minute înainte de terminarea fierberii. Dacă atunci când luăm o linguriţă.75 litri de apă fiartă (ceaiuri) se toarnă 10 kg de zahăr rafinat şi pisat. cam o jumătate linguriţă la fiecare litru. e timpul să punem în sirop 2. când siropul se amestecă cu miere şi după 3 minute.şi dă rezultate spectaculoase cu condiţia ca: • • siropul să nu fie prea concentrat pentru a nu genera furtişag în stupină. la 1. câte una pe săptămână. se pune din nou pe foc până ce dă în clocot 30 de minute. După ce zahărul s-a umezit bine. dar nu tare. altfel rezultatul va fi rău. vasul fiind luat de pe foc. Hristea. după primul zbor de curăţire. atunci se pune pe încetul zahăr amestecând bine până se dizolvă. când temperatura atinge 40 grade Celsius se oferă albinelor câte 50 ml. iarnă. cum s-a arătat. amestecului i se adaugă un dezinfectant (5-6 picături de formol pentru fiecare kg sau câte un decigram de acid salicilic. să nu dea în foc. Prepararea şerbetului după metoda Hristea (Stupăritul. se poate începe stimularea cu sirop. în loc să se adune ca o mărgică cleioasă. fără să te frigă. Dacă siropul nu se lipeşte de lingură. p 508-509) • • • Într-o oală smălţuită (să nu fie de fontă).zice Hristea citându-l pe Maisonneuve care. dacă e folosit la hrana albinelor. îngroşându-se din ce în ce. După aceasta. Dacă fierberea s-a prelungit prea mult. în porţii de 300-400 g. folosea ca dezinfectant acidul formic 100%. începe să se facă ca o pastă albă. în raza de zbor a stupinei să nu existe alţi stupi concurenţi. se ia de pe foc. se întăreşte şi se sparge când îl apăsăm. ci numai îl spumuim. şi el. Turtiţele pregătite după reţeta de mai sus sunt introduse în stupi începând cu sfârşitul lunii februarie. care se umflă ca o supapă când i se pune mierea.la circa 150-200 m de stupină . şerbetul se lasă într-o nemişcare deplină. după care începem să învârtim siropul voiniceşte cu o lopăţică de lemn şi numai în acelaşi sens. Hrănirea cu substanţe energetice În natură Se face cu sirop de miere sau zahăr . cât şi în creşterile de mătci. le-ar . Se cere multă atenţie şi o repezeală pentru a nu depăşi gradul exact al fierberii. Cei care folosesc acidul salicilic vor avea grijă să nu-l folosească şi în cazul hrănirii reginelor.

ca să fie închis. în hrănitoare sau în rame special amenajate. Cum se dă şerbetul Şerbetul poate fi pus pe deasupra ramelor. Fagurii pot fi umpluţi şi cu un pulverizator. Dacă ele vor fi date ziua. pentru ca albinele. să fie spălate bine leţişoarele. când e frig. din 4 în 4 zile (lângă cuib). Pentru început. Toxicoza zahărului poate fi preîntâmpinată prin adăugarea în siropul de zahăr a unei cantităţi oarecare de miere şi polen. slăbeşte puterea de rezistenţă a albinelor împotriva bolilor. în special împotriva nosemozei. Învârtitul compoziţiei joacă un mare rol în reuşita lucrării. având grijă ca stupul să rămână bine împachetat pentru păstrarea regimului termic. să fie lăsate să se scurgă bine şi apoi. cu sirop în hrănitoare sau prin pulverizare Ca hrănitoare pot fi folosite şi borcanele legate la gură cu tifon dublu. fiind consumat de albine. acoperindu-l pe deasupra cu o folie de plastic. Mierea folosită trebuie să fie provenită de la stupi sănătoşi. Folosirea zahărului. adică să se umezească sub acţiunea vaporilor şi căldurii ghemului. deasupra fagurelui ţinut orizontal. ceea ce ar da loc la furtişag. cu sirop în faguri Siropul este turnat printr-o strecurătoare cu găuri fine. Plăcile de şerbet se fac apoi foarte uşor. în cursul nopţii să poată să-şi orânduiască proviziile date aşa cum vor ele. până la căpătarea deprinderii obţinerii unui şerbet îndeajuns de moale. Orice hrănire de stimulare este bine să se facă folosind la prepararea siropurilor infuzii de