1 60

Proiect de Diploma Facultatea de Constructii Istvan Bartos
FOAIE DE CAPAT
-Proiect de diploma - Faza P.T.+D.E.
-Denumirea proiectului: - CLADIRE SALI DE CURS
-Beneficiar: - Univ. Transilvania Brasov–Facultatea de Constructii;
-Proiectant: - Bartos Istvan
LISTA DE SEMNATURI
- Rezistenta:
Proiectat: Bartos Istvan
Desenat: Bartos Istvan
1
MEMORIU TEHNIC:
DENUMIREA LUCRARII : CLADIRE SALI DE CURS

BENEFICIAR: FACULTATEA DE CONSTRUCTII BRASOV
PROIECTANT : BARTOS ISTVAN
Prezenta documentatie s-a intocmit la solicitarea beneficiarului conform :

-temei de proiectare.
-proiect de arhitectura
-studiu geo elaborat
CONSTRUCTIE CU REGIM DE INALTIME P+2
Inaltime atic: +14.20m
Incarcari: incarcari normate conform EC-EN si NA
Incarcare din zapada
Incarcarea din vint
Incarcarea seismica conform SR EN 1998-1:2004 si Normativ P100-1/06 :
Tc=0,7 s, ag=0,20g, g=1,0
Clasa de importanta : “III”- conform P 100-2006
Categoria de importanta: “C”- aprobat prin H.G. 766-1997
Teren de fundare : Pconv =330 kPa- valabila pentru Df=1,60m
Profil litologic:
-0,00..-1,80 m umplutura
-1,80..-3.00 m argila
-3.00..-6,00m bolovanis cu pietris si nisip.
2
PREZENTARE GENERALA
Constructia proiectata are o forma poligonala regulata in plan.

Structura cladirii este realizata din cadre din beton armat si o sarpanta din lemn .
Fundatia s-a calculat la incarcarile de calcul ale suprastructurii + greutatea proprie.
Calculul structurii de rezistenta s-a facut cu programul automat de calcul al structurilor
in cadre spatiale SCIA STUDENT VERSION .
INFRASTRUCTURA
Fundatii: Fundatii izolate alcatuite din bloc si cuzinet

Beton de egalizare C8/10
Beton pentru fundatii C12/15
Otel PC52, OB37
Pardoseala Pardoseala din beton armat cu plase Ø8/100-100
Beton C18/22.5
Otel STNB
SUPRASTRUCTURA
Stalpi :
Beton C20/25
Otel PC52, OB37
Grinzi :
Beton C20/25
Otel PC52, OB37
Planseu Placa din beton armat cu bare legate, 15 cm
C20/25
Otel PC52, OB37
Pereti Pereti perimetrali 25 cm
3
Scari : scari din beton armat cu plase legate C16/20

Otel PC52, OB37
Detaliile de executie ale structurii de rezistenta sunt prezentate in prezentul proiect de
executie faza PT in plansele de rezistenta.
Sapatura se va executa in relee cu bancheta de protectie pana la cota de fundare din
proiect.Ultimii 10-20 cm se vor sapa manual inaintea turnarii betonului de egalizare.
Inainte de turnarea betonului de pardoseala se pune o folie PVC, si apoiplasa sudata.
Solutiile tehnice gasite impreuna de catre arhitect si de inginerul structurist nu afecteaza
negativ rezistenta si stabilitatea constructiei.
TRASAREA LUCRARILOR:
Se face obigatoriu cu aparatura optica specifica si de catre personal specializat cu
respectarea amplasarii constructiei conform planurilor de arhitectura si a cotelor din
proiect.
NORMATIVE:
[1] SR EN 1990:2004 Eurocode 0: Bazele proiectarii structurilor
[2] SR EN 1990:2004/NA:2006 Eurocode 0: Bazele proiectarii structurilor.

Anexa Nationala
[3] SR EN 1991-1-1:2004 Eurocode 1: Actiuni asupra structurilor

Partea 1-1:Actiuni generale,
Densitati,
greutate proprie, incarcari impuse pe
structuri
[4] SR EN 1991-1-1:2004/NA:2006 Eurocode 1: Actiuni asupra structurilor,

Partea 1-1:Actiuni generale, Densitati,
4
greutate proprie, incarcari impuse

pe structuri
Anexa Nationala
[5] SR EN 1991-1-3:2005 Eurocode 1: Actiuni asupra structurilor, Partea 1-

3:
Actiuni Generale
Incarcarea din zapada
[6] SR EN 1991-1-3:2005/NA:2006 Eurocode 1: Actiuni asupra structurilor, Partea 1-

3:
Actiuni generale
Incarcarea din zapada
Anexa Nationala
[7] SR EN 1991-1-4:2005 Eurocode 1: Actiuni asupra structurilor, Partea

1-4:
Actiuni generale
Actiunea vantului
[8] SR EN 1991-1-4:2005/NA:2007 Eurocode 1: Actiuni asupra structurilor, Partea

1-4:
Actiuni generale
Actiunea vantului.
Anexa Nationala
[9] SR EN 1998-1:2004 Eurocode 8: Calculul seismic al

structurilor,
Partea 1: Reguli generale, actiuni
seismice si reguli pentru cladiri
5
[10] P100-1/2006 Cod de proiectare seismica, Part 1:

Reguli de proiectare pentru cladiri
[11] STAS 10107 0-90 Calculul si alcatuirea elementelor din

beton armat si
beton precomprimat
[12] STAS C 107-1-02 Normativ pentru calculul coeficientului

global de
izolare termica al cladirii de locuit
Nu sunt admise modificari fata de proiect fara acordul scris al proiectantului si

verificatorului atestat.
Anuntarea proiectantului se va face in scris cu minim 2 zile inainte de data efectuarii
controlului, pentru fiecare etapa si faza determinata in parte. In cazul in care la una din
etape saufaze determinante proiectantul nu a fost chemat, acesta isi rezerva dreptul de
a nu mai participa la fazele urmatoare nemaiputand certifica faza anterioara.
In timpul executiei , proiectantul va fi chemat la santier conform obligatiilor ce
decurg din legea nr.10/1995 la fazele de executie determinante specifice si va
urmari respectarea codului de practica pentru beton si beton armat NE012/1999.
Nu sunt admise modificari fata de proiect fara acordul scris al proiectantului si
verificatorului atestat.
6
RECOMANDARI CU CARACTER TEHNOLOGIC:
Prin modul cum au fost concepute, lucrarile de constructie, prevazute in prezenta

documentatie,se incadreaza in categoria de lucrari de tehnicitate medie, executabile cu
procedee tehnice intalnitein mod curent pe santiere.Ordinea tehnologica de executie a
lucrarilor este cea fireasca, prin proiect neimpunandu-se o anume succesiune a
lucrarilor.
Atragem atentia executantului lucrarilor asupra unor aspecte ce trebuie urmarite in mod
special la executie:
Inainte de inceperea lucrarilor, cu concursul beneficiarului, se vor identifica retelele
subterane din zona ( termice, apa-canal, gaz, electrice….) si se vor devia pe baza unor
documentatii de specalitate, intocmite si aprobate in conditiile legislatiei in domeniu
La executarea lucrarilor de sapaturi se va avea in vedere organizarea lucrarilor de asa
maniera incat saparea ultimilor 10-15 cm de pamant inainte de atingerea cotei
prevazute in desene, sa se faca imediat inaintea turnarii betonului pentru a se evita
degradarea terenului de fundare sub influenta factorilor atmosferici (ploi, inghet ,caldura
excesiva) ce ar putea, prin actiunea lor, sa determine schimbarea caracteristicilor
mecanice ale terenului de fundare avute in vedere la proiectarea fundatiilor.
La atingerea cotei de fundare prevazuta in proiect pentru fiecare fundatie sau grup de
fundatii se va solicita prezenta pe santier a proiectantului studiului geotehnic, pentru a
atesta prin proces verbal de lucrari ascunse, incheiat cu reprezentantii constructorului si
beneficiarului, calitatea terenului de fundare si a aviza trecerea la armarea sau turnarea
betonului in fundatii (faza determinanta).
Inainte de turnarea betonului in fundatii se va solicita prezenta pe santier a
proiectantului de rezistenta pentrua atesta prin process verbal de lucrari ascunse ,
incheiat cu reprezentantii constructorului si ai beneficiarului, axarea, dimensiunile si
armarea fundatiilor (faza determinanta).
In cazul in care dupa saparea gropilor de fundatie, terenul bun de fundare indicat in
studiul geotehnic nu se afla la cota de fundare stabilita prin proiect va fi chemat pe
7
santier proiectantul studiului geotehnic si proiectantul de rezistenta pentru stabilirea

imediata a masurilor de coborare a cotei de fundare pana la cota la care se gaseste
terenul bun de fundare cu incastrarea fundatilor minim 20 cm in terenul bun de fundare.
Inainte de turnarea betonului in infrastructura si suprastructura, se vor verifica pe baza
proiectelor de constructii si de instalatii, inglobarea in cofraje a pieselor inglobate sau a
cutiilor pentru crearea de goluri necesare prinderii sau trecerii prin elemente de beton
armat a conductelor, tubulaturii sau cablurilor.
Prin modul cum a fost proiectata infrastructura si suprastructura s-au avut in vedere
rosturi de turnare normale a betonului, la urmatoarele nivele: pentru fundatii , la interfata
dintre grinda de fundare si stalpii cu diafragmele din beton armat, la partea superioara a
placii si stalpi, aici fiind nevoie de pregatire suprafetei de beton in locul de contact intre
placa si stalp.
In situatia in care din motive ce tin de organizarea executiei lucrarilor, apare necesitatea
prevederii altor rosturi de turnare si in alte pozitii sau elemente nenominalizate mai sus,
aceste rosturi de vor executa in pozitii care sa respecte prevederile cap.13 din “Cod de
practica pentru executarea lucrarilor de beton si beton armat” indicative NE 012/99
INTOCMIT:
Bartos Istvan
8
URMARIREA COMPORTARII IN EXPLOATARE A CONSTRUCTIEI
Instructiuni pentru urmarirea curenta a comportarii in timpul exploatarii

Cadru legislativ privind urmarirea comportarii in exploatare a constructiilor
Conform Legii 10/1995 privind „Calitatea in constructii”, urmarirea comportarii in
exploatare a constructiilor este o componenta de baza a sistemului calitatii in
constructii.
Prezenta documentatie stabileste cadrul legal pentru desfasurarea acestei activitati,
respectiv obligatiile si raspunderile factorilor implicati cu aceasta si are la baza
urmatoarele reglementari:
-Legea 10/1995 privind „Calitatea in constructii”;
-H.G. nr. 766/1997 pentru „Aprobarea unor regulamente privind calitatea in constructii,
respectiv „Regulamentul privind urmarirea comportarii in exploatare,interventiile in timp
si postutilizarea constructiilor(Anexa nr. 3) -P 130-1997 – „Normativ privind urmarirea in
timp a constructiilor”.
Urmarirea comportarii in timp a constructiei se desfasoara pe toata perioada de viata a
constructiei si este o activitate sistematica de culegere si valorificare a informatiilor
rezultate din observare si masuratori asupra unor fenomene si marimi care
caracterizeaza proprietatile constructiilor in procesul de interactiune cu mediul ambiant
si tehnologic.
Scopul urmaririi in timp a constructiei este de a obtine informatii in vederea asigurarii
aptitudinii constructiei pentru exploatare normala, evaluarea conditiilor pentru
prevenirea incidentelor, accidentelor si avariilor, respectiv diminuarea pagubelor
materiale, de pierderi de vieti umane si de degradare a mediului. Efectuarea actiunilor
de urmarire a comportarii in timp a constructiei se executa in vederea satisfacerii
prevederilor privind mentinerea cerintelor de rezistenta, stabilitate si durabilitate ale
constructiei, cât si celelalte cerinte esentiale.
Activitatea de urmarire a comportarii constructiei va fi asigurata de catre investitor,
proiectanti, executanti, administratori, utilizatori, experti, specialisti si responsabili cu
urmarirea constructiei.
9
Conform P130/1997 pentru o constructie care face parte din categoria de importanta
„D”
(constructie de importanta normala), este obligatorie urmarirea curenta a comportarii in
timp a acesteia, pentru care se vor respecta urmatoarele indicatii:
-urmarirea curenta a comportarii constructiei se efectueaza prin examinarea vizuala
directa acolo unde este cazul cu mijloace de masurare de uz curent, temporare;
-organizarea urmaririi curente revine in sarcina proprietarilor si/sau a utilizatorilor;
-urmarirea curenta se va efectua ori de câte ori se considera necesar, dar nu mai rar de
o
data pe an si in mod obligatoriu dupa producerea de evenimente deosebite (seism,
inundatii, explozii, alunecari de teren etc.);
-personalul insarcinat cu efectuarea acestei activitati va intocmi rapoarte ce vor fi
mentionate in Jurnalul evenimentelor si incluse in Cartea tehnica a constructiei si vor fi
analizate si avizate de catre ISCLPUAT judetul Brasov.
Urmarirea curenta a comportarii in exploatare a constructiei implica urmatoarele
verificari
si proceduri:
-se vor urmari aparitia si dezvoltarea microfisurilor in elementele structurale si
nestructurale ale constructiei, pe tipuri de elemente si se vor compara cu exigentele
impuse
de reglementarile tehnice specifice, in vigoare (beton, beton armat, zidarie etc.);
-functionarea corecta a instalatiilor aferente constructiei;
-aparitia fenomenului de tasare diferentiata, cu urmarirea atenta a soclurilor si a
trotuarelor perimetrale;
-vizualizarea elementelor structurale si nestructurale pentru determinarea deformatiilor
acestora si stabilirea nivelului de asigurare, conform reglementarilor normativelor in
vigoare;
-urmarirea tasarilor constructiei prin masuratori topometrice realizate o data la 5 ani de
exploatare si stabilirea incadrarii in limitele admisibile, conform standardelor in vigoare;
-datele masuratorilor si observatiilor se vor inregistra si pastra cu ajutorul unor fise de
observatie intocmite de personalul insarcinat cu efectuarea urmaririi comportarii in
10
exploatare a constructiei.
In cadrul urmaririi curente a constructiei, la aparitia unor deteriorari si/sau inregistrarea
unor abateri de deformatii si degradare fata de reglementarile normativelor in vigoare
care se considera ca pot afecta rezistenta, stabilitatea si durabilitatea constructiei,
proprietarul sau utilizatorul va comanda o inspectare extinsa asupra constructiei, urmata
daca este cazul de o expertiza tehnica.
Inspectarea extinsa asupra constructiei se efectueaza de catre o firma competenta care
dispune de serviciile unor experti autorizati MLPAT cu o larga experienta in domeniul
cercetarii experimentale a elementelor si structurilor de constructii.
Inspectarea extinsa se incheie cu un raport scris in care se cuprind, separat,
urmatoarele:
-observatiile privind degradarile constatate (tip, cauze, gradul si efectul acestora);
-masurile ce trebuie luate pentru inlaturarea acestor degradari;
-extinderea masurilor curente (anterioare) de urmarire a comportarii in timp, daca este
cazul.
Raportul privind efectuarea inspectarii extinse se include in cartea tehnica a constructiei
dupa ce a fost analizata si avizata de catre ISCLPUAT judetul Brasov, care va urmari si
executia eventualelor interventii.
In cazul in care la constructia in exploatare se constata o evolutie periculoasa atestata
de
rezultatele unei expertize tehnice sau unei inspectari extinse se poate institui urmarirea
speciala a comportarii constructiei care va respecta prevederile legislative in vigoare.
In cazul in care s-a depasit durata de serviciu, se schimba destinatia sau conditiile de
exploatare, proprietarul va solicita efectuarea unei expertize tehnice prin care se
stabilesc masurilenecesare.Obligatiile si raspunderile privind urmarirea comportarii in
exploatare a constructiei revin investitorului, proprietarilor, proiectantilor, executantilor si
personalului insarcinat cu urmarirea comportarii in exploatare, in conformitate cu
prescriptiile normativului P130-1997.
Continutul activitatii de urmarire
Constructia in ansamblu
Se vor urmari dupa caz:
11
a.Schimbari in pozitia obiectelor de constructie in raport cu mediul de implantare al

