Analiza reala

2010-2011

MULTIPLE CHOICE

1. Fie Å = {[a,b)|− ∞ < a ≤ b < ∞}

a. Å este semiinel
b. Å este inel
c. Å este σ -inel

2. Fie T o multime infinita. Notam Å = {A| A ⊂ T,A finita}.

a. Å este σ -inel
b. Å este inel
c. Å este algebra

3. Fie Å ⊂ P(S) si Ç ⊂ P(T) σ -algebre. Fie Π = {A × B| A ∈ Å,B ∈ Ç}

a. Π este σ -algebra
b. Π este algebra
c. Π este semiinel

4. Fie Å un inel de parti ale lui T. Notam Ç = {A| A ∈ Å} ∪ {T \ A| A ∈ Å}

a. Ç este algebra generata de Å
b. Ç nu este algebra
c. Ç este algebra numai daca T este finita

5. Fie (T,Ç) un spatiu topologic. Notam cu Å familia multimilor inchise ale lui (T,Ç)
a. Multimile din Å sunt deschise
b. Multimile din Å sunt boreliene
c. Multimile din Å formeaza inel

6. Fie n un numar natural nenul si T = {1,2,. . . ,n}. Pentru orice A ⊂ T definim card(A) =numarul
elementelor din A. Fie m:P(T) → [0,∞),m(A) = card(A).
a. m este functie pozitiva aditiva si nu este finit aditiva
b. m este functie de multime finit aditiva si nu este numarabil aditiva
c. m este masura pozitiva

7. Fie Ç = {[a,b)|− ∞ < a ≤ b < ∞}. Fie g:R → R o functie crescatoare pentru care exista un punct
a ∈ R astfel incat g nu este continua la stanga in a.
Definim m:Ç → [0,∞) prin m([a,b)) = g(b) − g(a).
a. m este aditiva si nu este numarabil aditiva
b. m este numarabil aditiva
c. m nu este aditiva

1
 8. Fie Ç clasa tuturor multimilor cel mult numarabile A ⊂ ò. Definim m:P(ò) → [0,∞), astfel
m(A) = 0, daca A ∈ Ç si m(A) = 1, daca A ∉ Ç
a. m este aditiva
b. m este numarabil aditiva
c. m este masura exterioara

9. Fie Ç clasa multimilor masurabile Lebesgue ale lui ò si m:Ç → [0, ∞] masura Lebesgue.
a. m(ù) = 0
b. m(ù) = 1
c. m(ù) = ∞

10. Fie B borelienele lui (0,1] si m:B → ò+ masura Lebesgue-Stieltjes generata de functia crescatoare
1
g:(0,1] → ò,g(x) = −
x
a. m((0,1]) = 1
b. m((0,1]) = ∞
c. m((0,1]) = 0

11. Fie T = Ω si m:P(T) → ò+ masura de numarare. O functie f:T → ò este asimilata cu un sir f ≡ (x n ) n ,
unde f(n) = x n . Fie si (f n ) n un sir de functii f n :T → ò
a. f n  → f in m-masura daca si numai daca f n converge catre f uniform
n

b. → f in m-masura daca si numai daca lim f n (p) = f(p) pentru orice p ∈ Ω

f n 
n n
c. f n 
→ f in m-masura daca si numai daca exista p ∈ Ω cu proprietatea f n (p) 
→ f(p)
n n

12. Se considera spatiul masurabil (T,Ç) unde T = [−1,1] si Ç = multimile masurabile Lebesgue ale lui T.
Fie si f:T → ò,g:T → ò functiile Ç-etajate definite astfel:
f = 1 ⋅ ϕ [−1,0) + (−1) ⋅ ϕ [0,1] si g = (−1) ⋅ ϕ [−1,0] + 1 ⋅ ϕ (0,1]
a. f +g ≡ 0
b. (f + g)(t) = 0, daca t ≠ 0 si (f + g)(t) = −2 daca t = 0
c. f +g ≡ 1

