H

haploid, hemofilia, hemolimfa, heterozisul, hibridarea, hibrizi, hidromelul, HMF, himenoptere, hipermanganat, hipocloritul de sodiu, homeostazie, hrănitoare de urdiniş tip Alexander tip Doolittle Hrana medicamentoasă energetică energo-proteică r Bărbul r HP r Skler provizii de calitate completarea stimularea r Mariontiu r lapte depistarea manei de toamn-primăv în natur Haploid Adjectiv atribuit unui individ care nu conţine decât un singur element al fiecărei perechi de cromozomi, spre deosebire de indivizii numiţi diploizi ce conţin câte două exemplare de cromozomi pereche. în stupi stimul de atracţie cu miere în pungi în pasta în faguri desc fg stimul mecanică cu zahăr cubic sir fg şerbet candi sir hr tip Miller-Sibenthal exterioare tip Jordan

Hemolimfa "Sângele" albinei are rolul de transportare a alimentelor şi reziduurilor. Nu are rol respirator.

Heterozisul Prin heterozis sau hibridare se înţelege împerecherea liniilor sau tulpinilor de albine ameliorate, obţinute în prealabil prin metoda consangvinizării, scopul fiind obţinerea avantajelor de ordin economic. Ca urmare a heterozisului, la albine apar atât însuşiri bune cât şi nedorite, între care pe primul loc se află tendinţa de roire (urmare a unei vitalităţi sporite). În generaţiile următoare tendinţa de roire poate ceda făcând loc caracterelor dorite de apicultor.

Hibridarea

Este un fenomen complementar contrar depresiei consanguine, produşii rezultaţi prin încrucişare având o vitalitate sporită, câştigând o însuşire suplimentară: heterozisul sau puterea hibridă. Sub aspectul rezultatelor heterozisul măreşte vitalitatea generală, vigoarea, dezvoltarea şi productivitatea. Cu cât celulele sexuale sunt mai diferite din punct de vedere ereditar, cu atât este mai mare vitalitatea noului organism. Înmulţind albinele în cadrul unei linii ameliorate, vitalitatea produşilor scade, în schimb conservatorismul ereditar creşte şi invers. Un caracter se transmite în descendenţă mai cu putere de către mamă, iar alt caracter de către tată, neexistând în această privinţă o egalitate aritmetică. Vitalitatea coloniei doică crescătoare se va reflecta în calitatea hranei date larvelor, fapt ce se va răsfrânge ulterior asupra productivităţii materialului biologic produs. Hrana cuprinsă în ouă şi cea dată de larvele crescătoare îşi exercită deci influenţa incontestabilă la lucrările de selecţie, hibridare şi încrucişare. Cu toate acestea transmiterea caracterelor ereditare nu se realizează niciodată în întregime.

împreună cu substanţa de matcă. Mustul din miere trebuie iniţial sterilizat pentru a distruge bacteriile sau ciupercile ce produc fermentaţii acetice. Apa folosită la prepararea hidromelului nu trebuie să fie văroasă. bondarii etc. Himenopterele Sunt insecte cu aripi membranoase ce fac parte din ordinul cu acelaşi nume (albinele. Homeostazie Tendinţa organismelor vii de a-şi menţine constant parametri biologici pentru a putea face faţă modificărilor din mediul exterior. Hrana familiilor de albine se compune din 3 elemente de bază: 1.Hibrizii Descendenţii rezultaţi din încrucişarea dintre două rase. imprimă particularităţi de miros şi de atracţie reciprocă. Culoarea mierii imprimă hidromelului culoarea dominantă. Hidroximetilfulfurol (HMF) Substanţă care se formează în miere prin degradarea fructozei în mediul acid generat de fermentarea sau îmbătrânirea mierii. Hrana şi relaţiile dintre albine Schimburile de hrană care au loc între albine contribuie la mărirea coeziunii coloniei şi. Hipermanganat Substanţă ce poate fi folosita la curatirea petelor de diaree de pe faguri. . apă. nectar. folosindu-se numai fermenţii selecţionaţi. fermenţi selecţionaţi şi unele substanţe minerale pe bază de azot. viespile. Hidromelul Este un vin obţinut din miere. varietăţi sau specii de albine formează aşa zişii hibrizi. Albinele hrănesc matca numai cu lăptişor de matcă. feruginoasă sau sălcie (să nu aibă o duritate anormală).). furnicile. 2. apă. iar în primele 3-4 zile trântorii solicită hrană şi sunt hrăniţi de către albine. perioadă după care se hrănesc singuri.