acestora manifestate direct, prin deplasari vizibile, orizontale sau verticale si inclinari,
sau prin efecte secundare vizibile ca desprinderea trotuarelor, scarilor, ghenelor si altor
elemente anexa, de soclul sau corpul cladirilor si aparitia de rosturi, crapaturi, smulgeri,
aparitia de fisuri sicrapaturi, deschiderea sau inchiderea rosturilor de diferite tipuri dintre
elementele de constructie, tronsoane de cladiri, prin scufundarea obiectului de
constructie, dereglarea sau blocarea functionarii unor utilaje conditionate de pozitia lor
(lifturi, utilaje etc.).
b.Schimbari in forma obiectelor de constructii manifestate direct prin deformatii vizibile
sau orizontale si rotiri sau prin efecte secundare ca intepenirea usilor sau ferestrelor,
greutati sau blocare in functionarea utilajelor, distorsionarea treaseului conductelor de
instalatii sau tehnologice, indoirea barelor sau altor elemente constructive, aparitia unor
defecte in functionarea elementelor imbinarilor cu forfecarea sau smulgerea niturilor,
fisurarea sudurilor, slabirea legaturilor etc.
c.Schimbari in gradul de protectie si confort oferite de constructie sub aspectul
etanseitatii, al
izolatiilor fonice, termice, hidrofuge, antivibratorii, antiradiante sau sub aspect estetic,
manifestate prin umezirea suprafetelor, infiltratii de apa, inmuierea materialelor
constructive, lichefieri ale pamântului dupa cutremure, exfolierea sau craparea
straturilor de protectie, schimbarea culorii suprafetelor, aparitia condensului, ciupercilor,
mucegaiului, mirosurilor neplacute, efectele nocive ale vibratiilor si zgomotului asupra
oamenilor si vietuitoarelor manifestate prin stari mergând pâna la imbolnavire etc.
d.Defecte si degradari cu implicatii asupra functionalitatii obiectelor de constructie,
infundarea scurgerilor (burlane, jgheaburi, drenuri, canale), porozitatea, fisuri si
crapaturi in elementele si constructiile etanse prin destinatie (rezervoare, bazine,
conducte), denivelari, santuri, gropi in imbracamintea drumurilor.
e.Defecte si degradari in structura de rezistenta cu implicatii asupra sigurantei
obiectelor de constructie, fisuri si crapaturi, coroziunea elementelor metalice si a
armaturilor la cele de beton armat sau precomprimat, defecte manifestate prin perete,
fisuri, exfolieri, eroziuni etc., flambajul unor elemente componente comprimate sau
ruperea altora intinse, slabireaimbinarilor sau distrugerea lor.
12
Se va acorda o atentie deosebita in cadrul activitatii de urmarire curenta:

a.Oricaror semne de umezire a terenurilor de fundare din jurul elementelor de
constructie si tuturor masurilor de indepartare a apelor de la fundatia obiectelor de
constructie (pante spre exterior pe cel putin 10 m, etanseitatea rostului trotuar-cladire,
scurgerea apelor spre canalizarea exterioara, integritatea si etanseitatea conductelor ce
transporta lichide de orice fel etc.).
b.Incaperile in care exista conditii de mediu deosebit de agresiv in raport cu materialele
din care sunt alcatuite constructiile (umiditate ridicata, mediu acid sau bazic, uleiuri, ape
moi
s.a.).
c.Elementelor de constructie supuse unor solicitari deosebite din partea factorilor de
mediu natural sau tehnologic, terase insorite, mediu marin, cai de rulare functionând cu
poduri rulante in regim greu, zone de constructie supuse variatiilor de umiditate –
uscaciune, locuri in care se poate acumula murdarie, apa, solutii agresive, incaperi cu
degajari mari de temperatura sau emulsii de solutii fierbinti, metale topite, incaperi cu
regim criogenic s.a.
d.Modificarilor factorilor de mediu natural si tehnologic care pot explica comportarea
constructiilor urmarite.
Pereti exteriori si compartimentari interioare
Pentru grupa „A” operatiunile de urmarire curenta cuprind obligatoriu urmatoarele
verificari:
a.desprinderi trotuare, scari, ghene, soclu si aparitia de rosturi, fisuri;
b.degradarea rosturilor dintre panourile de pereti;
c.deschideri-inchideri rosturi dilatatie intre cladiri;
d.aparitia condens-mucegai pe pereti, tavan;
e.schimbari in grad de protectie-confort al peretilor sub aspectul etanseitatii si orice tip
de izolatie, schimbare culori, efecte nocive ale vibratiilor si zgomotului asupra oamenilor
manifestate prin imbolnaviri;
f.fisuri, crapaturi;
g.conditii deosebite de mediu in raport cu materialele din alcatuire;
h.protectii hidrofuge si anticorozive;
13
i.pentru peretii din zidarie de caramida, elemente b.c.a., beton armat, monostrat, tristrat
si ipsos:
-se va observa integritatea peretelui (zone lipsa, deplasare, deformare, fisuri, crapaturi,
tasari);
-mentinerea geometriei initiale, aliniere;
-modificari care conduc la deteriorare in timp datorita sarcinilor permanente, accidentale
sau agenti corozivi, la aparitia fisurilor se vor monta martori din sticla pozati pe pat de
ipsos;
j.inchideri din tabla:
-geometrie si aspect;
-integritatea peliculei protectoare: se va curata protectia, cositoririle, falturile, nituri,
suruburi;
k.inchideri vitrate-sticla:
-geometrie si aspect;
-sparturi, fisuri, lipsuri complete, se va controla starea chitului de etansare;
-integritatea si functionarea corecta a mecanismelor de deschidere-inchidere, etansare
in
pozitia inchis si sistemul de fixare in pozitia deschis;
-gradul de curatire.
Pentru grupa B:
a.umezirea terenurilor de fundatie;
b.degradari in structura de rezistenta cu implicatii asupra sigurantei peretilor, fisuri,
crapaturi, se vor monta marcaje, repere;
c.integritatea peretelui: deplasat, deformat, lipsa;
d.starea tencuielii, vopsitoriilor.
Tâmplarie:
Se vor verifica urmatoarele:
a.protectia peliculara si a prinderilor de elementul suport;
b.accesorii metalice pentru ochiurile mobile;
c.integritate geamuri, chituri, garnituri;
d.verificari operative dupa orice fenomen natural.
14
Intocmit ,
Bartos Istvan
MASURI DE PROTECTIA SI IGIENA MUNCII
Protectia si igiena muncii in constructii:
Vor fi respectate intocmai prevederile urmatorului Regulament privind protectia si igiena

muncii in constructii dat de M.L.P.A.T. prin Ordin 9/N/15.03.1993 si publicat in Buletinul
Constructiilor volumul 5-6-7-8 din 1993 (paginile 1÷451, articolele 1÷2492) care contin
prevederi obligatorii astfel:
Administratiile agentilor economiei din ramura de constructii care concura la realizarea
proiectului trebuie sasi cunoasca raspunderile si obligatiile privind protectia si igiena
muncii stipulate in articolele (1÷11).
De asemenea trebuie sa-si cunoasca responsabilitatile si obligatiile toti maistrii, precum
si conducatorii punctelor de lucru stipulate in prevederile articolului 12.
Sefii formatiilor de lucru si personalul muncitor trebuie sa-si cunoasca obligatiile si
responsabilitatile conform articolelor (13÷15).
Responsabilitatile proiectantilor sunt specificate in articolele (16÷33) si ele se refera si
la proiectantii constructorului care elaboreaza documentatii tehnologie pentru executia
lucrarilor de constructii a organizarii de santier, precum si toti subproiectantii.
Si investitorul trebuie sa-si cunoasca responsabilitatile si obligatiile specificate in
prevederile articolelor (34÷39), iar ele merg pâna la obligatiile din exploatarea
constructiei si instalatiilor aferente privind regulile de rotectia muncii, precum si obligatia
sa nu efectueze nici o modificare fata de prevederile documentatiei roiectului.
Raspunderile producatorilor de masini, utilaje si instalatii pentru constructii sunt
specificate in prevederilearticolelor (40÷50).
Organizarea activitatii de protectie si igiena a muncii se va face conform prevederilor
articolelor (51÷71).
15
Existenta cabinetelor de protectie si igiena a muncii, precum si dotarea si toate

elementele legate de acest capitol trebuie sa fie in conformitate cu prevederile
Controlul medical al personalului se va face in conformitate cu articolele (82÷88).
Instructajul de protectie si igiena a muncii se va face in conformitate cu prevederile
articolelor (89×120).
Repartizarea personalului la locurile de munca se va face conform articolelor
(121÷129).
Propaganda de protectie si igiena a muncii va fi facuta conform cu prevederile
Vor fi respectate regulile de igiena a muncii privind: efortul fizic conform articolelor
(142÷146).
Acordarea primului ajutor in caz de accidente se va face conform prevederi art.(147-
199).
Riscurile profesionale in constructie vor fi toate conform prevederilor articolelor
(200÷228).
Mijloacele individuale de protectie vor corespunde cerintelor formulate in articolele
(229÷275).
Dispozitivele de securitate a muncii vor fi prevazute de proiectantii constructorului care
au elaborat tehnologiile de executie, proiectele tehnologice ale acestora, precum si a
Organizarii de Santier in conformitate cu prevederile articolelor (276÷278).
Lucrarile de executie pe timp friguros vor fi facute prin luarea unor masuri suplimentare
de organizare in scopul prevenirii accidentelor de munca, a imbolnavirilor profesionale
conf. prevederile art. (279÷÷306).
Incarcarea, descarcarea si depozitarea materialelor (va fi inscrisa si in “Conventia”
dintre investitor si constructor - prevedere a articolului nr.35) vor fi in conformitate cu
prevederile articolelor (307÷386).
Electrosecuritatea si masurile de protectie impotriva electrocutarii vor fi realizate in mod
obligatoriu in conformitate cu prevederile articolelor (387÷536).
Lucrarile de terasamente se vor face cu respectarea obligatorie a prevederilor
16
Prepararea si transportul betoanelor si mortarelor se va face conform articolelor

(691÷761).
Turnarea si compactarea betoanelor va respecta prevederile articolelor (762÷793).
Fasonarea si montarea armaturilor de otel-beton se va face conform articolelor
(794÷805).
Lucrarile de zidarie si tencuieli se vor face cu respectarea prevederilor articolelor (806-
856).
Schelele, esafodajele si scarile trebuie sa corespunda prevederilor articolelor
(987÷1130).
Cofrajele vor fi facute cu respectarea obligatorie a prevederilor articolelor (1131÷1261).
Finisajele se vor executa respectând in mod obligatoriu prevederile articolelor
(1262÷1320).
Demolarile, reparatiile, consolidarile se vor face respectând prevederile articolelor
(1321÷1363).
Sudura va respecta in mod obligatoriu prevederile articolelor (1456÷1582).
Alimentarea cu apa si canalizarea se va face conform articolelor (1583÷1832).
Executarea instalatiilor tehnico-sanitare si de incalzire se va face conform articolelor
(1833÷1920).
Lucrarile cu mase plastice vor fi realizate in conformitate cu prevederile articolelor
(1921÷1977).
Izolatiile si protectiile anticorozive vor respecta in mod obligatoriu prevederile articolelor
(1978÷2105).
Instalatiile si masinile de ridicat vor functiona respectând prevederile articolelor
(2230÷2270).
Utilajele, masinile si instalatiile trebuie sa fie obligatoriu conf. cu prevederile art.
(2271÷2353).
Dispozitivele, sculele si uneltele de munca trebuie sa corespunda cerintelor stipulate in
articolele (2354÷2449) care precizeaza si modul obligatoriu in care pot fi folosite,
depozitate si intretinute.
Pentru lucrarile care nu se gasesc in prezenta prezentare constructorul si beneficiarul
vor intocmi instructiuni proprii de lucru si de protectia muncii pe baza proiectelor de
17
executie a lucrarilor respective sau in cazul masinilor si utilajelor pe baza cartilor tehnice
ale acestora, facând propuneri pentru completarea masurilor de protectia muncii cu
masuri suplimentare care sa nu contravina celor prezentate, astfel ca pericolul de
accidentare a muncitorilor sa fie evitat (pag.6-7 B.C., vol.5-6-7-8/93).
Masurile care se vor lua vor fi completate cu toate prevederile proiectului, a masurilor
prevazute de fiecare specialitate care concura la realizarea constructiei, precum si a
tuturor subproiectarilor care participa la realizarea obiectivului. Completarile se vor face
fara insa sa contravina prevederilor regulamentului prezentat detaliat.
Prevederile regulamentului sunt obligatorii la executarea lucrarilor de constructii si a
instalatiilor aferente lor, la montajul utilajelor tehnologice, la folosirea utilajelor pentru
constructii, precum si la lucrarile de reparatii si consolidari de constructii atât in sectorul
de stat cât si in cel particular.
Proiectul nu prezinta probleme speciale de protectia muncii. Se vor respecta actele
normative in vigoare.
Norme republicane de protectia muncii editia 1975 (N.R.P.M.-1975).
Norme specifice de protectia muncii CPME - DGCM editia 1975 (N.R.P.M.-1975).
Module de protectia muncii la constructii-montaj editia 1969 (N.P.M.C.M. 1969).
Regulament privind protectia muncii in constructii, editia 1993 (MLPAT Ordin
9/N/15.03.1993)
In continuare se precizeaza pe specialitati normativele care se vor respecta si capitolele
la care se vor da o atentie deosebita in functie de specialitate.
Arhitectura - se vor respecta:
N.R.P.M. - 1175, integral;
N.S.P.M.-C.P.M.S. 1975, vol.II, capitolele I, II, III, IV, V, VI, IX, X, XI, XII, XIII, XIV, XVII,
XIX, XX, XXI, XXII,
XXV, XXVI, XXVII, XXIX, XXX, XXXIII, XXXVI, XXXVII, XXXVIII, XXXIX, XL.
Volumul masuri practice de protectia muncii editia 1971, volumul II.
Rezistenta - se vor respecta:
N.R.P.M.-1975, cap.I, V, IX, XI, XIII.
N.S.P.M.-C.P.M.B. 1975, cap.I, IX, X, XII, XVI, XXI, XXII, XXV, XXVI, XXVIII, XXIX,
XXX, XXXI, XXXV, XLI,
18
XLIII.
N.P.M.C.M. - 1969 cap.I, VII, VIII, IX, X, XII, XIII, XIV, XIX, XX, XXV, XXVII, XXVIII.
DISPOZITII FINALE
Inaintea inceperii lucrarilor, terenul va fi degajat de orice sarcina (retele electrice si
edilitare, conform N.S.P.M. - C.P.M. editia 1975, cap.XXI). La orice instalatii (retea)
intâlnite in timpul executiei se vor opri lucrarile si se va solicita prezenta detinatorului de
retea.
Se vor respecta prevederile de tehnica securitatii muncii cuprinse in normativele in
constructii, instructiuni tehnice valabile pentru executarea lucrarilor de constructii si
instalatii.
Se vor respecta de catre executant intocmai toate masurile stabilite de catre proiectant
si inscrise in planurile de executie sub forma de note.
Masurile precizate mai sus nu sunt limitative. Constructorul si beneficiarul urmând a le
completa cu alte masuri pe care le vor considera necesare.
MASURI P.S.I.
Pentru stingerea incendilor in caz ca acestea se produc este indicat a se utiliza apa prin
folosirea instalatiei de hidranti proiectata (vezi proiect apa canal), precum si cu
stingatoare portabile cu praf si CO2 si cu spuma. In acest scop se vor prevedea
stingatoare cu CO2 si spuma.
Se va amenaja un post PSI fix dotat conform normelor si normativelor in vigoare.
Beneficiarul si constructorul vor consulta obligatoriu caietale de sarcini si programul de
control pe santier.Costructia este racordata la urmatoarele utilitati : apa, canalizare, gaz,
energie electrica, existente in zona.
Norme PSI
Se vor respecta normele generale de paza contra incendiilor in vigoare in domeniul
constructiilor:
Norme generale de protectie impotriva incendiilor pentru proiectarea si realizarea
constructiilor si instalatiilor, Ordin nr. 775 /22.07.1998
19
Legea nr. 212 privind apararea impotriva incendiilor

Normativ tehnic de siguranta la foc a constructiilor, Indicativ P.118 / 1999
Normativ I.7 / 1998, privind proiectarea instalatiilor electrice interioare pâna la 1000V
Normativ I.9 / 1994, privind proiectarea si executarea instalatiilor sanitare
Normativ I.13 / 1994, privind proiectarea instalatiilor termice
Normativ I.6 / 1998, privind proiectarea instalatiilor de gaze
Dotarea cu mijloace de prima interventie pentru stingerea incendiilor s-a facut conform
P.118/1999-vezi lista dotari P.S.I.
Prin documentatie prezentata se asigura:
Protectia fata de vecinatati
Limitarea propagarii focului
Asigurarea cailor de evacuare in caz de incendiu
Asigurarea apei pentru incendiu – sunt prevazuti hidranti interiori si exteriori.
Masuri constructive de protectie la incendiu
Cai de acces rutiere pentru interventie in caz de incendiu
VERIFICARI NECESARE
Lucrarile de executie se vor realiza pe baza prevederilor Proiectului tehnic si a Detaliilor

de executie.
Beneficiarul va sustine conform legii 10 pe 1995 prezentul proiect verificarii de catre un
verificator de proiecte atastat, pentru cerinta “Rezistenta si stabilita”.
20
PROGRAM PENTRU CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR
In conformitate cu Legea nr.10/1995 si Ordinul MLPAT nr.31/N/1995 se stabileste

