O, tu minune neasămuită, ce mi-ai luminat întunecimile cu a ta esenţă virgină,

Rogu-te a-mi şopti bucăţica de început a basmului tău.

Şoaptele ce le voi afla nicidecum nu vor fi purtate
Dincolo de petecea promisiunii ce am încheiat-o.
Şi de voi fi ispitit să-ţi vând şoaptele, tu de mult mă vei fi asuprit prin fuga ta în nean
Însă, toate acestea se vor fi încheiat cu şoapta ta din urmă,
Acel ultim strop de catifea din vorbele tale.
Şi cum? A fost aievea?