Sunteți pe pagina 1din 33
GRIGORE GEORGIU DETERS Lb BUm a DADA ae GRIGORE GEORGIL IUNEA IDENTITATILOR REGASITE a identitor ‘ul paradise © Logica ifta ide pentru Europa? « Ideea nafrona: sfidarn « ropa st identit file et ¢ atea «onaftionalé ca problemd fi Identi Identt late * centralé a culturit rom tlei unit interdisctplinare © iza identitatilor si imperativul integrarti junctura istoricd, marcata profund de tranzit »deschis, in mod surprinzator, d in aria Europei cen Nowa con post-comunista, a probleme nations sarul mai ales rasaritene. Ro prinsa in clestele unor interese §1 axe ce diverg de intalnive a unor man blocun de ¢ ®, isi redimensioncazi dramatic constiinta de sine in varteyul acestui ciclon geopo ae ce szinta un mediu privilegiat pentru a problematiza la a integrare, unita aporturile dintre identitate 1 Jia noastra a te, universal si specific. Con $i diversita definita aforistic de Lucian Blaga ; Caleodaté, o st constatare poate sé fin loc di fie! noi nu ne gasim nic apus. 31 ict fa soare-réso Not suntem, unde suntem: cu fg vecinit nostri impreund un pamant de Din'neeasta conditie geopolitics, favorabila unei cultur de inte sinteza orginal, di pesponie bila, de aseme rile suceesive ale destinului ational gi atru i) de frontiera al civilizatiet romane deriva vantajele ~comparativ cat it Vulnerahilitatile specifice ale lumii romanesti. Cu elemens Y Larian Blaga, Trifegia colin Bucuresti, Editura pening * CULTURA + IDENTITATE \ tele acester identitati problematice vom intampina provecdn istorice la care suntem somati si Aceasta conditie particulara are $1 plaseaza la incrucigarea interogatiilor gi a concurente ale vietii contemporane. Fondul probl cullurii romane moderne are in articulatia sa profunda tensiunea caracteristic portului dintre identi- tatea nationalé si integrarea europe: nucleul dur al problematicii pe care o strat prin convulsii 31 reasezdri dramatice, Ri te intr-un fet tocm sm. Trecand mania se u gi cu mediul rece struie il dialog cu trecutul s noilor circuite spirituale, pentru a se integra in configuratia itA{ii europene, fiind in acclagi timp obsedata, ca gi in e emuri,. de formula identi ae. Sineronizarea politicA gi economica ¥ fi proces dificil si indelungat, chiar daca nu vor int nihii prave al tvanzitiel. Decalajele economice . acumulate in cursul istorie), nu pot fi redus pe lermen lung gi in efortun organizate si orientate spre eficienta. Precari tatea economica conditie! noastre in rapert cu (aril civilizatie gi duce Mii nationals rasfrange in standardul de la interpretarea multor determinatii ale iden gistru nepgativ Constienti de aceasta situatie, romanii mizeazd in ni ua competitie pe capacitatea de a converti capita itatii lor spiritual or de dezvoltare 1 a de rezistenta a identitatii noastre, pre §! $aNsn pe care ¢ avem astazi de a participa com a destinul Europei a pivotul in sfera valonlor sia perf sub r altor indic ile sunt mantelor cultura lul spirit rte care im deschiderea 5i pregatita tocmai de acest suport cultural. lucra care marc ORE GEORC \_¢ IDENTITATE de frustrare dupa politic §i dajul unui sistem in proiectele sale de parcurg amplu proces de rec scraticd, dar nu reuseste sa de 4 vechiul complex de inferioritate, vecin cu sentimentul ratari. In aceste erandu-gi decalajele fata de statele dezvol- te. dezordinea gi slabiciunile interne, vulnerabiliate opolitica gi im: ternad nefav Romania receptate cu un $i mai ac schimbarea din 1989, Ik politic si economic sufo starea interna in buie sa societatea roma ge de noi Dup reevaluat provociri la care moment de euforie. ptiriler soci ae Ani tai redles pul ist lin nou, in plan spiritual, “tragedia culturilor mici dentale cul acelui m spunea Cioran. Spiritul romanesc este pus in duinte a ei sunt confru situatia de a-gi redeschide dosarul identitatii, in ranzitiei. Indata dupa revolutie, ideea dominant terment mai radicali, datoritaé intensului examen and, dar mai ales in cea rom 7 comparativ la care este obligat de presiunea conjunc- WUStCOMUNISLG ¢ reer turilor. Ultragiata de o identitate ce este perceputa in ‘at a noastra”. Lucid pana in pragu’ meni megativi de numerose voci critice din interiorul ci n analist tic denun{aé iluziile ce stapane agtere univers: coleetiv in ipa revolutia din 1989 ce intermitent si pe cazuri izolat Dupé inléturarea lui Ceaugesctt totus!, drama identitatin ne poarta in cimpul unei ci ai cum rill fost-leturiosl problematici globale, ce a revenit pe neasteptate in lumea recompensele Occidentului pentru ideilor. Structura intelectuala, politica si cul ali a timpu- not prerdusem un razboi. razboiu i nostra este zi, ca intotdeauna, ambivalenta, Orien i ne agteptam la pr t wea Viguroasa sp integr si universalizare intalneste coat a patru dec dinta opusé de renastere a identitat multiple. Umani pe storia nu t 1se alla in 1 une! not articulatii istorice dintr ate gi dive dintre mecanismele integratoare si are ariabile gi particulare. i animate de la inceput, acc Vest. nict in Est enin{arile la care Romania a trebuit s4 facd fata in din: ardinca geopolitich ce a urmat seismul din 1959.9. si mige sistim la un conflict gene- conjunctura internationala mai imprevizibila c adata sift ralizat al ident le tot felul (etnice a constrangerile obiective in care s-au derulat procesele de] ,,..);, ecnnomict urale), Conjunctura pe care o reforma politicé, cconomicd si societala au provocat un§ , combina identitatile gi le obliga sa se di evarat soc in mentalitatea colectiva. Aspirand cu ferveareq 5, dinte perspectiva noud ita ‘pe Romania s it le europen je occidenta se integreze in structu lor inradacinari si insa penalizata in mediil 3 usf $i difuz evenimente interne nefericite, situatic | wut orienta atic si lipsa ei de experienta gi de logistic’ eg ventalit tale pr : Azhoiul informational si bat it 1 2 un 1 e sunt ¢ ire, 194 16 GRIGORE GEORGIL unei lumi lansate ireversibil Ow ctualitatii este cA imagin dul integrarii supra-nationale a trezit replica ur complementare. ce au dus la revalorizarea iden- nationale. rsuri gtiintifice gi politice ale ultimelor decent) au incer sa acrediteze teza cd organizarea societAtilur contemporane pe suportul principiului national ar fi devenit anacronicd. Aceasta orientare este atat de puternica, incat a o pune in discutic. cu argumente culese din campul realitajii. presupune un rise, inclusiv acela de a fi etichetat drept “nationalist” de catre fortele ce administreaza opiniile. judecdtile, ideile, simbolurile gi ensurile active din limbajal dominant al epocii actuale. Pana mai ier, identitatea nationalé pirea o tema abando- nata, definitiv clasata si fara cautare pe piata ideilor. In straturi diverse ale intelectualivatii. dar gi in. cel le psihologie: — colective 1 fost inoculaté convingere ca tiunile gi statele nati nale nu mal repreze unitati rdonatoare viab pentru noul curs al istonei, devenind obstacole in calea viitorului. Se afirma tot mai frecvent ¢ Europa natiunilor ar apartine trecutului, iar statul-natiune, un pilon al mode fi devenit o cetate asediaté concomitent din interior si din exterior de fortele emergente ale noului tip de civilizatie, aga cum este acesta prefigurat in societauile cele mai dezvoltate. Drept urmare, se proiec zi nm arhitecturn’ ale integrarii, noi deeupaje $i ar; jar te, care si depAseasca ordinea nationala a