P. 1
stimularea albinelor

stimularea albinelor

|Views: 312|Likes:
Published by Ralu Raluca

More info:

Published by: Ralu Raluca on Jan 30, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

09/21/2014

pdf

text

original

H

haploid, hemofilia, hemolimfa, heterozisul, hibridarea, hibrizi, hidromelul, HMF, himenoptere, hipermanganat, hipocloritul de sodiu, homeostazie, hrănitoare de urdiniş tip Alexander tip Doolittle Hrana medicamentoasă energetică energo-proteică r Bărbul r HP r Skler provizii de calitate completarea stimularea r Mariontiu r lapte depistarea manei de toamn-primăv în natur Haploid Adjectiv atribuit unui individ care nu conţine decât un singur element al fiecărei perechi de cromozomi, spre deosebire de indivizii numiţi diploizi ce conţin câte două exemplare de cromozomi pereche. în stupi stimul de atracţie cu miere în pungi în pasta în faguri desc fg stimul mecanică cu zahăr cubic sir fg şerbet candi sir hr tip Miller-Sibenthal exterioare tip Jordan

Hemolimfa "Sângele" albinei are rolul de transportare a alimentelor şi reziduurilor. Nu are rol respirator.

Heterozisul Prin heterozis sau hibridare se înţelege împerecherea liniilor sau tulpinilor de albine ameliorate, obţinute în prealabil prin metoda consangvinizării, scopul fiind obţinerea avantajelor de ordin economic. Ca urmare a heterozisului, la albine apar atât însuşiri bune cât şi nedorite, între care pe primul loc se află tendinţa de roire (urmare a unei vitalităţi sporite). În generaţiile următoare tendinţa de roire poate ceda făcând loc caracterelor dorite de apicultor.

Hibridarea

Este un fenomen complementar contrar depresiei consanguine, produşii rezultaţi prin încrucişare având o vitalitate sporită, câştigând o însuşire suplimentară: heterozisul sau puterea hibridă. Sub aspectul rezultatelor heterozisul măreşte vitalitatea generală, vigoarea, dezvoltarea şi productivitatea. Cu cât celulele sexuale sunt mai diferite din punct de vedere ereditar, cu atât este mai mare vitalitatea noului organism. Înmulţind albinele în cadrul unei linii ameliorate, vitalitatea produşilor scade, în schimb conservatorismul ereditar creşte şi invers. Un caracter se transmite în descendenţă mai cu putere de către mamă, iar alt caracter de către tată, neexistând în această privinţă o egalitate aritmetică. Vitalitatea coloniei doică crescătoare se va reflecta în calitatea hranei date larvelor, fapt ce se va răsfrânge ulterior asupra productivităţii materialului biologic produs. Hrana cuprinsă în ouă şi cea dată de larvele crescătoare îşi exercită deci influenţa incontestabilă la lucrările de selecţie, hibridare şi încrucişare. Cu toate acestea transmiterea caracterelor ereditare nu se realizează niciodată în întregime.

Culoarea mierii imprimă hidromelului culoarea dominantă. perioadă după care se hrănesc singuri.). 2. Apa folosită la prepararea hidromelului nu trebuie să fie văroasă. nectar. Hrana familiilor de albine se compune din 3 elemente de bază: 1. folosindu-se numai fermenţii selecţionaţi. iar în primele 3-4 zile trântorii solicită hrană şi sunt hrăniţi de către albine. Himenopterele Sunt insecte cu aripi membranoase ce fac parte din ordinul cu acelaşi nume (albinele. Hidroximetilfulfurol (HMF) Substanţă care se formează în miere prin degradarea fructozei în mediul acid generat de fermentarea sau îmbătrânirea mierii. Hidromelul Este un vin obţinut din miere. bondarii etc. Homeostazie Tendinţa organismelor vii de a-şi menţine constant parametri biologici pentru a putea face faţă modificărilor din mediul exterior. Albinele hrănesc matca numai cu lăptişor de matcă. împreună cu substanţa de matcă.Hibrizii Descendenţii rezultaţi din încrucişarea dintre două rase. apă. imprimă particularităţi de miros şi de atracţie reciprocă. Mustul din miere trebuie iniţial sterilizat pentru a distruge bacteriile sau ciupercile ce produc fermentaţii acetice. apă. feruginoasă sau sălcie (să nu aibă o duritate anormală). viespile. fermenţi selecţionaţi şi unele substanţe minerale pe bază de azot. . varietăţi sau specii de albine formează aşa zişii hibrizi. Hrana şi relaţiile dintre albine Schimburile de hrană care au loc între albine contribuie la mărirea coeziunii coloniei şi. Hipermanganat Substanţă ce poate fi folosita la curatirea petelor de diaree de pe faguri. furnicile.