să fie acidulat cu acid acetic (oţet) 10 ml la litru. 9 părţi alcool pur). sau acid citric (zeamă de lămâie). glandele faringiene vor secreta mai puţin lăptişor iar larvele din această perioadă vor fi insuficient hrănite. polen. . În cazul lipsei proviziilor suficiente şi de calitate.excepţie făcând cazul în care zahărul se foloseşte pentru a înlocui mierea de mană. înseamnă că în compoziţia mierii respective intră şi mierea de mană.pe care şi le asigură din rezervele rămase de la iernare.întrucât mierea de zahăr nu conţine nici vitamine. circular sau balansat. doicile lasă un număr de larve să moară.3. Se recomandă depistarea ei din timp. Consumul unei albine. 50% apă. să nu conţină înlocuitori de substanţe proteice (ca în cazul hrănirilor stimulente). Transmiterea informaţiei de către albinele culegătoare care au descoperit o nouă sursă de nectar se face prin dansul mobilizator.ajută la formarea organismelor tinere şi la refacerea ţesuturilor uzate ale albinelor adulte. în cazul lipsei acesteia. când nu avem altă soluţie se poate administra şi sirop de zahăr respectând următoarele puncte: • • • să fie administrat (în luna august) în porţii mari de 3-4 litri (2:1) daţi odată. iar culegătoarele nu mai găsesc nectar şi polen proaspăt. Din această cauză. şi se diluează cu alcool pur (50% miere. cele mai indicate hrăniri sunt cele făcute pe bază de miere. activitatea coloniei presupunând o mare cheltuială de energie şi un consum sporit de hrană. într-o proporţie mai mică sau mai mare. prelucrarea siropului de zahăr să fie făcută de albina de vară. În cazul depistării mierii de mană se extrage mierea şi se fac hrăniri cu zahăr şi miere florală sau se deplasează stupina la culesurile târzii în vederea completării proviziilor de iernare. cauzând pierderi însemnate şi nosemoză. Atunci când rezervele din stup sunt pe sfârşite. o colonie consumă 10-12 kg provizii . Depistarea mierii de mană Mierea de mană lăsată peste iarnă. Polenul . culesurile de nectar şi polen şi din hrănirile făcute de stupar (cu miere solidă sau diluată în concentraţie de 1:1 sau cu sirop de zahăr 2:1 în cantităţi mici pentru a nu se compromite calitatea mierii extrase la viitorul cules). Nectarul este materia primă din care se face mierea. pe timpul iernii. pentru a se realiza 80% puiet căpăcit. scade sau creşte invers proporţional cu cantitatea de albină aflată în ghemul de iernare. Stimularea trebuie întreruptă cu 2 săptămâni înaintea culesului de salcâm. În cazul în care va apare o reacţie de precipitare. Mierea florală este de preferat celei din zahăr . Principalul factor care depreciază calitatea albinei de iernare este acţiunea de prelucrare a siropului de zahăr dat pentru completarea rezervelor de hrană. În această situaţie trebuie intervenit cu diverse hrăniri. Într-o eprubetă se pune o mostră de miere luată de pe fagurii din cuib. duce la supraîncărcarea intestinului posterior. nici enzime. Întregul sistem glandular se va resimţi. deoarece excesul acestora în hrana de iernare poate duce la îmbolnăviri (a se evita în special laptele praf). Primăvara. o lămâie la 4-5 litri sirop. Hrănirea de completare (de necesitate) Orice stimulare nu dă roade dacă nu s-a făcut mai întâi completarea proviziilor. sau. Apa are un important rol termoregulator în viaţa coloniei şi a puietului.numit şi pâinea albinelor . fără a depăşi însă 50% . cu ajutorul unei eprubete cu alcool. nici proteine şi uzează organismul albinelor. În caz contrar viaţa albinelor de iarnă se scurtează cu 25%. principalul produs al stupului. Provizii de calitate Când hrana este de calitate inferioară pe timpul iernii. eliminându-le din stup. albinele au intestinele pline cu reziduuri alimentare iar metabolismul lor nu mai este normal. pe care acestea îl execută pe faguri. marcată prin flocoane de dimensiuni diferite şi cu o densitate variabilă.