culturilor si a statelor, in favoarea inteprani = a regionalismului subnational paradigma universalista a cucerit pozitii hege nice in tabloul gandirii contemporane, devenind o ni vulgata a epocii. De aceea. dupa seismu revolutiilor anticomuniste, cand s-a produs in mod brutal revenirea ideii nationale, procesul a fost surprinzdtor mai ales in raport cu asteptarile formulate de acest curent de opinie ce a me dominat in. perioada — postheli Dar, cum vom vedea, resurectia tendintelor identita lieabi fireasea in raport cu morfologta ur cu tensiunile gf realitatile ef caracteristice. adesea uilote sau ignorate im ranayio- | NATIUNE * CULTURA « IDEN PATE 1 protect teorii sonst mondiala nf razbun, teoretice. Realitatile adesecar pe ce-gi tau libert d ignora o dimensiune iva. In fata spectacolului oferit de noua dezordine am putea spune ca identitatile nationale si etnice a pur gi simplu imp lor un rsaliste domina lumea de provecand o serie de bulversari si ficte locale, greu de controlat. In mod paradoxal. intr un moment de apogeu al curentelor integrationiste, popoarel: e identitatea lor ireductibil Tot egafodajul de doctrine, utopii gi pereeptit. acumulat in cateva decenii, se naruie la constatarea unui lucru banal pe care ades nu-l observam datorita faptului ‘ee confunda pur st simplu cu fata orbitoare re: litatii nafiunile gi statele nationale - cu toate structurile lor constitutive - reprezinta entitatile de suport ale lumii actuale. De la aceasta constatare putem porni in determi narea tendinqelor care ne vor duce in viitor Se she ca cel mai greu lucru vilitezi u fc icoperite de straturi succesive riva tendin’ jescoper bruse eSle sd re evidentele, dupa ce de imagini gi doctrine justificative. Asadar, ideea nationa gi febra identitayii revin cu o intensitate ce tulbu adigme consacrate ale gandrii politice si sociale marea surpriza a sfar cum afirma un analist lucid al fenomenului cum zece ani aceste stunt nationale aparcau iste cindatentt arhaice; se credea c& cle vor Sfargit prin a x eietatile. me mode fatica, diepa a 7 al accidental internationalist. Ki bine, Le tului de secol si de mileniu, dupa estom a. oo le tia{a se vor s nomtet, aderdnd la mod Era marele vis acesta s-a prabw Cum se explicd ac sti mare di anuri? Intre- F t este esentiala pentru reflectia yeopolitica. intrucat a mondiala in secolul XXI wi depinde de ‘ nei conflicte identitan © inaugur win M Intervin in ree, i vs I 191. p ! febra a ider eliberate d gi chiar so In cativ plica in ce Manor ide evalori ural ajioné despre integ GRIGORE r identitare area n gte gi mondiale. Paradoxul e tionale se produce in timp ce i practica in stratem ca este disimulata sv es mai iert imune la “virusul rin it oltate afla u ten ein » fal u de observat vbul ui zi di interiware sunt etic prot tip! Vestului si in sistemul mass-media 1 separatismului ¢ mai ci devalo: o dimens dune unei reterie ania deopot are, grupurile de na figura’, pe care u etnice antich rava| now de dezordine international si de a adus in prim plan o serie de paradoxuri ce-g explicatia. In timp ce societatile te tate se pre aca formula post-indu: ala vsti organizare o formuld pe care ansligtii o asociaza diminuarea semnifi acordate er 1 etnicd -, iata cd natiunea, aceasta nic unii teoreticieni au trimis-o demult la muzeul de un “apendice mitolog vine 31 face din lumea occidentala detent dintele 1 Lernationale 1 i pe m nie politic unde ¢ prion omponenta tara, ngelit lobului, chiar gi in mediile ce pareau pind Este vizibil faptul ca noua cent are vi are incheier onflictul iturilor, tadata, de r actuala, dominata ¢ edia. ura - cu ce au transformat-o cu mediul social - ri si un tipar exister titatilor este at le sunt cel mai_ ac disimulate in motiy Vizibilitatea cul este favonizata gi de ur Tol constata ca prin care se afirm dintotdeauna o combinatie in | inedit rezidd in faptul ca ponderea acestor componente in configurat $i a identitatilor, insemna r Fe men inv i de ord a instru mplet de ii, simboluri ete iditior in ca lajele, este un sz ductie, spre "e gi administ. pelitice= cares 1eMiico fostelar mul celui de nisme ale identitatilor n ter desea de aul arti » global natura a un é inca lor nta v cunoastere, de comuni software, know-how : rse i forme expresive religioase sau de alta natur noilor “forye de prod iu munca ieftind, m ? supra-simbolivé irk comuniste, activitatil Chiar si in omur iiilor adus-o i germinativ al identivay natiunii, De acee anflict in plan cultural, desi sursele din economic si soci: element central al identitayilor economiilor si de ascensi act si de comunicare, Alvin Avert mplic ntitatii or sock $i toric a lost arta. avere si cunoastere astizi se schimba a puterii fiind acum exact a de afirm Noul ide a produce avere ati alea Ik cronolo; iolenta w a tipului de un nou sisLem In fos simbolice. legate de cunoastern matilor, erau subordonate puterii icitul de per le-a decis 3 neputandu-se 20 NATIU « CULTURA « I NTITATE prilejuiegte lui Toffler aprecierea ca, odata cu intrarea in era informaticii, “coliziunca soctalismului cu vittorul a fost acestula In lumea celui de "Al Doilea Val” puterea se masura prin indicatori ca populatie, tentomu, geografie, resurse naturale, volumul economiei, armata, giganta industrial etc. Dar astazi conteaza capacitatea de a converti aceste resurse in putere efectiva, prin noile instrumente de obtinere a bogatiei, toate legate de universul cunoasterii si al comu- nicari, de procesarea informatiilor, de notle tehnologi gi de sistemele informatice. Astfel, putem spune ci u pus in miscare puternice forte centrifugale ce dezintegreaza lumea veche, disperseaza centrele de putere, gene- rand o lume mozaicatd, non-piramidala gi descentrali- zata. Diviziunea capitalism/socialism s-a destramat, iar raportul Nord/Sud apare tot mai frecvent ca o relatic dintre economiile rapide gi cele cu un metabolism lent, depagit, Viteza proceselor economice devine un factor hota Efectul de acceleratie a istoriei este global. Economiile le ale {irilor slab degvoltate sunt in primejdie de a se decupla de economiile rapide ale societatilor “high-tech”. Ele au pierdut avantajele comparative pe care le aveau pind acum locatia strategicé gi sursele de materi prime. Toate aceste schimban au dezintegrat economiile de comanda in favoarea unor economii rapide, ari prin resurse intangie mana de lucro ieftina de retea, in care puterea se bile si simbolice In fa idirit occidentale a fost F de ce vectorul istoriei a fost p dominanta @ jiei de a exphica ideea national im ‘ra menit sa cons: radigma ja sit acestor Lranzitie ce interiorul unui proces ¢ victoria liberalismului politic conomic? De ce a reaparut nevoia de identificare nationala in soctetafi care aspirau sf idupte un sistem care, in lumea occidentala, era ar jeja intr-o organizare post-nationala a diversitatilor? De ee NATIUNE » CULTL \_¢ IDENTITATE raportul dintre statal predominant $i acut intr-un proces ce viza initial reage democratica a raporturilor dintre stat , revolutiile din Est, alimentate ide turilor universale omului, au solidaritatilor comunitare etnice? Pentru a injelege fondul acestor chestiuni, cu implice geopolitice de prim rang © important s& vedem d: ne aflam in fata unui fenomen de profunzime al istoriei actuale sau este vorba de un accident zonal de un efect perv colateral gi i dramatice