Întregul sistem glandular se va resimţi. deoarece excesul acestora în hrana de iernare poate duce la îmbolnăviri (a se evita în special laptele praf). şi se diluează cu alcool pur (50% miere. Din această cauză.pe care şi le asigură din rezervele rămase de la iernare. În cazul depistării mierii de mană se extrage mierea şi se fac hrăniri cu zahăr şi miere florală sau se deplasează stupina la culesurile târzii în vederea completării proviziilor de iernare. Atunci când rezervele din stup sunt pe sfârşite. nici proteine şi uzează organismul albinelor. în cazul lipsei acesteia. Hrănirea de completare (de necesitate) Orice stimulare nu dă roade dacă nu s-a făcut mai întâi completarea proviziilor. 50% apă.numit şi pâinea albinelor . principalul produs al stupului. culesurile de nectar şi polen şi din hrănirile făcute de stupar (cu miere solidă sau diluată în concentraţie de 1:1 sau cu sirop de zahăr 2:1 în cantităţi mici pentru a nu se compromite calitatea mierii extrase la viitorul cules). înseamnă că în compoziţia mierii respective intră şi mierea de mană. pe timpul iernii. cauzând pierderi însemnate şi nosemoză. o colonie consumă 10-12 kg provizii .ajută la formarea organismelor tinere şi la refacerea ţesuturilor uzate ale albinelor adulte. fără a depăşi însă 50% . Depistarea mierii de mană Mierea de mană lăsată peste iarnă. doicile lasă un număr de larve să moară. Se recomandă depistarea ei din timp. Consumul unei albine. duce la supraîncărcarea intestinului posterior. Provizii de calitate Când hrana este de calitate inferioară pe timpul iernii. o lămâie la 4-5 litri sirop. Mierea florală este de preferat celei din zahăr . scade sau creşte invers proporţional cu cantitatea de albină aflată în ghemul de iernare. sau. eliminându-le din stup. Transmiterea informaţiei de către albinele culegătoare care au descoperit o nouă sursă de nectar se face prin dansul mobilizator. iar culegătoarele nu mai găsesc nectar şi polen proaspăt. Nectarul este materia primă din care se face mierea. să fie acidulat cu acid acetic (oţet) 10 ml la litru. În cazul lipsei proviziilor suficiente şi de calitate. să nu conţină înlocuitori de substanţe proteice (ca în cazul hrănirilor stimulente). polen. glandele faringiene vor secreta mai puţin lăptişor iar larvele din această perioadă vor fi insuficient hrănite. Principalul factor care depreciază calitatea albinei de iernare este acţiunea de prelucrare a siropului de zahăr dat pentru completarea rezervelor de hrană. nici enzime. cu ajutorul unei eprubete cu alcool. În cazul în care va apare o reacţie de precipitare. Stimularea trebuie întreruptă cu 2 săptămâni înaintea culesului de salcâm. În caz contrar viaţa albinelor de iarnă se scurtează cu 25%. sau acid citric (zeamă de lămâie). Apa are un important rol termoregulator în viaţa coloniei şi a puietului.excepţie făcând cazul în care zahărul se foloseşte pentru a înlocui mierea de mană. prelucrarea siropului de zahăr să fie făcută de albina de vară. albinele au intestinele pline cu reziduuri alimentare iar metabolismul lor nu mai este normal. când nu avem altă soluţie se poate administra şi sirop de zahăr respectând următoarele puncte: • • • să fie administrat (în luna august) în porţii mari de 3-4 litri (2:1) daţi odată.3.întrucât mierea de zahăr nu conţine nici vitamine. într-o proporţie mai mică sau mai mare. pe care acestea îl execută pe faguri. 9 părţi alcool pur). Polenul . Într-o eprubetă se pune o mostră de miere luată de pe fagurii din cuib. În această situaţie trebuie intervenit cu diverse hrăniri. circular sau balansat. pentru a se realiza 80% puiet căpăcit. cele mai indicate hrăniri sunt cele făcute pe bază de miere. marcată prin flocoane de dimensiuni diferite şi cu o densitate variabilă. activitatea coloniei presupunând o mare cheltuială de energie şi un consum sporit de hrană. . Primăvara.