suprafaţa stupului fiind acoperită cu o foaie de carton gudronat care are tăiat locul rotund ce ocupă borcanul. În cazul în care hrănirea de necesitate se face pe timpul iernii cu sirop acesta se plasează în borcane de sticlă. în şerbet reţetă Se ia un vas. coada calului. direct sub podişor (crestându-le în diagonală şi încrucişat .5 kg pastă de miere cu zahăr pudră (o parte miere + 4 părţi zahăr pudră. frământându-se bine până la completa omogenizare. legate cu tifon în 2-3 straturi. fără a depăşi cantitatea de 1. acizi şi chiar proteine şi grăunciori de polen ce stau în suspensie. În sirop se adăuga şi 1/3 miere şi 0. peste stup aşezându-se un magazin gol ce se umple cu talaş fin. măceş. se pun în el 10 kg de zahăr tos şi 1.• fiecare litru de sirop să conţină polen proaspăt recoltat (câte o linguriţă cu polen. Se aşează cutia într-o încăpere călduroasă şi peste 10-14 zile întreaga cantitate de zahăr a fost pătrunsă de miere. în pungi de plastic Pungile de plastic umplute cu miere cristalizată. se vor administra chiar şi la o temperatură scăzută de 0 grade Celsius. făcându-se un amestec absolut uniform. Cu miere Mierea este mai avantajoasă pentru albine. pelin. paste se poate scoate afară foarte uşor sub forma unei plăci şi va putea fi tăiată după preferinţe. Pentru a determina albinele să-i ocupe imediat este bine ca aceştia să fie stropiţi în prealabil cu sirop încălzit. Cu zahăr în sirop Siropul de zahăr se prepară cu infuzii de ceaiuri (câte 4-5 g flori sau frunze uscate de cimbrişor. Pasta de miere cu zahăr pudră se poate face şi înainte de administrare cu condiţia ca zahărul pudră să fie foarte fin. sunătoare.pe partea care se aplică deasupra ghemului de iernare). la 1 litru de sirop sau 1. Siropul de aprovizionare pentru toamnă-iarnă se face astfel: în apa clocotită se toarnă pe încetul zahărul amestecând mereu lichidul până la completa dizolvare. răsturnate peste 2 beţişoare ce stau de-a curmezişul ramelor. Se cântăreşte din nou întreaga cantitate după care se adaugă apă până ce zahărul se umezeşte bine. Se pune conţinutul pe foc domol şi se mestecă în continuu până când apa de surplus se evaporă rămânând greutatea iniţială (a vasului + 10 kg zahăr + . roiniţă. conţinând enzime.. înainte de a fi introduşi în cuib vor fi ţinuţi cel puţin 24 de ore într-o cameră bine încălzită. înainte de turnarea zahărului a fost aşezată o bucată de celofan sau material plastic. frământate ca şi aluatul de pâine până la completa omogenizare). Dacă deasupra ramelor găsim albine multe. soc etc. vitamine. muşeţel.150 l apă de ploaie sau râu. Dacă în cutie. se cântăreşte (tara). Dacă după răcirea siropului rămâne zahăr cristalizat pe fundul vasului înseamnă că trebuie să mărim cantitatea de apă sau ceai folosite pentru dizolvare.5-2 kg sirop în 24 de ore pentru ca albinele să aibă timp să facă transformările necesare folosind fermenţii diastazici produşi de glandele faringiene şi toracice. frecat cu apă călduţă). după care se adaugă câte 3 kg miere la 10 litri sirop. înseamnă că au consumat mierea şi e nevoie să intervenim imediat cu o turtă cu miere. în pastă Se pun 4 părţi zahăr pudră într-un vas de tablă dreptunghiular peste care se toarnă uniform o parte de miere încălzită bine. în faguri Fagurii cu miere. primăvara apa va fi din cea obişnuită căci albinele au acum mare nevoie de săruri minerale.3 g acid acetic la litru. izmă. tei. Hrănirea de necesitate se face primăvara şi toamna atunci când albinele nu mai au provizii suficiente de miere sau păstură. coada şoricelului. Toamna apa folosită pentru prepararea siropului trebuie să fie de ploaie sau de râu.