pe care o parcurg societatile din ari jitate a enit are cetateni? De ce de trina drep- ln © renagtere a a particularisme jionale si Pasager al tranzitiei r iriteana a Evropei. Un prim indicator relevant este extensiunea fenomenului. Observam ca energia renascuta a misearik indigeniste gi separatiste inconjoara azi globul, din ( 3 pang in China. traversind Europa occidentala, cx a riteand si lumea islamicd, pentru a nu aminti decat centura nordich a civiliz t actuale Tout pu ne eonflictuale din lume au in mivzul lor, maim aut putin explicit, un litigiu de ordin national. ctnic confesional si teritor It sau lingvistic Aceasta uriasa framantare ce inconjo; bul ne ar 4 structunile identitaqii sunt de o diversitate neertanta mobilizand 0 uriaga forta reistenta la ectele integratoare. Configur ; Hint are mfiguratia politica culte actual ramane P ; on nc determinata fun: ationale de orp: denyele, combinatiile si inte Deets amental de toate inte male si mondi existenta culturilor ri exprima structura au devenit operative pand acum. Lar nayionale ca siste de fond « integrate de beeriher eis actuale, indiferent de aprecierilk ee. puE ae mel star de fa Vom vedeo maine identitatite schimbarile actuale ne vor purta spre 25 post-nationale. Mielec a nian suntem obligati si observam ¢4 est ~siea ee al Hee A ZONeI Nosstre de r identitatilor socictale val CRE Lee ice, nationale $i etnice. econo. om ca Resurechi a particularit 1 E organicé si concomitenta procesel cu cele de ordin nderea dou. spi tranzitie, acteristi¢a | un nale, conth omplexitatea tile liva tl Ing nom si secintel Atitudinea fata de ideea natior ala si fata de problema tilor nationale a deve rentiere a migcarilor pc grupur n relatii prag ipusene, privire la semnificatia cesele leruleaza ptatit itice. In ar SC matice gi s-a cu nd pr vizibila Analiz de produs o depla ideii sub nsiunile de riteand amental reprezentarile eu intrared ompetitive cul sare nationale, hii nogtray dim mizit spre cole viel pal tranzitia sunt cu vreme di ypice pate pana rvoare. destrimat si se inclusiv ide tice valorile recunoscut five ale c Piaja buny list de centr ar din Wii sunt Tradit apola asiune orion i, vale mai it nfl onstituie ¢ ui dint eidenUOri ide USE marg Vechile identitayi politice irele abi i MOscovit si si memorin te din simbolun ir Itele. ce 0 Aza preferential 5i itoriu. Toate lat oO reconversic ergiilor investite t il de democratizare spre versantul national, de tot spatiul Sub raport psihologic este fugiu str 313 lemtim al unor ments : sub raport avem de-o face cu nevo acestor natiuni de a-3i re sta conditia de subiect al istorie: Asadar, revenirea atat de f 4 a ideii nationale ul mai diverse contemporand in fata unei provocari le interpi msacrate r c zvoltata sev de-nationalizea fi sensul major al istoriei, ia sist sport al societatilor pentru ider tile nsionare a factorului etnic, merg am ste $1 agresiv xenofob ari interetnic puncte ‘ ynflictelor disparitia domi at de un 1 extonsie nationale iere in absent stale yperaril in aceea tel Zone, ilic' "de 1, ce ne din dar nu n comunitayi de conil fepublic GRIGORE GEORGIt » faze “de tin SI dle magmatice r a eur é 4; aparitia acestor mnaliza haotic intern, tructurilor d 4 trecerea de la ionalitare’ hilor forme integrati a pentr ele X ele “identit . lor d ile si inilor specifice sec De ceste cor nationale. Zona rasariteana a Europei s-a tranform ntr-un “pantec moale" raportul securitatii. 1un teritoriu dezartic roape de ad daca sustinem ci "nationalismele” din Europa risarit sunt, in primul rand, un “produs” al vidului geopoli- tic, o consecin vidului de securitat d a temei identitatii ne in font é f; logit nale has un inedit we @ fiat in neglijat trebuig mileniu, De fapt, in ¢ cerca sa argumentam. produs tre- cerea de la paradigma apologetica a lui Fukuyama la noua varianta a doctrine Ipolitik’, ilustr: lui. Cu diferente de ce Huntington. Prima dera ntr-o lume ‘ societatile angajate in tran be = un periculos interval zordine politica $i (oe ve ul etmicist 51 lis fost alimentat conduita unor gu ni riment $i GRIGORE GEORGIL NA’ is CULTURA ¢ IDENTITATE ) at din Sunt unele cult ia 1 de participar rtifie in aceea de arbitri a in campul gandini i al interpretarilor teoretice vA riscul de a desconsidera identitatea altor 2. Amurgul paradigmelor universaliste cps "viclenia istoriei" Asadar, o stone rebelA gi cinic adus toma De. aici identita f als actualit entitati umane si cu turale pe c aceste modele pretind ordi mai cand de ei le explica. De multe ori, paradigmele universaliste sunt ie inte fentate s4 vad’ in uncle culturi "periferice’ doar anexe sau ca igi variabile degradate ale unui ivilegiat de identitats iclen singurul pe re il recunosc consacra valone prin ont provocare F raticile : F mecanisme existentiale si simbolice d eficacitate increzitoare in capncitatea ‘ denta, Numeroase teorii asupra lumi past-comuniste existen: conjunctural sau evenin eAgut in capcana optimismului hiperbolic, pierzind din Paradigmelk interpretare a vedere potential. ic al identitaqilor abia rendscute in o data cu tipul de civilizatie pe ¢ ania Europei rasiniene. Pereeptiile prin care recuptdim gi « di Pornite initial ca migcari indreptate impotriva statului cultural = 14 a lumii actuale sunt opresiv participante revalutiile central predeterminate de tiparele cultuni din rove ropene au it ideea natic si au redimen- care 0 exprimdm. A depagi etn ine eee cof c revolutionare au pus ge si a-l accept ttu simultan f gl a demucratiei, a suvera primul rand nitatii n. nale si a suveranitatii populare. In noiem atenua legitin i ‘ Paradign iversaliste, inf brie 89, in RDG, multimile iesite in strad treeut i etnocentrismului, i] consacd, de disimulal eateva ‘sAplimé at de la idealu! democratic ni sucnter tunci cand confera atmbu ii doar Poportl’) Ja idealul national al reunificani (“Noi em en popor’) Acelagi traseu, mai intorteche: fost parcurs gi in e republici din come modele particulare ce conjuncturi F i dintre model 9 data cu inaugurarea politi gorhacus iat sunt asociate rite cay * ore oe te teristici culturale favorize sisteme e eet tans pee LE tionale in € urtamenu tice. I ig ats de a fi democratice in plan atat nt H un comportament Betantes alc. i societati. Marile 5 n conditia tl Spune LeiStacn * a practica un “impe: faptul ca ee eee aval h distributia mor i We toc? de cat, e. car moanier it iare, precum 51 i dispun @ ar absolut practice curente, este fea repede cu un fenomen pe care nu | sa dimensiune: revolta natiunilor cerate in imperiu, erior, valul r extins in tot Estul eliber ingeles in adeva ia etniilor i staurator al natiunii it, unde revolutiile au dobAndit sensu! iesirii de sub tutela sovietica si apc al s-a amplificat inlauntrul sistemului sovietic, unde form: unei adevirate migcdri de eliberare si de constituire a republicilor independe: 7 atatoare. Multi anal nsidera ca mentu] national, rendscute gi restaur: mortal sistemului comunist. Specialisté in sovietolog Héléne Carrére d’Encauss a Nafiunea, concept stins pentru Marx, revi. isi cere drepturile. Ea gi-a dem ria, dis trugand comunismul: prabugirea acestuia a fost provocaté de revolta nafiunilor" Forta ide nationale s-a impus, incd o da’ eu previziunile care ii decretau decesul. Valul dezintegrativ ce a mo a politicaé a continentului, isi radacina, dupa