intre:
• BENEFICIAR: FACULTATEA DE CONSTRUCTII DIN BRASOV
• PROIECTANT: Bartos Istvan
• CONSTRUCTOR:
urmatorul program pentru controlul calitatii lucrarilor:
Lucrarea ce se Documentul ce se Cine intocmeste Nr. si data
executa, se incheie: si semneaza: actului
verifica, se P.V.L.A. I-IJSC incheiat
Nr. receptioneaza si P.V.R. B-Beneficiar
Crt. pentru care se P.V. C-Constructor
intocmesc F.D. P-Proiectant rez
documente scrise. Pg-Proiectant
geo
1 2 3 4 5
Predarea
1 P.V. B,C,A,
amplasamentului
Trasarea axelor si
fundatiilor inclusiv
2 P.V. B,C,A,P
stabilirea cotei
±0,00
Natura terenului
3 P.V.L.A.+F.D. B,C,Pg,I
de fundare
Cota de fundare si
4 dimensiunile P.V.L.A. B,C,P
fundatiilor
Armarea
5 P.V.L.A.+F.D. B,C,P,I
fundatiilor
6 Cota -0.30 P.V. B,C,A,P
Structura
principala
7 P.V. +F.D. B,C,A,P,I
si secundara
Axele (A-B)(1-11)
8 Receptie P.V.R. B,C,A,I
9 Receptie finisaje P.V.R. B,C,A,I
10 Receptie finala P.V.R. B,C,A,P,I
Intocmit
Bartos Istvan
21
CAIET DE SARCINI
PENTRU EXECUłIA LUCRĂRILOR DE CONSTRUCłII
LUCRĂRI DE CONSTRUCłII – GENERALITĂłI
ANEXA NR. 1 - SUMARUL ACTELOR NORMATIVE
CAPITOLUL 1 - LUCRĂRI DE CONSTRUCłII – GENERALITĂłI
1.1. Programul de execuŃie
Lucrările se vor executa în conformitate cu graficul aprobat de investitor, grafic care face
parte integrantă din condiŃiunile speciale de execuŃie, din cadrul contractului.
Ofertantul (antreprenorul) după ce a primit comunicarea de acceptare din partea
investitorului, în maximum 30 zile, va supune aprobării acestuia grafic de executare a
lucrărilor, în care acestea sunt eşalonate în ordinea tehnologică a execuŃiei, pentru fiecare
obiect în parte, component al întregii lucrări ofertate.
1.2. Modificări de proiect
1.2.1. Orice modificare de proiect se va face în conformitate cu prevederile "CondiŃiunilor

speciale de execuŃie", din contract, modificări care trebuie să obŃină acordul consultantului
şi al investitorului, cu toate consecinŃele care decurg din această situaŃie.
1.2.2. Dacă investitorul cere o lucrare care nu este prevăzută în contract, atunci
antreprenorul are dreptul la o plată suplimentară, cu menŃiunea că acesta trebuie să
convină investitorului asupra preŃului înainte de începerea lucrării respective.
1.3. Borne şi cote de nivel
1.3.1. Investitorul are obligaŃia de a preda în scris borne de nivelment în imediata apropiere
a şantierului, poziŃia acestora şi valoarea cotelor de nivel.
1.3.2. Antreprenorul are obligaŃia să verifice valoarea cotelor de nivel şi să facă cunoscut
investitorului, în scris, în cazul că se constată erori.
1.4. Împrejmuirea şantierului
1.4.1. Investitorul are obligaŃia de a pune la dispoziŃia antreprenorului suprafaŃa de teren,

liberă de orice obligaŃii, necesară activităŃii de şantier, având obligaŃia de a fixa pe teren
limitele acestuia.
22
1.4.2. Antreprenorul are obligaŃia de a împrejmui provizoriu, pe durata derulării contractului,

teritoriul şantierului, pentru a-l proteja de accesul publicului, de circulaŃia rutieră, sau de
vagabondajul animalelor.
Se preferă împrejmuirea realizată cu panouri pline.
1.4.3. Împrejmuirea va avea de regulă o singură poartă de acces în incintă, în scopul
asigurării unui control eficient asupra circulaŃiei în şantier.
În cazuri bine justificate se admite şi existenŃa unei a doua intrări.
1.4.4. Antreprenorul este obligat să amenajeze parapeŃi în jurul tuturor tranşeelor şi
excavaŃiilor deschise, să construiască podeŃe provizorii, acolo unde se iveşte necesitatea,
pentru a evita accidentele de muncă şi pentru a permite accesul personalului de lucru şi al
vehiculelor de fiecare parte a şanŃurilor.
1.4.5. În cazul că antreprenorul are nevoie de spaŃiu suplimentar de lucru sau pentru
depozitarea materialelor, în scopul aducerii la îndeplinire a contractului, va întreprinde
demersuri proprii, de comun acord cu investitorul, acesta din urmă suportând toate
cheltuielile şi taxele pentru folosirea temporară a acestor terenuri.
1.4.6. Dacă antreprenorul constată întârzierea, în preluarea terenului şi suportă cheltuieli
suplimentare din cauza investitorului, la cerere, investitorul îi va acorda o prelungire a
duratei de execuŃie a lucrărilor şi va acoperi cheltuielile suplimentare.
1.4.7. Nu se admite atacarea lucrărilor din contract fără realizarea împrejmuirii şantierului.
1.4.8. Antreprenorul este obligat la plata daunelor pentru încălcarea sau deteriorarea
drumurilor de acces sau a reŃelelor de utilităŃi a terenurilor limitrofe prin depozitarea de
pământ, materiale sau alte obiecte, precum şi ca urmare a unor îngrădiri sau limitări din
vina proprie.
1.5. Trasarea lucrărilor
1.5.1. Investitorul are obligaŃia de a materializa pe şantier axele principale ale bazei de
trasare a obiectelor.
1.5.2. Antreprenorul are sarcina de a trasa limitele obiectelor, în funcŃie de axele principale
ale bazei de trasare.
1.5.3. Antreprenorul este răspunzător de trasarea corectă a lucrărilor faŃă de reperele date
de investitor.
1.5.4. Trasarea lucrărilor va fi verificată de consultant în care scop antreprenorul este
obligat să protejeze şi să păstreze cu grijă toate reperele, bornele sau alte obiecte folosite
la trasarea lucrărilor.
1.5.5. După verificarea trasării lucrărilor de către consultant, antreprenorul va pregăti un
desen în 3 exemplare pentru a fi aprobat de investitor.
Un exemplar, aprobat va fi returnat antreprenorului, celelalte două fiind împărŃite între
investitor şi consultant.
1.5.6. Orice modificare a planului de trasare aprobat, cerută de investitor, va fi făcută de
antreprenor şi trimisă la aprobare după aceeaşi procedură.
1.5.7. Antreprenorul va păstra la dosar atât planurile de trasare, aprobate, cât şi
planurile ulterioare, modificate şi aprobate de investitor, în vederea includerii lor în cartea
c.-Ńiei
23
1.6. Acte normative obligatorii
1.6.1. In anexa nr. 1 sunt arătate actele normative, alcătuite din STAS-uri, normative şi
instrucŃiuni, cu indicaŃia unde sunt publicate.
Actele normative citate acoperă aspectele privind calitatea materialelor, punerea în operă a
acestora şi condiŃiile de calitate care se cer pentru realizarea lucrărilor.
1.6.2. În cazul că furnizorul poate oferi materiale, articole şi produse de calitate aproximativ
egală cu cele prevăzute în actele normative menŃionate la punctul 1.6.2., atunci
antreprenorul va trebui să obŃină aprobarea investitorului sau a consultantului.
In această situaŃie anteprenorul va înainta investitorului spre aprobare, odată cu cererea
respectivă, o copie de pe standardul străin privind calităŃile materialului respectiv sau un act
emis de furnizor, în care să ateste calităŃile acestui material în paralel cu prevederile STAS
pentru materialul indigen.
Aprobarea sau refuzul investitorului va fi comunicată antreprenorului în maximum 14 zile de
la primirea cererii.
1.7. Mostre de material
1.7.1. Materialele trebuie să fie de calitate prescrisă de documentaŃiile de execuŃie şi în

conformitate cu prevederile actelor normative, urmând să fie supuse la diverse probe atunci
când investitorul sau consultantul le solicită.
1.7.2. Dacă investitorul sau consultantul comandă testări de mostre neprevăzute în
documentaŃie, atunci costul acestora va fi suportat de investitor.
1.7.3. Cheltuielile pentru prelevarea şi încercarea probelor din materiale, pozate în operă
care se dovedesc necorespunzătoare calitativ, vor fi suportate de antreprenor. În caz
contrar, cheltuielile vor fi suportate de investitor.
1.7.4. În cazul în care loturile de materiale (oŃel beton, cabluri, ciment, agregate, aditivi,
elemente prefabricate, etc), nu îndeplinesc condiŃiile de calitate garantate de certificatele
de calitate sau actele normative, se va interzice sau sista imediat utilizarea lor şi se vor
sesiza de urgenŃă: investitorul, furnizorul şi organele pentru controlul calităŃii produselor.
ÎncunoştiinŃarea nu va depăşiu 48 ore de la constatare.
1.7.5. Testarea calitativă a mostrelor este o activitate ce este organizată de antreprenor, fie
în laboratoare proprii, dotate corespunzător, fie în laboratoare specializate, pe bază de
plată.
1.7.6. Testarea materialelor va fi astfel organizată de antreprenor încât să se evite
întârzierile în programul de lucru.
1.8. ReŃeaua de utilităŃi publice
1.8.1. Antreprenorul are obligaŃia de a obŃine toate informaŃiile de la serviciile utilităŃilor

publice, privind poziŃia reŃelelor şi le va face imediat cunoscut investitorului.
1.8.2. Orice deteriorare produsă din cauza derulării programului de lucrări contractate la
reŃelele de utilitate publică va fi suportată de antreprenor în ceea ce privesc cheltuielile
pentru remedierea situaŃiei.
24
1.8.3. Orice deviere sau modificare permanentă sau temporară a reŃelelor publice va fi
permisă numai după obŃinerea aprobării de la fiecare deŃinător a utilităŃii respective.
1.8.4. Devierile definitive ale reŃelelor, care prin poziŃia lor împiedică complet construcŃia
obiectivului din cadrul contractului vor fi plătite de către investitor.
1.9. Alimentarea cu apă şi energie electric
1.9.1. Antreprenorul are obligaŃia de a asigura alimentarea cu apă şi energie electrică şi va

plăti toate costurile şi cheltuielile care decurg din folosirea apei şi a energiei electrice.
1.9.2. Acolo unde apa nu poate fi asigurată din reŃeaua publică, antreprenorul se va îngriji
pentru obŃinerea de apă dintr-o altă sursă.
1.9.3. Antreprenorul general are obligaŃia de a asigura accesul la sursa de apă şi de
energie electrică a subantreprenorilor săi sau a antreprenorilor angajaŃi de investitor.
1.9.4. Plata consumului de apă şi de energie electrică priveşte pe fiecare antreprenor sau
subantreprenor în parte.
1.10. RelaŃiile cu alŃi antreprenori
1.10.1. Antreprenorul general este obligat să asigure toate condiŃiile pentru activitatea
celorlalŃi antreprenori, fie a subantreprenorilor, fie a antreprenorilor angajaŃi direct de
investitor, pentru realizarea lucrărilor din incinta şantierului sau pentru lucrări adiacente
acestuia.
1.10.2. Antreprenorul general va asigura acces adecvat şi spaŃiu de lucru, în conformitate
cu directivele consultantului.
1.10.3. Antreprenorul general va Ńine seama în devizul ofertă că lucrările menŃionate la
punctele 1.10.1. şi 1.10.2. să fie incluse sub formă de costuri suplimentare.
1.10.4. Antreprenorul general sau antreprenorul este răspunzător faŃă de investitor pentru
respectarea de către subantreprenorii săi a prevederilor legale şi profesionale.
Partererii de contract răspund fiecare pentru greşelile proprii.
1.10.5. Dacă în cursul derulării contractului se produce o daună altei părŃi terŃe, atunci
părŃile contractuale răspund solidar, după gradul de vinovăŃie al fiecărui partener, dacă în
clauzele contractului nu s-a prevăzut altfel.
1.10.6. Litigiile dintre părŃile contractului sunt de competenŃa instanŃei juidecătoreşti în raza
căreia se situiază lucrarea respectivă.
1.10.7. Litigiile născute din raporturile contractuale pot fi soluŃionate şi prin arbitraj, dacă
părŃile în litigiu convin astfel, arbitrii trebuind să fie aleşi de părŃi de comun acord.
1.11. Clădirile provizorii de şantier
1.11.1. Deoarece suprafaŃa destinată execuŃiei rezervorului este foarte restrânsă, clădirile
provizorii de şantier:birouri, magazii, depozite, se vor amenaja cu aprobarea investitorului.
1.11.2. Toate aceste construcŃii vor fi întreŃinute pe cheltuiala exclusivă a antreprenorului.
Şantierul va organiza spaŃii pentru depozitarea materialelor, organizate pe antreprize de
lucru.
25
1.11.3. În cazul în care antreprenorul nu poate contracta operaŃiile de testare a materialelor

ce urmează să fie puse în lucru cu laboratoare de specialitate îşi va construi aceste
laboratoare pe care le va echipa cu aparatura necesară şi va angaja personal de
specialitate atestat care va emite acte oficiale cu privire la testările efectuate.
1.12. Postul de prim ajutor
1.12.1. Antreprenorul va organiza, furniza şi întreŃine în locuri accesibile posturi sanitare de

prim ajutor, pe toată durata contractului.
1.12.2. Dotarea şi încadrarea cu personal sanitar a acestor posturi va fi conformă cu
specificul lucrărilor şi cu prevederile sanitare pentru şantierele de construcŃii.
1.13. Semnalizarea, iluminarea şi paza
1.13.1. Şantierul şi lucrările vor fi iluminate în întregime până la 1/2 ore după răsăritul
soarelui sau ori de câte ori vizibilitatea este slabă în scopul de a evita accidentele de
circulaŃie ale personalului de şantier sau ale publicului care au acces în incintă.
1.13.2. Lămpile vor fi amplasate astfel încât aşezarea lor să fie aprobată de organele de
protecŃie ale muncii şi vor fi menŃinute tot timpul într-o stare de curăŃenie corespunzătoare.
1.13.3. Obiectele vor fi semnalizate cu pancarte, care vor arăta denumirea şi caracteristicile
geometrice şi funcŃionale ale acestora.
De asemenea antreprenorul, mai este obligat să planteze pancarte avertizoare cu măsuri
de prevenire împotriva accidentelor de muncă, la fiecare obiect în parte, în funcŃie de
caracteristicile constructive ale acestuia.
1.13.4. Şantierul va fi înzestrat cu paznici de noapte şi de sfârşit de săptămână, numărul
acestora fiind stabilit de antreprenor în funcŃie de mărimea şi configuraŃia teritoriului
împrejmuit, încât acesta să fie asigurat împotriva furtunilor sau al actelor negative.
1.14. CurăŃenia şantierului
1.14.1. Pe toată durata şantierului, incinta acestuia, construcŃiile de organizare, cât şi

acelea care fac parte din contract, vor fi Ńinute în mod permanent în stare de curăŃenie.
1.14.2. Antreprenorul este obligat să respecte toate reglementările în vigoare ale organelor
sanitare, ale poliŃiei şi ale primăriei, în scopul asigurării unui climat de ordine în
desfăşurarea lucrărilor.
1.15. Materiale rezultate din excavaŃii şi demolări
1.15.1. Antreprenorul nu are voie să vândă nici un material rezultat din excavaŃii, demolări
sau alte lucrări asemenea, executate pe şantierul său decât cu autorizaŃia scrisă a
investitorului.
1.15.2. Refolosirea oricărui astfel de material arheologic în lucrările contractate trebuie să
aibă aprobarea prealabilă a consultantului.
26
1.16. InspecŃia consultantului şi a investitorului
1.16.1. Antreprenorul este obligat să asigure accesul şi toate facilităŃile pentru a abilita pe
consultant şi pe investitor, sau pe reprezentanŃii acestora, pentru ca ei să-şi îndeplinească
în mod corespunzător inspecŃia pe şantier, ori de câte ori aceştia le solicită pe timpul
derulării contractului.
1.16.2. Consultantul şi investitorul vor notifica antreprenorul, ziua şi ora când intenŃionează
să efectueze inspecŃia lucrărilor în perioada de garanŃie.
Antreprenorul este obligat să fie reprezentat la inspecŃie, la data şi ora notificată, de un
reprezentant autorizat cu răspundere pentru măsurile care urmează să fie luate.
1.16.3. Orice notificare se consideră că este făcută în momentul în care reprezentantul
investitorului sau al consultantului depune pe biroul responsabilului tehnic nota scrisă, pe
care acesta semnează de primire, marcând inclusiv data, pe copia notei.
1.17. Structura de organizare a şantierului
1.17.1. Antreprenorul este obligat să asigure o structură de organizare care cuprinde

personal calificat calitativ, cu experienŃă şi bine dozat din punct de vedere numeric, pentru
a asigura respectarea riguroasă a programului de construcŃii şi prevederile contractului.
1.17.2. Antreprenorul, în organizarea de şantier propusă, va arăta structura personalului,
cu toate detaliile profesionale ale fiecărui post ca: vârstă, calificare, experienŃă,
specializare, etc.
1.17.3. Antreprenorul trebuie să comunice investitorului numele responsabilului tehnic, care
trebuie să fie atestat tehnico-profesional, care va verifica lucrările din partea
antreprenorului.
1.17.4. Antreprenorul va include în organizarea de şantier şi o grupă de management
pentru realizarea contractului în cât mai bune condiŃiuni.
1.17.5. Grupa de management va fi condusă de responsabilul tehnic, care va fi un inginer
cu experienŃă de cel puŃin 10 ani activitate în realizarea de proiecte similare.
1.17.6. Personalul ajutător care alcătuieşte grupa de management, va fi numeric
dimensionat în funcŃie de amplasarea şi complexitatea lucrării, având experienŃa şi
cunoştinŃele necesare.
1.18. Remedierea defectelor şi curăŃenia pe şantier
1.18.1. Antreprenorul este obligat să refacă sau să remedieze, pe parcursul lucrărilor, orice
lucrare sau parte de lucrare necorespunzătoare din punct de vedere calitativ.
1.18.2. Idem, să îndepărteze şi să înlocuiască materialele care sunt calitativ
necorespunzătoare.
1.18.3. Lucrările vor fi menŃinute curat în permanenŃă, eliberate de moloz, sau de alte
resturi de materiale.
1.18.4. Nu se va plăti nici o lucrare până când aceasta nu este terminată, în stare curată,
iar lucrările de remediere efectuate în mod complet.
27
1.18.5. Înainte de a se cere recepŃia preliminară sau finală a lucrărilor sau a unei părŃi din
acestea, antreprenorul trebuie să le inspecteze el însuşi, în prealabil, ca să se convingă că
ele sunt într-o condiŃie corespunzătoare, din punct de vedere calitativ, pentru recepŃie.
1.18.6. În cazul în care antreprenorul, la dispoziŃia scrisă a consultantului, nu execută
prevederile de la art. 1.18.1.; 1.18.2.; 1.18.3., investitorul are dreptul să angajeze şi să
plătească altor antreprenori realizarea acestor lucrări, cheltuielile aferente urmând a fi
recuperate de către investitor de la antreprenorul contractant.
1.19. CurăŃenia finală a şantierului
1.19.1. La terminarea lucrărilor antreprenorul va evacua de pe şantier toate utilajele de

construcŃii, surplusul de materiale, ambalajele, deşeurile şi lucrările provizorii.
28
A N E X A N R. 1
SUMARUL ACTELOR NORMATIVE
1. STAS-uri
1.1. STAS 227-86/1,2,3,4,5 şi 6

