cc

Există unele efecte optice legate de

atmosferă, în afara binecunoscutelor
curcubee. Cu toate că curcubeele sunt mai
obişnuite şi recunoscute mai des de oameni,
alte fenomene optice cum ar fi coroanele,
iridiscenţele, Äsundogs´, aurorele, haloele,
mirajele şi Äflashul verde´ există de
asemenea.

sunt inele luminoase
în jurul soarelui sau lunii. Sunt colorate cu
culorile spectrului, cu roşu pe exterior şi
violet pe interior. Sunt uneori asociate cu un sistem frontal. Sistemul frontal
este reprezentat de fronturi, calde şi reci. Fronturile sunt schimbări de
temperatură a maselor de aer şi de aceea sunt agenţi de schimbare a vremii.
În latitudinile medii şi mari, fronturile sunt zonele unde atmosfera este cea
mai activă. Coroanele sunt formate prin difracţia şi refracţia luminii.
Coroanele sunt de asemenea formate prin trecerea luminii prin strate subţiri
de picături de apă, care sunt produse de norii altostratus sau altocumulus.
Singurul moment în care poate exista o deformare a coroanei este atunci
când picăturile de apă nu sunt de aceeaşi dimensiune. Atunci culorile vor
apărea murdare şi îşi vor pierde intensitatea. Coroanele sunt observate
adesea la latitudini medii sau mari şi pot fi
văzute întreaga zi.

Iridiscenţa este un alt fenomen optic care

este foarte plăcut vederii. Acesta are loc
când pachete de nori de înălţime medie cum
ar fi altostratus sunt coloraţi cu culori ale
spectrului. Iridiscenţele pot fi produse fie de
soare fie de lună. Totuşi, iridiscenţele create
de lumina solară vor produce culori mai
intense. Acest fenomen este des asociat cu
un sistem frontal. Iridiscenţele au loc când
lumina este difractată sau refractată de
picăturile de apă (de obicei provenite din norii altostratus). Se formează
când picăturile sunt prea mici pentru a se forma o coroană sau dacă soarele
sau luna nu sunt direct în spatele norului, cum se întâmplă la coroane. Spre
deosebire de curcubee şi coroane, iridiscenţele nu au o formă sau un model.
Pot fi văzute oriunde pe glob, tot timpul anului, dar este foarte rară.
 O altă iluzie spectaculoasă este cunoscută
ca Äsundogs´. Sundogs sunt două pete
luminoase pe părţi opuse ale soarelui,
creând efectul a trei sori. Sunt de obicei
încorporate într-un cerc şi sunt uneori
asociate cu sisteme frontale. ÄSundogs´ sunt
formate când lumina este refractată,
reflectată de cristalele de gheaţă din norii
cirrus. Cristalele de gheaţă trebuie să die
aliniate vertical pentru ca Äsundogs´ să se
fomeze. Alte denumiri ale Äsundogs´ sunt
Äsori falşi´ sau Äparhelia´, şi pot fi generate şi de lumina lunii (Ämoondogs´).
ÄMoondogs´ sunt şi mai rari decât Äsundogs´, dar ambii au loc tot timpul
anului.

Aurorele par a fi cortine luminoase de lumină

multicoloră trase peste cerul nopţii. Aurorele
se formează când particulele solare încărcate
se lovesc cu moleculele de gaz din atmosfera
pământului şi produc lumină vizibilă. Acest
fenomen este cunoscut ca Äaurora borealis´
în emisfera nordică şi ca Äaurora australis´ în
emisfera sudică. Totuşi, aurora boreală a fost
văzută până în Mexico City, şi cea australă
până la Brisbane în Australia. Aurorele sunt
unice pentru că pot fi periculoase. Ele pot
întrerule comunicaţiile radio, pentru că pot crea sarcini electrice. Aurorele
apar de obicei la latitudini mari, dar pot apărea şi la latitudini mici, ca în
exemplele de mai sus.

Haloele sunt inele albe sau slab colorate ce

înconjură soarele sau luna. Când o haloe are
culori vizibile, roşul apare cel mai aproape de
centru şi albastru spre exterior. De notat este
că acest lucru este opus coroanelor, mai sus
descrise. Totuşi, asemenea coroanelor,
haloele sunt asociate unui sistem frontal,
care este rece. Haloele albe au loc când
lumina este refractată de cristale de gheaţă,
care sunt asociate de obicei cu nori subţiri de
mare altitudine. Cirrostratus este un exemplu
de un astfel de nor care este prezent atunci când se formează haloele. Unele
Haloe pot apărea incomplet, cu o formă de arc, în locul tradiţionalului inel.
Haloele pot fi văzute tot timpul anului pe tot globul, dar sunt cel mai întâlnite
la latitudini mari. Istoric, unele poveşti folclorice au interpretat haloele ca un
semn al sosirii precipitaţiilor. De fapt această credinţă este pe undeva
adevărată datorită norilor cirrus care produc haloele sunt adesea norii ce se
formează anterior unei furtuni.

Mirajele sunt fenomene legate de

atmosferă care proiectează obiecte false
sau apă mai probabil decât imagini colorate
cum ar fi curcubee. Cel mai obişnuit miraj
este apariţia apei în depărtare pe
autostradă într-o zi însorită sau în deşert.
Mirajele sunt imagini false, sau reflexii ale
obiectelor în apropierea orizontului. Mirajele
sunt formate atunci când lumina este
refractată şi curbată, atunci când trece prin
straturi de aer de densităţi diferite. Acest lucru poate avea loc când aerul de
lângă sol e mai cald decât cel de deasupra, cu un gradient constant. Mirajele
se pot forma şi noaptea, producând iluzii
incredibile.

Ultimul, dar nu şi cel din urmă pe această

listă este Ä flashul verde´. Flashul verde este
unul dintre multele iluzii optice ambigue.
Flashul verde este vizibil doar când soarele
apune sau răsare şi durează doar o perioadă
scurtă de timp. Cel mai lung flash verde
înregistrat a fost de 35 de minute, dar pot fi
şi de câteva secunde. Singurul moment când
soarele este vizibil este atunci când mare
parte din soare este sub orizont. Flashul
verde este format când lumina este refractată şi dispersată de particulele din
atmosferă. Dispersia luminii creează un spectru vertical de culori, care dispar
una câte una, urmând soarele sub linia orizontului. Intensitatea flashului
verde depinde de vizibilitate, şi sunt cel mai bine văzute la latitudini mari pe
un orizont plan, cum ar fi oceanul. Cu toate că flashul verde poate fi văzut
tot timpul anului, estetotuşi foarte rar.