se cântăreşte (tara). direct sub podişor (crestându-le în diagonală şi încrucişat . Se cântăreşte din nou întreaga cantitate după care se adaugă apă până ce zahărul se umezeşte bine. răsturnate peste 2 beţişoare ce stau de-a curmezişul ramelor. se pun în el 10 kg de zahăr tos şi 1. Hrănirea de necesitate se face primăvara şi toamna atunci când albinele nu mai au provizii suficiente de miere sau păstură.pe partea care se aplică deasupra ghemului de iernare). în pungi de plastic Pungile de plastic umplute cu miere cristalizată. soc etc. conţinând enzime. peste stup aşezându-se un magazin gol ce se umple cu talaş fin. făcându-se un amestec absolut uniform. fără a depăşi cantitatea de 1. în pastă Se pun 4 părţi zahăr pudră într-un vas de tablă dreptunghiular peste care se toarnă uniform o parte de miere încălzită bine. în şerbet reţetă Se ia un vas. înseamnă că au consumat mierea şi e nevoie să intervenim imediat cu o turtă cu miere. Se aşează cutia într-o încăpere călduroasă şi peste 10-14 zile întreaga cantitate de zahăr a fost pătrunsă de miere.5-2 kg sirop în 24 de ore pentru ca albinele să aibă timp să facă transformările necesare folosind fermenţii diastazici produşi de glandele faringiene şi toracice.3 g acid acetic la litru. frământându-se bine până la completa omogenizare. izmă. frământate ca şi aluatul de pâine până la completa omogenizare). Dacă după răcirea siropului rămâne zahăr cristalizat pe fundul vasului înseamnă că trebuie să mărim cantitatea de apă sau ceai folosite pentru dizolvare. Dacă în cutie. pelin. coada calului. tei. sunătoare. paste se poate scoate afară foarte uşor sub forma unei plăci şi va putea fi tăiată după preferinţe. Se pune conţinutul pe foc domol şi se mestecă în continuu până când apa de surplus se evaporă rămânând greutatea iniţială (a vasului + 10 kg zahăr + . suprafaţa stupului fiind acoperită cu o foaie de carton gudronat care are tăiat locul rotund ce ocupă borcanul. înainte de turnarea zahărului a fost aşezată o bucată de celofan sau material plastic. frecat cu apă călduţă). Cu miere Mierea este mai avantajoasă pentru albine. măceş. Pasta de miere cu zahăr pudră se poate face şi înainte de administrare cu condiţia ca zahărul pudră să fie foarte fin. În sirop se adăuga şi 1/3 miere şi 0. se vor administra chiar şi la o temperatură scăzută de 0 grade Celsius. în faguri Fagurii cu miere. muşeţel. În cazul în care hrănirea de necesitate se face pe timpul iernii cu sirop acesta se plasează în borcane de sticlă.• fiecare litru de sirop să conţină polen proaspăt recoltat (câte o linguriţă cu polen.150 l apă de ploaie sau râu. înainte de a fi introduşi în cuib vor fi ţinuţi cel puţin 24 de ore într-o cameră bine încălzită. legate cu tifon în 2-3 straturi. vitamine.. primăvara apa va fi din cea obişnuită căci albinele au acum mare nevoie de săruri minerale. Toamna apa folosită pentru prepararea siropului trebuie să fie de ploaie sau de râu. Cu zahăr în sirop Siropul de zahăr se prepară cu infuzii de ceaiuri (câte 4-5 g flori sau frunze uscate de cimbrişor. coada şoricelului. după care se adaugă câte 3 kg miere la 10 litri sirop. roiniţă. Pentru a determina albinele să-i ocupe imediat este bine ca aceştia să fie stropiţi în prealabil cu sirop încălzit. acizi şi chiar proteine şi grăunciori de polen ce stau în suspensie. Dacă deasupra ramelor găsim albine multe. Siropul de aprovizionare pentru toamnă-iarnă se face astfel: în apa clocotită se toarnă pe încetul zahărul amestecând mereu lichidul până la completa dizolvare. la 1 litru de sirop sau 1.5 kg pastă de miere cu zahăr pudră (o parte miere + 4 părţi zahăr pudră.