- Cimenturi. ProprietăŃi şi determinări
1.2. STAS 790-84 - Apa pentru beton şi mortar
1.3. STAS 10107/0-90 - Calculul şi alcătuirea elementelor structurale din beton, beton
armat şi
beton precomprimat
1.4. STAS 1667-76 - Agregate naturale grele pentru beton şi mortar, cu lianŃi minerali
1.5. STAS 438/1 şi 3-89 - OŃel laminat; plase sudate
1.6. STAS 438/2-80 - Sârmă trasă pentru beton armat
1.7. STAS 6482/2-80 - Sârmă netedă pentru beton precomprimat.
1.8. STAS 6482/3-80 - Sârmă amprentată pentru beton precomprimat.
1.9. STAS 6482/4-80 - Toroane pentru beton precomprimat
1.10. STAS 6657/89 - Elemente prefabricate din beton armat şi beton precomprimat.
CondiŃii tehnice generale de calitate.
1.11. STAS 6657/2-89 - Prefabricate din beton, beton armat şi beton precomprimat
1.12. STAS 6657/3-89 - Prefabricate din beton, beton armat şi beton precomprimat.
Procedee de verificare a caracteristicilor generale.
1.13. STAS 1275 - 80 - Încercări de betoane. Determinarea rezistenŃelor mecanice
1.14. STAS 7721 - 90 - Tipare metalice pentru elemente prefabricate. CondiŃii tehnice de
calit.
1.15. STAS 6029 - 89 - Blocuri mici din beton cu agregate uşoare
1.16. STAS 10833 - 80 - Beton celular autoclavizat. Elemente rearmate
1.17. STAS 457 - 86 - Cărămizi ceramice pline
1.18. STAS 5175/1;2-86 - Cărămizi şi blocuri ceramice cu goluri verticale. CondiŃii de
calitate şi
forme şi dimensiuni.
1.19. STAS 8560 - 80 - Blocuri ceramice cu goluri orizontale
1.20. STAS 456 - 73 - Cărămizi de construcŃie din argilă arsă. Reguli şi metode de
verif.calit.
1.21. STAS 10109/1-82 - Lucrări de zidărie. Calculul şi alcătuirea elementelor
1.22. STAS 1030-85 - Mortare obişnuite pentru zidărie şi tencuieli;
1.23. STAS 8036-81 - Beton celular autoclavizat. Gaz beton
1.24. STAS 7343-80 - Agregate minerale uşoare. Granulit.
1.25. STAS 2355/2-87 - HidroizolaŃii din mat.bituminoase la elem. de c-Ńii
1.26. STAS 2355/3-87 - HidroizolaŃii din mat.bit. la terase şi acoperişuri
1.27. STAS 2560/1-83 - Pardoseli din piatră naturală sau artificială. Elemente geometrice
1.28. STAS 2560/3-84 - Pardoseli din piatră naturală sau artificială. Reguli şi metode de
verif.
1.29. STAS 7915-71 - Covor din policlorură de vinil pe sup.textil.
1.30. STAS 228/1-87 - Parchet din lemn masiv ptr. pardoseli
1.31. STAS 853-80 - Geamuri trase
1.32. STAS 949-86 - Geamuri armate
29
1.33. STAS 2274-88 - Lucrări de tinichigerie. Burlane, jgheaburi şi accesorii de îmbinare

1.34. STAS 456-80 - Ferestre şi uşi de balcon din lemn, ptr. construcŃii
1.35. STAS 799-80 - Ferestre şi uşi din lemn. CondiŃii tehnice generale
1.36. STAS 5353-80 - Ferestre şi uşi de balcon şi uşi interioare din lemn. Formare şi
alcăt.
1.37. STAS 7567 - 90 - Tevi de oŃel sudate longitudinal ptr. c-Ńii
1.38. STAS 4165-80 - Rezervoare din beton armat şi beton precompr.PrescripŃii
generale.
1.39. STAS 2914-84 - Lucrări de drumuri. Terasamente. Cond.tehnice de calitate
1.40. STAS 183-86 - Lucrări de drumuri. Straturi de bază şi îmbrăcăminŃi bituminoase
din
macadam penetrat şi semipenetrat.
1.41. STAS 6400-84 - Lucrări de drumuri. Structuri de bază şi de fundaŃie. Cond.tehn.de
cal.
1.42. STAS 662-89 - Lucrări de drumuri. Agregate naturale de balastieră.
1.43. STAS 790-84 - Apă pentru betoane
2. NORMATIVE ŞI INSTRUCłIUNI
2.1. C 169 - 88 - Normativ pentru executarea lucrărilor de terasamente, pentru

realizarea fundaŃiilor la c-Ńii civile şi ind. (BC nr. 5/1988)
2.2. C 56 - 85 - Normativ pentru verificarea calităŃii şi recepŃia lucrărilor de c-Ńii
(BC 1-2/1986)
2.3. NE 012-99 - Normativ pentru executarea lucrărilor din beton şi beton armat
(BC 12/1986)
2.4. P 73 - 78 - InstrucŃiuni tehnice pentru proiectarea şi executarea recipienŃilor
din
beton armat şi beton precomprimat ptr. lichide (BC 12/78)
2.5. C 21-85 - Normativ ptr. executarea lucrărilor din beton precomprimat (BC
4/86)
2.6. P.2.-85 - Normativ privind calculul şi executarea structurilor de zid.(BC
11/85)
2.7. C 107-82 - Normativ pentru proiectarea şi executarea lucrărilor de
izol.termice la
clădiri (BC 1/1983 şi 3/86)
2.8. C 112 - 86 - Normativ pentru proiectarea şi executarea hidroiz. la lucrări de c-
Ńii
(BC nr. 9/1986)
2.9. C 17 - 82 - InstrucŃiuni tehnice ptr. prepararea mortarului (BC 1/1983 şi
4/1985)
2.10. C 3 – 7 6 - Normativ pentru executarea zugrăvelilor şi vopselelor (BC
5/1976)
2.11. C 35 - 82 - Normativ pentru alcătuirea şi executarea pardoselilor (BC
11/1982)
2.12. C 47 - 86 - InstrucŃiuni tehnice ptr. folosirea şi montarea geamurilor şi a altor
produse de sticlă în c-Ńii (BC 5/1986)
30
2.13. C 199 - 79 - InstrucŃiuni tehnice privind livrarea, depozitarea, transportul şi

montarea
în c-Ńii a tâmplăriei de lemn (BC 1/1980 şi 2/1987)
2.14. C 56 - 85 - Normativ pentru verificarea calităŃii şi recepŃia lucrărilor de c-Ńii
şi instalaŃii aferente (BC 1-2/1986)
2.15. P 10 - 86 - Normativ privind proiectarea şi executarea lucrărilor de fundaŃii
directe
la c-Ńii
2.16. C 29 - 85 - Normativ privind îmbunătăŃirea terenurilor de fundare slabe prin
procedee mecanice
2.17. C 11 - 74 - InstrucŃiuni tehnice privind alcătuirea şi folosirea în c-Ńii a
panourilor
din placaj, pentru cofraje.
2.18. C 37 - 88 - Normativ pentru alcătuirea şi executarea învelitorilor la c-Ńii.
2.19. C 163 - 87 - InstrucŃiuni tehnice pentru folosirea profilelor încastrate din PVC
plastifiat la etanşarea rosturilor elementelor de c-Ńii.
31
CAPITOLUL SĂPĂTURI
1. GENERALITĂłI
Acest capitol cuprinde specificaŃii pentru lucrările de execuŃie a săpăturilor necesare.
2. STANDARDE DE REFERINłĂ
- STAS 9824/0-74 - Trasarea pe teren a construcŃiilor. PrescripŃii generale

- STAS 9824/1-87 - Trasarea pe teren a construcŃiilor civile, industriale şi
agrozootehnice
- C 169 - 88 - Normativ privind executarea lucrărilor de terasamente
pentru realizarea fundaŃiilor construcŃiilor civile şi industriale Bc 5/88
- C 56 - 85 - Normativ pentru verificarea calităŃii şi recepŃia lucrărilor
de construcŃii şi instalaŃii aferente Bc 1-2/1986
- C 83 – 75 - Indrumător privind execuŃia tasării de detaliu în c-Ńii Bc 1/76
3. EXECUłIA LUCRĂRILOR
3.1. Lucrări ce trebuiesc terminate înainte de începerea lucrărilor de săpătură
- curăŃirea terenului de frunze, crengi, iarbă şi buruieni pe întreaga suprafaŃă pe care se

execută terasamentele, cu strângerea în grămezi a materialelor rezultate şi îndepărtarea
lor;
- săparea şi depozitarea pământului vegetal;
- îndepărtarea apelor de suprafaŃă - dacă este cazul
- trasarea pe teren a construcŃiei
- trasarea lucrărilor de detaliu pentru săpături
3.2. Lucrări propriu-zise de săpătură:
- execuŃia săpăturilor generale care se opresc cu 20 cm deasupra cotei finale din proiect;
- retrasarea lucrărilor de detaliu pentru săpături dacă este cazul;
- execuŃia săpăturilor manuale care se opresc cu 20 cm deasupra cotei finale din proiect;
3.3. Terminarea lucrărilor de săpătură:
- finisarea săpăturii (săparea ultimului strat de 20 cm) trebuie făcută imediat înainte de
începerea lucrărilor de turnare a betonului.
4. ABATERI ADMISE
4.1. ToleranŃele (în cm) admisibile la trasarea construcŃiei sunt:

- pe orizontală: coordonate rectangulare de trasare ± 2 cm laturi pe conturul de trasare ± 4
cm;
- pentru cota ± 0,00 toleranŃa admisibilă este de ± 1 cm
32
- pentru unghiuri ± 1 grad

- în cazul depăşirii oricăreia din abaterile admisibile, este interzisă începerea executării
corpului fundaŃiilor înainte de a se fi efectuat toate corecturile necesare sau cu acordul scris
al proiectantului.
5. VERIFICĂRI ÎN VEDEREA RECEPłIEI
- elemente geometrice (lungimi, lăŃimi, cote de nivel) în corespondenŃă cu proiectul

- în toate cazurile în care se constată că la cota de nivel stabilită prin proiect - natura
terenului nu corespunde cu cea din proiect, soluŃia de continuare a lucrărilor nu poate fi
stabilită decât pe baza unor dispoziŃii scrise ale proiectantului;
- documentul de atestare a calităŃii (naturii) terenului de fundare îl constituie procesul verbal
de recepŃie întocmit de către conducătorul lucrărilor împreună cu specialistul din partea
proiectantului, beneficiarului şi a reprezentantului organului de stat privind calitatea
construcŃiilor (fază determinantă) procesele verbale înscriindu-se în "Registrul de procese
verbale de lucrări ascunse" şi semnate în aceeaşi zi de toŃi proiectanŃii.
6. MĂSURĂTOARE ŞI DECONTARE
- Săpăturile se vor plăti la metru cub pentru săpăturile manuale şi la 100 metri cubi pentru
cele mecanizate.
CAPITOLUL UMPLUTURI
1. GENERALITĂłI
Acest capitol cuprinde specificaŃii pentru lucrările de umpluturi.
- C 169 - 88 - Normativ pentru executarea lucrărilor de terasamente
pentru realizarea fundaŃiilor construcŃiilor civile şi industriale (BC 5/88)
- C 56 - 85 - Normativ pentru verificarea calităŃii şi recepŃia lucrărilor
de construcŃii BC 1-2/86;
- STAS 9871 - 74 - Terasamente. Determinarea gradului de compactare.
Compactarea pământului folosit ca umplutură în jurul construcŃiei se va face manual prin
împrăştierea şi compactarea cu maiul de mână în straturi de cca 20 cm grosime.
Umpluturile de sub pardoseli se vor executa din balast conform detaliilor din proiect
urmărindu-se o compactare corespunzătoare.
- se verifică gradul de compactare şi cotele de nivel în concordanŃă cu cele din proiect;
- documentul de atestare a calităŃii îl constituie procesul verbal de recepŃie întocmit de către
conducătorul lucrărilor şi specialistul din partea beneficiarului.
5. MĂSURI DE DECONTARE
Umpluturile se vor plăti la metru cub de umplutură efectiv efectuată
33
Intocmit ,
St. Bartos Istvan
CAP. ARMĂTURI
1. GENERALITĂłI
Acest capitol cuprinde specificaŃii referitoare la armături pentru betoane.
STAS 438/1-80 - OŃel beton rotund, neted şi profil periodic
STAS 438/2-80 - Sârmă trasă netedă ptr. beton armat
STAS 438/3-80 - Plase sudate pentru beton armat
STAS 10107/0-90 - Calculul şi alcătuirea elementelor din beton, beton
armat şi beton precomprimat
P 10 - 86 - Normativ privind proiectarea şi executarea lucrărilor de
fundaŃii directe la c-Ńii (BC 1/87)
P 59 - 86 - InstrucŃiuni tehnice pentru proiectarea şi folosirea armării cu plase sudate a
elementelor de beton (BC 10/86)
P 100/81 - Normativ pentru proiectarea antiseismică a c-Ńiilor de
locuinŃe social-culturale, agro-zootehnice şi industriale (BC 11/81)
C 28 - 83 - InstrucŃiuni tehnice pentru sudarea armăturilor din oŃel
beton (BC 7/83)
C 56 - 85 - Normativ pentru verificarea calităŃii şi recepŃia lucrărilor
de construcŃii şi instalaŃii (BC 1-2/86)
NE012-99 - Cod de practica pentru executarea lucrarilor din
beton,beton armat si beton precomprimat.
2. MATERIALE
3.1. OŃeluri pentru armături
OŃelul pentru beton trebuie să îndeplinească condiŃiile tehnice prevăzute în STAS

438/1,2,3, - 80.
Tipurile utilizate curent în elementele de beton sunt următoarele:
34
Simbol Domeniul de utilizare

a) OŃel beton rotund, neted, OB 37 Armături de rezistenŃă sau constructive
STAS 438/1-80
b) Sârmă trasă netedă pentru STNB Armături de rezistenŃă sau constructive,
beton armat (STAS 438/2-80) armăturile de rezistenŃă numai sub formă
de plase sau carcase sudate
c) OŃel beton cu profil PC 52 Armături de rezistenŃă la elem. cu
periodic (STAS 438/1-80) betoane de clasă cel puŃin Bc 15
PC 60 Armături de rezistenŃă la elemente cu
betoane cu clasa de cel puŃin Bc 20
Pentru oŃelurile de import este obligatorie existenŃa certificatului de calitate emis de

