SUPORT CURS – CONTROL FINANCIAR Lect. Univ. Dr.

LAPTEȘ RAMONA

CURS 14

CAPITOLUL VI
ORGANIZAREA ŞI EXERCITAREA CONTROLULUI
FINANCIAR AL STATULUI

6.1. Organizarea controlului financiar în sfera de acţiune a executivului

În sfera de acţiune a executivului, activitatea de control financiar este organizată pe
structuri distincte, care funcţionează atât în cadrul Ministerului Finanţelor Publice, cât şi
în cadrul Guvernului, în calitate de putere executivă a statului.
Activitatea de control financiar exercitată prin Ministerul Finanţelor Publice este
organizată în structuri distincte:

Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, prin Direcţia de Control Fiscal
şi prin Direcţia de Investigaţii Fiscale;

Direcţia Generală de Reglementări, Administrare şi Control al Activelor
Statului;

Direcţia Generală de Control Financiar Preventiv;

Garda Financiară;

Autoritatea Naţională Vamală.
Activitatea de control financiar realizată la nivelul Guvernului este asigurată de
Autoritatea Naţională de Control a Guvernului.
Autoritatea Naţională de Control a Guvernului este structura specializată de control
financiar, care se află în subordinea Autorităţii Naţionale de Control.
Principalele atribuţii ale Corpului de Control al Guvernului pentru a căror realizare
este necesară utilizarea procedeelor şi a tehnicilor specifice controlului financiar sunt:

controlul execuţiei bugetului de stat şi a bugetelor locale în vederea
întocmirii raportului, controlul legalităţii alocaţiilor bugetare şi al modului de
utilizare al acestora, cu respectarea principiilor de eficacitate şi eficienţă;

controlul execuţiei balanţei de încasări şi plăţi externe, al modului de
utilizare a împrumuturilor de stat sau a celor garantate de Guvern, a mărimii
şi cauzelor datoriei publice;

controlul modului de utilizare a resurselor financiare şi materiale de către
organele centrale şi locale ale statului;

controlul modului de utilizare a subvenţiilor acordate de către Guvern, a
fondurilor publice guvernamentale, cât şi al îndeplinirii obiectivelor de
investiţii finanţate din fondurile statului.

6.2. Organizarea controlului financiar în sfera de acţiune a legislativului -

Curtea de Conturi
Curtea de Conturi este instituţia supremă de control financiar ulterior extern asupra
modului de formare, administrare şi de întrebuinţare a resurselor financiare ale statului şi
ale sectorului public.

1
SUPORT CURS – CONTROL FINANCIAR Lect. Univ. Dr. LAPTEȘ RAMONA

Organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi a României

Curtea de Conturi este instituţia supremă de control financiar ulterior extern în
domeniul financiar şi funcţionează în mod independent pe lângă Parlamentul României.
În activitatea desfăşurată, Curtea de Conturi trebuie să respecte dispoziţiile
prevăzute în Constituţie şi în celelalte legi ale ţării. În unităţile administrativ-teritoriale,
funcţiile Curţii de Conturi se exercită prin Camerele de Conturi judeţene.
Cadrul de organizare şi funcţionare a acestei instituţii este prevăzut în art. 140 din
Constituţia României şi Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de
Conturi, lege care a suferit o serie de modificări.
Funcţionarea Curţii de Conturi este guvernată de principiul autonomiei. Există două
situaţii de limitarea a autonomiei Curţii de Conturi:

Parlamentul poate opri controalele iniţiate de Curtea de Conturi din oficiu
în cazul depăşirii competenţelor stabilite prin lege;

hotărârile Camerei Deputaţilor sau ale Senatului, prin care se solicită Curţii
de Conturi efectuarea unor controale sunt obligatorii dacă solicitarea se
încadrează în sfera de competenţă a Curţii de Conturi.
În baza principiului autonomiei, Curtea de Conturi:

îşi întocmeşte bugetul propriu, care este prevăzut distinct în bugetul de stat;

poate participa la activitatea organismelor internaţionale de specialitate şi
poate deveni membră a acestora;

membrii săi sunt independenţi;

membrii săi sunt numiţi de Parlamentul României;

iniţiază acţiuni de control din oficiu şi decide autonom asupra programului
său de control;

are autonomie în recrutarea personalului de control;

are acces neîngrădit la informaţiile şi la documentele necesare exercitării
atribuţiilor sale.
Prin urmare, Curtea de Conturi îşi desfăşoară activitatea în mod autonom şi
reprezintă România, în calitatea sa de instituţie supremă de audit, în organizaţiile
internaţionale ale acestor instituţii.
Funcţiile Curţii de Conturi sunt stabilite prin art. 140 alin. 1 din Constituţie,
conform căruia Curtea de Conturi exercită controlul asupra modului de formare, de
administrare şi de întrebuinţare a resurselor financiare ale statului şi ale sectorului public,
precum şi asupra modului de gestionare a patrimoniului public şi privat al statului şi al
unităţilor administrativ-teritoriale.
Controlul Curţii de Conturi urmăreşte respectarea legilor în procesul de gestionare a
mijloacelor materiale şi băneşti. Această instituţie analizează calitatea gestiunii
financiare din punct de vedere al economicităţii, eficienţei şi eficacităţii.
Conform Legii nr. 217/2008 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 94/1992
privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, funcţia de control a Curţii de
Conturi se realizează prin proceduri de audit public extern, prevăzute în standardele
proprii de audit, elaborate în conformitate cu standardele de audit internaţionale general
acceptate.
Auditul public extern reprezintă activitatea de audit desfăşurată de Curtea de
Conturi, care cuprinde, în principal, auditul financiar şi auditul performanţei.
Litigiile rezultate din activitatea Curţii de Conturi se soluţionează de instanţele
judecătoreşti specializate.

2
SUPORT CURS – CONTROL FINANCIAR Lect. Univ. Dr. LAPTEȘ RAMONA

Activitatea de control a Curţii de Conturi constă în verificarea legalităţii apariţiei,

modificării şi stingerii raporturilor juridice financiare în scopul aplicării corecte a
legislaţiei financiare.
Curtea de Conturi exercită funcţia de control financiar ulterior asupra gestionării
bugetului public, formarea, administrarea şi întrebuinţarea fondurilor băneşti, dar şi
asupra cauzelor care conduc la deficienţe, atât în ceea ce priveşte bugetul de stat, bugetul
asigurărilor sociale de stat şi bugetele locale, cât şi fondurile cu destinaţie specială, de
tezaur şi din împrumuturi publice, utilizarea alocaţiilor bugetare pentru investiţii, a
subvenţiilor şi transferurilor din bugetul de stat.
Curtea de Conturi prezintă anual Parlamentului un raport asupra conturilor de
gestiune ale bugetului general consolidat din exerciţiul bugetar expirat, cuprinzând şi
neregulile constatate.
La cererea Camerei Deputaţilor sau a Senatului, Curtea de Conturi controlează
modul de gestionare a resurselor publice şi raportează constatările.
Entităţile auditate de Curtea de Conturi sunt obligate să pună la dispoziţia
auditorilor publici toate actele, documentele şi informaţiile solicitate, în termenele şi
structura stabilite, şi să le asigure accesul în sediile acestora.
Autorităţile publice cu atribuţii de control financiar, control fiscal, precum şi de
control sau de supraveghere prudenţială în alte domenii au obligaţia să efectueze cu
prioritate verificări specifice, la solicitarea Curţii de Conturi.
Dacă în exercitarea funcţiilor sale, Curtea de Conturi ia cunoştinţă de informaţii
care reprezintă secrete de stat, secrete de serviciu, comerciale sau individuale, aceasta
este obligată să respecte caracterul acestora şi să le facă cunoscute numai autorităţilor
îndreptăţite.
Curtea de Conturi îşi întocmeşte şi aprobă bugetul propriu, pe care îl transmite
Guvernului în vederea includerii acestuia în proiectul bugetului de stat, supus aprobării
Parlamentului.
Personalul Curţii de Conturi este reprezentat de 18 consilieri de conturi, care sunt
membri ai Curţii de Conturi, cu statut de demnitari de stat. Ei formează plenul Curţii de
Conturi. Consilierii de conturi sunt numiţi de Parlamentul României pe un mandat de 9
ani, mandat care nu poate fi prelungit sau înnoit.
Conducerea Curţii de Conturi se exercită de Plenul Curţii de Conturi. Conducerea
executivă a Curţii de Conturi se exercită de către preşedinte, ajutat de doi vicepreşedinţi,
care sunt consilieri de conturi.
Preşedintele Curţii de Conturi şi ceilalţi membri ai acesteia sunt independenţi în
exercitarea atribuţiilor şi în adoptarea deciziilor şi respectă principiile conducerii
colective, publicităţii şi transparenţei.
Membrii Curţii de Conturi sunt independenţi în exercitarea mandatului lor şi
inamovibili pe toată durata acestuia. Ei sunt supuşi incompatibilităţilor prevăzute de lege
pentru judecători.
Curtea de Conturi se înnoieşte cu o treime din consilierii de conturi numiţi de
Parlament, din trei în trei ani, în condiţiile prevăzute de legea organică a Curţii de
Conturi. Revocarea membrilor Curţii de Conturi se realizează de către Parlamentul
României.
Controlorii financiari sunt numiţi de preşedintele Curţii de Conturi. Personalul cu
funcţii de conducere se numeşte de către Comitetul de Conducere, iar personalul de
specialitate este numit de către preşedintele Curţii de Conturi.