plante medicinale şi sucuri de plante cu acţiune fitoncidă. pe jumătatea inferioară a ramei. nici prea moale. prin descăpăcirea fagurilor Spre deosebire de descăpăcirea care se face toamna când pot fi descăpăciţi şi 2-3 faguri pe întreaga suprafaţă. primăvara se descăpăcesc doar 1-2 dm pătraţi. fără o adăugare a mierii în hrană. turnându-l în simple rame de lemn puse pe o marmură sau pe o placă metalică. mai ales a celui tos sau cristalizat. destul de tare fără să fie însă greu de consumat şi care să mai absoarbă apă. după ce au fost umplute. fie cu sirop de zahăr. dacă vom lua măsuri de prevedere. vânzoleala de la urdiniş ar atrage atenţia albinelor hoaţe şi furtişagul s-ar dezlănţui cu o iuţeală de neînchipuit. Golul rămas liber se acoperă cu materiale termoizolante. iar dacă cumva se dezlănţuie furtişagul să luăm cele mai drastice măsuri (inclusiv închiderea stupilor pentru o zi. dar şi de ajuns de umezită şi cu grunzişori destul de tari. dar fără să curgă. sub acţiunea vaporilor din cuib se topeşte treptat. Şerbetul se poate păstra vreme de mai mulţi ani. cu zahăr cubic Zahărul cubic pus într-un magazin aşezat deasupra ramelor şi acoperit bine cu o folie de material plastic. în cutii de tablă sau în borcane de sticlă. având asigurată ventilaţia corespunzătoare). Pasta trebuie să fieomogenă. şerbetul se recomandă a fi făcut în cantităţi mici. căci ar curge. De aceea. unsă puţin cu ulei. e bine ca pentru 2-3 zile să strâmtorăm urdinişurile. ca să nu se mai prelingă miere pe fundul stupului. sau chiar pe o foaie de hârtie. atât cât să nu rămână fărâmituri când o consumă albinele. Ramele vor fi date numai seara. Siropul de zahăr este bine a fi preparat cu infuzii de ceaiuri (1:1) + 2 linguriţe miere şi 25 g suc de ceapă la litru sirop (sucul de ceapă . cu o cârpă muiată în apă caldă. Singura măsură de prevedere pe care trebuie să o luăm este ca ramele.• • • putea ucide". fie cu sirop de miere.

Hrănitoarele Miller şi Sibenthal Sunt aşezate pe podişor fiind accesate de albine prin gaura de hrănit. La construcţia acestui tip de hrănitor trebuie avută mare grijă ca pereţii să fie bine încleiaţi. accesul albinelor la sirop făcându-se prin partea de jos. Hrănitorul de urdiniş E format dintr-o scândurică sau dispozitiv ce intră pe urdiniş. fără a putea pătrunde cu totul în compartimentele cu sirop. Acest tip de hrănitor necesită o perfectă aşezare la nivel a platformei stupului. Hrănitoare Hrănitoarele au diferite forme şi dimensiuni: mari (pentru completare). Au cam acelaşi principiu: 2 jgheaburi mari. mult asemănător cu nectarul (cu o concentraţie sub 40%). Unele se montează la urdiniş sau la spatele stupului. Pentru aceasta albinele sunt atrase la 4-500 m de stupină cu un sirop slab concentrat. Unii apicultori folosesc şi hrănitoare exterioare. populaţia stupului crescând mai repede. pe marginea celor două jgheaburi (a se vedea fotografia din cartea Stupăritul. pe care sunt încrustate nişte jgheaburi. Hrănitorul Alexander Acest tip poate fi folosit numai la stupii cu fundul mobil şi e mai practic decât cel de urdiniş. iar interiorul să fie uns pe toată suprafaţa cu parafină topită. hrănitoarele sunt acoperite cu un capac sau . altfel. Pentru ca albinele să pătrundă înăuntru. Pentru ca albinele să nu se înece. pentru ca siropul să nu curgă. aşezate la oarecare distanţă de stupi. atunci când vrem să facem extracţie şi în natură nu se mai găseşte cules. prin care se toarnă siropul. siropul va curge pe fund şi de acolo jos. prin intervalul dintre ele albinele având acces la marginile interioare ale celor două jgheaburi. locul leţişorului de sus fiind ocupat de gura cutiei. Albinele speriate se reped la faguri. înghiţind o parte din miere fapt ce