unitatea care a importat oŃelul sau cea care asigură desfacerea acestuia.
În cazul în care există dubii asupra modului în care s-a făcut echivalarea corespunzătoare
cu STAS 438/1,2,3 - 80 a parametrilor de calitate, constructorul va utiliza oŃelul respectiv
numai pe baza rezultatelor încercărilor de laborator cu acordul scris al proiectantului.
4.1. Reguli generale
4.1.1. CurăŃirea şi îndreptarea barelor, sunt operaŃii care trebuie executate înaintea tăierii şi
fasonării acestora.
La curăŃire se va îndepărta:
- pământul, urmele de ulei, vopsea, etc.
- rugina neaderentă care se desprinde prin lovire cu ciocanul
- rugina aderentă prin frecare cu peria de sârmă în zonele în care urmează a fi sudate. Prin
această îndepărtare a ruginii barele nu trebuie să-şi schimbe diametrul mai mult decât
abaterile limită admise de Normativul C 140 - 86.
- pentru bare cu diametru < - 25 mm - 0,5 mm
- pentru bare cu diametru > - 25 mm - 0,75 mm
OŃelul livrat în colaci se va îndrepta înainte de tăiere prin întindere cu troliul fără a depăşi
alungirea maximă de 2 mm/m sau cu ajutorul maşinilor speciale de îndreptat.
4.1.2. Fasonarea barelor
Barele tăiate şi fasonate vor fi depozitate în pachete etichetate, în aŃa fel încât să se evite
confundarea lor şi să se asigure păstrarea formei şi curăŃeniei acestora.
Armăturile se vor termina cu sau fără ciocuri în conformitate cu planşele din proiect. În
cazul armăturilor netede, ciocul se îndoaie la 180 grade cu raza interioară de min. 1,25 d şi
porŃiunea dreaptă de la capăt 3 d.
În cazul armăturilor cu profil periodic ciocul se îndoaie la 90 grade cu raza interioară de min
2 d şi porŃiunea dreaptă de la capăt de 7 d.
Îndoirea barelor înclinate se va face după un arc de cerc cu raza de cel puŃin 10 d.
Capetele barelor înclinate trebuie să aibă o porŃiune dreaptă cu lungimea de cel puŃin 20 d
în zona întinsă şi cel puŃin 10 d în zone comprimate.
35
În cazul etrierilor care se îndoaie după un unghi drept, cercul de îndoire va fi de min 2 d (d
= diametrul etrierului).
Fasonarea ciocurilor şi îndoirea armăturilor se execută cu o mişcare lentă, fără şocuri iar
barele cu diametre mai mari de 25 mm se îndoaie la cald.
Se recomandă să nu se execute fasonarea armăturilor la temperaturi sub 10 grade C.
4.1.3. Legarea armăturilor - trebuie efectuată la încrucişarea barelor, prin legături cu sârmă
neagră sau prin sudură electrică prin puncte.
Când legarea se face cu sârmă, se vor utiliza 2 fire de sârmă de 1...1,5 mm diametru.
ReŃelele de armături din plăci şi din pereŃi vor avea legate în mod obligatoriu două rânduri
de încrucişări marginale, pe întreg conturul. Restul încrucişărilor din mijlocul reŃelelor vor fi
legate din 2 în 2 în ambele sensuri (şah).
La grinzi şi stâlpi vor fi legate toate încrucişările barelor armăturii cu colŃurile etrierilor sau
cu ciocurile agrafelor. Restul încrucişărilor acestor bare, cu porŃiunile drepte ale etrierilor,
pot fi legate numai în şah (din 2 în 2).
Barele înclinate vor fi legate obligatoriu de primii etrieri cu care se încrucişează. Etrierii şi
agrafele montate înclinat faŃă de barele longitudinale se vor lega de regulă la toate barele
longitudinale cu care se încrucişează.
4.1.4. Plasele sudate se vor folosi ca armături pentru elemente din beton armat, monolite
sau prefabricate (plăci pentru planşee şi acoperişuri, etc), solicitate de regulă numai de
încărcări statice.
Utilizarea plaselor sudate se va face în conformitate cu prevederile normativului NE012-99,
P 59-86 şi catalogului MIM - ISPS Buzău.
Plasele sudate se vor depozita în locuri acoperite, fără contact direct cu pământul pe
loturile de aceleaşi tipuri şi notate corespunzător.
Încărcarea, descărcarea şi transportul plaselor sudate se va face cu grijă evitând
deformarea lor.
Calitatea sudurilor sau a plaselor sudate se verifică prin încercări de epruvete, precum şi
prin încercări pe plase conform anexei II dim NE012-99.
4.1.5. Înnădirea barelor - se va face în conformitate cu prevederile din proiect (vezi planşe).
4.1.6. Montarea barelor se poate face bară cu bară (bare flotante) sau sub formă de
subansambluri (carcase sau plase sudate).
La terminarea montării armăturilor, datorită importanŃei deosebite a calităŃii execuŃiei
acestora cât şi a faptului că după turnarea betonului ele nu mai pot fi verificate cu mijloace
simple, acestea vor fi obligatoriu recepŃionate, încheindu-se procese verbale de lucrări
ascunse.
a) Montarea barelor flotante, deşi nu constituie un procedeu recomandabil, se utilizează
la fundaŃii, grinzi, pereŃi şi plăci.
Executarea lucrărilor se va face îngrijit pentru a nu introduce în cofraj pământ, sau alte
corpuri care ar dăuna calităŃii betonului.
La executarea fundaŃiilor, pe stratul de beton de egalizare se aşează barele fasonate
conform proiectului, legându-se între ele şi montând distanŃieri pentru asigurarea stratului
de acoperire cu beton.
Stâlpii - se realizează prin următoarele operaŃii:
- introducerea barelor verticale şi legarea lor de mustăŃi;
- ridicarea etrierilor şi legarea lor de sus în jos la distanŃă conform proiectului;
- verificarea verticalităŃii carcasei realizate şi ancorarea ei pâmă la realizarea cofrajului.
36
Grinzile - se montează după execuŃia stâlpilor, respectându-se ordinea operaŃiilor de mai

jos:
- însemnarea pe marginea cofrajului a poziŃiei etrierilor;
- introducerea etrierilor în cofraj cu partea deschisă în sus;
- introducerea barelor drepte de la partea inferioară a grinzii şi legarea lor;
- aşezarea şi legarea restului barelor;
- închiderea etrierilor şi legarea barelor cu sârmă.
PereŃii
Armătura se montează de regulă după ce cofrajul unei feŃe a fost montat.
- se realizează prima reŃea de bare (orizontale şi verticale)
- se fixează de cofraj prin simple cârlige sau dispozitive
- se realizează a doua reŃea de bare
- se fixează prin distanŃieri de prima reŃea şi se leagă toate barele
- se montează al doilea panou al cofrajului
Plăcile - se armează în următoarea ordine a operaŃiilor:
- însemnarea pe cofraj a poziŃiei barelor
- aşezarea barelor drepte şi legarea lor cu sârmă de armătură grinzilor sau a centurilor
- se montează barele ridicate
- se aşează deasupra armătura de repartiŃie şi se leagă cu sârmă.
CirculaŃia pe porŃiunea montată se face pe o podină specială.
b) Montarea carcaselor - se face de regulă cu ajutorul mijloacelor mecanice de ridicat.
Efectuarea montajelor carcaselor necesită o serie de acŃiuni pregătitoare:
- elementele de cofraj să fie deschise;
- cofrajul să fie curăŃat de mărdării, moloz, rumeguş, răpadă, etc.
- verificarea dimensiunilor cofrajului
Aşezarea în cofraj a carcaselor se va face cu grijă pentru a nu produce deformarea
acestora sau a cofrajului.
Montarea carcaselor pentru stâlpi se face prin legarea la partea de jos de barele fundaŃiei
sau ale stâlpului inferior.
Carcasele grinzilor se duc la locul de montaj şi se aşează cu un capăt de cofraj, pe un
suport, iar al doilea capăt se lasă în jos pe cofraj.
După aceasta se scoate suportul şi se lasă întreaga carcasă, după care se verifică
acoperirea cu beton, fixându-se definitiv carcasa.
OperaŃiunile necesare montării carcaselor sunt:
- prinderea carcasei de dispozitivul de ridicat legat de cârligul macaralei;
- ridicarea carcasei spre locul de montaj;
- aşezarea carcasei la locul de montaj şi legarea ei;
- desfacerea dispozitivului de ridicat.
c) Montarea plaselor sudate:
OperaŃiuni pregătitoare:
- verificarea dimensională şi calitativă a plaselor;
- remedierea defectelor constatate;
- prelucrarea propriu-zisă prin tăiere, decupări, legări de bare suplimentare, etc.
Montarea armăturii se poate face în două moduri:
37
La sol - cu introducerea ulterioară în cofraj (permite realizarea cofrajului în paralel cu a

armăturii).
Montarea directă în cofraj, plasă cu plasă care necesită însemnarea cu cretă a poziŃiei
plaselor pe cofraj.
Plasele ancorate pe reazem se montează prin tăierea ultimei bare transversale şi
introducerea prelungirii barelor longitudinale între etrierii reazemelor.
La realizarea armăturii cu ajutorul plaselor sudate trebuie urmărit ca:
- ultimele două bare marginale de pe fiecare latură a plaselor să nu prezinte mai mult de
5% noduri nesudate (faŃă de numărul total de noduri pe bară) şi în nici un caz două noduri
alăturate nesudate;
- aşezarea plaselor să se facă într-o succesiune care să permită fără a stâmjeni montarea
plaselor următoare;
- înnădirile prin petrecere să fie executate corect;
- să se menŃină poziŃia plaselor în timpul betonării şi asigurarea grosimii stratului de
acoperire cu beton.
4.1.7. Stratul de acoperire cu beton a barelor din elemente de beton amat, are drept scop
asigurarea protecŃiei armăturilor contra coroziunii şi buna conlucrare a acestora cu betonul.
Grosimea necesară a stratului de beton pentru acoperirea armăturilor se va realiza conform
planşelor din proiect şi cu respectarea indicativului C 140 - 86 - anexa III - 2.
Montarea armăturilor va fi efectuată în poziŃiile prevăzute în proiect, asigurându-se
menŃinerea acestor poziŃii şi în timpul turnării betonului.
La montare se vor prevedea:
- cel puŃin 3 distanŃieri la fiecare metru pătrat de placă sau perete;
- cel puŃin un distanŃier la fiecare metru liniar de grindă sau stâlp;
- cel puŃin un distanŃier la fiecare 2 m liniari de grindă în zona cu armătura pe două sau mai
multe rânduri.
DistanŃierii pot fi confecŃionaŃi din masă plastică sau prisme de mortar prevăzute cu câte o
sârmă, pentru a fi legate de armături. Se interzice folosirea cupoanelor din oŃel beton.
Pentru menŃinerea în poziŃie a armăturilor de la partea superioară a plăcilor, se vor folosi
capre din oŃel beton sprijinite pe cofraj şi dispuse între ele la distanŃa maximă 1 m (1
buc/mp).
Praznurile şi plăcuŃele metalice înglobate vor fi fixate prin puncte de sudură de armătura
elementului sau vor fi legate cu sârmă, asigurându-se menŃinerea poziŃiei carcaselor în
timpul turnării betonului.
4.1.8. Înlocuirea armăturilor se poate efectua în cazul în care nu se dispune de sortimentul
şi diametrele prevăzute în proiect cu respectarea următoarelor condiŃii:
- adaptarea altor diametre, de acelaşi tip de oŃel cu cel înlocuit se va face astfel încât aria
armăturii să rezulte egală cu cel mult 5% mai mare decât cea din proiect.
- în cazul amăturilor de rezistenŃă din grinzi, diametrul mai mare decât cel prevăzut în
proiect, dar fără a se schimba tipul de oŃel.
- distanŃe minime şi respectiv maxime, rezultate între bare precum şi diametrele minime
adaptate trebuie să îndeplinească prescripŃiile din proiect şi prescripŃiile indic. C 140 - 86 -
tabel III.2.2.
- înlocuirea armăturilor cu bare din alt tip de oŃel decât cel prevăzut în proiect, se va efectua
numai pe baza datelor prevăzute de proiectant.
4.1.9. Executarea lucrărilor de armături pe timp friguros (15 nov - 15 mart)
38
În afara măsurilor generale care se iau pe şantier pentru lucrările de armătură, se vor avea
în vedere următoarele măsuri speciale:
- depozitarea armăturilor se va face de preferinŃă în spaŃiile acoperite disponibile, iar în
cazul că acestea nu există, se vor proteja cu prelate, folii, etc.
- barele pe suprafaŃa cărora s-a format gheaŃa trebuie curăŃate înainte de prelucrare
(ciocănire cu ciocan de lemn, jet de apă fierbinte, aer sau abur cald).
Este interzisă dezgheŃarea cu ajutorul flăcării.
- fasonarea armăturii se va face la temperaturi pozitive, folosind spaŃii închise;
- la fundaŃii, montarea armăturilor se va face numai cu puŃin timp înainte de turnarea
betonului;
- porŃiunile de armătură care rămân afară după turnarea betonului se vor proteja;
- în cazul în care sunt necesare suduri, acestea nu vor fi executate la temperaturi sub - 5
grade C decât cu încălzirea barelor la sudat la 40 - 50 grade C.
- nu se admite sudarea în locuri neacoperite pe timp de ploaie sau ninsoare;
- legăturile de bae, plase sau carcase cae trebuie ridicate în vederea montării, se vor
curăŃa de zăpadă sau gheaŃă;
- cablurile de ridicare vor fi de asemenea curăŃate de zăpadă sau gheaŃî pentru depistarea
eventualelor sârme rupte;
- pentru asigurarea bunei funcŃionări a utilajelor de debitat, fasonat, acŃionate de motoare
electrice se vor lua măsuri de protejare a motoarelor împotriva intemperiilor, se va verifica
consistenŃa unsorii în lagăre, se va sufla cu aer sub presiune la colector şi bobinaj pentru
eliminarea prafului sau a umezelii.
Se recomandă ca prin organizare să nu se programeze în perioada friguroasă lucrări a
căror protecŃie împotriva îngheŃului este dificilă sau costisitoare.
5. ABATERI LIMITĂ LA ARMĂTURI PENTRU BETON ARMAT
- La lungimi parŃiale şi la lungimi totale faŃă de proiect:

- sub 1 m ± 5 mm
- între 1 - 10 m ± 20 mm
- peste 10 m ± 30 mm
- Lungimea de petrecere a barelor la înădirea prin suprapunere (faŃă de prevederile
proiectului sau a pescripŃiilor tehnice)
±3d
- La poziŃia înnădirilor (faŃă de proiect) - 50 mm
- DistanŃa între axele barelor (faŃă de proiect şi de prescripŃiile tehnice):
- la grinzi şi stâlpi ± 3 mm
- la plăci şi pereŃi ± 5 mm
- la fundaŃii ± 10 mm
- între etrieri şi la pasul fretelor ± 10 mm
- La grosimea stratului de beton de protecŃie (faŃă de proiect şi prescripŃii tehnice)
- la plăci ± 2 mm
- la grinzi, stâlpi, pereŃi ± 3 mm
- la fundaŃii şi alte elem. masive ± 3 mm
- La îmbinări şi înădiri sudate: conform instrucŃiunilor tehnice C 28 - 83.
39
6. CONDIłII DE CALITATE, VERIFICAREA ŞI RECEPłIA LUCRĂRILOR DE ARMĂTURI
Verificările trebuie efectuate de către beneficiar, executant şi proiectant şi trebuie să se

refere la toate aspectele lucrării şi anume:
- numărul, diametrul şi poziŃia barelor în diferite secŃiuni transversale, caracteristicice
elementului de structură;
- distanŃa dintre etrieri, diametrul acestora şi modul lor de fixare
- lungimea porŃiunilor de bare care depăşesc reazemele sau care urmează a fi înglobate în
elemente care se toarnă ulterior (mustăŃi)
- lungimi de petrecere la înădiri
- calitatea sudurilor
- numărul şi calitatea legăturilor dintre bare
- dispozitive de menŃinere a poziŃiei armăturilor în cursul betonării (capete, distanŃieri, etc)
- modul de asigurare al grosimii stratului de acoperire cu beton a armăturii
- poziŃia, modul de fixare şi dimensiunile pieselor
Aceste elemente se consemnează cronologic în REGISTRUL DE PROCESE VERBALE
PENTRU VERIFICAREA CALITĂłII LUCRĂRILOR CE DEVIN ASCUNSE.
Nu se admite trecerea la o nouă fază de execuŃie, înainte de încheierea procesului verbal
referitor la faza precedentă, dacă aceasta devine o lucrare ascunsă.
Valabilitatea procesului verbal de lucrări ascunse este de 7 zile, dacă în acest timp nu s-au
executat betonările, trebuie refăcut procesul verbal.
Registrul constituie un document oficial şi ca atare se numerotează şi se parafează de
către directărul întreprinderii de execuŃie sau împuternicitul său.
Este obligatorie completarea cu cerneală a tuturor rubricilor iar ruperea foilor şi ştersăturile
sunt interzise.
Registrul va fi vizat de către organele de control tehnic ale întreprinderii executante şi ale
beneficiarului, ale forurilor tutelare şi de către proiectant.
Scopul procesului verbal de lucrări ascunse este de a consemna calitatea lucrărilor şi
conformitatea lor cu proiectul şi prescripŃiile tehnice în vigoare (inclusiv abaterile
admisibile).
Remedierile defecŃiunilor sau ale abaterilor mai mari decât cele admisibile se vor efectua
numai cu avizul scris al beneficiarului şi al proiectantului.
După executarea remedierilor se va întocmi un nou proces verbal de lucrări ascunse.
Armăturile se decontează şi se măsoară în kilograme conform cu planşele din proiect.
Intocmit ,
St. Bartos Istvan
40
CAP. BETON SIMPLU ŞI BETON ARMAT

1. GENERALITĂłI
Acest capitol cuprinde specificaŃii pentru execuŃia lucrărilor de beton simplu şi armat care
intră în componenŃa clădirii.
- STAS 9824/0-74 - Măsurători terestre. Trasarea pe teren a construcŃiilor.
PrescripŃii generale.
- STAS 9824/1-87 - Măsurători terestre. Trasarea pe teren a construcŃiilor
civile, industriale şi agrozootehnice.
- STAS 6054-77 - Terenuri de fundaŃie. Adâncimea de îngheŃ.
- STAS 1799-81 - ConstrucŃii de beton, beton armat şi precomprimat.
PrescripŃii pentru verificarea calităŃii materialelor şi betoanelor
- STAS 388-80 - Ciment Portland
- STAS 790/84 - Apă pentru betoane şi mortare
- STAS 1667-76 - Agregate naturale grele pentru betoane şi mortare cu
lianŃi
minerali
- STAS 1759-80 - Încercări pe betoane. Încercări pe betonul proaspăt.
- STAS 1275-81 - Încercări pe betoane. Încercări pe betonul întărit.
Determina-
rea rezistenŃelor mecanice.
- STAS 6657/1-76 - Elemente prefabricate de beton, beton armat şi beton
precomprimat. CondiŃii tehnice generale de calitate.
precomprimat. Controlul static de recepŃie al caracteristicilor geometrice.
precomprimat. Procedee şi dispozitive de verificare a caracteristicilor geometrice.
- STAS 1336-80 - ConstrucŃii. Încercarea în situ a construcŃiilor prin
încercări statice.
- STAS 3519-76 - Încercări pe betoane. Verificarea impermeabilităŃii la
apă.
- STAS 6652/1-82 - Încercări nedistructive ale betonului, clasificare şi
indicaŃii generale.
- STAS 7563-73 - Incercări ale betoanelor. Metode rapide pentru
determinarea
rezistenŃei la compresiune.
- C 10-86 - Normativ privind proiectarea şi executarea lucrărilor de
fundaŃii directe la construcŃii (BC 1/87).
- C 56-85 - Normativ pentru verificarea calităŃii şi recepŃia lucrărilor
de construcŃii şi instalaŃii aferente (BC 1-2/86).
- C 156-73 - Îndrumător pentru aplicarea prevederilor STAS 6657/3- 71 (BC 4/73).
-NE012-99 - Cod de practica pentru executarea lucrarilor din
beton,beton armat si beton precomprimat.
41
3. MATERIALE
3.1. Ciment Portland STAS 388-68.
- Agregate naturale grele pentru betoane şi mortare cu lianŃi minerali;