după încetarea zborului. Conţinutul se ia de pe foc şi se răstoarnă într-alt vas curat care se lasă nemişcat până ce vasul se răceşte ca să poată fi ţinut între mâini fără să frigă. etc.. sulf. numai după ce s-a efectuat hrănirea de necesitate (în cazul lipsei proviziilor). Este timpul în care trebuie să-l turnăm în forme. Hrănirea de stimulare se face cu miere. mierea din faguri absorbind cu uşurinţă aceste mirosuri care rămân în ea şi după extracţie încât o fac improprie consumului. luându-se toate măsurile necesare în vederea prevenirii furtişagului. Hrănirea medicamentoasă Se va face cu mare atenţie. hrănirea la 4-7 zile cu sirop pe bază de miere (2:1). În cazul nosemozei. iar cele cu Mavrirol doar primăvara şi toamna. În plus. dată în porţii mici. timol etc. nu mai are de unde să-şi procure păstura necesară pentru formarea corpului gras. stupii trataţi nu se mai transportă în pastoral (se ţin în carantină). în porţii mici de 0. Un alt mod de preparare a şerbetului este folosirea termometrului industrial adâncit în masa lichidului la 2 cm. Pentru stimulare se recomandă: • • • • descăpăcirea fagurilor cu miere ce blochează cuibul (1-2 dm pătraţi din jumătatea inferioară).15 l apă). trebuie să intervenim cu substanţe proteice şi ceaiuri cu sucuri de legume (suc de usturoi. până când din transparent începe să devină albicios opac.3 litri. Stimularea de toamnă-primăvară Orice hrănire de stimulare (de primăvară sau toamnă) creează în stup o stare de euforie ce are ca efect extinderea puietului în cuib. Este preferabilă o astfel de hrănire naturistă. siropul nedepăşind 40 grade Celsius). . hrănirile suplimentare fac ca mătcile ieşite să fie mai grele decât cele ieşite din coloniile nehrănite. pentru ca albinele să aibă timp să consume integral tratamentul medicamentos. puietul nu este viabil sau va muri în număr mare în primăvară. acid fenic. suc de ceapă şi vitamine. Atunci începem învârtitul puternic al amestecului cu un făcăleţ numai în aceeaşi direcţie. urmărind să atingă 117 grade Celsius. având grijă ca fagurii expuşi la acest fel de tratamente să fie schimbaţi în cel mai scurt timp. De asemenea. sirop. iar mierea obţinută de la ei nu se mai comercializează. pe timpul culesului nu trebuie să se facă tratamente contra paraziţilor cu substanţe puternic volatile ca: naftalină. spre exemplu.1. hrăniri zilnice cu sirop (2:1). pastă. Din această cauză. În cazul creşterii de mătci în hrana de stimulare este bine să adăugăm suc de morcov. În cazul folosirii antibioticelor sau sulfamidelor. Hrănirea de stimulare Stimulările timpurii de primăvară sau cele târzii de toamnă nu sunt indicate. sau deplasarea stupinei la culesuri de întreţinere. astfel ca albinele să nu depoziteze în faguri surplusul rezultat. Atunci când apar culesuri de întreţinere (250-300 g nectar pe zi) nu mai e nevoie să intervenim cu aceste hrăniri. În cazul în care puietul eclozionează toamna târziu. Siropul se administrează numai seara. În general hrănirea de stimulare se începe cu 50 de zile înaintea apariţiei marelui cules. se vor lua măsuri ca orice tratament care se face să se termine cu cel puţin o lună înaintea culesului principal. după o prealabilă analiză pentru a şti cu precizie ce boală trebuie să tratăm. Tratamentele cu Varachet se pot face după fiecare extracţie. Dacă în zahărul candi se adaugă o proporţie de miere va fi cu atât mai bine. Coloniile care primesc hrană suplimentară de stimulare cresc larve mai bine dezvoltate iar în cazul în care coloniile sunt crescătoare de mătci.