unele imari, tocmai in resurect a nationale. Rivalitatile dintre s i etnica au afectat. sensul proceselor de un impact considerabil ch sa care ilizeze in orice imp it culpal nationalismului alunec riotice firesti, since’ dar, in manifestan’ greu de facut Opozitia clas tioneaza si azi, abia disimul european gi mondial. Cx reerea’ natiunii est i occidentali au fF faja de ceea ce ei au fata de reunificarea Germaniei nu manifestare “tribala . Probabil ca “eurocrat tendinjele unificarii post-nationale, privese int resul est suropenilor pentru identitatea lor ca pe o manifests jine de o forma intarziaté gi depagita a iviliz analiza riguro: nului ar bu profunde ale nationalismul te, au dato lovitura dintre "grec" si “barbar’ func ta, in interiorul tabloului rata ca scrie r proceselor car n fenomen glc contrapuna gt nstrat increzii a, in raspar nflictele de naturd te si ¢ sh vizeze s' ranzifie si au avut rin ariile occidentale. Opiniile ie sale economice; sociale gi istorice, dar mai ales cel actuale, dependente MMM specialistilor, dupé un moment de stupeare imile urile geopolitice in schimbare impa hy +8 TA PULP ELI }e | BPOPON HES A AEMENIORE ne impértite. Unii teoreticieni vad in revenirea nationalismul Din. momentul in care a cazut zidul Berlinului, la ultima fazé agonicé a comunismului, inaint shea ee noiembrie 1989, Europa Centrala gi de a L zguduit ul nunismulut, inainte de instaurarea : nui sistem democratic stabil gi eficient; alii vorbesc de ii etnice si national it, evacat d n treacat in explicayiil ne, fenomenul national s-a dal exploziv uluitor, fapt care i mediile stiintifice, Pe m ite de un uragan dezi Ignorat sau subestin date revolutiilor vedit a avea un surprins gandirea pol 3 ee ne departaim de il revolutiilor est-eur analistii acorda o.importan{a tot mai mare ace: il transfera din sfera efectelor in cea a cauzelor iva deplasare de acce din ultimij aprativ, F fevenirea globalA a nationalismului ca urmare a crizelor orale ce strabat lumea contemporanz , ©4 mai proasta explicatie este aceea care Fevenirea problemei nationale in tarile est-europene doar co 8 "| pretinse evolutii psihologice negative, in ; intei_ gi a xenofobiei, ignorand procesele e in care se inradacines ceste stari ta observatia unui analist care aver. istorice si g € §1 geopolitic Este Este cea mai semnifice ani in gandirea politica. Declangand procesul de modernizare gi demeocratiza a imperiului anchilozat, Gorbaciov s-a confruntat foart sEORGIU 50 GRIGORE NATIUNE * CULTURA » IDENTITATE ns tizeazd cA, sub faldurile interpretarilor psihologiste, s imperiala, nu nationala. Acest fapt, de ordin congenital ascunde natura politica a problemei nationale. Now ca sA spunem aga, explicd in e de ce Taha rile nationalism post-comunist este adesea alimentat gi de “ur comuniste de tip sovietic au avut ca program snihilay 5 ancestra a unor grupuri etnice, dar trebuie s4 vedem ¢ jdeit nationale, chiar dacd au incercat s-o recupere elcaat aceasta este, in 1 parte, “fabricata”, intretinuti gM sarviu pe alte temeiuri. Prabugirea acestor regimuri a fost reprodusé printr-un abuz al discursului politic si mediate gyident, asociatd si cu o ‘revansa alorilo ionale, D ‘Nu ura ‘ancestrald’ este cauza razboiului din aceea, este t de fi sierea convunis a se Bosnia, Razboiul este cel care a creaf ura’. rezidual cu nationalismul. Rev anil a' ‘oo ae: Un rol esential revine intelectualilor, istoricilor, sc carea la care sistemul so\ nil se eRiak atine : torilor, jurnalistilo manipuleazd istoria adeseori adecvate 1 putut rezista re scopuri politice gi preg&tesc in plan spiritual conflictel Regasirea febrilé a identitatilor a fost concomitent reale, utilizand simboluri religioase si culturale in seopu cauzi si un efect al prabusirii regimurilor mais politice imediate. De la boiul memorilor si al ist Revenirea natiunii nu poate fi apreciaté ca un acciden riografiei se poate ajunge zboi pur gsi simplu. Acesti nefericit sau o abatere de la traseul firesc al tra ize ay mecanisme de multiplicare a “uni ancestrale” se foloses democratie si spre modelul economiei de piata 'Ageat ti see spunsur pentru diviza populatiile, de sistemul mass-media, d@ explicatie, care a dominat mediile polit gi atiintihics manualele gcolare, de publicitate, de serialele televizate, di occidentale in prima fazi, a fost treptat abandonat in strategiile electorale, de orice forma de comunicare pent favoarea celui vede in factoral national si o cauz: profunda a dezintegririi comunismului. Desigur, acest factor @ actionat in conjunctie cu alte procese, de natura Sociclogicd si politica, pe care nu le abordam acum __ In cazul Romaniei, se gstie in ce masurd regimul dictatorial a compromis si 4 deturnat sentimentul nation an sprijinul sdu, fapt care explicd, in parte, de ce a fost supus unei » interdictii morale gi politice dupa schimbarea din “89, mai ales de citre fortele de opo ic declarz anticomuniste. Drept urmare, in Romania, opozitia # respins ideea nayionala ca fiind contaminata de dictatur Cata vreme in tarile din jur partidele anticomuniste, de Bs pues fa putere tocmai preludnd ideea nationala ses and-o ca peo valoare ostracizata ¢ mul ea ce o data, Romania a trecut prin situatii ee tem i ce va trebui abordata cu rigoare de ala si ' ee Fr ore modul in care opozitia intelectu cudhal ‘eel in oan i fost subjugata de anumite ka. ai oe nnn ibera stile ideii nation inform ati nm. 4, de un ied i 2 eficient u vee alornizata in nul si xenofobia a intretine etnocentris Adam Michnik lansat ideea cA nationalismul es! stadiul suprem al comunismului, iar Edgar Morin eompletat-o, afirmand cé alianta dintre “aparatul” mogtent de la vechiul regim gi nationalismul remanent al istor baleanice ar fi dus la instaurarea unui nou tip nationalism, si anume "total-nationalismul", ca sta final al comunismului” Aceasta sintezd s-ar fi produs ii timpul razboiului din fosta Tugoslavie. Ce ar trebui gi intelegem din tot acest joc al formulelor propuse pentru codifica o evolujie imprevizibilé a istoriei? De fapt, riguros vorbind, nationalismul este o antitez a comunismulul, intrucét acesta s-a cladit pe o formul imperi gi a incercat 5A distrugé congtiinja nationala, fi favoarea internationalismului proletar. Soci iste” est-europene s-au renationalizat treptat, pe masura a slabit tutela directA a Moscovei. Este sim; natic fapt ci primul sistem politic comunist a aparut pe o structul liste au benef lor t Jacques Rupr Le Monde’, 26 1m NATIUNE + CULTURA « IDENT fORGIL GRIGORE G yal ‘revitalizat al identitatii fionale gi etnice, de mitolo- giile ren scute ale nationalismului Exista doué formule prin ca post-comunista: sfarg ident si a devenit dominanté in lumea posteomunista simultan eu malformatiile ei patologice, fortele politice dit Romania care s-au aflat in opoziti na in toamna anuluy ncercim st carac- 1996 - si mediile culturale gi jurnalistice asociate terizdim lum utopiei si sfarsitul forte au recuperat cu prudent ideea national. storie’, spune Wolf Lepenies. Facand o diferenta ice t andu-se tacit de pozitiile sustinute in primi ii de intelect melaneolicii care se plang de tranzitiei. lumii gi cei care aw congtiinja senind -, Lepenies spune cA moartea ultimului project utopic, comunismul, este contemporana cu glorificarea aproape naturald a utopici fiberale. Dar, utopia liberala e pe cale d 5. Ideea nationalaé; o provocare pentr Europa? al a a-gi constata gi é eres ea sfargitu opa este exemplul c i expresi re 5 Be rs uropa este exemp! cel mai expresiv p nl : ‘ Europa este din nou divizatd. De o parte existé licitarile contradictorn la ¢ este supusa identitate o Europa care se baie a ; i f / a « imbata de retoric titoa nationala in lumea interdependentelar actuale. Ideca nay Bea boe id‘ eatOS V ec Pa: Ebest ok : a vtttoa nald a fost principiul ei de organizare, forma de agezare reale. sou. docr amenir tae : E a its ivers in tabloul oderne. Aventurd 2 ea a Ueailo tra a iluzie diversitatilor in tabl ami derne, Aventura moder rispéndité in Europa Occiden. marea ideii nationale afi nitatii europene este legat intreaga Europa, numindu-st t Ordinea 14 a culturilor si a statelor a fost impusi ca si cand acesia era un lucru de in istoric uropa, cao fericité formu unitatii i vorba de a parte a Eu " i verte a Europei ca + Europei carie or sal asta formula a centat fundam gandindu-s care, sub dominafi diversitate. 