Tratamentele cu Varachet se pot face după fiecare extracţie. În cazul în care puietul eclozionează toamna târziu. Este timpul în care trebuie să-l turnăm în forme. Coloniile care primesc hrană suplimentară de stimulare cresc larve mai bine dezvoltate iar în cazul în care coloniile sunt crescătoare de mătci. astfel ca albinele să nu depoziteze în faguri surplusul rezultat. Dacă în zahărul candi se adaugă o proporţie de miere va fi cu atât mai bine. De asemenea. În cazul folosirii antibioticelor sau sulfamidelor. se vor lua măsuri ca orice tratament care se face să se termine cu cel puţin o lună înaintea culesului principal. în porţii mici de 0. până când din transparent începe să devină albicios opac. iar mierea obţinută de la ei nu se mai comercializează. trebuie să intervenim cu substanţe proteice şi ceaiuri cu sucuri de legume (suc de usturoi. Este preferabilă o astfel de hrănire naturistă. etc. spre exemplu. Hrănirea medicamentoasă Se va face cu mare atenţie. În cazul creşterii de mătci în hrana de stimulare este bine să adăugăm suc de morcov. acid fenic.3 litri. Atunci începem învârtitul puternic al amestecului cu un făcăleţ numai în aceeaşi direcţie. hrăniri zilnice cu sirop (2:1). În plus. puietul nu este viabil sau va muri în număr mare în primăvară. Siropul se administrează numai seara.1. sulf. Hrănirea de stimulare Stimulările timpurii de primăvară sau cele târzii de toamnă nu sunt indicate. Stimularea de toamnă-primăvară Orice hrănire de stimulare (de primăvară sau toamnă) creează în stup o stare de euforie ce are ca efect extinderea puietului în cuib. Din această cauză. . Hrănirea de stimulare se face cu miere. În general hrănirea de stimulare se începe cu 50 de zile înaintea apariţiei marelui cules. numai după ce s-a efectuat hrănirea de necesitate (în cazul lipsei proviziilor). mierea din faguri absorbind cu uşurinţă aceste mirosuri care rămân în ea şi după extracţie încât o fac improprie consumului. suc de ceapă şi vitamine. urmărind să atingă 117 grade Celsius. având grijă ca fagurii expuşi la acest fel de tratamente să fie schimbaţi în cel mai scurt timp. sau deplasarea stupinei la culesuri de întreţinere. sirop. dată în porţii mici. iar cele cu Mavrirol doar primăvara şi toamna. nu mai are de unde să-şi procure păstura necesară pentru formarea corpului gras. stupii trataţi nu se mai transportă în pastoral (se ţin în carantină). pe timpul culesului nu trebuie să se facă tratamente contra paraziţilor cu substanţe puternic volatile ca: naftalină. Conţinutul se ia de pe foc şi se răstoarnă într-alt vas curat care se lasă nemişcat până ce vasul se răceşte ca să poată fi ţinut între mâini fără să frigă. hrănirea la 4-7 zile cu sirop pe bază de miere (2:1). după o prealabilă analiză pentru a şti cu precizie ce boală trebuie să tratăm. hrănirile suplimentare fac ca mătcile ieşite să fie mai grele decât cele ieşite din coloniile nehrănite.15 l apă). Un alt mod de preparare a şerbetului este folosirea termometrului industrial adâncit în masa lichidului la 2 cm. timol etc. Atunci când apar culesuri de întreţinere (250-300 g nectar pe zi) nu mai e nevoie să intervenim cu aceste hrăniri.. după încetarea zborului. siropul nedepăşind 40 grade Celsius). luându-se toate măsurile necesare în vederea prevenirii furtişagului. pastă. pentru ca albinele să aibă timp să consume integral tratamentul medicamentos. Pentru stimulare se recomandă: • • • • descăpăcirea fagurilor cu miere ce blochează cuibul (1-2 dm pătraţi din jumătatea inferioară). În cazul nosemozei.