compoziţia hranei proteice trebuind să imite cât mai mult hrănirea naturală. . hrănirile efectuându-se fără deschiderea stupilor. mierea lichefiată (utilizată ca liant) sau. Hrănirea cu substanţe energo-proteice Suplinirea lipsei proviziilor de păstură din stupi. Stimuarea de primăvară se va face cu miere şi polen. Orice stimulare cu sirop efectuată primăvara necesită o pregătire corespunzătoare a cuiburilor prin montarea unor hrănitoare. nu dă roadele scontate şi duc la deprecierea mierii. Apa se adaugă câte puţin.5-litri la 2 zile). în care s-au topit în prealabil 20 g sare. • • Hristea nu recomandă hrănirea stimulentă de primăvară.Siropul de zahăr administrat toamna nu se va fierbe. iar în cazul în care totuşi se face recomandă folosirea şerbetului de zahăr. numai după ce albinele au făcut 2-3 zboruri de curăţire. La concentraţia de 1:1. Pasta se poate face mai înainte şi se păstrează în borcane punând deasupra un strat cu miere ca izolator. Hrănirile de stimulare se aplică primăvara. dând rezultate bune numai dacă există provizii suficiente în stup. pentru a nu mări cantitatea de reziduuri din hrană. odata cu stabilizarea vremii. În lucrările de creştere a mătcilor este indicată.5 kg miere preîncălzită.5 l ceai concentrat 4 kg polen proaspăt conservat 10 kg zahăr pudră. timp de 3-6 săptămâni. Acest amestec se distribuie în părţi egale la 7 familii. după care se amestecă bine cu 1 parte miere. în funcţie de numărul fagurilor lăsaţi pentru iernare şi dă rezultate numai dacă mătcile sunt tinere. Reţeta Sklenar Se amestecă 1 parte zahăr pudră cu 1 parte polen proaspăt sau conservat. hrănirea energo-proteică. Dacă acestea lipsesc. Reţeta Mariontiu • • polen proaspăt conservat amestecat cu zahăr pudră (1:1). zahărul se va dizolva repede. aşezate deasupra cuibului. La coloniile cu rezerve mari de hrană şi albină se recomandă o stimulare mecanică. se va interveni cu hrăniri de completare şi se va continua cu cele de stimulare.la acestea rezultatele fiind mult mai evidente. Stimularea trebuie începută în jurul datei de 1 august. adăugând 1 litru de apă călduţă. Reţeta Bărbulescu • • • • 2. cele mai indicate fiind cele de suprafaţă. prin administrarea de înlocuitori. Reţeta Hristea-Pădurean Se amestecă 2 kg miere cristalizată (untoasă) cu 1 kg păstură trecută prin maşina de tocat carne. aşezându-se pe o gratie Hannemann deasupra fiecărei familii. Cele mai bune rezultate se obţin atunci când hrănirile sunt efectuate cu polen după zborul general de curăţire şi înaintea aportului de polen proaspăt în stupi. 0. pentru a nu se forma hidroximetil furfurol. Merita retinut ca orice stimulare de primavara nu da rezultatele scontate daca este inceputa inaintea zborului de curatire. numai la o uşoară încălzire. Eu folosesc mierea cristalizată dată în pungi de plastic perforate. de asemenea. dizolvarea se va accelera. direct deasupra cuibului. în cantităţi mici (0. Cea mai buna stimulare se face atunci cand albinele incep sa aduca masiv polen in stup. Prin amestecare din când în când. nici nu se va asocia cu înlocuitori de polen. turta de polen fiind folosită ca hrană proteică ori de câte ori este nevoie şi mai ales atunci când se cresc mătci de calitate. mai ales la familiile mediocre ca populaţie .

e timpul să punem în sirop 2. fierberea trebuie prelungită până la momentul de fierbere "cu mărgeluţe mici". când siropul se amestecă cu miere şi după 3 minute. Se cere multă atenţie şi o repezeală pentru a nu depăşi gradul exact al fierberii.450 kg) şi se dă în porţii de 250 g la 2 zile. îl citează pe Nolan. în loc să se adune ca o mărgică cleioasă. După ce zahărul s-a umezit bine. în raza de zbor a stupinei să nu existe alţi stupi concurenţi. Prepararea şerbetului după metoda Hristea (Stupăritul. fără să te frigă. folosea ca dezinfectant acidul formic 100%. Dacă fierberea s-a prelungit prea mult. În stupi cu şerbet de zahăr (candi) Zahărul fondant sau candi este foarte folosit în ţările cu apicultură avansată şi dă rezultate foarte bune atât în hrănirea de toamnă.75 litri de apă fiartă (ceaiuri) se toarnă 10 kg de zahăr rafinat şi pisat. zahărul se lipeşte de linguriţă şi are o îngroşare ca să-l putem învârti între degete şi să-l facem o bobiţă cleioasă. să nu dea în foc. Dacă şerbetul s-a închegat prea repede . după primul zbor de curăţire. şi el. se poate începe stimularea cu sirop. După aceasta. câte una pe săptămână. cu pereţii înalţi.