13. Fie f:[0,1] → ò, f(x) = x 2 . Pe [0,1] se considera σ -algebra multimilor masurabile Lebesgue. Functia
de distributie a lui f este F:ò → ò data prin
a. F(x) = 0, daca x < 0; F(x) = x , daca 0 ≤ x ≤ 1; F(x) = 1, daca x > 1
b. F(x) = x
c. F(x) = x 3

2
14. Se considera spatiul masurabil (Ω,P(Ω)). O functie f:Ω → ò se asimileaza cu un sir f ≡ (x n ) n unde
f(n) = x n
a. Exista functii f:Ω → ò care nu sunt masurabile
b. Orice functie f:Ω → ò este masurabila
c. O functie f:Ω → ò este masurabila daca si numai daca f este constanta

15. Se considera un spatiu cu masura (T,Ç,m). Fie f:T → ò o functie m-masurabila

a. Exista o functie g:T → ò care este egala cu f m-aproape peste tot si nu este m-masurabila
b. Orice functie m-masurabila g:T → ò este egala cu f m-aproape peste tot
c. Daca g:T → ò este egala cu f m-aproape peste tot, atunci g este m-masurabila

16. Fie (T,Ç,m) un spatiu cu masura, (f n ) n un sir de functii m-masurabile f n :T → ò si o functie

m-masurabila f:T → ò.
a. Daca f n tinde catre f in masura, atunci f n tinde catre f asimptotic
b. Daca f n tinde catre f asimptotic, atunci f n tinde catre f in masura
c. Daca f n tinde catre f asimptotic, atunci f n tinde catre f uniform

17. Se considera spatiul cu masura ([−1,3],Ç,m), unde Ç= multimile masurabile Lebesgue ale lui [-1,3]
si m este masura Lebesgue pe [-1,3]. Fie f:[−1,3] → ò functia etajata data prin
f = (−1)ϕ [−1,0] + 2ϕ (0,2] + 3ϕ (2,3] . Atunci ∫ f dm are valoarea
a. 6
b. 5
c. 4

18. Se considera spatiul cu masura ([a,b], Ç,m) une a < b, Ç= multimile masurabile Lebesgue ale lui
[a,b] si m este masura Lebesgue. Fie f:[a,b] → ò,f(x) = x 3 . Atunci ∫ f dm are valoarea
a. b −a
b4 − a4
b.
4
b − a3
3
c.
3

1
19. Fie f:[0,1] → ò, definita prin f(x) = 0, daca x = 0 si f(x) = , daca x > 0. Se considera masura
x
Lebesgue m pe [0,1]. Atunci ∫ f dm are valoarea
a. 2
b. 1
c. 0

3
20. Fie (TÇ,m) un spatiu cu masura si A ∈ Ç cu m(A) = 0. Se considera un numar real oarecare a si
functia f:T → ò definita astfel:
f(t) = 0, daca t ∉ A si f(t) = a, daca t ∈ A.
a. f nu este m-integrabila
b. f este m-integrabila si ∫ f dm = 0
c. f este m-integrabila si ∫ f dm = a

21. Pe spatiul T = [0,∞) se considera masura Lebesgue m si functia f:T → [0,∞), definita prin
f(t) = (n + 1) −1 , daca t ∈ [n,n + 1),n ∈ Ω
a. f este m-integrabila
b. f este m-integrabila si ∫ f dm = ∞
c. f nu este m-integrabila

22. Pe spatiul T = [0,∞) se considera masura Lebesgue m si functia f:T → [0,∞), definita prin
f(t) = (n + 1) −2 , daca t ∈ [n,n + 1),n ∈ Ω.
a. f este m-integrabila
b. f nu este m-integrabila
c. f este m-integrabila si ∫ f dm = 0

23. Fie T = [−2,2], Ç multimile masurabile Lebesgue ale lui T si Å σ -algebra lui T generata de partitia
(T1 ,T2 ,T3 ) unde T1 = [−2,0), T2 = [0,1), T3 = [1,2]. Fie f:T → ò definita prin f(t) = t 2 .
3
Speranta lui f conditionata de Å este functia g = ∑ ai ϕ Ti , unde
i=1
4 1 7
a. a1 = ,a = ,a =
3 2 3 3 3
2 1 1
b. a 1 = ,a 2 = ,a 3 =
3 3 3
4 1 1
c. a 1 = − ,a 2 = ,a 3 =
3 3 3