- Apa - vezi STAS 790-73.
Sortimentele uzuale de cimenturi, caracterizarea acestora precum şi domeniul şi condiŃiile
de utilizare sunt precizate în Normativul NE012-99 anexa I.2.
-Tipul de ciment folosit este - SR I 32.5(R), avand in vedere agresivitatea sulfatica intensa
reiesita in urma buletinului de analiza.
.3.2. Livrarea şi transportul cimentului se face în vrac sau ambalat în saci de hârtie,
însoŃit de certificat de calitate.
3.3. În cazul în care cimentul expediat de furnizor este preluat de o bază de aprovionare,
aceasta este obligată ca la livrarea către utilizator să elibereze un certificat de garanŃie în
care se va menŃiona:
- tipul de ciment şi fabrica producătoare;
- data sosirii în depozit;
- numărul certificatului de calitate eliberat de producător;
- numărul avizului de utilizare dat de laborator;
- numărul buletinului de reavizare de către laborator dacă expedierea se face după
expirarea termenului prevăzut, cu precizarea condiŃiilor de utilizare.
3.4. Depozitarea cimentului se va face numai după constatarea existenŃei certificatului de

calitate sau de garanŃie.
Ori de câte ori este posibil, depozitarea cimenturilor primite direct de la producător se va
face după verificarea la laborator a caracteristicilor fizice.
3.5. Controlul calităŃii cimentului este reglementat prin STAS 227-86 şi anexaVI.1. si la
pct.17.2.1.1. din Normativul NE012-99.
3.6. Pentru depozitare, controlul calităŃii agregatelor se vor respecta prescripŃiile tehnice în
vigoare precum şi normativul NE012-99 pct.4.1.4.
3.7. Pentru betoanele preparate se vor respecta de asemenea prescripŃiile din NE012-99.
4.1. FundaŃii
4.1.1. Lucrări pregătitoareÎnainte de începerea lucrărilor pentru executarea corpului
fundaŃiilor trebuie să fie terminate următoarele lucrări pregătitoare:
- săpăturile pentru groapa de fundaŃii şi pentru şanŃurile de fundaŃie;
42
- curatarea gropii de fundare si extragerea apei in vederea turnarii stratului de egalizare;

- asigurarea suprafeŃelor necesare pentru amplasarea şi funcŃionarea normală a utilajului
de lucru, a depozitelor de materiale;
- retrasarea conturului radierului general si a axelor principale a constructiei ;
- verificarea corespondenŃei dintre situaŃia reală şi proiect (d.p.d.v. al calităŃii terenului,
dimensiunilor) în limitele toleranŃelor permise;
- montarea barelor de armatura conform proiectului de executie si verificarea corectitudinii
lor.
- montarea barelor de armatura vor depasi rostul de turnare prezavut prin proiect cu minim
2.00m;
- montarea profilului de P.V.C. conform prevederilor caietului de sarcini cap.PROFILE
INCASTRATE DIN PVC PLASTIFIAT.
- reverificarea in prezenta persoanelor inscrise in programul pentru controlul calitatii la faze
determinante;
- încheierea procesului verbal de lucrări ascunse.
-se va relua faza de montaj a barelor de armatura pe cealalta jumatate a radierului general
si se vor urmari intocmai punctele mai sus expuse.
4.1.2. Executarea şi recepŃionarea lucrărilor de la pct. 4.1.1. se face potrivit capitolului
"lucrări de săpătură".
4.2. ExecuŃia lucrărilor de betonare
4.2.1. Prepararea şi transportul betonului
Prepararea şi verificarea caracteristicilor betonului se face corespunzător precizărilor din
NE012-99
Transportul betonului de lucrabilitate L3 şi L4 (tasarea conului cu 5-9 cm respectiv 10-15
cm, se face cu autoagitatoarea iar a celor cu lucrabilitate L2 (tasarea conului cu 1-4 cm) cu
autobasculante cu benă amenajată corespunzător.
Transportul local al betonului se poate efectua cu bene, pompe, jgheaburi sau roabe.
Pe timp de arşiŃă sau ploaie, suprafaŃa liberă de beton trebuie să fie protejată pentru a nu
se modifica caracteristicile betonului.
Durata de transport se consideră din momentul începerii încărcării în mijlocul de transport
şi sfârşitul descărcării acestuia şi nu poate depăşi valorile de mai jos decât dacă se
utilizează aditivi întârzietori de priză.
Temperatura Durata maximă de transport (minute)

amestecului de beton
0
C
cimenturi de cimenturi de marca 40
marca 35
- între 100 şi 300 C 60 45
- sub 100 90 60
În cazul autobasculantelor durata maximă se reduce cu 15 minute.
4.2.2. Reguli generale de betonare
43
a) Lucrările de betonare vor fi conduse nemijlocit de maistrul sau şeful punctului de

lucru.Acesta va fi permanent la locul de turnare şi va supraveghea comportarea şi
menŃinerea poziŃiei iniŃiale a susŃinerilor cofrajelor şi armăturilor şi va lua măsuri operative
de remedieri a oricăror deficienŃe constatate. Atât deficienŃele constatate cât şi măsurile
adoptate vor fi consemnate în condica de betoane.
b) Betonul trebuie pus în lucrare în maximum 15 minute de la aducerea lui la locul de
turnare. Punerea în operă se va face fără întrerupere, iar dacă acestea nu pot fi evitate se
vor crea rosturi de lucru.
c) La turnarea betonului trebuie respectate următoarele reguli generale:
- la locul de punere în lucru, descărcarea betonului se va face în bene sau jgheaburi pentru
a se evita alte manipulări.
- dacă betonul adus la locul de punere în lucrare prezintă segregări, se va proceda la
descărcarea şi reamestecarea lui pe o platformă special amenajată, fără a se adăuga însă
apă.
- înălŃimea de cădere liberă a betonului nu trebuie să fie mai mare de 1,5 m.
- turnarea betonului de ka înălŃime mai mare de 1,5 m se va face prin tuburi alcătuite din
tronsoane de formă tronconică.
- betonul trebuie să fie răspândit uniform şi în grosime de cel mult 50 cm.
Nu se admite întinderea betonului prin tragere cu grebla sau azvârlirea cu lopata la distanŃe
mai mari de 1,5 m.
- se vor lua măsuri pentru a se evita deformarea sau deplasarea armăturilor faŃă de poziŃia
prevăzută în proiect, îndeosebi pentru armăturile dispuse la partea superioară a plăcilor în
consolă, dacă totuşi se vor produce asemenea defecte, ele vor fi corectate în timpul
turnării.
- se va urmări cu atenŃie înglobarea completă în beton a armăturilor respectându-se
grosimea stratului de acoperire în conformitate cu prevederile proiectului.
- nu este permisă ciocănirea sau scuturarea armăturii în timpul vibrării betonului şi nici
aşezarea pe armături a vibratorului.
- în nodurile cu armături dese se va urmări cu atenŃie umplerea completă a secŃiunii, prin
îndesarea laterală a betonului cu şipci sau vergele de oŃel, concomitent cu vibrarea lui; în
cazul că aceste măsuri nu sunt eficiente se vor creea posibilităŃi de acces lateral, al
betonului prin spaŃii care să permită pătrunderea vibratorului.
- circulaŃia muncitorilor în timpul betonării se va face pe punŃi speciale care să nu reazeme
pe armături, fiind interzisă circulaŃia directă pe armături sau pe cofraje.
- instalarea podurilor pentru circulaŃia lucrătorilor pe planşeele de beton, precum şi
depozitarea cofrajelor şi armăturilor pentru etajele superioare este permisă după 24-36 ore
în funcŃie de temperatura şi tipul de ciment utilizat.
4.2.4. Compactarea betonului

Compactarea betonului se execută prin vibrare mecanică în cazul imposibilităŃii de
continuare a compactării prin vibrare (defectarea vibratoarelor, întreruperi de curent
electric, etc), turnarea betonului se va continua până la poziŃia corespunzătoare unui rost,
compactând manual betonul.
Se pot utiliza numai vibratoare omologate, pentru care se cunosc caracteristicile tehnice şi
funcŃionale şi pentru care se dispuse de prescripŃii de utilizare şi întreŃinere.
44
Personalul care efectuează vibrarea betonului trebuie să fie instruit în prealabil asupra
modului de utilizare, a procedeului pe care urmează să-l aplice.
În cazul plăcilor, suprafaŃa betonului vibrat se va nivela imediat după terminarea acestei
operaŃii cu ajutorul unui dreptar sprijinit pe şipci de ghidare.
Alegerea tipului de vibrare (mărimea capului vibratorului, forŃa perturbatoare şi frecvenŃa
corespunzătoare acesteia) se va face în funcŃie de dimensiunile elementelor şi de
posibilităŃile de introducere a capului vibrator (butelie) printre barele de armătură.
Lucrabilitatea betoanelor compactate prin vibrare internă se recomandă să fie L3 sau L3/4.
Durata de vibrare optimă d.p.d.v. tehnico-economic se situează între durata minimă de 5
sec. şi durata maximă de 30 sec. în funcŃie de lucrabilitatea betonului şi tipul de vibrator
utilizat. Prelungirea duratei de vibrare până la 60 sec. impusă de condiŃii speciale locale nu
este de natură să dăuneze calităŃii betonului - semnele exterioare după care se recunoaşte
că vibrarea betonului s-a terminat sunt următoarele:
- betonul nu se mai tasează;
- suprafaŃa betonului devine orizontală şi uşor lucioasă;
- încetează apariŃia bulelor de aer la suprafaŃa betonului şi se reduce diametrul lor;
DistanŃa dintre două puncte succesive de introducere a vibratorului interior este de 1,4 r,
unde r este raza de acŃiune a vibratorului. În cazurile în care nu este posibilă respectarea
acestei distanŃe (din cauza configuraŃiei armăturilor, a unei piese înglobate sau alte cauze)
se recomandă utilizarea concomitentă a mai multor vibratoare, distanŃa dintre ele depăşind
2r.
Grosimea stratului de beton supusă vibrării se recomandă să nu depăşească 3/4 din
lungimea capului vibrator (buteliei) la compactarea unui nou strat, butelia trebuie să
pătrundă 5-15 cm în stratul compactat anterior.
Vibrarea de suprafaŃă se va utiliza la compactarea betonului din elemente de construcŃie de
suprafaŃă mare.
4.2.5. Tratarea betonului după turnare

Pentru a se asigura condiŃiile favorabile de întărire şi a se reduce deformaŃiile din
contracŃie, se va asigura menŃinerea umidităŃii betonului minim 7 zile după turnare,
protejând suprafeŃele libere prin:
- acoperirea cu materiale de protecŃie;
- strpăirea periodică cu apă;
- aplicarea de pelicule de protecŃie.
Acoperirea cu materiale de protecŃie se va realiza cu: prelate, rogojini, strat de nisip, etc.
Această operaŃie se face deîndată ce betonul a căpătat suficientă rezistenŃă pentru ca
materialul să nu adere de suprafaŃa acoperită.
Materialele de protecŃie vor fi menŃinute permanent în stare umedă.
Stropirea cu apă începe după 2-12 ore de la turnare în funcŃie de tipul de ciment utilizat şi
de temperatura mediului dar imediat după ce betonul este suficient de întărit pentru ca prin
această operaŃie să nu fie antrenată pasta de ciment. Stropirea se va repeta la intervale de
2-6 ore, în aşa fel încât suprafaŃa betonului se se menŃină umedă.
Se va folosi apă care îndeplineşte condiŃiile prevăzute pentru apa de amestec a betonului,
care poate proveni din reŃeaua publică sau din alte surse. Stropirea se va face prin
pulverizarea apei.
45
În cazul în care temperatura mediului este mai mică decât + 50C nu se va proceda la
stropirea cu apă. Pe timp ploios suprafeŃele de beton proaspăt vor fi acoperite cu prelate
sau folii de polietilenă, atât timp cât prin căderea precipitaŃiilor există pericolul antrenării
pastei de ciment.
5. ABATERI ADMISE
5.1. FundaŃii
Abaterile admise ale fundaŃiilor directe sunt:

a) abateri privind precizia amplasamentelor şi a cotei de nivel
- poziŃia în plan orizontal a acelor fundaŃiilor 10 mm
- poziŃia în plan vertical a cotei de nivel 10 mm
b) abateri dimensionare ale elementelor
- dimensiuni în plan orizontal 20 mm
- înălŃimi până la 2 m 20 mm
- înălŃimi este 2 m 30 mm
- înclinarea faŃă de verticală a muchiilor şi suprafeŃelor:
- pe 1 m liniar 3 mm
- pe toată înălŃimea sau toată suprafaŃa elementului 16 mm
- înclinarea faŃă de orizontală a muchiilor şi suprafeŃelor
- pe 1 m liniar 5 mm
- pe toată lungimea sau toată suprafaŃa elementului 20 mm
D) Abateri limită de poziŃie

5.2.7. Axe în plan orizontal
a) pentru fundaŃii 10 mm
5.2.8. Cote de nivel
a) fundaŃii de structuri 10 mm
5.2.15. Segregări şi lipsuri de secŃiuni, vizibile sau nu la faŃa elementului
a) până la faŃa exterioară a armăturii principale
- maximum 400 cmp la 1,0 mp
b) până la faŃa interioară a armăturilor principale
- cel mult una maxim 40 cmp la 1,0 ml
c) cu adâncimi mai mari decât cele precedente, dar până la maximum 1/4 din dimensiunea
cea mai mică a secŃiunii:
- la plăci de planşee şi acoperişuri - maxim 20 cmp/mp
- la fundaŃii masive - maxim 20 cmp/mp
- la grinzi, stâlpi, buiandrugi - maxim 5 cmp/mp
- pereŃi (diafragme la clădiri) - maxim 10 cmp/mp
H) Fisuri
a) pentru elemente încărcate cu mai puŃin decât încărcarea de exploatarea
- nu se admit decât fisuri superficiale de contracŃie cu adâncime maximă până la faŃa
exterioară a armăturilor principale
b) pentru elementele cu încărcare de exploatare
- numai în limitele prescrise de STAS 10102-75.
46
I) Spărturi ale betonului afectate după întărirea lui, indiferent în ce scop, inclusiv pentru
instalaŃii:
- numai în limitele de la pct. G de mai sus
- nu se admit armături de rezistenŃă tăiate sau întrerupte ca urmare a spagerilor de beton.
ObservaŃii
Defectele admise conform pct. G de mai sus, se vor remedia prin închidere cu mortar de
ciment. În cazul unor defecte mai mari, soluŃia se va stabili de către proiectant şi numai în
scris.
6.1. Verificări de efectuat pe parcursul executării lucrării
6.1.1. Toate materialele, semifabricatele şi prefabricatele care intră în componenŃa unei

structuri din beton simplu, armat sau precomprimat, nu pot fi introduse în lucrare decât
dacă în prealabil:
- s-a verificat de către conducătorul tehnic al lucrării că au fost livrate cu certificat de
calitate care să confirme fără dubiu că sunt corespunzătoare normelor (agregatele
provenite din surse proprii vor fi verificate în prealabil conform STAS 1667 - 76 şi STAS
1799 - 81).
- s-au efectuat la locul de punere în operă încercările prevăzute în prescripŃiile tehnice
respective şi cu frecvenŃa prescrisă.
Betonul preparat la staŃii sau centrale de beton chiar situate în incinta şantierului, poate fi
introdus în lucrare numai dacă este însoŃit de fişă de transport, din datele căreia să rezulte
că betonul este corespunzător calităŃii prescrise în proiect Ńi în prescripŃiile tehnice.
6.1.2. Înainte de punerea în operă a betonului este necesar a se efectua verificările