• sirop de zahăr cu ceaiuri şi suc de ceapă. altfel rezultatul va fi rău. vom căuta să îndreptăm răul. la proba cu linguriţa. Dacă atunci când luăm o linguriţă. adică atingerea temperaturii de 118 grade Celsius. Vom avea grijă ca vasul să fie de mare capacitate. atunci se pune pe încetul zahăr amestecând bine până se dizolvă. În siropul cu lapte nu se administrează oţet. când s-a răcit până la 30 grade Celsius se adaugă 1 litru de miere (1. Cei care folosesc acidul salicilic vor avea grijă să nu-l folosească şi în cazul hrănirii reginelor.la circa 150-200 m de stupină . se ia de pe foc. dizolvat în câteva picături de alcool de 45 grade pentru fiecare litru sirop). îngroşându-se din ce în ce. cam o jumătate linguriţă la fiecare litru. se pune din nou pe foc până ce dă în clocot 30 de minute. siropul lipit de linguriţă şi muiat în apă rece. primăvară. fără să mestecăm deloc siropul. După luarea de pe foc. va fi mai târziu prea tare şi grunjos şi.zice Hristea citându-l pe Maisonneuve care. mărind cu încetul doza zilnică până la 300 ml. ci numai îl spumuim. în porţii de 300-400 g. Când în loc de zahăr se foloseşte miere rezultatele sunt şi mai bune (1 litru lapte integral proaspăt se fierbe cu 1 litru de apă.şi dă rezultate spectaculoase cu condiţia ca: • • siropul să nu fie prea concentrat pentru a nu genera furtişag în stupină.5 kg de miere preîncălzită în bain marie. dar nu tare. care se umflă ca o supapă când i se pune mierea. le-ar . se întăreşte şi se sparge când îl apăsăm. când temperatura atinge 40 grade Celsius se oferă albinelor câte 50 ml. Turtiţele pregătite după reţeta de mai sus sunt introduse în stupi începând cu sfârşitul lunii februarie. până obţinem efectul dorit. vasul fiind luat de pe foc. "înainte ca să se fi răcit destul. Hrănirea cu substanţe energetice În natură Se face cu sirop de miere sau zahăr . iarnă. Hristea. cum s-a arătat. şerbetul se lasă într-o nemişcare deplină. adică la momentul numit de cofetari "siropul cu mărgeluţe mici". după care începem să învârtim siropul voiniceşte cu o lopăţică de lemn şi numai în acelaşi sens. adăugând apă siropului. amestecului i se adaugă un dezinfectant (5-6 picături de formol pentru fiecare kg sau câte un decigram de acid salicilic. la 1. cât şi în creşterile de mătci. Dacă siropul nu se lipeşte de lingură. pentru ca siropul. o cufundăm în lichidul de pe foc şi apoi repede în apă rece. până ce vasul în care se află poate fi ţinut o clipă în mâini. Reţeta cu lapte integral Pe timpul primăverii se poate administra şi sirop pe bază de lapte care dă rezultate bune folosind formula următoare: se încălzeşte 1 litru lapte până aproape de fierbere (60 grade Celsius) fără să clocotească. p 508-509) • • • Într-o oală smălţuită (să nu fie de fontă). Cu câteva minute înainte de terminarea fierberii. continuând fierberea încă 3 minute (nu mai mult). până când. dacă e folosit la hrana albinelor. până când albinele încep să aducă polen în stupi. începe să se facă ca o pastă albă.

atât cât să nu rămână fărâmituri când o consumă albinele. Golul rămas liber se acoperă cu materiale termoizolante. în cutii de tablă sau în borcane de sticlă. Cum se dă şerbetul Şerbetul poate fi pus pe deasupra ramelor. acoperindu-l pe deasupra cu o folie de plastic. Siropul de zahăr este bine a fi preparat cu infuzii de ceaiuri (1:1) + 2 linguriţe miere şi 25 g suc de ceapă la litru sirop (sucul de ceapă . fie cu sirop de miere. şerbetul se recomandă a fi făcut în cantităţi mici. cu sirop în hrănitoare sau prin pulverizare Ca hrănitoare pot fi folosite şi borcanele legate la gură cu tifon dublu. fiind consumat de albine. mai ales a celui tos sau cristalizat. în special împotriva nosemozei. unsă puţin cu ulei. Fagurii pot fi umpluţi şi cu un pulverizator. Pasta trebuie să fieomogenă. Toxicoza zahărului poate fi preîntâmpinată prin adăugarea în siropul de zahăr a unei cantităţi oarecare de miere şi polen. cu o cârpă muiată în apă caldă. după ce au fost umplute. turnându-l în simple rame de lemn puse pe o marmură sau pe o placă metalică.