4
 1 1 1
24. Pentru orice n = 1,2,. . . definim a n = + 2 +. . .+ n . Fie T1 = [0,a 1 ), T2 = [a 1 ,a 2 ), ... ,
2 2 2
Tn = [a n − 1 ,a n ),... (rezulta ca reuniunea multimilor Tn este T = [0,1)).
Pe T consideram Ç=multimile masurabile Lebesgue si fie Å σ -algebra lui T generata de partitia
(T1 ,T2 ,. . . ,Tn ,. . . ).
Fie f:T → ò functia definita prin f(t) = t.
∞
Speranta lui f conditionata deÅ este functia numarabil etajata g = ∑ u n ϕ Tn , unde
n =1
1 5 1
a. u 1 = ,u = ,. . . ,u n = a n − 1 + n + 1 , daca n ≥ 2
16 2 8 2
1 1
b. u 1 = ,. . . ,u n = a n − 1 + n + 1 , daca n ≥ 2
4 2
1
c. u 1 = ,. . . ,u n = a n , daca n ≥ 2
2

25. Fie T = [−1,1], Ç multimile masurabile Lebesgue ale lui T si m:Ç → [0,∞) masura Lebesgue.
Definim M:Ç → ò prin M(A) = m(A ∩ [0,1]) − m(A ∩ [−1,0))
a. M este masura reala
b. M nu este masura reala
c. M este aditiva si nu este masurabil aditiva

26. Fie T = S = ò si Ç = Å multimile masurabile Lebesgue ale lui ò. Fie m:Ç → [0,∞] masura
Lebesgue. Definim L = m⊗ m (L este masura Lebesgue bidimensionala)
Fie A = [−1,1] si B = (−1,1).
a. L(A × B) = 2
b. L(A × B) = 4
c. L(A × B) = 1

27. Fie T = S = ò si Ç = Å multimile masurabile Lebesgue ale lui ò. Fie m:Ç → [0,∞] masura
Lebesgue. Definim L = m⊗ m (L este masura Lebesgue bidimensionala)
Fie A = [0,1] si B = [0,∞).
a. L(A × B) = ∞
b. L(A × B) = 1
c. L(A × B) = 0

28. Fie T = {1,2,3} si Ç = P(T). Fie S = {1,2,3,4} si Å = P(S). Consideram masura

m:Ç → [0,∞),m(A) = card(A) si masura n:Å → [0,∞),n(B) = card(B) (m si n sunt masuri de
numarare).
Fie A = {2,3} ⊂ T si B = {3,4} ⊂ S .
Fie L = m ⊗ n
a. L(A × B) = 3
b. L(A × B) = 4
c. L(A × B) = 5

5
29. Fie T = S = ò, Ç = Å multimile masurabile Lebesgue ale lui ò si A = [0,1] ⊂ T , B = [2,5] ⊂ S . Fie
f:T × S → ò, f(x,y) = x 2 y. Fie m:Ç → [0,∞] masura Lebesgue si L = m⊗ m (L este masura Lebesgue
bidimensionala). Valoarea integralei ∫ A×B
f(x,y)dL este

7
a.
2
7
b.
3
7
c.
4

1
30. Fie T = S = (0,∞), Ç = Å =multimile masurabile Lebesgue ale lui ò si f:T × S → ò,f(x,y) = . Fie
xy
m:Ç → [0,∞] masura Lebesgue pe (0,∞) si L = m ⊗ m
a. f este integrabila in raport cu L
b. f nu este integrabila in raport cu L
c. f nu este integrabila in raport cu L si ∫ f(x,y)dL = 1

31. Fie T = S = ò, Ç = Å =multimile masurabile Lebesgue ale lui ò si m:Ç → [0,∞] masura Lebesgue,
L = m ⊗ m. Fie f :T × S → ò definita prin f(x,y) = xy.
a. f este integrabila in raport cu L
b. f nu este integrabila in raport cu L, dar | f | este integrabila in raport cu L
c. f nu este integrabila in raport cu L