prescrise în STAS 1799 - 81 (încercări pe beton proaspăt, confecŃionare de epruvete).
Pentru elementele de beton prefabricat este necesar ca înainte de montare să se verifice
bucată cu bucată: aspectul, dimensiunile principale, poziŃia şi dimensiunile elementelor de
îmbinare, înlăturându-se piesele cu abateri mai mari decât cele prezentate la pct. 4.
6.1.3. Betonarea nu va începe decât numai după ce se va fi verificat existenŃa
proceselor verbale de lucrări ascunse, care să confirme că suportul structurii ce urmează a
se executa corespunde întocmai prevederilor tehnice pecum şi că toate cofrajele şi
elementele de construcŃii adiacente corespund ca poziŃie şi dimensiuni cu proiectul şi au
fost curăŃate şi corect pregătite. Verificările se efectuează bucată cu bucată.
6.1.4. Termenul de valabilitate al acestor procese verbale se stabileşte conform
"InstrucŃiunilor pentru verificarea şi recepŃionarea lucrărilor ascunse: ele pot fi prelungite
numai în cazul că nu se produc intemperii sau alte influenŃe nefavorabile pentru cofraje,
susŃineri, armături şi în nici un caz mai mult de 30 zile.
6.1.5. După decofrarea elementelor de beton, inclusiv a îmbinărilor elementelor
prefabricate, se va proceda la efectuarea următoarelor verificări:
- vizuală, bucată cu bucată, stabilindu-se şi înregistrându-se toate defectele apărute care
depăşesc în sens defavorabil pe cele admisibile, prezentate la pct. 4; examinarea vizuală
se va completa, după caz, prin lovire cu ciocanul metalic de 0,2 kg sau cu sclerometrul şi în
47
cazuri speciale sau de dubiu prin încercări de defectoscopie cu ultrasunete; se va acorda o

atenŃie deosebită zonelor de structură în care există concentrări de armături.
- prin sondaje, pe bază de măsurători, a dimensiunilor şi poziŃiilor elementelor structurale
principale, numărul şi tipul acestor verificări de elemente se stabilesc de comun acord între
delegaŃii beneficiarului şi ai executantului, eventual şi ai proiectantului; în cazul în care la
mai mult de un element, abaterile depăşesc pe cele admisibile, numărul elementelor
verificate se va dubla, în cazul în care se mai găseşte încă o abatere peste cea admisibilă,
se va convoca proiectantul pentru a stabili eventual necesitatea efectuării unui releveu
general care să servească la luarea de măsuri în continuare.
Rezultatele acestor verificări se înscriu în procese verbale de lucrări ascunse, în care se
vor consemna şi cazurile de abateri ce depăşesc cele admisibile.
Pentru construcŃiile realizate din elemente prefabricate procesul verbal de lucrări ascunse
trebuie să conŃină şi evidenŃa elementelor montate, cu precizarea provenienŃei şi a datelor
de identificare (numărul lotului, al elementului, al certificatului de calitate, se recomandă ca
aceste date să fie înscrise în planul de montaj.
În toate cazurile în care abaterile constatate depăşesc pe cele admise în sens defavorabil,
rezistenŃei, stabilităŃii, durabilităŃii sau funcŃionalităŃii obiectului, se interzice acoperirea
elementelor decofrate cu orice fel de alte lucrări (tencuieli, ziduri adiacente, umpluturi,
aplicare locală sau superficială de mortar, etc) care ar împiedica reexaminarea elementului
sau accesului la el. În aceste cazuri nici o lucrare de remediere sau consolidare nu se va
putea executa decât cu acordul scris şi pe baza detaliilor date de proiectant; corecta
executare a remedierilor şi consolidărilor trebuie consemnate într-un proces verbal de
lucrări ascunse.
6.1.6. Rezultatele încercărilor epruvetelor de beton, destinate verificării realizării mărcii,
conform STAS 1275-81, trebuie comunicate conducătorului tehnic al punctului de lucru şi
reprezentantului beneficiarului în termen de 48 ore de la încercare. În toate cazurile în care
rezultatul este mai mic decât cel admisibil pentru marca respectivă a betonului (vezi
NE012-99) se va proceda strict conform Normativ NE012-99 în vederea precizării situaŃiei
lucrării şi luării de măsuri pentru cazul unor remedieri sau consolidări.
6.2. Verificările pe faze de lucrări: se efectuează conform "InstrucŃiunilor pentru

verificarea şi recepŃionarea lucrărilor ascunse la construcŃii şi instalaŃii", precum şi pentru
recepŃia terenului de fundare, fundaŃiile şi structurile, aprobate cu ordinul nr. 20/1977 de
IGSIC.
Aceste verificări sunt de două categorii: scriptice şi directe.
6.2.1. Verificările scriptice constau din următoarele:
- existenŃei tuturor proceselor verbale de lucrări ascunse menŃionate la pct. 5.1. de mai sus
şi a buletinelor de încercare prescrise la pct. 5.1. şi în alte prescripŃii sau condiŃii tehnice
precum şi în dispoziŃiile de şantier date de beneficiar, proiectant sau organele de control.
- conŃinutului şi rezultatelor înscrise în documentaŃia respectivă
- actele încheiate cu ocazia executării de lucrări de remedieri şi consolidări, pentru a se
stabili dacă acestea au fost executate în toate cazurile când au fost necesare, precum şi
dacă sunt de calitate corespunzătoare.
6.2.2. Verificările directe constau din:
48
- examinarea vizuală, bucată cu bucată a elementelor structurale, cu luarea în considerare

a tuturor defectelor şi abaterilor, indicate la pct. 4.
- efectuarea sau prescrierea - în cazul depăşirii valorilor admise sau în caz de dubiu - a
unor încercări suplimentare şi anume:
- încercări cu sclerometrul pentru stabilirea ezistenŃei superficiale a betonului;
- încercări prin metoda combinată (sclerometru şi ultrasunete) pentru rezistenŃa
betonului
- extrageri de carote, pentru determinarea rezistenŃei betonului
- încercări prin ultrasunete pentru determinarea defectelor interne ale betonului
- încercări cu pachometrul pentru determinarea existenŃei şi poziŃiei anumitor armături
- şliŃuri în betonul de acoperire pentru stabilirea existenŃei, poziŃiei şi diametrelor
armăturilor şi a grosimii stratului de acoperire
- radiografii în acelaşi scop
- măsurarea deschiderilor şi lungimilor fisurilor şi eventual a adâncimii lor
- încercări prin încărcare statică în situ
- orice alte încercări pentru formarea convingerii comisiei asupra calităŃii structurii
realizate şi al corespondenŃei şi cu proiectul şi condiŃiile de exploatare.
6.3. Verificări de efectuat la recepŃia finală a obiectului
6.3.1. Conducătorul tehnic al lucrării, în colaborare cu beneficiarul este obligat a

pregăti şi preda, într-o formă organizată (şi însoŃită de un borderou):
- toate documentele încheiate pe parcursul executării lucrărilor, inclusiv buletinele de
încercare, dispoziŃiile de şantier, procesele verbale de remediere sau consolidare, actele
de control sau expertizare, etc.
- interpretarea rezultatelor încercărilor
- scurtă prezentare sintetică cu concluzii, privind calitatea lucrărilor executate în
comparaŃie cu prevederile proiectului.
6.3.2. Comisia de recepŃie preliminară a obiectului prin membrii săi de specialitate sau
prin specialişti din afara ei (conform pct. 20 al regulamentului de efectuare a recepŃiilor)
procedează la verificări de acelaşi tip ca la pct. 5.2. de mai sus (scriptice şi directe)
completate cu prezentarea de concluzii, indicată la pct. 5.3.1. şi tratând întregul obiect.
6.3.3. Se menŃionează că comisia de recepŃie trebuie să verifice în primul rând
existenŃa documentelor de verificare şi încercare pentru întregul obiect, efectuate cu
frecvenŃa indicată de prescripŃiile tehnice în vigoare; în lipsa acestora sau a unei părŃi a
acestora, recepŃia nu se poate face decât pe baza unor noi încercări sau expertizări, ale
căror concluzii să poată înlocui documentele lipsă.
6.3.4. Verificările directe se vor efectua de comisia de recepŃie prin sondaje, în număr
suficient pentru a-şi putea forma convingerea asupra corectitudinii actelor prezentate. În
caz că o parte din aceste verificări dau rezultate nesatisfăcătoare se va dubla numărul lor,
dacă şi în acest caz o parte din rezultate sunt nesatisfăcătoare comisia va dispune
amânarea sau respingerea recepŃiei până la efectuarea unui supliment de încercări şi a
unei cercetări sau expertizării tehnice de ansamblu.
Cercetarea sau expertizarea se va efectua pe baza unei teme dată de comisia de
recepŃie şi va avea ca scop determinarea posibilităŃilor şi condiŃiilor în care construcŃia
respectivă corespunde destinaŃiei pentru care a fost realizată.
49
Lucrările aferente punerii în operă a betonului simplu şi armat se vor măsura şi

deconta la metru cub de beton, conform planşelor din proiect.
Elementele prefabricate din beton armat, se măsoară la metru cub la procurare
iar montajul la bucata
Intocmit ,
St. Bartos Istvan
50
CAP. COFRAJE
1. GENERALITĂłI
Acest capitol cuprinde specificaŃii pentru lucrările de cofraje necesare turnării
betonului în elementele componente structurii clădirii.
- STAS 9824/0-74 Măsurători terestre. Trasarea pe teren a c-Ńiilor.

PrescripŃii generale.
- STAS 9824/1-87 Măsurători terestre. Trasarea pe teren a c-Ńiilor civile,
industriale şi agrozootehnice.
- C 11 - 74 InstrucŃiuni tehnice privind alcătuirea şi folosirea în c-Ńii
a panourilor din placaj ptr. cofraje (B.C. 4/1975).

- C 83 - 75 Îndrumător privind executarea trasării de detaliu în c-Ńii
(B.C. 1/1976).
3. MATERIALE
- cofraje din panouri de placaj
În principiu etapele execuŃiei unei lucrări de cofraje sunt:

4.1. Trasarea poziŃiei cofrajelor
4.2. Montarea cofrajelor
4.3. SusŃinerea cofrajelor
4.4. Decofrarea după turnarea şi întărirea betonului
4.5. Pregătirea pentru un nou ciclu
4.1. Trasarea poziŃiei cofrajului
SuprafaŃa pe care se efectuează trasarea, trebuie în prealabil să fie degajată de materiale,

dispozitive, etc. şi curăŃată.
Cu ajutorul teodolitului se transmit axele principale în raport cu care se trasează apoi liniile
de contur ale elementelor ce urmează a fi cofrate şi liniile de poziŃionare ale cofrajului.
Transmiterea pe verticală a cotelor de nivel se face cu ajutorul firului cu plumb sau furtun
de nivel şi numai unde precizia cerută prin proiect (mai bună de ± 10 mm) se vor utiliza
instrumente optice.
4.2. Montarea cofrajelor
Etapele de execuŃie la montarea cofrajelor sunt:

a) transportul şi aşezarea panourilor de cofraj la poziŃie;
b) curăŃirea şi ungerea panourilor;
51
c) asamblarea şi susŃinerea provizorie a panourilor;

d) verificarea şi cercetarea poziŃiei panourilor;
e) încheierea, legarea şi sprijinirea definitivă a cofrajelor cu ajutorul elementelor speciale:
caloŃi, juguri, tiranŃi, zăvoare, distanŃieri, şpraiŃuri, contravîntuiri, etc.
Aceste operaŃii se efectuează după montarea şi verificarea existenŃei şi poziŃionării corecte
a armăturilor, pieselor înglobate, ramelor pentru goluri prevăzute în documentaŃia de
execuŃie.
f) etanşarea rosturilor.
4.2.1. Cofrarea pereŃilor se realizează cu panouri de inventar dispuse pe verticală susŃinute

şi aliniate prin moaze orizontale dispuse pe minimum două niveluri. Panotajul (împărŃirea
de panouri a suprafeŃei de cofrat) va fi identic pentru ambele feŃe ale peretelui, rosturile
dintre panouri trebuie să fie faŃă în faŃă. Panotarea va trebui să înceapă de la intersecŃiile
pereŃilor spre mijloc asigurându-se un spaŃiu de compensare de minimum 5 cm lăŃime
pentru a permite scoaterea uşoară a panourilor. Acoperirea acestui interspaŃiu se va putea
face cu o fusură de lean având secŃiunea în formă de pană.
Pentru obŃinerea unei suprafeŃe plane, panourile de cofraj se vor alinia riguros la montare.
La partea inferioară alinierea panourilor se va realiza cu ajutorul unor tălpi de rezemare şi
se vor menŃine feŃele la distanŃe corespunzătoare grosimii peretelui cu ajutorul unor
distanŃieri. Asigurarea verticalităŃii se va face prin proptele, de preferinŃă reglabile.
4.2.2. Cofrarea stâlpilor se realizează din panouri dispuse vertical. FuncŃie de dimensiunile
stâlpilor vor fi aşezate în plan:
- simetric, în care o latură a stâlpului (în general cea unică) de regulă se confecŃionează cu
un panou special de lăŃimea stâlpului, calotarea făcându-se cu caloŃi drepŃi pe două laturi
paralele legaŃi cu tiranŃi din oŃel beton;
- decalat "în morişcă" în care caz calotarea, de regulă, se face cu caloŃi triunghiulari, strânşi
de preferinŃă prin piese speciale cu gaură.
Trasarea se face printr-o ramură din scândură.
Pentru a se putea controla şi curăŃa baza stâlpului se prevede o fereastră de vizitare, care
se realizează prin montarea decalat pe verticala unuia din panouri.
Atunci când panoul se montează asamblat peste armătura gata montată iar placa nu se
montează concomitent, se poate renunŃa la fereastra de vizitare.
4.2.3. Cofrarea grinziilor şi nervurilor:se realizează în general prin dispunerea de
panouri cu latura lungă pe orizontală. Se recomandă ca panoul special pentru fundul grinzii
să fie cuprins între panourile de cofraj ale feŃelor laterale şi să fie susŃinut aparte pentru a
permite decofrarea mai timpurie a lateralelor. Calotarea panourilor laterale de cofraj ale
grinzilor se face cu ajutorul unor juguri legate în cazul grinzilor înalte la partea superioară
prin tiranŃi, din oŃel beton trecând prin distanŃieri tubulari de PVC.
4.2.4. Cofrarea plăcilor: se realizează urmărind ca panotarea să prevadă o raŃională
dispunere a elementelor de susŃinere (popi, grinzi, eşafodaje, precum şi acoperirea unei
suprafeŃe maxime cu panouri întregi de inventar. Pentru uşurarea decofării este necesar să
se prevadă pe ambele direcŃii câte o fâşie de compensare de 5-10 cm lăŃime.
În cazul cofrării concomitente a elementelor verticale (pereŃi, stâlpi) cu cele orizontale
(grinzi, plăci) în scopul turnării betonului într-o singură etapă, îmbinarea cofrajelor se va
face în aşa fel încât panourile de cofraj pentru elementele orizontale să se suprapună peste
52
cele verticale pentru a permite decofrarea pereŃilor şi a stâlpilor înaintea grinzilor şi a

plăcilor.
Cofrarea concomitentă trebuie însă evitată ori de câte ori este posibil întrucât:
- panourile orizontale pot presa pe cele verticale, prin greutatea betonului, făcând dificilă
recuperarea mai rapidă a panourilor verticale;
- cofrajele elementelor verticale trebuie realizate de înălŃime exactă, fiind posibilă depăşirea
înălŃimii elementelor de beton, ceea ce face de regulă imposibilă folosirea panourilor de
inventar fără completări pe verticală.
4.3. SusŃinerea cofrajelor
Eşafodajele de susŃinere a cofrajelor de planşee (grinzi, nervuri, plăci) sunt formate în

general din grinzi extensibile rezemate pe popi de inventar contravântuiŃi. Elementele
eşafodajului trebuie să prezinte suficientă rezistenŃă şi stabilitate pentru a putea prelua
sarcinile provenite din greutatea cofrajului, a betonului proaspăt a sculelor şi dispozitivelor
de lucru şi a echipelor de muncitori, fiind verificate totodată pentru a prelua solicitări
orizontale din vânt şi împingerea betonului.
Contravîntuirile de pe cele două direcŃii perpendiculare trebuie să formeze triunghiuri
nedeformabile, iar prinderile să nu dea extrencităŃi în noduri, Pot fi folosite ca elemente
orizontale de contravîntuire tălpile continue de rezemare şi grinzile de susŃinere, cu condiŃia
ca prin detaliile de prindere adaptate să fie împiedicată deplasarea relativă între popi şi
aceste tălpi respectiv rigle.
În cazurile curente, în lipsa încercărilor se vor respecta termenele minime de
decofrare indicate mai jos, Ńinând seama de temperatura medie din perioada de întărire a
betonului şi de cimentul utilizat.
53
Elementul de cofraj ce se Temp Tipul cimentului utilizat