• • • putea ucide". De aceea. având grijă ca stupul să rămână bine împachetat pentru păstrarea regimului termic. în cursul nopţii să poată să-şi orânduiască proviziile date aşa cum vor ele. Ramele vor fi date numai seara. ceea ce ar da loc la furtişag. fără o adăugare a mierii în hrană. până la căpătarea deprinderii obţinerii unui şerbet îndeajuns de moale. fie cu sirop de zahăr. în hrănitoare sau în rame special amenajate. vânzoleala de la urdiniş ar atrage atenţia albinelor hoaţe şi furtişagul s-ar dezlănţui cu o iuţeală de neînchipuit. ca să fie închis. nici prea moale. Folosirea zahărului. sau chiar pe o foaie de hârtie. iar dacă cumva se dezlănţuie furtişagul să luăm cele mai drastice măsuri (inclusiv închiderea stupilor pentru o zi. Mierea folosită trebuie să fie provenită de la stupi sănătoşi. cu zahăr cubic Zahărul cubic pus într-un magazin aşezat deasupra ramelor şi acoperit bine cu o folie de material plastic. având asigurată ventilaţia corespunzătoare). dar şi de ajuns de umezită şi cu grunzişori destul de tari. căci ar curge. dacă vom lua măsuri de prevedere. sub acţiunea vaporilor din cuib se topeşte treptat. să fie spălate bine leţişoarele. pentru ca albinele. Şerbetul se poate păstra vreme de mai mulţi ani. Pentru început. primăvara se descăpăcesc doar 1-2 dm pătraţi. destul de tare fără să fie însă greu de consumat şi care să mai absoarbă apă. Plăcile de şerbet se fac apoi foarte uşor. ca să nu se mai prelingă miere pe fundul stupului. pe jumătatea inferioară a ramei. Dacă ele vor fi date ziua. cu sirop în faguri Siropul este turnat printr-o strecurătoare cu găuri fine. dar fără să curgă. adică să se umezească sub acţiunea vaporilor şi căldurii ghemului. Orice hrănire de stimulare este bine să se facă folosind la prepararea siropurilor infuzii de plante medicinale şi sucuri de plante cu acţiune fitoncidă. e bine ca pentru 2-3 zile să strâmtorăm urdinişurile. slăbeşte puterea de rezistenţă a albinelor împotriva bolilor. să fie lăsate să se scurgă bine şi apoi. Singura măsură de prevedere pe care trebuie să o luăm este ca ramele. când e frig. Învârtitul compoziţiei joacă un mare rol în reuşita lucrării. prin descăpăcirea fagurilor Spre deosebire de descăpăcirea care se face toamna când pot fi descăpăciţi şi 2-3 faguri pe întreaga suprafaţă. deasupra fagurelui ţinut orizontal. din 4 în 4 zile (lângă cuib).

hrănitoarele sunt acoperite cu un capac sau . pe marginea celor două jgheaburi (a se vedea fotografia din cartea Stupăritul. Cele mai bune hrănitoare sunt cele cu care alimentăm coloniile fără a fi nevoie să deschidem stupii. administrat în adăpătoare de mare capacitate. condiţia de bază fiind lipsa altor stupi sau stupine în raza de zbor a propriilor albine. altfel. siropul va curge pe fund şi de acolo jos.prelungind viaţa albinelor cu aproximativ 80-90 zile). Albinele speriate se reped la faguri. Pentru ca albinele să pătrundă înăuntru. cu 2 beţe în pereţii stupului. mai ales la încheieturi. După ce au fost alimentate. Acest tip de hrănitor necesită o perfectă aşezare la nivel a platformei stupului. înzestrată cu două umeraşe de susţinere. Acest hrănitor se introduce lângă diafragmă. Hrănitoare Hrănitoarele au diferite forme şi dimensiuni: mari (pentru completare). iar interiorul să fie uns pe toată suprafaţa cu parafină topită. pe care sunt încrustate nişte jgheaburi. Hrănitorul Alexander Acest tip poate fi folosit numai la stupii cu fundul mobil şi e mai practic decât cel de urdiniş. Hrănitorul Doolittle E alcătuit dintr-o cutie lungă şi lată cât rama stupului. altele pe deasupra ramelor ori în interiorul stupului. pereţii fiind etanşaţi cu capacul în partea de sus. Pentru ca albinele să nu se înece. prin care se toarnă siropul. atunci când vrem să facem extracţie şi în natură nu se mai găseşte