3
SUPORT CURS – CONTROL FINANCIAR Lect. Univ. Dr. LAPTEȘ RAMONA

Camerele de conturi judeţene şi a municipiului Bucureşti sunt conduse de către un

director şi un director adjunct.
Structura organizatorică a Curţii de Conturi, statul de funcţii, numărul de posturi de
conducere şi de execuţie, domeniile de activitate şi atribuţiile departamentelor, precum şi
ale celorlalte structuri se stabilesc de către plenul Curţii de Conturi.
Personalul de control financiar încadrat la Curtea de Conturi dobândeşte calitatea de
auditor public extern. Această funcţie poate fi ocupată de persoane cu studii superioare,
economice, juridice şi de altă specialitate, necesare desfăşurării activităţii Curţii de
Conturi.

Autoritatea de Audit
În vederea îndeplinirii unor obligaţii în domeniul auditului extern, ce revin
României în calitate de stat membru al Uniunii Europene, este organizată şi funcţionează
Autoritatea de Audit pentru fondurile nerambursabile de pre-aderare acordate României
de Uniunea Europeană prin programele PHARE, ISPA şi SAPARD, pentru fondurile
structurale şi de coeziune, pentru Fondul European de Garantare în Agricultură, pentru
Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, pentru Fondul European
pentru Pescuit, precum şi pentru fondurile ce vor fi acordate în perioada post-aderare,
denumită Autoritatea de Audit, care are atribuţii şi proceduri de lucru proprii.
Autoritatea de Audit este un organism independent din punct de vedere operaţional
faţă de Curtea de Conturi şi faţă de celelalte autorităţi responsabile cu gestionarea şi
implementarea fondurilor comunitare nerambursabile, cu sediul în municipiul Bucureşti.
În teritoriu, Autoritatea de Audit are structuri regionale, organizate în judeţele în care îşi
desfăşoară activitatea agenţii, autorităţi de management şi/sau organismele intermediare
care gestionează fondurile comunitare.
Autoritatea de Audit este singura autoritate naţională competentă să efectueze audit
public extern, în conformitate cu legislaţia comunitară şi naţională, asupra fondurilor
menţionate mai sus.