odata cu stabilizarea vremii. dizolvarea se va accelera. Pasta se poate face mai înainte şi se păstrează în borcane punând deasupra un strat cu miere ca izolator.5-litri la 2 zile). În lucrările de creştere a mătcilor este indicată. Reţeta Sklenar Se amestecă 1 parte zahăr pudră cu 1 parte polen proaspăt sau conservat. Cea mai buna stimulare se face atunci cand albinele incep sa aduca masiv polen in stup. hrănirile efectuându-se fără deschiderea stupilor. timp de 3-6 săptămâni. . se va interveni cu hrăniri de completare şi se va continua cu cele de stimulare.Siropul de zahăr administrat toamna nu se va fierbe. mai ales la familiile mediocre ca populaţie . mierea lichefiată (utilizată ca liant) sau. Stimularea trebuie începută în jurul datei de 1 august. pentru a nu se forma hidroximetil furfurol. de asemenea. în care s-au topit în prealabil 20 g sare. Stimuarea de primăvară se va face cu miere şi polen. La concentraţia de 1:1. turta de polen fiind folosită ca hrană proteică ori de câte ori este nevoie şi mai ales atunci când se cresc mătci de calitate. Dacă acestea lipsesc. direct deasupra cuibului. Cele mai bune rezultate se obţin atunci când hrănirile sunt efectuate cu polen după zborul general de curăţire şi înaintea aportului de polen proaspăt în stupi. Apa se adaugă câte puţin. hrănirea energo-proteică. cele mai indicate fiind cele de suprafaţă. Reţeta Hristea-Pădurean Se amestecă 2 kg miere cristalizată (untoasă) cu 1 kg păstură trecută prin maşina de tocat carne. zahărul se va dizolva repede. Merita retinut ca orice stimulare de primavara nu da rezultatele scontate daca este inceputa inaintea zborului de curatire. după care se amestecă bine cu 1 parte miere. Acest amestec se distribuie în părţi egale la 7 familii.5 kg miere preîncălzită.la acestea rezultatele fiind mult mai evidente. pentru a nu mări cantitatea de reziduuri din hrană. nici nu se va asocia cu înlocuitori de polen. Eu folosesc mierea cristalizată dată în pungi de plastic perforate. • • Hristea nu recomandă hrănirea stimulentă de primăvară. numai după ce albinele au făcut 2-3 zboruri de curăţire. Reţeta Mariontiu • • polen proaspăt conservat amestecat cu zahăr pudră (1:1). prin administrarea de înlocuitori. adăugând 1 litru de apă călduţă. nu dă roadele scontate şi duc la deprecierea mierii. aşezate deasupra cuibului. aşezându-se pe o gratie Hannemann deasupra fiecărei familii.5 l ceai concentrat 4 kg polen proaspăt conservat 10 kg zahăr pudră. La coloniile cu rezerve mari de hrană şi albină se recomandă o stimulare mecanică. Reţeta Bărbulescu • • • • 2. Hrănirile de stimulare se aplică primăvara. 0. Orice stimulare cu sirop efectuată primăvara necesită o pregătire corespunzătoare a cuiburilor prin montarea unor hrănitoare. în cantităţi mici (0. Hrănirea cu substanţe energo-proteice Suplinirea lipsei proviziilor de păstură din stupi. Prin amestecare din când în când. iar în cazul în care totuşi se face recomandă folosirea şerbetului de zahăr. compoziţia hranei proteice trebuind să imite cât mai mult hrănirea naturală. dând rezultate bune numai dacă există provizii suficiente în stup. în funcţie de numărul fagurilor lăsaţi pentru iernare şi dă rezultate numai dacă mătcile sunt tinere. numai la o uşoară încălzire.

5 kg de miere preîncălzită în bain marie. cu pereţii înalţi. fără să te frigă. Dacă siropul nu se lipeşte de lingură. până când. câte una pe săptămână. dizolvat în câteva picături de alcool de 45 grade pentru fiecare litru sirop). când siropul se amestecă cu miere şi după 3 minute. continuând fierberea încă 3 minute (nu mai mult). Dacă atunci când luăm o linguriţă. după primul zbor de curăţire. până când albinele încep să aducă polen în stupi. vom căuta să îndreptăm răul. şerbetul se lasă într-o nemişcare deplină. amestecului i se adaugă un dezinfectant (5-6 picături de formol pentru fiecare kg sau câte un decigram de acid salicilic. se poate începe stimularea cu sirop.• sirop de zahăr cu ceaiuri şi suc de ceapă. în porţii de 300-400 g. şi el. în raza de zbor a stupinei să nu existe alţi stupi concurenţi. Hristea. când s-a răcit până la 30 grade Celsius se adaugă 1 litru de miere (1. după care începem să învârtim siropul voiniceşte cu o lopăţică de lemn şi numai în acelaşi sens. Vom avea grijă ca vasul să fie de mare capacitate. fără să mestecăm deloc siropul. o cufundăm în lichidul de pe foc şi apoi repede în apă rece. e timpul să punem în sirop 2. zahărul se lipeşte de linguriţă şi are o îngroşare ca să-l putem învârti între degete şi să-l facem o bobiţă cleioasă. va fi mai târziu prea tare şi grunjos şi. fierberea trebuie prelungită până la momentul de fierbere "cu mărgeluţe mici". când temperatura atinge 40 grade Celsius se oferă albinelor câte 50 ml. la proba cu linguriţa. altfel rezultatul va fi rău.75 litri de apă fiartă (ceaiuri) se toarnă 10 kg de zahăr rafinat şi pisat. se întăreşte şi se sparge când îl apăsăm. până obţinem efectul dorit. dar nu tare. Reţeta cu lapte integral Pe timpul primăverii se poate administra şi sirop pe bază de lapte care dă rezultate bune folosind formula următoare: se încălzeşte 1 litru lapte până aproape de fierbere (60 grade Celsius) fără să clocotească. la 1. ci numai îl spumuim. mărind cu încetul doza zilnică până la 300 ml. primăvară. iarnă. Dacă şerbetul s-a închegat prea repede . Când în loc de zahăr se foloseşte miere rezultatele sunt şi mai bune (1 litru lapte integral proaspăt se fierbe cu 1 litru de apă. siropul lipit de linguriţă şi muiat în apă rece.450 kg) şi se dă în porţii de 250 g la 2 zile. Hrănirea cu substanţe energetice În natură Se face cu sirop de miere sau zahăr . Prepararea şerbetului după metoda Hristea (Stupăritul. p 508-509) • • • Într-o oală smălţuită (să nu fie de fontă). folosea ca dezinfectant acidul formic 100%. atunci se pune pe încetul zahăr amestecând bine până se dizolvă.zice Hristea citându-l pe Maisonneuve care. cum s-a arătat. adică la momentul numit de cofetari "siropul cu mărgeluţe mici". dacă e folosit la hrana albinelor. să nu dea în foc. În siropul cu lapte nu se administrează oţet. cât şi în creşterile de mătci. Cei care folosesc acidul salicilic vor avea grijă să nu-l folosească şi în cazul hrănirii reginelor. Cu câteva minute înainte de terminarea fierberii. "înainte ca să se fi răcit destul. adăugând apă siropului. După luarea de pe foc. îngroşându-se din ce în ce. În stupi cu şerbet de zahăr (candi) Zahărul fondant sau candi este foarte folosit în ţările cu apicultură avansată şi dă rezultate foarte bune atât în hrănirea de toamnă. îl citează pe Nolan. Se cere multă atenţie şi o repezeală pentru a nu depăşi gradul exact al fierberii. vasul fiind luat de pe foc. până ce vasul în care se află poate fi ţinut o clipă în mâini. După ce zahărul s-a umezit bine. adică atingerea temperaturii de 118 grade Celsius. începe să se facă ca o pastă albă. pentru ca siropul. După aceasta. se pune din nou pe foc până ce dă în clocot 30 de minute. cam o jumătate linguriţă la fiecare litru.la circa 150-200 m de stupină . în loc să se adune ca o mărgică cleioasă.şi dă rezultate spectaculoase cu condiţia ca: • • siropul să nu fie prea concentrat pentru a nu genera furtişag în stupină. care se umflă ca o supapă când i se pune mierea. se ia de pe foc. le-ar . Dacă fierberea s-a prelungit prea mult. Turtiţele pregătite după reţeta de mai sus sunt introduse în stupi începând cu sfârşitul lunii februarie.