îndepărtează şi deschiderea e-
elementului de beton ratura
F 25 SRA; Pa P 40
M 30; 35
Hz 25
0 1 2 3 4 5
1. PărŃi laterale + 50C; 4 3 2 2
+ 3 2 2 1
100C; 2 1 1 1
+
150C;
2. FeŃele inferioare cu + 50C; - 10 6 5
menŃinerea popilor de + - 8 5 5
siguranŃă L = 6 m 100C; - 6 4 3
+
150C;
-"- L= 6m + 50C; - 14 10 6
+ - 12 8 5
100C; - 8 6 4
+
150C;
3. Popii de susŃinere L = 6 m + 50C; - 24 12 9
+ - 18 18 10
100C; - 12 14 8
+
150C;
C - L - 12 m + 50C; - 32 14 14
+ - 24 18 11
100C; - 16 12 7
+
150C;
L - 12 m + 50C; - 42 36 20
+ - 32 28 20
100C; - 21 18 14
+
150C;
4.4.2. În cursul operaŃiei de decofrare se vor respecta următoarele:
a) desfăşurarea operaŃiei va fi supravegheată direct de către conducătorul lucrărilor. În

cazul în care se constată defecte de turnare (goluri, zone segregate) care pot afecta
54
stabilitatea construcŃiei, decofrarea se va sista până la aplicarea măsurilor de remediere

sau consolidare.
b) susŃinerile cofrajelor se desfac începând din zona centrală a deschiderii elementului şi
continuând simetric către reazeme.
c) slăbirea pieselor de fixare (pene) se va face treptat fără şocuri.
d) decofrarea se va face astfel încât să se evite preluarea bruscă a încărcărilor de către
elementele ce se decofrează. În cazul construcŃiilor etajate având deschideri mai mari de 3
m, la decofrare se vor lăsa sau remonta popi de siguranŃă care vor fi menŃinuŃi conform
prevederilor de la pct.3.3.1. iar poziŃia acestora se recomandă a se stabili astfel:
- la grinzi până la 6 m deschidere se lasă un pop de siguranŃă la mijlocul acestora, la
deschideri mai mari numărul lor se va spori astfel încât distanŃa dintre popi sau de la popi la
reazeme să nu depăşească 3 m.
- la plăci se va lăsa cel puŃin un pop de siguranŃă la mijlocul lor şi cel puŃin un pop la 12 mp
de placă.
- între diferite etaje popii de siguranŃă se vor aşeza pe cât posibil unul sub altul.
4.4.3. Nu este permisă îndepărtarea popilor de siguranŃă a unui planşeu aflat imediat sub
altul care se decofrează sau se betonează
4.4. Decofrarea
4.4.1. La îndepărtarea elementelor de cofraj trebuie avut în vedere ca rezistenŃa betonului

să fi atins valorile de mai jos (exprimate direct sau în procente faŃă de marcă):
Elementul de cofraj ce se Deschiderea elementului de beton în m

îndepărtează Stabilire
L-6 6 - L - 12 L - 12 a
0 1 2 3 rezistenŃ
1.PărŃile laterale la atingerea rezistenŃei de minim 25 daN/cmp, elor la
astfel ca feŃele şi muchiile elementului să nu care au
fie deteriorate ajuns
părŃile
2.FeŃele interioare cu 50% 60% 60% de
menŃinerea porilor de siguranŃă construc
3.Popii de susŃinere 70% 80% 90% Ńie se va
face prin
încercarea epruvetelor de control confecŃionate în acest scop şi păstrarea în condiŃii
similare elementelor în cauză, conform prevederilor din STAS 1275 - 81 sau prin încercări
nedistructive.
4.5. Pregătirea pentru un nou ciclu
4.5.1. Reluarea unui nou ciclu utilizând panouri de cofraj presupune:
a) curăŃirea de resturi de beton şi recondiŃionarea celor degradate;

b) ungerea de gardă imediat după curăŃire;
c) depozitarea pe tipuri în vederea unei noi refolosiri.
55
5. ABATERI ADMISIBILE
5.1. În general operaŃia de montare a cofrajelor va fi precedată de verificarea sau refacerea

trasării axelor principale ale construcŃiei.
FaŃă de proiect abaterile maxime admise sunt:
- între punctele extreme ale axelor ± 0,5 cm;
- poziŃia axelor transversale de capăt ± 0,8 cm;
- poziŃia axelor transversale (curente) ± 1,0 cm.
5.2. Abaterile faŃă de dimensiunile din proiect pentru elementele de cofraj şi cofrajele
montate sunt cele indicate în anexa X.3. din Normativul NE012-99 şi sunt prezentate în
capitolul de lucrări de beton simplu şi armat.
Având în vedere importanŃa pe care o are corecta poziŃionare a cofrajelor faŃă de axele
construcŃiei, de cotele parŃiale din proiect, etapele controlului de calitate la lucrările de
cofraje sunt:
a) Etapa preliminară se efectuează de către maistru şi şeful echipei specializate privind în
principal următoarele:
- gradul de compactare al terenului în cazul rezemării cofrajelor direct pe pământ sau
umpluturi pentru a preveni producerea de tasări sau ridicări care pot compromite calitatea
lucrărilor ulterioare;
- poziŃia elementelor de beton turnate anterior (axe în plan orizontal, cote de nivel), conform
NE012-99.
- poziŃia mustăŃilor de armătură, ce se vor îngloba în elementele ce se toarnă ulterior;
- verificarea geometriei subansamblurilor de cofraje şi înscrierii în limitele abaterilor
admisibile.
Maistrul semnează procesul verbal de constatare a execuŃiei lucrărilor respective.
b) Etapa de execuŃie: a lucrărilor la nivelul calitativ prevăzut în prescripŃiile tehnice constă
în:
- verificări după trasare şi înscriere a abaterilor admisibile privind poziŃia marcajelor faŃă de
axele construcŃiei şi faŃă de elementele corespunzătoare turnate la nivelul inferior precum şi
dimensiunile elementelor ce urmează a fi cofrate;
- verificări după montarea elementelor de bază (caloŃi în cazul stâlpilor, panouri în cazul
pereŃilor, etc.) privind poziŃionarea corectă faŃă de marcaj şi fixarea corectă şi stabilă a
elementelor de susŃinere şi prindere;
c) Etapa finală de verificare la recepŃia lucrărilor conform documentaŃiilor şi prescripŃiilor
tehnice.
La terminarea lucrărilor de cofraj se efectuează recepŃia finală de către o comisie formată
din beneficiar şi constructor.
Rezultatele verificărilor şi eventualele remedieri ce trebuie făcute se vor consemna în
"Registrul de procese verbale pentru verificarea calităŃii lucrărilor ce devin ascunse". După
efectuarea remedierilor se va face o nouă verificare şi se va încheia un proces verbal.
56
AtenŃie
Înainte de turnarea betonului, conducătorul punctului de lucru (maistru, inginer) este obligat
să verifice integritatea, stabilitatea, rezemarea pe teren, etanşeitatea, poziŃionarea şi
stabilitatea elementelor ce se vor îngloba în beton (armătură, rame, goluri, plăcuŃe
metalice, instalaŃii, etc), conform documentaŃiei de execuŃie.
După turnarea şi întărirea betonului se execută decofrarea pe baza unei dispoziŃii
scrise date de şeful punctului de lucru.
Lucrările de cofraj se măsoară şi se decontează la metru pătrat conform cu planşele din

proiect.
Eşafodajele (popi, grinzi extensibile) se măsoară la bucată.
57
CAP. - ALTE LUCRĂRI DE CONSTRUCłII

4.1. Lucrări de izolaŃii
Lucrările de izolaŃii incluse în acest capitol se referă la:

- izolaŃii termice la acoperiş, pereŃi şi radiere.
- hidroizolaŃii la terase şi acoperişuri;
- hidroizolaŃii la construcŃii supraterană şi subterană, împotriva umidităŃii pământului
sau împotriva apelor freatice.
4.1.1. Prevederi generale
Executarea lucrărilor de izolaŃii, menŃionate mai sus se vor face cu respectarea

obligatorie a următoarelor măsuri:
- materialele introduse în lucrare vor corespunde calitativ prevederilor proiectului şi ale
actelor normative precizate în documentaŃie, atestate de certificatele livrate de producător.
- nu se admit înlocuiri de materiale faŃă de prevederile proiectului decât numai cu
acordul scris al investitorului;
- nu se admite pozarea materialelor de izolaŃii decât numai după recepŃia suportului
pe care se aplică din punct de vedere calitativ, în conformitate cu prevederile normativului
C 56 - 85 - Caietul XIV, cu care prilej se va încheia proces verbal de lucrări care devin
ascunse;
- nu se admite pozarea în lucrare a materialelor care au fost deteriorate din cauza
manipulărilor sau a depozitării necorespunzătoare.
4.1.2. Materiale
- calitatea materialelor pentru izolaŃii termice este reglementată de următoarele acte

normative:
STAS 8036 - 81 - beton celular autoclavizat
STAS 7343 - 80 - agregate minerale uşoare zgură expandată
C 107 - 82 - normativ pentru proiectarea şi executarea lucrărilor de izolaŃii
termice la clădiri. B.C. nr. 1/1983 şi 3/1986.
- calitatea materialelor pentru hidroizolaŃii este reglementată prin următoarele acte
normative:
STAS 2355/2-87 - hidroizolaŃii din materiale bituminoase la elemente de
construcŃie
STAS 2355/3-87 - hidroizolaŃii din materiale bituminoase la terase şi
acoperişuri.
C 112 - 86 - normativ pentru proiectarea şi executarea hidroizolaŃiilor din
materiale bituminoase la lucrări de construcŃii, cap.2 - paragrafe 2.1.1. - 2.1.3. materiale.
BC nr. 9/1987.
4.1.3. ExecuŃia izolaŃiilor
58
4.1.3.1. IzolaŃii termice
IzolaŃiile termice se vor executa în conformitate cu prevederile proiectului precum şi în

concordanŃă cu următoarele acte normative:
C 107 - 82 - normativ pentru proiectarea şi execuŃia lucrărilor de izolaŃii termice,
menŃionat mai sus.
4.1.3.2. HidroizolaŃii
Aceste lucrări se vor executa conform prevederilor proiectului şi în concordanŃă cu

următoarele acte normative:
C 112 - 86 - normativ pentru proiectarea şi executarea hidroizolaŃiilor din
materiale bituminoase la lucrări de c-Ńii - cap.3 - la terase şi acoperişuri; cap.4 - la c-Ńii
subterane paragrafe 4.1.; 4.2.; 4.3.; 4.4.; 4.5.; 4.6.; 4.7 şi 4.8.; B.C. nr. 9/1986.
4.1.4. RecepŃia lucrărilor de izolaŃii
Se va face în condiŃiile prescrise de normativul C 56 - 85 (caietul XIV - IzolaŃii - cap.1;
2; 3 şi 4) cu care prilej se precizează că lucrările necorespunzătoare urmează să fie
refăcute pe cheltuiala integrală a antreprenorului.
4.2. Mortare
4.2.1. Mortarul pentru zidării şi tencuieli, în afară de acela folosit la zidăria din beton
celular autoclavizat se prepară conform InstrucŃiunilor tehnice C 17 - 82, publicat în B.C. nr.
1/1983 şi 4/1985.
Calitatea, compoziŃia, prepararea şi transportul mortarelor sunt prevăzute în actul
normativ menŃionat mai sus.
Este strict obligatoriu respectarea prevederilor proiectului corelate cu condiŃiile
precizate în normativul C 17 - 82.
4.2.2. Mortarul pentru tencuieli hidrofuge se prepară cu ciment, fără adaos de var.
4.2.2.1. Pentru tencuielile de protecŃie hidrofugă obişnuite, care se aplică la cămine şi
bazine de mică capacitate, se va folosi mortarul marca M 100 T, fără adaos de var, cu
dozaj de 370 - 390 kg ciment/mc.
4.2.2.2. Pentru tencuielile speciale, care se aplică la recipienŃi care înmagazinează
apă de mare capacitate, se va folosi o tencuială specială, aplicată în mai multe straturi -
fără adaos de var.
4.2.3. Nisipul care se foloseşte la mortare va avea următoarea granulozitate, raportată
la 1 mc de mortar:
- nisip 0-1 mm...0,08 mc
- nisip 0-3 mm...0,12 mc
- nisip 0-7 mm...0,96 mc
CondiŃiile tehnice pe care trebuie să le îndeplinească agregatele sunt arătate în STAS
1667-76.
Nu este admisă depozitarea nisipului pentru tencuieli direct pe pământ sau pe
platforme balastate.
59
Pentru aplicarea tencuielilor speciale hidrofuge se va consulta normativul C 140-86,

anexa V.3.5.
Prepararea mortarului pentru protecŃia hidrofugă obişnuită se poate utiliza compoziŃia
dată în tabelul V.3.5.2.din Anexa V.3.5. iar pentru cele speciale cea din tabelul V.3.5.3.
Pentru tencuielile speciale hidrofuge se poate aplica şi compoziŃia şi stratificaŃia de la
articolul CF 12 A1 din Indicatorul de norme de deviz "C" seria 1981.
Tencuielile la recipienŃi se vor executa numai după efectuarea probelor de
etanşeitate.
SuprafeŃele de aplicare se vor înăspri prin şablare mai ales dacă sunt netede.
4.2.4. Apa utilizată la prepararea mortarelor trebuie să provină:
- fie din reŃeaua publică
- fie din alte surse, în care caz trebuie să îndeplinească condiŃiile tehnice prevăzute în
STAS 790-84.
4.3.5. Cimentul
Cimentul care se foloseşte pentru mortare este indicat în normativul NE012-99.

Se menŃionează că pentru a evita dificultăŃi de aprovizionare şi depozitare atunci când
este posibil se va folosi cimentul Pa 35, care caz se vor reduce dozajele de ciment cu 5%.
CondiŃiile de livrare, transport, depozitare şi control al calităŃii cimentului sunt
precizate în normativul NE012-99.
4.3.6. Calitatea executării tencuielilor este precizată în normativul C 56 - 85 - caietul
IX - paragrafele 6.1. - 6.19 şi anexa IX.1. (referitoare la abaterile admise la recepŃia
calitativă a tencuielilor).
Intocmit ,
St. Bartos Istvan
60

1 60

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1 60

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proiect de Diploma Facultatea de Constructii Istvan Bartos

-Proiect de diploma - Faza P.T.+D.E.

-Denumirea proiectului: - CLADIRE SALI DE CURS

-Beneficiar: - Univ. Transilvania Brasov–Facultatea de Constructii;

-Proiectant: - Bartos Istvan

Proiectat: Bartos Istvan

Desenat: Bartos Istvan

DENUMIREA LUCRARII : CLADIRE SALI DE CURS

Prezenta documentatie s-a intocmit la solicitarea beneficiarului conform :

Constructia proiectata are o forma poligonala regulata in plan.

Fundatii: Fundatii izolate alcatuite din bloc si cuzinet

Scari : scari din beton armat cu plase legate C16/20

[1] SR EN 1990:2004 Eurocode 0: Bazele proiectarii structurilor

[2] SR EN 1990:2004/NA:2006 Eurocode 0: Bazele proiectarii structurilor.

[3] SR EN 1991-1-1:2004 Eurocode 1: Actiuni asupra structurilor

[4] SR EN 1991-1-1:2004/NA:2006 Eurocode 1: Actiuni asupra structurilor,

greutate proprie, incarcari impuse

[5] SR EN 1991-1-3:2005 Eurocode 1: Actiuni asupra structurilor, Partea 1-

[6] SR EN 1991-1-3:2005/NA:2006 Eurocode 1: Actiuni asupra structurilor, Partea 1-

[7] SR EN 1991-1-4:2005 Eurocode 1: Actiuni asupra structurilor, Partea

[8] SR EN 1991-1-4:2005/NA:2007 Eurocode 1: Actiuni asupra structurilor, Partea

[9] SR EN 1998-1:2004 Eurocode 8: Calculul seismic al

[10] P100-1/2006 Cod de proiectare seismica, Part 1:

[11] STAS 10107 0-90 Calculul si alcatuirea elementelor din

[12] STAS C 107-1-02 Normativ pentru calculul coeficientului

Nu sunt admise modificari fata de proiect fara acordul scris al proiectantului si

RECOMANDARI CU CARACTER TEHNOLOGIC:

Prin modul cum au fost concepute, lucrarile de constructie, prevazute in prezenta

santier proiectantul studiului geotehnic si proiectantul de rezistenta pentru stabilirea

URMARIREA COMPORTARII IN EXPLOATARE A CONSTRUCTIEI

Instructiuni pentru urmarirea curenta a comportarii in timpul exploatarii

a.Schimbari in pozitia obiectelor de constructie in raport cu mediul de implantare al

Se va acorda o atentie deosebita in cadrul activitatii de urmarire curenta:

MASURI DE PROTECTIA SI IGIENA MUNCII

Protectia si igiena muncii in constructii:

Vor fi respectate intocmai prevederile urmatorului Regulament privind protectia si igiena

Existenta cabinetelor de protectie si igiena a muncii, precum si dotarea si toate

Prepararea si transportul betoanelor si mortarelor se va face conform articolelor

Legea nr. 212 privind apararea impotriva incendiilor

Lucrarile de executie se vor realiza pe baza prevederilor Proiectului tehnic si a Detaliilor

PROGRAM PENTRU CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR

In conformitate cu Legea nr.10/1995 si Ordinul MLPAT nr.31/N/1995 se stabileste

ANEXA NR. 1 - SUMARUL ACTELOR NORMATIVE

CAPITOLUL 1 - LUCRĂRI DE CONSTRUCłII – GENERALITĂłI

1.1. Programul de execuŃie

1.2. Modificări de proiect

1.2.1. Orice modificare de proiect se va face în conformitate cu prevederile "CondiŃiunilor

1.3. Borne şi cote de nivel

1.4. Împrejmuirea şantierului

1.4.1. Investitorul are obligaŃia de a pune la dispoziŃia antreprenorului suprafaŃa de teren,

1.4.2. Antreprenorul are obligaŃia de a împrejmui provizoriu, pe durata derulării contractului,

1.5. Trasarea lucrărilor

1.6. Acte normative obligatorii

1.7. Mostre de material

1.7.1. Materialele trebuie să fie de calitate prescrisă de documentaŃiile de execuŃie şi în

1.8. ReŃeaua de utilităŃi publice

1.8.1. Antreprenorul are obligaŃia de a obŃine toate informaŃiile de la serviciile utilităŃilor

1.9. Alimentarea cu apă şi energie electric

1.9.1. Antreprenorul are obligaŃia de a asigura alimentarea cu apă şi energie electrică şi va

1.10. RelaŃiile cu alŃi antreprenori

1.11. Clădirile provizorii de şantier

1.11.3. În cazul în care antreprenorul nu poate contracta operaŃiile de testare a materialelor

1.12. Postul de prim ajutor