3i ace FE . ‘a cealaltd parte moderna, a @ repre a culturale. Revolutile est-euroy a ide vide bale tices area 8a prim planul actualitayu. Vechile lor identitap. politic dtieaiciA diss timed 4 Eur Ke ‘a le 1 CONC € eon I ele 8 a € i 7 ae 7 “LT OF este mimic sociale gi economic uneor chiar ¢ tatale au di oa dealt Tem’ mic dogs ol ‘onntinesnal stramat, cu exceptia celor durabile, ancorate in substan lui jor lturz gi in fundajia hologica a )poare! : lor culturala n fu plogica a pop otcidentali, sedusi ‘ca’ totul de--spiritu pe alle tem impotmolit e de interregn car estor societ 4, deocamda Reconstructia economice, se a tehnocrat, au “tra t % att con, bil Yin sptritul unor Mici r ‘ Mici- Europeni’, in mica Europa a fé r ident. A a tura intre intelectualii din Est si cei din V nzitii haotice si convulsive, site tao ru prelungeste criza de identitate si de securitate Primii sunt “melancolict ¢ i* mreliatd Natiunile est-europene st a o dubla presi functii politice din considerente Ce eee : i 1 considerente mor are se inte az $1 rn = in dizidentaé. Cei din Vest su ndividu fl nui ai interse problemele si diferentie zguduit 5 politica a o gr identitate tranzt risté, Vidu mre oo . ee ae ie ie hidere |, urmat ama! Mikaela Lambru sia “F i ra zs a : fost umplut de m soci node occidental §} mn a GRIC NATIUNE + CULTURA » IDENTITATE 55 congtiinta impacata, nigte liberale, fara O privire atent4 in tabloul contemporan ne ar ca in @ mirturiseased, pentru ca ei cred 3 > extensil Occidentul dezvoltat se re d pasiunile identita: ri 4 mijloacelor tehnice si economice de car valitajile dintre state, creste intoleranta xenofoba fata de in Est le vine greu sf devind expe se ac imigrantii din Est si din lumea a treia, migcarile de extrema u logica puterii si cu exigentele unei Real dreapt4 se revigoreaz, iar noua retoricé a etnocentrismului din Vest cred 4 exportul utopiei liberale, cu pract occidental gi-a regasit pivotul in ideea “dreptului la cabinet, care n- cate nicioc diferenfa", mai activa azi lumea metropolei decat era ieri societatile lor, va rezolva situatia Estului in lum I, PECaeeL, Ce semnifici acest repertoriu de Prete Bear oe a face lc simptome’ Evidente inregistrate de observatia curentaé ne arata ca proiectul unificz ropene, axat pe structuri integrative de ordin administrativ, economic, monetarist. si politic, ar putea avea drept consecinté revigorarea lismelor gi < ndintelor regionali. dezintegratis c4, in contextul adancirii si al extinderii legaturilor recipr dintre societati gi cultun, in circuitul activ al interdepen- dentelor globale, identitatile nationale vor fi supuse | solicitari contradictorii. In mod paradoxal merosi comentatori si spe vorbesc de refeudalizarea Europei, ca de un iminent, cu referint actuale.“ Moneda unica putere nom: a tari $ propus crearea paradisiace, el s-a limitat la “ame nen. f fei”, aici $i acum, iar ideologia sa utopica deriv ta nor de act sunt mijloace infailibile de a pimant, O convingere larg impartagi malperceptii occidentalo-centriste apes aM ceea ce prives velul de viz produc aca nagterea spiritulul national in ist ar semnifu tivitate si de inze strare tehni 2 inte scadere in trecut: grarea post-nati id ar pute ire la In timp ce Europa de Vest se desparte de modelul pre-ns secolul XX pentru a pagi in secolul XXI, de triumful democr Europa de Est se desparte de secolul XX fenomenul de “rein pentru a intra in secolul al XIX-lea"- le reiau p ional? Evolutionismul social, care 1rd tiei_liberale, confruntat acum cu oarcere” a i in ce vechi noile De ndicarilor identitare gi eruptia national Un specialist redutabil, Pierre Hassner. consid. r in Europa centrala gi rasariteand consacra incé feunificarea Germaniei, destramarea URSS-ului si prin- data fractura istoricd dintr ele doud emisfere ale con derea rivalitatilor nationale dintre statele dir i primul nentului. Estul ar recddea in “secolul nationalitayilomg tand, da wwoednd o revenire a etmicitai, di ar fi depagit semnificajia ei. I adevarat? af §1 dintre c ace lumea occidental de revansa al are a depasgit-o c din V anun{é “al treilea val tionalismelor’.’ De fapt, nirea in te-Andre T Saris hee : ne E La D ippe Seguin. op cit. p. 46 re Hassner, L Europe vt le spectre des nattunalixmes. Ksprit 1991, pa. Be GRIGORE_GEORGIL tualitate a iden nationale, cu 1 procese occidental rintegrative pa rasaritear este cel de nivelur de patrulea val al nationalismului, Avem, mai inti este o putern alismul cor 1ctiV, anti-imperial gsi intemeietor actioneaz’ 3i un cunoscut complex de inferioritate, mareat nationale = gi prelung gi de sentimentul unei istorii ‘ne Pereeptia handi sfarsi razbol -mor Apoi, nationalism capului acumu combin: : ch dag rev fase vizionist si iredentist din p ge au fost obl timp de o.j interbelica, indreptat impotriva ordinii nationale a E i”, tanle din Eure val ¢ reprezentat d intr-un alt infer Jecalonizare posthel soseelifselllatici ropa rasan mul aceste Stari au repr 1a de atist itatilor dintre religios si chiar de propul situat sin tarile est propulez« haos fi ui na cu puternicele m iri se rte cidentale, cu vigurost tatele daca analizim miza ultin inti ale lumii, di respingere a nalismul este o are o exten delu niampina ace 1gea; 0 miscare ihologic 1 propriul destin. Int e apartine doj un trans it Structun r 1 0 aliniere et Owihzatie! occidentale, Pericolul ¢ Sriice andldc in earnies acela de a europeni. nive n funds necesar istoricé n structurile economice si ment sain Avertismentele lui Maiore Eminescu evin actu ci unda schimbariler se propaga i azi de j i ay de sus in jos in edificiul social, de la forme la it incurajea tudini i putin favorizati Gt are alte expresii gi a practica 58 GRIGORE G. ULTURA * IDENTITATE a dar are gi componente specifice, iar diferent le nu pot fi imilate doar cu de jele dintre ele. Aflata in fata unui Sub ra rasarite onal gi elimi, statele din Opel au o ereditate istoricA foarte proces de integrare destul de avansat, cel putin pent acum zont, redime: blocul occidental, Europa cauti azi o nowd formulé d zitiei. Amestecul etniilor si mot coexistenti a acestor diversitati sociale gi culturale, frontierelor in decursul veacurilor, remanenta Ruptura_ inte i va fi abs prenele conflic la we intr-un timp indelungat. E L aber) dintre ¢ vecine pe tems morfologicaé profund: 