determină un surplus de secreţie de lăptişor de matcă. Prezintă avantajul depozitării proviziilor pe fagurii mărginaşi. ciocănind timp de 1 minut. înzestrată cu două umeraşe de susţinere. După ce au fost alimentate. altele pe deasupra ramelor ori în interiorul stupului. Acest hrănitor se introduce lângă diafragmă. Hrănitorul Doolittle E alcătuit dintr-o cutie lungă şi lată cât rama stupului. hrănitorul-ramă are înăuntrul său un fel de scară care coboară în V dinspre margini spre centru. Stimularea de atracţie Este hrănirea folosită pe timpul verii. p 505). aceste hrănitoare au nişte pereţi despărţitori chiar alături de marginile de unde se alimentează albinele. încărcându-şi guşile cu miere. puţin depărtate. stârnind furtişag. Stimularea mecanică Se face după primul zbor de curăţire astfel: din 2 în 2 zile se dă puţin fum pe urdiniş. Aceşti pereţi nu le îngăduie să umble decât prin porţiunea din interiorul lor. la capăt având prevăzută o adâncitură în care intră gura unui recipient vertical. condiţia de bază fiind lipsa altor stupi sau stupine în raza de zbor a propriilor albine. în cele două jgheaburi mari pline cu miere diluată.prelungind viaţa albinelor cu aproximativ 80-90 zile). cu 2 beţe în pereţii stupului. prinşi cu cuie mici şi dese. administrat în adăpătoare de mare capacitate. pereţii fiind etanşaţi cu capacul în partea de sus. mai ales la încheieturi. în care se pune siropul. Cele mai bune hrănitoare sunt cele cu care alimentăm coloniile fără a fi nevoie să deschidem stupii. mici (pentru stimulare).

Sub damigeana răsturnată cu fundul în sus. Coloniile slabe care nu pot valorifica acest cules vor fi ajutate cu faguri cu provizii luaţi din familiile puternice după depozitarea siropului. se găseşte un prag de 1 cm din 2 foiţe de tablă lipite pe muchie. presiunea de la exterior îngăduind nivelului din damigeană să coboare pe măsura consumului din jgheab. şi numai atunci când albinele sug lichidul. Siropul nu trebuie să fie prea dens pentru a nu determina albinele la furtişag. Pitesti. cu o damigeană de 5 litri hrănind 50 de stupi pe zi. care are înălţimea de 1 cm. Sunt foarte practice.. fără a deschide stupii şi fără a strica regimul termic al cuibului. I). acoperit cu un geam de sticlă sau material plastic. Operaţia se va face la ore fixe şi mai per seară. Exterioare Stimularea în natură cu miere diluată sau zahăr (diluate 40%) se poate face. În felul acesta ele pot consuma 1 litru de hrană în 3 ore. Albinele iau hrana prin 240 de orificii a câte 1 mm făcute în pereţii jgheabului de-a lungul său. vol. distanţate la 7 mm una de cealaltă. când albinele din alte stupine s-au retras spre casă. Lichidul din damigeană va curge în jgheab numai la înălţimea acestui prag. fără a intra în contact cu suprafaţa lichidului din jgheab. porţiune acoperită cu un capac de tablă cu deschiderea diametrului gurii damigenei. Romania © 2002 Ultima actualizare: DHTML Menu / JavaScript Menu . jgheabul are o porţiune pătrată mai lată ca să poată încăpea gura unei damigene de 5 litri.. pentru ca albinele să aibă timp să preia siropul înainte de venirea frigului. Hrănitorul tip Jordan Este compus dintr-un jgheab lung de 97 cm. La unul din capete. larg şi înalt de 2 cm făcut din tablă. albinele putând fi hrănite pe orice vreme. 216 ABC.Created Using NavStudio (OpenCube Inc . sus Teodor Boncescu. pe care se reazemă (figura de la pag. atât în cantităţi mici cât şi în cantităţi mari. peste sirop punându-se plutitoare care să prevină înecarea albinelor. În cazul când serile sunt reci siropul va fi administrat mai devreme şi în cantitate mai mică. cu condiţia ca hrana să fie pusă la 100150 m de stupină.cu un geam.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful