Tabelul periodic al elementelor, numit si tabelul periodic al lui Mendeleev sau sistemul periodic al elementelor, cuprinde intr-o forma

tabulara elementele chimice aranjate in functie de proprietatile fizice si chimice ale acestora.

Sistemul periodic al elementelor este intr-o contiuna schimbare deoarece inca sunt descoperite elemente noi indiferent daca pe cale naturala sau
artificiala

Este meritul remarcabil al savantului rus Dimitri I. Mendeleev de a fi descoperit legea periodicitatii elementelor chimice si de a fi conceput o
reprezentare grafica complexa, dar perfect logica a interdependentei sofisticate a tuturor speciilor unice de atomi, tabelul periodic al
elementelor cunoscut si sub numele de sistemul periodic al elementelor.

LEGEA PERIODICITATII:
* lege fundamentala a naturii, sta la baza clasificarii elementelor
* a fost enuntata de D. I. Mendeleev în 1869: „Proprietatile fizice si chimice ale elementelor se repeta periodic în functie de masele lor atomice”
* i-a permis lui Mendeleev ordonarea celor 63 de elemente cunoscute la aceea vreme, în ordinea crescatoare a maselor lor atomice, într-un tabel
numit sistemul periodic al elementelor. Asezate în linii si coloane, elementele cu proprietati asemanatoare se gaseau unele sub altele (în aceeasi
coloana, adica grupa)
* la începutul secolului al XX-lea, odata cu marile descoperiri din fizica atomului, legea a fost reformulata de Moseley (1913): „Proprietatile
elementelor sunt functii periodice ale numarului atomic Z”
* i-a permis lui Mendeleev sa deduca existenta unor elemente, necunoscute la acea data, si „sa prevada” descoperirea lor, precum si pozitia lor în
sistemul periodic al elementelor. Asezate în locurile libere din tabele, conform legii periodicitatii, aceste elemente au fost denumite cu ajutorul
prefixelor „eka” sau”dvi”: eka-bor (Sc), ekaaluminiu(Ga), eka-siliciu (Ge), eka-mangan (Tc), dvimangan (Re)
* Mendeleev sugereaza chiar verificarea maselor atomice ale unor elemente pentru care a observat o inversiune a pozitiei în sistemul periodic:
52Te (Ar = 127,6) – perioada a 5-a, grupa VIA (16) si 53I (Ar = 126,2) – perioada a 5-a, grupa VIIA (17) alte inversiuni în sistemul periodic:
27Co (Ar = 58,9) – perioada a 4-a, grupa VIIIB (9) si 28Ni (Ar = 58,7) – perioada a 4-a, grupa VIIIB (10) !!!!! 18Ar (Ar = 39,9) – perioada a 3-a,
grupa VIIIA (18) si 19K (Ar = 39,1) – perioada a 4-a, grupa IA (1)
* astazi se cunosc peste 400 de variante ale sistemului periodic al elementelor, care au la baza tabelul lui Mendeleev; cea mai cunoscuta si
utilizata forma este asa-numita „forma lunga” propusa de Rang în 1893 si ameliorata de Alfred Werner în 1905. Acesta cuprinde 18 coloane
verticale si 7 siruri orizontale, fiind o reflectare obiectiva a structurii electronice a elementelor.

GRUPELE SISTEMULUI PERIODIC AL ELEMENTELOR:

* Coloanele verticale, numite grupe sau familii, contin elemente cu proprietati fizice si chimice asemanatoare, care au aceeasi configuratie
electronica în stratul de valenta. Ele sunt notate cu cifre arabe de la 1 la 18, conform recomandarilor IUPAC din 1986; pâna atunci grupele
principale erau notate cu cifre romane de la I la VIII si litera A, iar grupele secundare erau notate cu cifre romane de la I la VIII si litera B. Grupa
a-VIII-a B (respectiv grupele 8,9 si 10) contine triada fierului (Fe, Co, Ni) si metalele platinice (Ru, Rh, Pd, Os, Ir, Pt).
* Numarul grupei în care se gaseste un element este egal cu numarul electronilor din stratul de valenta al atomilor elementului respectiv.
Pentru a afla numarul de electroni din stratul de valenta în cazul elementele grupelor 13 – 18, se scade numarul 10 din numarul grupei; de
exemplu fosforul se gaseste în gupa 15 a sistemului periodic, deci are 15-10 = 5 electroni în stratul de valenta, asa cum se observa si din scrierea
configuratiei electronice 15P: 1s22s22p63s23p3.

PERIOADELE SISTEMULUI PERIODIC AL ELEMENTELOR:

* Sirurile orizontale ale sistemului periodic, cuprinzând elementele dintre doua gaze rare succesive, se numesc perioade. Sistemul periodic
contine 7 perioade corespunzatoare celor 7 nivele energetice notate cu cifre arabe de la 1 la 7. Numarul perioadei în care se afla un element este
egal cu numarul de nivele energetice (straturi) ocupate cu electroni, sau cu valoarea numarului cuantic principal „n” pentru stratul
exterior al atomului unui element. primele 3 perioade sunt scurte(2, respectiv 8 si 8 elemente), iar urmatoarele 4 sunt lungi (18, respectiv18 si 32
elemnte). Perioada a saptea este incompleta. Lantanidele (seria 4f) si actinidele (seria 5f) ocupa o pozitie speciala în sistemul periodic, în partea
de jos, sub forma a doua siruri a câte 14 elemente