2 AVENE: LSC d veritabil nod gordiaPal act popoarelor din cele doud aril, de substratul lor etnic $i traditionale combinatiile in care au intrat, de particularitay mentale 5 htoniste, conte de civilizatie, de un complex de im: at incheiate mereu proiectia existent a ilor de : diferentelor relig se § campul actualitatii istorice, JT st-eur 2 inté uM iten erii de fae ri gi dintr-o conditie subalterna printr serie furtuna a najionalismul nationale gi sociale in decursul secolului cinvulsive 1k ene le-a marcat existenta intr-un m o realitate in aces! din trecut si nu pot fi anulate peste noapt a gi transfer intre modele cultu ntre orienta 1 surda sau pe f A hoai ase $i traducere care se straduiesc sf integreze rapid aceste hensiva gi anta, dar, ele structurile civilizatiei occidentale de tensiune Reac 6. Ideea nationalaé si noile sfidari ee operase o grava putare §rupuriior etnice gi a natiunilor oprimat ineercand sa formeze identitati de sub: # artificiale, f fezistenta n spatiul sau tute. ani {4 de care s-au declangat formele locale c 1 lingvistica si religi are a declangat o aprigd disputa J identitate 51 mecanisme a institutiildl wesul de integ si, pentru unor misc4ri politice ori institutiile supran ; ul ich In pAntecele balenei imperiale s-au principiul subsi Re er ae poal rp ie oe ast supra suveranitajii gi a identitatii. Suve a ae ‘a Simunitatile nationale. Ele au inceput sa peretii fi divizata apartine natiunilor, iar “daca Ms exterior arcd mesajul identitatii, c fost in ganizam Europa, s4 o organizim pornind de credinya actus natiuni uitat sc In memona lor eugit sa destrame esoare sunt fragile gi n le protejeze in fata realitati. Si realitatile Europei sunt n atiunile care adorm compun".' Facand apel la fundamentel istorice ale a imperiul. d taditatile lar i {iunii ca forma de organizare a societatilor europene, Segu “spun de dispozitivul econ irma, utilizind exemplul Frantei, ci “nafiunea france “alului neoimperial al Rusiei c i sularé « nd constitnt Pu Somp eo experien{a multiseculard, pe cand constiunfa eu a Complicatia cea mai important a aparut o data cu peand este o idee a emare 2 URSS-ului, cand grupuri masive de populatii ar. al Tt n irsul rile: 5 i ursul vremurilor in SPatiile Pop r dominate de nperiul farist gi apoi 60 G E GEORGIU = TUN — NATIUNE » CULTURA « IDENTITATE 61 sovietic, s-au trezit, 0 datA cu restaurarea republicilor, ca state independente, in conditia de “minoritati imperiale’s Ele sunt invorate de Moscova pentru a-si redefini rolul de forta imperialé si a-gi perpetua dominatia asupra acestey strdinaté{i apropia unde interesele traditionale alg Rusiei sunt reafirmate. Noile state sunt incapabile sa desprindé din plasa dependentelor e gi administral tive cladite de decenii, lar Occidentul ‘nu face decét gestury orice si diplomatice de fajad4 pentru aceste entitalii ce-gi -autd cu febrilitate identitatea pierduta. Popoarele inc ate in fostul imperiu sovietic trdiesc sentimentul une abandonari de catre un Occident mai interesa' considerente geos' gice, sf sprijine fostul centru impert in detrimentul periferiilor insurgente. fotedaté, imaginea Europei integ zis gi de renagterea miscarilor regionalist complementare si uneori opuse tendintelor integrationist supranationale. Ca o reactie la tendinjele de a transfer deciziile spre institutiile supr tale, re ver dica, in virtutea principiului subsidiaritatu, competentelor politice ale statului national de cAtre organ ionale, pentru intari sé jmperiale prelungite nefirese in epoca moderna. In cazurile Cehoslovacie: gi Tugoslaviei, lucrurile sunt mai complicate Este semnificativ faptul c4 o explicatie a dezintegrarii lor trebuie 54 aduca in discutie, concomitent, factori de natura politica, economica gi culturalé. Factorii culturali au con- tribuit uneon decisiv la dezintegrarea acestor structuri politice. Daca diferentele lingvistice dintre croati si sarbi dintre cehi gi slovaci sunt, totugi, insuficiente pentn a explica destramarea acestor state, diferentele de t Litie culturala, de mentalitate gi de religie au intrat in joc si au alimentat rupturile, generate, in primul rand, de interese economice si geopolitice. In cazul destramani URSS-ului, insd, factorii care tin de identitatea cultural-lingvisticé au avut un rol de prim ordin, adesea covargiter, alfturi de factori de natura economicd gi politicé. Este simptomatic "razhoi mbilor’ care se poarta azi in spatiul fostului conglomerat sovielic. $i, in primul rand, in Republica Moldova. El are o miza exceptionala, Statutul unei limbi este un indicator al puterii economice, tehnologice, militare gi culturale de care di pune eats. Soz _e1 se decide nu exclusiv pe terenu Bee aes demografice din’ vorbitori, ci pe campul de ti al economiei, al puterii militare gi al raporturilor ‘ale gi lingvistice. Santajul economic al Moscovei arata “al me e i economic gi administrativ competi i : t Rae i noilor state independents, oricat a c anit ve adtesea aT. it i abi ee fiat oe ea derarmata $i incapabila sa ‘onomic si unificate es' cont isme 1 sre ja criza de identitate pe care uniformizarea societatilor dezvoltat pentru a cdror articulare au fo » federal drept o contraponde provoaca integraren lata doi vectori diverg readuse in discutie chiar gi virtut ». In amandoua cazurile este vorba de res: nationale gi a statului national. Totugi, intr-o lume instabill we ca cea de azi, statul national este redescoperit ca o citadel cult Ha) ' ra supravietuirea acestor identitat se iat f urale sub ; sigura, ca un factor de oi » si de stabilitate, chiar & ub apdsarea grea a suprastructur 53 igura, ca un fac rdine e Wilecate prastructurilor imperiale au deformat, le-a sfigurat si alterat le occidentale. anihileze, Lituania na in nda In sfirgit, diferentele culturale au jucat un r n mental in procesele nationale post-comuniste. Destramaré: mult d ni, diferente eligioase au co mai statelor federale din Europa rasdriteand este fen rale : sau apropierile lingivistice si cultu menul ce ilustreaza, in mod foarte nt, tensiunil aris ccs ale fenomenului iugosiay se afirma dintre identitatea gi identitatea atuni ‘ aa un conflict religios intre grupuri cu acelasi cand ele nu sunt nte sub aspect C oa etnic (musulmanii bosniaci sunt populatii sdrhe a re 4 musulm: in t ria speciala fostei URSS intra in catep Diferentele religioase se 62 NATIUNE *« CULTURA « IDENTITATE ale vietii sociale, tioneaza de pe c fori aparent independenti Destramares solidaritati economice 51 reapanla@ alt presiun: ce contradictorii ntitatilor cult conjugat pentr tie harta pc a Europei Centr: acestei regiumi este dep: previziune este su ndata si pa istoriei Divizarea entitatilor statale dupa principiul etni (sub-national) se anun{a adie a lumii contemporane, Ea se mant Inconjoaraé planeta. Aceasté tendinja ar putea h numr ndromul Gagduzia”, un uragan ce provoaca haos, d produgul haosului si al vidului conjunctural di securitate din Europa rasdriteand. Etnicitatea rata ca bazi a pretentiilor de i confund: etnia (ca grup etnic sau minor 4 fajé de un st ce o cuprinde) cu natiunea, comunitate indreptayita de fi creatoare de stat propriu In toate cazurile, baza de revendicare a identita porneste din plan cultural. Cand structurile integrati se pulverizeazi, grupurile se reinrddécineaza in subcultu: lor particulare, pentru care au aderen{é organica. M noritatile etnice au atributul identitafii culturale (lim religie, traditii, forme de invayamént, presa etc), dar nu pe cel al identitatii politice (chiar in cazur forme de autonomie locald), Distinctia dintre id politica gi identitatea culturala functioneaz i delimite doua niveluri de realitate, ale ciror frontiere de depasit. Tendinja minoritatilor este ace identitatii lor culturale atributele specifice ale ide titatii politice, conceptele si sensurile ce apartin d natiunii si statului national, precum autodetermina autoadministratie, auteguvernare etc. Toate acestea ies d sfera culturala gsi ye nivelul politic, cel cal presupune organi: a statala prop Aceasté tendintd dezintegrativa intalneste un tor, despre care am mai vorbit, si anume m ste consides NATIUNE « CULTURA « IDENTI TE 63 regionalista, ce vrea sd relativizeze decupajele nationale sii organizeze Europa pe alte suporturi. Arzumentele invocate sunt demne de luat in seama. Dupa marchetizarea completa a lumii, dupa racordarea tuturor or planetei Ja vastul sistem de comunicatie si schimb, dupa formar pietei mondiale gi universalizarea istoriei, ar urma logic, © Tresegmentare regionala a acestei piete, o diferentiere in interiorul interdependentelor si o multipli care a centrelor de putere economica, Ar oO revangd a diferenjei gi a multiplului asupra dominante a uniformizanii $i universalizirii. Intrebar e pand la ce prag peate cobori aceasta resegmentare. Este sigur cd lumea nu-si va abandona structurile intermediare de integrare fnatiunile), pentru a pluti in vagul canfederativ al “unor structun indefinite, si 7, Europa si identitatile ei culturale Procesul unificirii economice eccidentale este cel mai important fenomen geopolitical lumii actuale. El se 4 acum in dificultate storita fezistentelor alimentate de identitatile culturale ale parten- gator bruse ed coperite $i reactivate in curentul anti- Maastricht, precum gi in tendinja de inchidere a Occiden- tului in fata noului val imigrationist, Far ndoiala ca Occidentul redescopera ideea nationalA si acest fapt se Produce a urmare a tensiunilor dintre identitatea culturala eo ae ae definitorie pentru procesul integrarii eerpene. } eyou e a proteja identitatea culturala se nagte Bs. ache 2 endinta de uniformizare a culturii de pean enerat de expansiunea mass-media si a te Jor culturale, care au invadat spatiile ii spi idiene, producand o rasaturatie fondului i de alienarea spirituala, prin cultura de mtite acum dre handic: € identitapi nati voltate cheie politice a Europei destinul unificarii_ ewropenc ctata unitate politica GRIGORE GEORGI in nici un caz, incongtientul in cal structurile natiunii, cum spun Bla din spatiul ortodox ia eu nderent la etaj politic, legislatif ) presiunea integrarii econ ndul s r sa mel inva ear despre peand a birocratic mice, la nivel formal transforme trepta tionale. E limps ‘ ht nu acorddé importanta integrarii_cultura @ ci €a vine de sine tul national este sint © con-topire litice, economice gsi culturale. Cultura t manifestari ale aceluiagi subiect isto explicam ugurinta cu ca teoreticienii integrarii disociazd Europa economica; politica de Europa culturalé? Opinia cea mai indi in mediile eurocratilor este cA unificarea politic si monetara va trece relativ ugor peste det cultura se va unifica datont’_ hibric media. In reprezentar: natiunea n-ar fi ancorata in structurile , in cele lingvistice gi mentale, in pz riorizate societai ci ar fi doar o structa , disponibilé la $ rganizani vo inter-guvernamentale VOInLA pc fi suficientaé pentru a produce un nou tip fara a se intreba ce junea modelat agadar, ci Tratatul de atul national sui unitar. Cum sa ne mizirii produse de m la negoc a unificdri ar ate, o “Europa Comunitara v mpla cu tesutul social gi istorie in care e fix national. Acest {esut social are o consisten extrem de puternicé. E vorba de o fundatie socio-isto pe care n-o pot destrima “acordurile” politice gi t economice Deocamda s And o alté forma viabilé de comunit fundamental de cea nationala. 5a rejinem a lui Jean-Marie Domenach ‘Adesea, triburile s-au regrupat in najiunt, nictode asocieze in 4A nu sunt semne reale cA se va te, in garda @ inca nu sau i liber — pentru a forma o n. fezat-o cu un nume céruia ramane sé-i dam un nut: Comunitate”.! Structurile Europei uni produc treb / GRIGORE GEORGIL ua unit r pe occidentale, mutatii psihologice si mentale, ir: eodurile culturil de vi omogenizeaz: tuni de consum, de divertis dar nucleul generatiy al in in strategiile de simboliz: sistemul de invdjamant @ stratul superficial al culturi ituni autentice. are tc. lor 67 care am » pentru a avea viabilitate, ageziri verticale in corpul societ ilar ansformar in in modurile Mass-media atul cul- st ment, al culturii de discoteca, al culturii de performan{a, ramane pe mai departe specific matnicea Europ §i ancorat in identitatii psihologice a natiunilor ce compun unitara gi dive Referinta la patrimoniul spirit desi este adeseori un exer i in ace agi timp. pfivinja unéi_ formule viabile de ini ogra ordinea spiritului opera cele impuse de" Togica p enti pentru soarta continentulul, ing razboi mondial, Paul Val intruchipat in ipostaz fei econon Suportul unitatii sale intr-un ansamblu de § demersuri rationale, ment zato; lot sate ~ Fart: Venit din nelinigtez Pe care dinamismu 1 199), iP 4M. Domenach, Europe 40. Pa a gi su a incurajat-o, din contraste! 1 fara si orice pémdnt care or mor aman in epoca modern. afie 30 ay infa spiritulus, a al comun al Europei, u _retoric, née poate instrui Intrucat_ in alte mecanisme gi rigor decat Tatr-h moment 8 celui de al doil y reamintea ca spiri nationale atat de var ul european, , igi are valori, atitudini a Hionandfiparul juridic a!_mogtenini romang ; gi 01 gani- rimoniul “spiritual. gtiintih aL £recilor —— perioritatea Europei fata de restul lumii au el creatoare, din diversitatea fecunda le care i-au alimentat nd a devenit o ‘bu ti rsé” univers: ce. Degi sub raport ice occ forja ei culturala preced himii. Dar, la apog ce a ast i] puterii sal ‘dezordine mentala descoperd fragilitate Noi, civilizapile, $1 dictionarele lor, ¢ pare Am auzit ndrtile lor elor I lor, cu er frogilitate ca I ante era Eur ea astia lum peste congtient pei tor i a. i Ei si caracterul perisabil vor de imperut prabugind 1 groapa inexplic Zé GORE GEORGIU ilor gstiintufice grafic nu repr Asie Europa s- ticd, intr-o “o wzind at preeminenta € ropa, cu gle m acum ca su i bindu-se toft lor, cu a gi aplicative, cu gr lasicil, romantictl § critica critictlor lor facut din c rim prin lor nave incarcate nuga $i Nu fe putem numéara. |. istoriei este destul de céipa ea. Sim cé o civilizafic da Valery apre 4 decat restul comparative disparitie, observ ici ta imbe progre 14 perspectiva ge intr-un moment de ac pasa ei most ceata deasa Pi fata de rest nire, niem_miuri ispdrute cu oamenit § ud a cademiile gi ‘amaticile $i 2 stinboligtti im cd i cd cenuga cu cia ca “Eur globului’. day ditionale gz a Bor pentru a pu 1 ¢ lari dectangeta de noile fo: lizatiel f ema integriri nu és mnsa alui, ci vitorului, Intrebarea este in ce masura integrarea va culturile nationale atét de individualizate ale Eu- a occidentala. Exis netie de model: ormantele cunoascut ei nationale, prin bogatia gi A mai 1 de integrare ropei, mai ales cele din sfe: multe réspunsuri globale, in fu avut in vedere. Europe prin mijlocirea culturi tea expenentelc iale. In conflictul dintre " lige se poarta de o jumitate de secol, fiecare tab doar unul dintre element titutive ale Europei. Exista c ritate launtrica intr 3i culturile ce compu itia eure rtutea unor rudiri la un siste valori, aga cum existé diferente pu eck gi ceva de natiuni e din Europa un spatiu aceeast intensitate in alte parti ale lumii: pe un teritor relativ limitat intalnim o impresionanta diversitate de popoare gi culturi. “Marea Europ: form are se va unifica, nu se pos diz acestor identitati care-i dau v Gre. ) Dave afirma cA natiunile turile lor Litied radé i Spiriic unt un elemen Orie unius distri, lor natic tniforme. Dife rm; fr aoar 4 igi vor pastra identitat nu yor deveni indistincte e dintre cultur iniold, ¢ gi acum TUNE » CULTURA * IDENTITATE Perceptia asupra inregistrate a luat formy n constiinta elitelor politice redutabili, p a urile strategice de interese, au api i menintar de sud-est gi irnari de situati economice dinspre Japoni: nsatlentic Desi identit civilizatiil Dupé opinia uno: logica bipolar , la_geopolitica la "geoeconomie’, de ca sursele NATIUNE « CULTURA « IDENTITATE economice de valoare strat de desfacere gi de geopolitica mai mare dec rin mijloace clasice. Ace: Europe: Centrale si de re econ gic Stapanirea unor piete are azi o relevanta 4 siin priv a devenit “un 20r vane i itru experimentatele firme dentale. care au acaparat o uriasa prada” avansand intr-11 mediu economic ramas faré protectie in vidul de putere ce a urmat prabusiri regimurilor comuniste Marea unificare a Europei se_confrunta agadar, cu im de -puternice--Lumes politicA occidentala a dé vigoarea curentului anti-Maastricht, curent actori de ordin social, nu doar de motivatii e de facturaé traditionala, Desigur, nici acea: nu lipsesc, dupa cum nu lipsese nici p parile cercuri uale din tarile occidenatale in ceva ce priveste soarta identitatilor intr-o lume obsedata de miza integrarii. Exist opinii care vad in Tratatul Maastricht “lovitura de gratic data statelor-na au constituit secole de-a randul fundamentul Europ Logica angrenajului « om gt polit a Traiatulut este aceea a unui federalism mascat, fundamental antidemocratic, fals liberal, puternic tehnocratic. Europa, care ni se propune ict Wabera tet eficace 1992 nerationala ar duce la dezintegrare subsidiaritatii telor nation Prin acest proiect administrativ si teb ismele mo HCETHES, exista deja ao e trece pivotul Europei d srni¢ al celor care se 0 mentul cel mai pu ntre Europa fupa ce a cizut cortina de fi uo omat mil ea consacra o cortina economica crea mici provineii acolo unde exixtau state mari, NATIUNE * CULTURA « IDENTITATE pitexe™ si, in loc s& “reunil ce” Europa, o va diviza incd o gata. Aban donarea Estului ar fi o extraordinaré victorie stumd a stalinismului si a Europei croite la Guropa ce ‘riscd sé fie ai instabild, mai expl: aeeea din timpul certitudinilor linigtitoare pe care le dadea echilibrul Est-V Comunitatea europeand nu se Poate construi ca o realitate durabila daca va exclude tarile din Est. Pentru ca, se intreabé autoru ce fel de constiinta european ste aceasta care lasé deopa jumdiate din Europa? . Este ci Tratatul s-a semnat in decembr 1991, exact cand se consemna destramarea URSS. Acum ge renegociaza cand imperiul rasdritean se refa Atunci, eurocra(i! erau increzatonm in modelul unei “Europe liber- ale", vorbeau cu entuziasm de "marea piat pe cand azi dorinta de integrare este in scddere pretutindeni in Vest, jar unificar moneta a devenit un test dur si oO Sperietoare pentru unele state. Contextul schimbat foarte mult in ultimii ani, perspectivele s-au pa ilarizat, lar politicile statelor membre se renationalizeazd sub Presiunea intereselor economice si a reactiilor sociale. Intre fimp, lumea s-a obignuit cu ideea unei Eure pe cu “ge ie veriabile”. o Europa cu “mai multe viteze™, cu nucleu dur’, format din concentrice Cet mai mu {i entici ai Tratz Sunt, de asemenea, adepji integ ul germanic mai multe cercuri lui de Ja Maastricht dru europene, dar nu " fbtderm, p Membr GRIGOR __NATIUNE « CULTURA + IDENTIT. 75 —_—— ltl at ATE 7 dupa modelul federalist, pe care-| presupune ace — Ss _ 2 ment, ci dupa cel al cooperarii dintre si gi natiur Intrebarea este fireasca intrucat in planul cultural intra te ‘al intra’ bariere |i a fundat strarea suveranitatii gi a identitaji lor. Aceasta vizi ice, psihologice, mentale, religioase 1 gasit un sprijin consistent in pozitia celor care susi spirituala a natiuni eet : plese 4 identitatile culturale rezista la presiunile unific jst in decursul a zece secole de. evolutie pS acre politice si economice, drept pentru care, spun istoricy specifica. Pentru a nu fi o simpla adition is = Miata $i analistii lucizi, tocmai de aceea aspectul cultural economii Europeand. trebuie si © state gi i t iscursuri co! and trebuie sé acd : x t gi acoperit in discursuri conjunds la cantita alitativ, s4-3i organize a so i Jtur SS hee te NOR pRIReZe EnVe ile proiectului elabarat de eur aa 1 viabile. Este problema cea mai gre Aga cum at i alté data pes! situatii critice, proiectul si integrarii este ignor rale. Defic a maj cA au propu: bazi a fic: mu Ff z a cratii integrani e decta Europa economicd, nu Europa culturala, pe car epagi, Cu certitudine, si impasurile ignorat-o cu superioritate. Astfel, Europa comunit miza geopolitica a UE angajeaza destinul pare a fi obsedata doar de unificarea ei pe temeis EE in arhitectura lumii de azi valorilor instrumentale, utilitare. Jean Marie-Dom __ Daca ar fi sf reincep, ag incepe cu cultura’, ar(l sustine cA nu putem vorbi de o cultura europeana ‘isit Jean Monnet, initiatorul CEE. Este posibil ca) eulturi Europei', in ca’ conjuga € in viitorul imediat discutiile despre Racha: eae comune cu cele diferentiale al iturt, Putem v stramute din plan politic i economic in plan cultaral, ven insa, de o eivilizatie european, ceea ce este altceva, d slizi o fF divicaid thot ic in plan cultural. Avem ‘ t aig ata inca de dezvo' econ 5 pastram distinctiile clasice inegale gi de atdtea alte re. 2 oan i economice Principala sfidare la adresa Uniunii E yor Sdcneacas ee diferentiatoare. Cur asadar, din partea identitagilor £ acel 7 nutatile plurale in Europa i i es . i maine? Niment mu are-un- rag acre Domenach. Apropiind in mod foi 7 ” torino est Taspuns pregatit dinainte. Dar Europei unite risca s4_provoac pesibil eee doar r pele, ci si inventie. Unificarea este reciprocd intre entitatile ei. “Proximitatea nagte sibila, dar fara a anula principala bogatie a Europe’ deauna reflexe de diferentiere, de iritare 51 os tea ei culturala. sitatea umand, care fees tate, iar st mecanism psihologic s-ar putea dt 7 ne ath ee maine intr-unul sociologic, cultural gi politic a tendintele centrifuge gi past pentru diferentiere r ald. Interogatiile c iul gandirii politic privesc tocmai coexisten{a unui spafiu ec nomic mor ce urmeaza fi unificat eu diferentierile mentalitate gi cultu alimenteaza identitatile na {Poate avea viabilitate o Europa integrata la etaji ‘economic, monetar si (eventual) politic, dar |erentiata interior de structuri culturale nation ot supravieyui diferenyele culturale sub cupola unif conomice, monetare, financiare si politice? dive tia si istoria © ris. soci farie Domenach, op Ibidem. p. 34.