destul de tare fără să fie însă greu de consumat şi care să mai absoarbă apă. De aceea. deasupra fagurelui ţinut orizontal. în cutii de tablă sau în borcane de sticlă. în cursul nopţii să poată să-şi orânduiască proviziile date aşa cum vor ele. ca să nu se mai prelingă miere pe fundul stupului. până la căpătarea deprinderii obţinerii unui şerbet îndeajuns de moale. iar dacă cumva se dezlănţuie furtişagul să luăm cele mai drastice măsuri (inclusiv închiderea stupilor pentru o zi. adică să se umezească sub acţiunea vaporilor şi căldurii ghemului. fiind consumat de albine. Fagurii pot fi umpluţi şi cu un pulverizator.• • • putea ucide". acoperindu-l pe deasupra cu o folie de plastic. şerbetul se recomandă a fi făcut în cantităţi mici. pentru ca albinele. dar fără să curgă. Cum se dă şerbetul Şerbetul poate fi pus pe deasupra ramelor. Ramele vor fi date numai seara. din 4 în 4 zile (lângă cuib). fără o adăugare a mierii în hrană. Plăcile de şerbet se fac apoi foarte uşor. mai ales a celui tos sau cristalizat. să fie lăsate să se scurgă bine şi apoi. turnându-l în simple rame de lemn puse pe o marmură sau pe o placă metalică. ceea ce ar da loc la furtişag. având grijă ca stupul să rămână bine împachetat pentru păstrarea regimului termic. Toxicoza zahărului poate fi preîntâmpinată prin adăugarea în siropul de zahăr a unei cantităţi oarecare de miere şi polen. sau chiar pe o foaie de hârtie. vânzoleala de la urdiniş ar atrage atenţia albinelor hoaţe şi furtişagul s-ar dezlănţui cu o iuţeală de neînchipuit. în hrănitoare sau în rame special amenajate. Dacă ele vor fi date ziua. când e frig. Singura măsură de prevedere pe care trebuie să o luăm este ca ramele. dar şi de ajuns de umezită şi cu grunzişori destul de tari. slăbeşte puterea de rezistenţă a albinelor împotriva bolilor. Pasta trebuie să fieomogenă. e bine ca pentru 2-3 zile să strâmtorăm urdinişurile. primăvara se descăpăcesc doar 1-2 dm pătraţi. unsă puţin cu ulei. atât cât să nu rămână fărâmituri când o consumă albinele. cu zahăr cubic Zahărul cubic pus într-un magazin aşezat deasupra ramelor şi acoperit bine cu o folie de material plastic. sub acţiunea vaporilor din cuib se topeşte treptat. fie cu sirop de miere. Pentru început. Golul rămas liber se acoperă cu materiale termoizolante. având asigurată ventilaţia corespunzătoare). cu sirop în faguri Siropul este turnat printr-o strecurătoare cu găuri fine. pe jumătatea inferioară a ramei. Orice hrănire de stimulare este bine să se facă folosind la prepararea siropurilor infuzii de plante medicinale şi sucuri de plante cu acţiune fitoncidă. în special împotriva nosemozei. căci ar curge. Folosirea zahărului. să fie spălate bine leţişoarele. Siropul de zahăr este bine a fi preparat cu infuzii de ceaiuri (1:1) + 2 linguriţe miere şi 25 g suc de ceapă la litru sirop (sucul de ceapă . ca să fie închis. Şerbetul se poate păstra vreme de mai mulţi ani. dacă vom lua măsuri de prevedere. cu o cârpă muiată în apă caldă. prin descăpăcirea fagurilor Spre deosebire de descăpăcirea care se face toamna când pot fi descăpăciţi şi 2-3 faguri pe întreaga suprafaţă. fie cu sirop de zahăr. Mierea folosită trebuie să fie provenită de la stupi sănătoşi. după ce au fost umplute. Învârtitul compoziţiei joacă un mare rol în reuşita lucrării. cu sirop în hrănitoare sau prin pulverizare Ca hrănitoare pot fi folosite şi borcanele legate la gură cu tifon dublu. nici prea moale.

altele pe deasupra ramelor ori în interiorul stupului. Unii apicultori folosesc şi hrănitoare exterioare. încărcându-şi guşile cu miere. în care se pune siropul. la capăt având prevăzută o adâncitură în care intră gura unui recipient vertical. Hrănitorul Doolittle E alcătuit dintr-o cutie lungă şi lată cât rama stupului. administrat în adăpătoare de mare capacitate. Unele se montează la urdiniş sau la spatele stupului. cu 2 beţe în pereţii stupului. Stimularea de atracţie Este hrănirea folosită pe timpul verii. condiţia de bază fiind lipsa altor stupi sau stupine în raza de zbor a propriilor albine. Acest hrănitor se introduce lângă diafragmă.prelungind viaţa albinelor cu aproximativ 80-90 zile). pe care sunt încrustate nişte jgheaburi. Pentru ca albinele să pătrundă înăuntru. prin intervalul dintre ele albinele având acces la marginile interioare ale celor două jgheaburi. hrănitorul-ramă are înăuntrul său un fel de scară care coboară în V dinspre margini spre centru. Au cam acelaşi principiu: 2 jgheaburi mari. atunci când vrem să facem extracţie şi în natură nu se mai găseşte cules. Aceşti pereţi nu le îngăduie să umble decât prin porţiunea din interiorul lor. pe marginea celor două jgheaburi (a se vedea fotografia din cartea Stupăritul. aceste hrănitoare au nişte pereţi despărţitori chiar alături de marginile de unde se alimentează albinele. hrănitoarele sunt acoperite cu un capac sau . Stimularea mecanică Se face după primul zbor de curăţire astfel: din 2 în 2 zile se dă puţin fum pe urdiniş. p 505). siropul va curge pe fund şi de acolo jos. mai ales la încheieturi. prinşi cu cuie mici şi dese. pereţii fiind etanşaţi cu capacul în partea de sus. Hrănitoare Hrănitoarele au diferite forme şi dimensiuni: mari (pentru completare). Prezintă avantajul depozitării proviziilor pe fagurii mărginaşi. aşezate la oarecare distanţă de stupi. Pentru ca albinele să nu se înece. După ce au fost alimentate. mult asemănător cu nectarul (cu o concentraţie sub 40%). mici (pentru stimulare). înghiţind o parte din miere fapt ce determină un surplus de secreţie de lăptişor de matcă. Hrănitorul Alexander Acest tip poate fi folosit numai la stupii cu fundul mobil şi e mai practic decât cel de urdiniş. populaţia stupului crescând mai repede. accesul albinelor la sirop făcându-se prin partea de jos. Pentru aceasta albinele sunt atrase la 4-500 m de stupină cu un sirop slab concentrat. La construcţia acestui tip de hrănitor trebuie avută mare grijă ca pereţii să fie bine încleiaţi. puţin depărtate. altfel. locul leţişorului de sus fiind ocupat de gura cutiei. Hrănitorul de urdiniş E format dintr-o scândurică sau dispozitiv ce intră pe urdiniş. stârnind furtişag. prin care se toarnă siropul. Albinele speriate se reped la faguri. înzestrată cu două umeraşe de susţinere. ciocănind timp de 1 minut. fără a putea pătrunde cu totul în compartimentele cu sirop. iar interiorul să fie uns pe toată suprafaţa cu parafină topită. pentru ca siropul să nu curgă. în cele două jgheaburi mari pline cu miere diluată. Acest tip de hrănitor necesită o perfectă aşezare la nivel a platformei stupului. Cele mai bune hrănitoare sunt cele cu care alimentăm coloniile fără a fi nevoie să deschidem stupii. Hrănitoarele Miller şi Sibenthal Sunt aşezate pe podişor fiind accesate de albine prin gaura de hrănit.

atât în cantităţi mici cât şi în cantităţi mari. Operaţia se va face la ore fixe şi mai per seară. acoperit cu un geam de sticlă sau material plastic. pentru ca albinele să aibă timp să preia siropul înainte de venirea frigului. cu o damigeană de 5 litri hrănind 50 de stupi pe zi. Albinele iau hrana prin 240 de orificii a câte 1 mm făcute în pereţii jgheabului de-a lungul său. jgheabul are o porţiune pătrată mai lată ca să poată încăpea gura unei damigene de 5 litri. presiunea de la exterior îngăduind nivelului din damigeană să coboare pe măsura consumului din jgheab. Hrănitorul tip Jordan Este compus dintr-un jgheab lung de 97 cm. peste sirop punându-se plutitoare care să prevină înecarea albinelor. Sub damigeana răsturnată cu fundul în sus. albinele putând fi hrănite pe orice vreme. fără a intra în contact cu suprafaţa lichidului din jgheab.cu un geam. când albinele din alte stupine s-au retras spre casă.. cu condiţia ca hrana să fie pusă la 100150 m de stupină. I). se găseşte un prag de 1 cm din 2 foiţe de tablă lipite pe muchie. sus Teodor Boncescu. pe care se reazemă (figura de la pag. Lichidul din damigeană va curge în jgheab numai la înălţimea acestui prag. La unul din capete. care are înălţimea de 1 cm.. porţiune acoperită cu un capac de tablă cu deschiderea diametrului gurii damigenei. Romania © 2002 Ultima actualizare: DHTML Menu / JavaScript Menu .Created Using NavStudio (OpenCube Inc . În felul acesta ele pot consuma 1 litru de hrană în 3 ore. Sunt foarte practice. şi numai atunci când albinele sug lichidul. vol. 216 ABC. fără a deschide stupii şi fără a strica regimul termic al cuibului. larg şi înalt de 2 cm făcut din tablă. Pitesti. distanţate la 7 mm una de cealaltă. Coloniile slabe care nu pot valorifica acest cules vor fi ajutate cu faguri cu provizii luaţi din familiile puternice după depozitarea siropului. În cazul când serile sunt reci siropul va fi administrat mai devreme şi în cantitate mai mică. Exterioare Stimularea în natură cu miere diluată sau zahăr (diluate 40%) se poate face. Siropul nu trebuie să fie prea dens pentru a nu determina albinele la furtişag.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->