cules. Stimularea de atracţie Este hrănirea folosită pe timpul verii. Hrănitorul de urdiniş E format dintr-o scândurică sau dispozitiv ce intră pe urdiniş. Prezintă avantajul depozitării proviziilor pe fagurii mărginaşi. aşezate la oarecare distanţă de stupi. Unii apicultori folosesc şi hrănitoare exterioare. stârnind furtişag. mici (pentru stimulare). ciocănind timp de 1 minut. p 505). hrănitorul-ramă are înăuntrul său un fel de scară care coboară în V dinspre margini spre centru. accesul albinelor la sirop făcându-se prin partea de jos. populaţia stupului crescând mai repede. locul leţişorului de sus fiind ocupat de gura cutiei. la capăt având prevăzută o adâncitură în care intră gura unui recipient vertical. în cele două jgheaburi mari pline cu miere diluată. Pentru aceasta albinele sunt atrase la 4-500 m de stupină cu un sirop slab concentrat. prinşi cu cuie mici şi dese. înghiţind o parte din miere fapt ce determină un surplus de secreţie de lăptişor de matcă. puţin depărtate. aceste hrănitoare au nişte pereţi despărţitori chiar alături de marginile de unde se alimentează albinele. La construcţia acestui tip de hrănitor trebuie avută mare grijă ca pereţii să fie bine încleiaţi. Hrănitoarele Miller şi Sibenthal Sunt aşezate pe podişor fiind accesate de albine prin gaura de hrănit. Stimularea mecanică Se face după primul zbor de curăţire astfel: din 2 în 2 zile se dă puţin fum pe urdiniş. încărcându-şi guşile cu miere. pentru ca siropul să nu curgă. prin intervalul dintre ele albinele având acces la marginile interioare ale celor două jgheaburi. în care se pune siropul. Unele se montează la urdiniş sau la spatele stupului. Au cam acelaşi principiu: 2 jgheaburi mari. fără a putea pătrunde cu totul în compartimentele cu sirop. mult asemănător cu nectarul (cu o concentraţie sub 40%). Aceşti pereţi nu le îngăduie să umble decât prin porţiunea din interiorul lor.

fără a deschide stupii şi fără a strica regimul termic al cuibului. peste sirop punându-se plutitoare care să prevină înecarea albinelor. Operaţia se va face la ore fixe şi mai per seară.. sus Teodor Boncescu. Sunt foarte practice. larg şi înalt de 2 cm făcut din tablă. cu o damigeană de 5 litri hrănind 50 de stupi pe zi. vol. Romania © 2002 Ultima actualizare: DHTML Menu / JavaScript Menu . fără a intra în contact cu suprafaţa lichidului din jgheab. presiunea de la exterior îngăduind nivelului din damigeană să coboare pe măsura consumului din jgheab. Lichidul din damigeană va curge în jgheab numai la înălţimea acestui prag.cu un geam. acoperit cu un geam de sticlă sau material plastic. şi numai atunci când albinele sug lichidul. Coloniile slabe care nu pot valorifica acest cules vor fi ajutate cu faguri cu provizii luaţi din familiile puternice după depozitarea siropului. Sub damigeana răsturnată cu fundul în sus. albinele putând fi hrănite pe orice vreme. se găseşte un prag de 1 cm din 2 foiţe de tablă lipite pe muchie. care are înălţimea de 1 cm. I). Pitesti. pentru ca albinele să aibă timp să preia siropul înainte de venirea frigului. 216 ABC. jgheabul are o porţiune pătrată mai lată ca să poată încăpea gura unei damigene de 5 litri. distanţate la 7 mm una de cealaltă. Albinele iau hrana prin 240 de orificii a câte 1 mm făcute în pereţii jgheabului de-a lungul său. În felul acesta ele pot consuma 1 litru de hrană în 3 ore. În cazul când serile sunt reci siropul va fi administrat mai devreme şi în cantitate mai mică. Exterioare Stimularea în natură cu miere diluată sau zahăr (diluate 40%) se poate face. cu condiţia ca hrana să fie pusă la 100150 m de stupină. Siropul nu trebuie să fie prea dens pentru a nu determina albinele la furtişag. La unul din capete. pe care se reazemă (figura de la pag.Created Using NavStudio (OpenCube Inc .. porţiune acoperită cu un capac de tablă cu deschiderea diametrului gurii damigenei. când albinele din alte stupine s-au retras spre casă. atât în cantităţi mici cât şi în cantităţi mari. Hrănitorul tip Jordan Este compus dintr-un jgheab lung de 97 cm.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful