Sunteți pe pagina 1din 6

RIDICAREA CURBELOR CARACTERISTICE

ALE UNEI POMPE CENTRIFUGE.

NOŢIUNI TEORETICE

O pompă centrifugă antrenată la o turaţia n de un motor, poate funcţiona într-o


instalaţie de pompare cu debite diferite şi înălţimi de pompare corespunzătoare, în
funcţie de care se modifică şi puterea absorbită şi randamentul.
Înălţimea de pompare H reprezintă energia transmisă do pompă unităţii de
greutate de lichid (1 newton) între intrare şi ieşire. Inălţimea de pompare. H se
calculează ca diferenţă între sarcina hidrodinamică (energia unităţii de greutate) la
ieşire şi sarcina hidrodinamică la intrare

⎛ V2 p ⎞ ⎛ V2 p ⎞ Ve2 − Vi2 p e − p i

H = He − Hi = ⎜ + ⎟ ⎜
+ z⎟ − ⎜ + ⎟
+ z⎟ = + + ze − zi (1)
⎝ 2g ρg ⎠ e ⎝ 2g ρg ⎠i 2g ρg

Înălţimea de pompare depinde do debit iar curba H = H(Q) este caracteristica


de sarcină a pompei sau caracteristica internă. Pentru pompa centrifugă ea are
aspectul din figura 1.

Fig. 1 Fig. 2

Q Q
Dacă se măsoară debitul Q, din el se deduc vitezele Ve = respectiv Vi = .
Ae Ai
În cazul ariilor egale la intrare şi ieşire, Ve = Vi şi termenul cinetic din (1) lipseşte.
Se măsoară diferenţa de presiune între ieşire şi întrare (cu două manometre sau cu un
manometru diferenţial) şi diferenţa de înălţime ze - zi.
Cu aceste valori din (1) se calculează H pentru un Q. Cele două valori determină
un punct în planul {Q, H}.

Se modifică debitul şi se calculează H. In felul acesta se obţin mai multe puncte


prin care se trasează curba caracteristică de sarcină.
Puterea hidraulică transmisă lichidului se calculează cu formula
Ph = ρgQH (2)
Puterea mecanica P, necesară la arbore, este mai mare, trebuind să acopere atât
puterea hidraulică P, cât şi pierderile.
Ph
Randamentul pompei este η= (3)
P el
Randamentul depinde şi el de debit. Reprezentarea funcţiilor P = f 2 (Q) şi
η = f 3(Q) conduce la curba caracteristică a puterii, respectiv curba caracteristică a
randamentului (fig. 1)
Dacă nu se poate măsura puterea mecanică atunci se măsoară puterea electrică
Pel absorbită de motorul de antrenare (mai mare ca P cu pierderile din motor).
Raportul Ph/Pel reprezintă randamentul ansamblului motor + pompa şi este egal cu
produsul randamentelor celor două maşini. Astfel, randamentul agregatului este
Ph Ph P
η ang = = = ηη M (4)
Pel P Pel

În lucrarea de laborator se trasează curbele Pel = f4(Q) şi ηang = f5(Q).

Curbele caracteristice permit alegerea pompei care să funcţioneze în condiţii


optime pentru H şi Q impuse de o situaţie concretă sau într-o instalaţie dată şi permit
alegerea regimului optim de funcţionare.
Dacă pe diagrama caracteristicii de sarcină a pompei (caracteristica internă) se
trasează şi caracteristica instalaţiei H=f(Q) (caracteristica externă), atunci la
intersecţia celor două curbe se află punctul do funcţionare F (fig.2).
Prin modificarea caracteristicii instalaţiei (de exemplu prin acţionarea unei vane)
punctul de funcţionare F se mută în F' şi pompa lucrează la alţi parametri: Q', H', P', η'

DESCRIEREA APARATULUI ŞI PRINCIPIUL DE FUNCŢIONARE

Pentru ridicarea curbelor caracteristice ale unei. pompe centrifuge, în laborator


se foloseşte o instalaţie în circuit închis, (fig.3). Ea este compusă din rezervorul.(1) cu
capacitatea utilă de 100 l, conducta de aspiraţie (2), pompa centrifugă (3) P = 350 W,
Qn = 20 l/min, Hn=23 m, la U=220 V), conducta de refulare (4) venturimetrul (5)
variametrul (6) şi robinetul pentru reglarea debitului (7).
Legăturile sunt realizate cu ţeavă de 3/4''.

Fig. 3

Presiunea la aspiraţie, notată pi, se măsoară cu manovacumetrul (8) în timp ce


presiunea la refulare, notată pe, se măsoară cu manometrul (9). Diferenţa de cote între
cele două prize de presiune este z1 - z2 = z12.
Motorul electric monofazic este alimentat de la reţea U = 220 V.

MODUL DE LUCRU ŞI PRELUCRAREA REZULTATELOR

Pornirea instalaţiei.
- se verifică dacă robinetul (7) este închis ; .
Pompele centrifuge se pornesc cu vana pe refulare închisă (debit 0) pentru
ca astfel ele absorb cea mai mică putere şi nu suprasolicită instalaţia electrică.
- se porneşte motorul electric prin cuplare la reţea;
- se deschide robinetul (7) pentru ca pompa să nu lucreze în gol şi debitul de lichid
să-i asigure răcirea.

Debitul Q al pompei este debitul refulat sau debitul prin orice secţiune de pe
conducta de refulare. El se măsoară cu tubul Venturi (5) , care reduce diametrul de
curgere de la aproximativ 19mm la 10 mm, producând o diferenţă de presiune, care se
măsoară cu manometrul diferenţial cu mercur racordat la prize.
Denivelarea mercurului δh se înscrie în tabel.
Se citesc indicaţiile manovacuumetrului (8) şi manometrului (9),( p ,i şi p ,e ),
precum şi indicaţia wattmetrului montat pe alimentarea electromotorului şi se înscrie
în tabel.
Se închide parţial robinetul şi se refac citirile. Se fac minimum 8 măsurări de
la robinet complet deschis până la robinet închis (mers în gol).

Debitul Q se ia din curba de etalonare a tubului Venturi în funcţie de δh citit la


manometrul diferenţial.
Vitezele Vi şi Ve sunt egale, deoarece secţiunile de intrare şi ieşire ale pompei
sunt egale.
Înălţimea de pompare H se calculează din formula (1). Deoarece manometrele
se găsesc la acelaşi nivel, diferenţa indicaţiilor lor reprezintă chiar înălţimea de
pompare
pe − pi p , − p ,i
H= + ze − zi = e
ρg ρg

Puterea hidraulică se calculează cu formula (2).


Puterea electrică se determină prin înmulţirea indicaţiei wattmetrului cu
constanta aparatului K (pentru conexiuni la U= 240 V şi 1= 5 A, puterea este
1200W, iar indicaţia wattmetrului la capăt de scală este 120 diviziuni; rezultă K
=1200/120 =10)
Se trasează prin puncte curbele H=f1(Q) , Pel = f4(Q) şi ηang = f5(Q)

Date măsurate Date calculate Obs


Nr. δh Pe' Pi' P ’
P Q H Ph Pel ηang
m Pa Pa div. m3/s m W W %

1
2
3
4
5
6
7
8
EXEMPLU DE CALCUL

Pentru exemplu de calcul s-au ridicat curbele caracteristice ale unei pompe centrifuge de
tipul AN – 50-32-125 cu φ = 115mm.

Mărimi măsurate:

- δh - denivelarea în manometrului cu mercur ataşat la tubul Venturi


- p 'e - presiunea de refulare (măsurată la ieşirea din pompă)
- p i' - presiunea de aspiraţie (măsurată la intrarea în pompă)
- P’ - indicaţia wattmetrului
P

δh pe' p i' P’
m Pa Pa div.
50 1,52 0,25 41

Mărimi calculate:

- debitul vehiculat prin pompă, exprimat în m3/s citit din curba de etalonare a tubului Venturi
p ' − p i'
- înălţimea de pompare (sarcina pompei), exprimată în m: H= e
ρg

- puterea hidraulică, exprimată în W PH = ρgQH

- puterea electrică a motorului de antrenare), exprimată în W Pel = P’ K


unde K – constanta aparatului = 10
P
- randamentul pompei, exprimat în % η= H
Pel
Q H Ph Pel ηang
m3/s m W W %
2,08⋅ 10-3 13 265,3 410 64,7

S-au executat opt măsurători pentru întreaga plajă de valori a debitelor (de la debit nul la
debit maxim)
- Pe un acelaşi format A4, se trasează pe hârtie milimetrică curbe caracteristice:
H = f (Q) – înălţimea de pompare
Pel = f (Q) – puterea electrică
η = f (Q) - randamentul
Date măsurate Date calculate Obs
Nr. δh Pe' Pi' P ’
P Q H Ph Pel ηang
m Pa Pa div. m3/s m W W %
-3 5 -3
1 0⋅ 10 1,56⋅ 10 0 25 0 ⋅ 10 16 0 250 0
2 25⋅ 10-3 1,49⋅ 105 0,20⋅ 105 30 1,22⋅ 10-3 15 180 300 60
3 50⋅ 10-3 1,52⋅ 105 0,25⋅ 105 41 2,08⋅ 10-3 13 265,3 410 64,7
4 60⋅ 10-3 1,53⋅ 105 0,30⋅ 105 44 2,30⋅ 10-3 12,5 294,4 440 70
5 75⋅ 10-3 1,47⋅ 105 0,30⋅ 105 45 2,80⋅ 10-3 11 302,1 450 67
6 100⋅ 10-3 1,38⋅ 105 0,40⋅ 105 50 3,20⋅ 10-3 10 313,9 500 62,7
7 130⋅ 10-3 1,40⋅ 105 0,40⋅ 105 70 3,70⋅ 10-3 8 290,4 700 41,5
8 150⋅ 10-3 1,18⋅ 105 0,50⋅ 105 75 4,00⋅ 10-3 7 274,0 750 36,6

18
800
16
14 700
12 600
500
H(m)

10

Pel(W)
8 400
6 300
4
200
2
0 100
0 1 2 3 4 5 0
0 1 2 3 4 5
Q(l/s)
Q(l/s)

80
60
ηag %

40
20
0
0 1 2 3 4 5
Q(l/s)

Evaluare